Dinastia XXVII

525-401 ( ahemenid Persia )

Avem nevoie de tine

P AR de dou ori Egiptul va fi ncorporat n Imperiul Persan . Prima regula a avut loc dup nfrngerea de Psamtik III la Pelusium i a durat mai mult de 120 ani. Suveran persanii au fost reprezentate la Memphis cu un satrap i un trezorier, dar ideologic aceste mprai sunt succesorii Kings Saites i a compus XXVII dinastiei Manetho . Suveran Persanii a fost de acord s fie reprezentat de tradiia faraonice i chiar a luat un titular . Cambyses al II-lea i mai ales Darius II , s-au portretizat pe monumentele ca faraonilor adevrate. Sub Saites economia i cultura a nflorit, Cambyses al II-lea i Darius II , a continuat s fac provincii deosebit de profitabile i instaurrent o moned. Pentru a gestiona cel mai bine terenul, persanii recrutat localnici cu nalt calificare. Ei au ntrit garnizoanele (iudeo-aramaic "e Elephantine ) i a contribuit negustori greci i fenicieni . n jurul valorii de 445 n Artaxerxe II Mnemon , Herodot (istoric grec, v.484-v.425) a vizitat Egiptul.
Lista de Kings of dinastiei XXVII
Cambyses Darius I Xerxes I Artaxerxe I Makrocheir Xerxes II Sogdianus Darius II Artaxerxes II Mnemon 525 522 486 465 424 424 423 404 - 456 522 486 465 424 404 401 522 - 520 459 Genealogia din dinastia

Kings local - Petubastis III sau Padibastet - Inaros sau Inharos

Cambyses sau Kambyses HR SMA-aw .................. .................. mstiw-ra KMBT, kmbD

In Persia : n limba greac :

Cambyses al II-lea

Cambyses sau sau sau Cambyses

DATE domniei

525-522
PAClayton , J.Kinnaer ,P.Vernus , S.Quirke , D.Sitek,J.Yoyotte

Kambjiya, Kambdschiye Cambyses , Kambyss

C ambyse al II-lea (n persan : Kambdschye Kambjiya sau n limba greac : Cambyses Cambyses sau Kambyss) este numit de Manetho , Cambyses. El este Regele a persanilor ahemenid iulie / august 529 de martie 522. Este general acceptat c el era fiul luiCyrus al II-lea i Regina Cassandane. Trebuie remarcat faptul c Herodot (Istoricul grec , v.484-v.425) d ca fiu al reginei Neithiyti (sau Nitetis). Cambyses al II-lea va fi ca tatl su un mare rzboinic i o dat el a luat putere a au nceput cuceririle sale. n octombrie 538, la moartea Ugbaru, satrap de Babilon , Cir regele numit Babilon . Marea Regele Persiei a numit Cambyses ca motenitorul su nainte de moartea sa, n detrimentul cel mai mare fiul su Bardiya , care ulterior a condus la unele rivalitatea dintre cei doi frai.
Dup moartea tatlui su, Cambyses a devenit singurul conductor al Imperiului Persia . La nceput, el i-a consolidat posesiunile sale n Fenicia , apoi a luat Cipru . Apoi, el a mers peste Egipt. El a luat primul Gaza , n apropiere de Delta, care a folosit ulterior cap de pod n toate campaniile sale impotriva Egiptului. Apoi, armata a trecut Sinai i primvara anului 525, el a zdrobit armata egiptean la Pelusium. Apoi, el a invadat Delta a continuat s creasc i a asediat Memphis . Faraon Psamtik III (526-525), care s-au refugiat acolo a suferit o nfrngere. El a fost capturat i predat ca rezultat depunerea de restul rii. Acesta a fost sfritul Egipt Saite care a trecut sub dominatiapersanilor i a devenit o satrapie . Cambyses al II-lea a ncercat apoi s-i continue expansiunea teritorial a Libiei i Cirenaica n partea de vest i Nubia n sud. Libia i din Cirena prezentate fr lupt, dar trupele fenician armata Persieia refuzat pentru a ataca Cartagina, un oras de origine fenician , iar expansiunea Imperiului Persiei oprit acolo. n sudul Egiptului Cambyses al II-lea nu a reuit mpotriva oaza "de Amon i mpotriva Nubia n Siwa. Potrivit lui Herodot(Istoricul grec , v.484-v.425), ca urmare a acestor eecuri, regele Persiei a fost lovit nebunie. Mintea tulbure, el sa dat la mult violen. De greci , arat ca un om n pragul nebuniei, tiranic i crud. Moartea lui Cambyses al II-lea (i chiar i data exact), este nc un mister i difer n funcie de autori antici, cum ar fi, Josephus (Titus Flavius J osephus sau Josephus sau Ben Matatia, evreu limba istoric grec , V.100-37 AD ), Ctesias de Cnidus (Doctor greac "alui Artaxerxes II , istoric de Persia i India, v.398 moartea) i Herodot . Cambyses

Cambyses al II-lea -

Ctesias de Cnidus (Doctor greac "alui Artaxerxes II , istoric de Persia i India, v.398 moartea) i Herodot . Cambyses al II-lea a fost nmormntat laPasargadae . Regele Persiei a avut trei neveste: Atossa (sau Atousa), sora lui (sau jumtate-sora), Meroe, sora lui vitreg, Roxane (sau Roxana), sora lui. Nu exist copii cunoscute ale acestor uniuni.

Cambyses al II-lea fresca Detaliu

Cambyses al II-lea

Pentru mai multe detalii a se vedea pe Rege:

Durata de viata a

Darius I

sau Dario

DATE domniei

522-486
J.Kinnaer 522485 P.Vernus , J.Yoyotte522/21486/85 S.Quirke ,J.von Beckerath 521-486 PAClayton , D.Sitek

HR MNX-IB, WR-nb-RMN-SMAW .................. .................. stwt-ra, RMN-Imn-RA-nb-HBT NTR-aA-NHT XPS driwS, intriwS
In Persia : n greac :

Drayawu, Driy, Drayavahu Dareios Dareios

Dareios n Persia : Drayawu sau Driy sau

D Arius I

(n limba greac : sau

, Drayavahu " Oricine

susine Good "sau Dariush n babilonian : Dariamu n elamit : Dariyamaui sau Da-ri-( y) o-ma-u-se afl n aramaic : Dryhw nebraic : Darjawe n Darius latin) este numit de Manetho , sau Dareios Darius, fiul lui Histaspe (Africanul, Eusebiu). El are 36 de ani de domnie ei (Africanul, Eusebiu). El este Regele ahemenid perilor septembrie octombrie 522 486. El a fost nscut n jurul anului 550 si a fost fiul lui Prince "a Anshan i satrap , Histaspe (sau Dytape) i Rhodogune de Babilonia . El a luat parte la conspiraia care a dus la asasinarea uzurpatorului Bardiya i a urcat pe tron. Dup venirea la putere a trebuit s lupte pentru a impune autoritatea asupra provinciilor au profitat de confuzie n succesiune la revolta: Persia , Margiana, asiriene , babiloniene , Elam , a mezilor , Armenia i Parthia . Sfritul de 521 ani, comanda a fost restaurat n Imperiul excepia Armenia . Elam se vor revolta din nou la 519.Darius am fost marele organizator al Imperiului a atins apogeul cu el (de la Indus la est, Libia la vest i nord de Dunre grania Nubian n sud). Dup restabilirea ordinii, el a redesenat graniele provinciilor 23 satrapies din 28 sistem va pstra succesorii si. Egipt format de-a asea satrapie cu Cirene, Barca i Nubia Inferioar. Cambyses al II-lea le-a numit pentru a administra satrap Aryandes (sau Ariandes), dar 522-520 nivel local "Wren" Delta, Petubastis III (522 -520) rzvrtit mpotriva satrap . Pune jos rebeliunea, Darius am fcut Aryandes elimina c s-au comportat ca un suveran independent i a lovit chiar propria moned. El a numit ef al rii un nou satrap nume Phrendats. Darius I - Basorelief in Persepolis Muzeul National de Arheologie din Teheran

Darius I

n 519, Darius am luat cuceririle sale i a cucerit Samos , apoi 514/513 Cyrene i a luat o mare parte din Libia. n 514, el a trecut prin Tracia spre nord-est i n 513, el a fcut o expediie la Scythia. Darius am prezentat o parte din Tracia i gei, iar la gura de vrsare a Dunrii. Dunrea devine una dintre graniele imperiului Persia . Apoi se ntoarse spre Est i n 512, el a luat Gandhara i Valea Indusului. Apoi a intrat n capitala Lydiei , Sardes i a ordonat Megabyzus sale generale de subiect citat grec de Macedonia i Tracia . Toate Macedonia a prezentat, i a devenit un protectorat. n 499, el a avut de a face cu revolta din oraele din Ionia i Caria . Acesta a fost nceputul de Primul Rzboi Medical consultare , care a durat pn n 490. In 494, ionienii , lipsii de aprare, au fost zdrobite mare n btlia de la Lade aproape Milet i aspru pedepsii i orae au czut napoi n minile perilor, unul dup altul. n 493, a intrat n Macedonia a Imperiului, i Bryges i Thasos.n 491, el a nceput o nou campanie pentru capturarea insulele din Marea Egee: Naxos a czut n 490, i apoi Delos , i Karystos Evia. Apoi, el a cerut prezentarea citat greac continent. Unii ascultat, dar nuAtena , care a luptat doar Darius I , a pierdut primul conflictul n btlia de la Marathon n 490.

Pentru mai multe detalii vezi: Btlia de la Marathon Darius I a murit de boli, octombrie, 486 (gsit, de asemenea, n noiembrie), i a fost ngropat ntr-un mormnt piatr la Naqsh-e Rostam . El a avut cel puin opt neveste. Artyston, care ia nscut trei copii: Arsames (sau Arsames) Gobryas (sau Gubaru) Artazostre (sau Artozastra) Atossa , care ia nscut ase copii: Patru fiul, Xerxes I , care ia urmat, Achaemenes (sau Achaemenes) Masists , Histaspe (sau Histaspe) i dou fiice Candravarna, Mandan, Parmys, care ia dat o Ariomardos fiu (sau Ariomadus) Phaidim (sau Phaedymia). Noi nu-l cunosc copii, Phratagoun (sau Phratagune sau Phratagone), care ia nscut doi copii: Abrocome (sau Abrocoms sau Abrokomas) Hypherants, unul al crui nume este necunoscut fiica generalului Gobryas, care ia dat trei fiu: Artobarzans, Ariabigns, Arsamens (sau Arsames) de alte dou soii pe care nu le tim numele cu care a avut cel puin patru fiu i trei fiice.

Darius I

Pentru mai multe detalii a se vedea pe Rege:

Viaa lui

Xerxes I
.................. .................. .................. .................. xSriS
n Persia : n greac :

sau Serse sau Serses sau Jerjes

DATE domniei

486-465
486-466 D.Sitek 485-446 J.Kinnaer 486/85465/64 S.Quirke ,J.von Beckerath 485-465 PAClayton

Xayr, Chaschaysch, Khashayarsha Xerxes

X erxs I (n persan : Xayr " Domnul eroi "sau Chaschaysch sau Khashayarsha sau Khsha-Yar-shan n limba greac : sau Xerxes ) este numit de Manetho , Xerxes cel Mare. Ea are 21 al domniei lui (Africanul, Eusebiu.) El este Regele ahemenid perilor dinoctombrie 486 pn n august 465. El a fost fiul lui Darius I i Regina Atossa . La sosire, el a confruntat cu revolte ale populaiei n Egipt, c tatl su nu a avut timp pentru a subjuga, i de la 484 la cel de Babilonia a reprimat dur. Pentru a rzbuna nfrngerea tatlui su la Btlia de la Marathon , el a pregtit o invazie lung a Greciei continent i 480 a nceput al doilea rzboi mondial consultare medical (480479). El a traversat Hellespont i a asigurat prezentarea de Macedonia i Tesalia . Multe orae i regiuni greceti au luat partea persanilor , n special nTesalia , Teba i Argos .
Xerxes am fost victorios la nceputul btlii, dar a fost oprit la Termopile de King of Sparta Leonidas (490480).Dup lupte grele, de grecii au fost zdrobite. Xerxes I devastat atunci Boeotia i Attica. El a luat Teba , Plataea i a intrat Atena . Cele Grecii au fost obligai s se retrag i s se nrdcinat n Salamina . Xerxes I atacat, dar pe 29 septembrie 480, flota sa a fost nvins de ctre atenian Temistocle (525-460). Regele a pus-o tabr de iarn nTesalia , dar din cauza nelinite n Babilon , el a fost obligat s se ntoarc pentru a potoli revolta. El a lsat pe o armat sub comanda lui Mardoniu generale invadatoare din nou Attica, dar 20 479 august, el a fost nvins i ucis n btlia de la Plataea n Boeotia de ctre trupele de spartan Pausanias (- 470) . n acelai timp, trupele de Xerxes Iters a treia nfrngere, 27 august 479, la Mycale pe Coasta de d ' Ionia . Persanii au fost forai s-i abandoneze bunurile lor n Europa i Xerxes I , nvins, a revenit la Susa . Profitnd de aceast dezamgire citat grec coast iCipru s-au revoltat. Ei au ctigat independena dup treisprezece ani. (Vezi harta de greco-persani rzboaie ibtlii de carduri .) sfritul domniei lui Xerxes I este neclar. tim doar c aceast perioad a fost marcat de conspiraii i c regele a fost ucis n august 465 de Susa . Aceste evenimente au ncurajat din nou egipteni s se revolte. Xerxes am avut mai multe soii Amastris (sau Amestris), care ia nscut ase copii: Patru fiul, Artaxerxe I , care ia urmat tatlui su 465-424, Darius , Histaspe; Achaemenes. Dou Xerxes I la Persepolis fiice Amytis (sau Amitis) Rodogune (sau Rodogyne). Acesta a fost potrivit unor experi a doua soie (sau concubina), al crui nume nu este cunoscut de el de mai multe copii: Dareiaia, Ratashah, Tithrausts (sau Titraustes) Artarius (sau Artarios) Arsames (sau Arsames sau Arsamenes sau Arxanes sau Sarsamas). Cu toate acestea, nu toat lumea este, probabil, aceast femeie.

Pentru mai multe detalii a se vedea pe Rege: Viaa lui Xerxes I i pentru mai multe detalii, vezi: Btlia de la Salamina i Btlia de la Termopile .

Artaxerxes I
.................. .................. .................. .................. ArtxSsS
n Persia : n limba greac :

Makrocheir (Longimanus) sau Artaserse

DATE domniei

465-424
PAClayton , D.Sitek 445-424 J.Kinnaer 465/64424 S.Quirke ,J.von Beckerath

tachscha, Artkhshatra, Artkhachasecha, Artaxac Artaxerxes

Mormntul lui Artaxerxe I la Naqsh-e Rostam

A rtaxerxs I (sau Artaserse n latin: Artaxerxe n Persia vechi: tachscha sau Artakhassa sau Artaxac n Persia moderne: Ardeshir Ardar sau n limba greac : A Artaxerxe sau Artoxrxs n ebraic : arta AST) este numit de Manetho , Artaxerxe. El are domniei sale de 41 de ani (Africanul) sau 40 de ani (Eusebiu). El este Regele perilor ahemenid din augustdecembrie 465 424. El a fost fiul lui Xerxes I i Regina Amastris (sau Amestris). La nceputul domniei lui, a crimei ministru Artaban i ucigaul tatlui su i unele dintre fraii si, pe nedrept Darius , Histaspe i satrap deBactria dup revolta sa de a asigura puterea. Ca i tatl su, el sa confruntat cu o revolt n Egipt, 465-456, condus de Inaros regele Cirene libian (Poate c fiul lui Psammetichus III , 526-525) i Prinul de Sais Amyrthe care regrupat forele naionaliste rspndite pe ntreg teritoriul Deltei si sa rege (459-456), a declarat. Atena a trimis o flot pentru a ajuta Inaros pentru a face fa perilor . n 456, Artaxerxe am ctigat nc. Fore expediionare atenian , tiat de pe o insul din Nil, a fost ucis la 454 n timp ce o flot de armare a fost distrus.Apoi, regele nlocuit Achaemenes fratele lui (sau Achaimns) Arsames de eful satrapie a Egiptului. n 450 de Artaxerxes am fost nvins de ctre atenian , Cimon (v.510-450/449) care au luat Cipru i n 449/448, a fost forat s semneze pacea cu grecii : de pace de la Callias, care a pus capt greco-persani Wars . Pentru o generaie, calm revenit la Imperiul. Ultima intrare citnd Artaxerxe I Live

poate fi datat la 24 Decembrie 424. El a avut cel puin cinci neveste, atestate: Damaspia , care ia dat lui Xerxes al II-lea , care ia urmat, Alogyne (sau Alogine sau Alogune) din Babilon , o concubin, care ia nscut un fiu, Sogdianus (sau Sekyndianos) Andia, un alt concubin, care ia datParysatis i Bogapaeus (sau Bagapaios sau Bagapeo) Cosmartidne (sau Kosmartydne) din Babilon , care a dat doi fiul, Darius II (sau Ocho) i Arsits (sau Arsites sau Arsita) O alt femeie, al crui nume este strin, care ia nscut o fiic al crui nume nu este cunoscut. Prin diverse alte neveste Artaxerxe am avut unsprezece copii.

Artaxerxes I

Pentru mai multe detalii a se vedea pe Rege:

Viaa de

Xerxes II
n Persia : n greac :

sau Serse sau Serses sau Jerjes

DATE domniei

424
D.Sitek, J.von Beckerath 424-423 S.Quirke

Nici cunoscut pentru rege titular.

Chschayasch, Xayr Xerxes

X erxs al II-lea (n persan : Xayr sau Chaschayrsch ) este numit de Manetho , Xerxes, care are o domnie de dou luni (Africanul, Eusebiu). El a fost regele a persanilor ahemenid de patruzeci i cinci zile, n decembrie 424. El a fost fiul "lui Artaxerxe I i Regina Damaspia. El a fost ucis de eunuc Pharnacyas (sau Farnacias) i fiul Menostans de satrap al Babilonului , la cererea de fratele sau vitregSogdianus . Cele mai multe cronologii nu conteaz mpratul a vzut domnia lui scurt. Aceasta este o figur istoric obscur cunoscut n primul rnd din scrierile lui Ctesias de Cnidus (Doctor greac "a lui Artaxerxes II , istoric de Persia i India, v.398 moarte). El a fost singurul fiu legitim "al lui Artaxerxe I . El a fost cunoscut pentru a fi prinul motenitor, dar a fost, aparent, doar recunoscut ca atare n Persia i Elam . Ultima intrare citnd Artaxerxe I Live poate fi datat la 24 decembrie 424. Xerxes al II-lea se pare c a urcat pe tron la acel moment, dar doi dintre fraii si nelegitimi, de asemenea, justificat. Prima a fost Sogdianus fiul unei concubine "de Artaxerxe I , Alogyne (sau Alogune), iar al doilea a fost Darius al II-lea , fiul lui Cosmartidne (sau Kosmartydne). Ei au fost att de cstorit cu sora vitreg a lor Parysatis fiica Andia aBabilonului .

Sogdianus
n Persia : n greac :

sau Sekyndianos sau sogdian

DATE domniei

424-423
J.von Beckerath 424 D.Sitek

Nici cunoscut pentru rege titular.

Sogdyna Sogdianus

S ogdianos (n persan : Sogdyna ) , este numit de Manetho Sogdianus el numara sapte luni ale domniei sale (Africanul, Eusebiu). El este Regele perilor ahemenid ase i jumtate din decembrie 424 pn n iunie / iulie 423. El a fost fiul "lui Artaxerxe I i Alogyne (sau Alogune) o concubin. Dup ce la omort fratele su vitreg, Xerxes al II-lea , de eunuc Pharnacyas (sau Farnacias) i fiul Menostans desatrap al Babilonului din salariul su, el a nlocuit pe tron. Un alt a lui frai vitregi, satrap "s Hyrcania Ochos (sau Darius II ) s-au revoltat mpotriva lui, cu ajutorul trupelor sale babiloniene . El a zdrobit Sogdianus i l-au asasinat de Arbarios, comandantul cavaleriei. Menostans Pharnacyas a fost executat i sa sinucis. Sogdianus nu au avut timp s vin n Egipt pentru a deveni Faraon, astfel cum este raportat n orice surs egiptean. Aceasta este o figur istoric obscur, care este cunoscut n primul rnd ca scrierile Ctesias de Cnidus (Doctor greac "a lui Artaxerxes II , istoric de Persia i India, moartea v.398). El sa cstorit cu sora vitreg a lui Parysatis fiica "lui Artaxerxe I i Andia de Babilon .

Darius II
.................. .................. .................. IRM-Imn-ra driwS

sau Dario sau Ochos sau Nothos

DATE domniei

423-404
424-405/04 J.von Beckerath D.Sitek 424-404 423405 PAClayton , AMDodson ,J.Kinnaer 423405/04 S.Quirke

n Persia :Drayavahusch, n limba greac : Titulature

Drayavausch "Bastard"

Mriamonr
Numele regelui (iubit al lui Amun i Ra)

IRM-Imn-ra Ochus Nothos sau Darius

Nume naissancee

(Bastard)

driwS
Mormntul lui Darius II la Naqsh-e Rostam

D Arius II (sau Ochos sau Nothos n Persia : Drayavahusch sau Drayavausch sau Driysch, Jan 423-404), este numit de Manetho , sau Dareios Deuteros fiul lui Darius i Xerxes. El are domniei sale de 19 ani (Africanul, Eusebiu). El este Regele ahemenid perilor ianuarie 423-404. El a fost fiul "lui Artaxerxe Ii Regina Cosmartidne (sau Kosmartydne). Acesta este adesea numit Nothus, din greac : , care nseamn " bastard ". tim foarte puin despre domnia lui, dac nu este plin de snge de mai multe asasinate. El a urcat pe tron dup ce a ucis fratele sau vitreg Sogdianus . Acesta a fost n acest momentsatrap "e Hyrcania si a fost rapid recunoscut de ctre mezi , Babilonia i Egiptul. n 411 i 405, rscoale Princes locale Tanis , condus Amyrthe (Viitorul Faraon 404-399), susinut de citate grec i mai alesSparta , va pune capt ocupaiei panic Persia n Egipt. Darius II De asemenea, au avut de a face cu revolta de 409 de mass-media i Lydia . n 408, el a trimis pe fiul su Cyrus cel Tanar n Asia Mic pentru a pune cu fermitate jos revolta. Darius al II-lea a murit la Babilon i moarte a nceput s concureze doi fiul, pretendeni la tron, Artaxerxes II i Cyrus cel Tnr , acesta din urm fiind preferat . mama lui Darius al IIlea sa cstorit cu sora vitrega Parysatis care ia nscut ase copii: fiul Patru: Mnemon Artaxerxe II , Cyrus cel Tanar , Oxathrs (sau Oxendares sau Oxendras) i Artoxexs. Dou fiice i Ostanes Amastris (sau Amestris), care sa cstorit cu Teritouchms i fratele su Artaxerxes II Mnemon .

Ahemenizi, Darius II i Cyrus cel Tanar

Pentru mai multe detalii a se vedea pe Rege:

Artaxerxes II
.................. .................. .................. .................. ArtxSsS
n Persia : n limba greac :

sau Arsaces Mnemon sau Artaserse

DATE domniei

404-401/400
405359 PAClayton ,J.Kinnaer 405/404401 S.Quirke , J.von Beckerath 404-402 D.Sitek

Ardaschr, tachscha, Artaxar Artaxerxes

Un rtaxerxs II Mnemon "Cine memorie" (n persan : Artaxar sau Ardaschr tachscha sau n limba greac : Artaxerxe ) care Manetho nu numele, este regele de ahemenid persanilor aprilie 404 (Potrivit unor surse babilonian ) a 359. El a fost nscut n Plutarh (filozof, biograful i moralist grec , V.125-46 AD) la 453/450. El a fost fiul lui Darius al II-lea i ReginaParysatis . La nceputul domniei sale a fost marcat de eecul de o expediie n Egipt (Conform Isocrates, 436-338, una dintre cele zece oratori mansard) i pierderea unei pri din Cipru n favoarea Regelui Salamis in Cipru, Evagoras I (410-374), i pierderea de Phoenicia si Siria.Fratele su mai mic Cyrus revoltat mpotriva sa pentru a lua puterea, dar la 3 septembrie, 401 n Counaxa (sau Cunaxa sau Kounaxa), Artaxerxes II zdrobit armata lui i l-au ucis. Regele a semnat cu Sparta , "Antalcidas pace" sau "Pace Regelui", care a asigurat persan de control citatgrecesc "de Asia Mic , oferind n acelai timp Sparta dominant pe continentul grecesc . n 365 el a trebuit s se confrunte cu o revolta a tuturor satrapi "din Asia Mic . Acesta a fost nceputul declinului Imperiului ahemenid Persia . n Egipt, de la 404 Amyrthe spus revoltei mpotriva invadatorului i a condus treptat ar. Acest lucru este menionat pentru a elibera pur i simplu papirusuri demotic n muzeu reprezentnd Brooklyn cronice limba aramaic pentru comunitatea evreiasc "a Elephantine papirusuri n aceste Artaxerxes II este identificat ca rege Mormntul lui Artaxerxes II, n Persepolis al Egiptului pn n septembrie 400. Ei au, de asemenea, arat c ntre 404 i 400 (398 Nay) Egiptul de Sus au rmas sub comanda a perilor , n timp ce forele Amyrthe dominat Delta. Artaxerxes II-lea a murit la vrsta de 90 de ani. Surse sunt foarte diverse n soiile sale. Pentru astzi este el Aspasia (sau Aspasia) a confirmat. Noi nu tim un copil de care Uniunea European; Amastris (sau Amestris), cu care a avut, probabil, fiul su de doi Darius i Arsames, Stateira , care ia dat cinci copii: Rodogune, Apama, Sisygambis (sau Sisygambes) Artaxerxes Ochos III, care a fost rege n Persia din 358 i 342 i Faraon OCHA.

Pentru mai multe detalii a se vedea pe Rege:

Viaa de Artaxerxes II

Kings locale Petubastis III

sau Padibastet sau Petubasti
DATE domniei

522-520
D.Sitek

.................. .................. .................. shrw-IB-ra bAsttsA pA-di-(-bAstt)

Titulature

Seherouibr
Numele regelui (una ce se deschide inima lui Ra)

shrw-ib-ra Petubastis
Numele de natere sau Padibastet (cadou de Bastet)

Pa-di-bAstt sa (-bAstt)

M anthon numit Pdoubastis III. Noi credem c a fost, probabil, un descendent al dinastiei Prince Saite . El a condus revolta mpotrivasatrap Aryandes (sau Ariandes), care a fost responsabil de ar. Numele lui este pstrat pe gndaci n care el este prezentat cu titular regale i datnd din anul 1. Cauza majora de revolta poporului din cauza impozitrii excesive. ntr-adevr, n timpul mandatului su Aryandes atribuite la libertatea administrative s bat monede proprii i guvernate sa satrapie ca i n cazul n care a fost fieful lui. Petubastis III a profitat de instabilitatea cauzat n Imperiul ahemenid moartea lui Cambyses al II-lea (529-522) i sa ridicat mpotriva Aryandes ntre sfritul anului 522 i nceputul anului 520. Inscripiile Behistun, realizate de ctre succesorul lui Cambyses al II-lea , Darius I (522-486), data i ora indic faptul c revolta din Egipt a avut loc alturi de alte rscoale n diferite pri ale Imperiului. Cu toate acestea nu tim exact ce msuri regele a luat pentru a contracara revolta condus de Petubastis III au fost. Sursele difer cu privire la fapte. Nu este Polyaenus (boxe i scriitor militargrec , al doilea secol. Hr.), care se refer o poveste a crei adevr este incert. El ne spune c Darius I nsui a venit la Memphis n timpul celebrrii de deces al unui taur Apis i a anunat inteligent o recompensa de aur pentru oricine care ar putea oferi un nou Apis , impresionat de egipteni s-au oprit revolta lor. Egiptul a fost pacificat n 518/17. O alt surs ne-a spus ntr-un transport extrem de brutal, Darius I , doar vin la putere, sa angajat s suprime rebeliunea. El a luat n pas oraele Cyrene i Barka i extinde satrapie de golf Sirte (Pe coasta de nord de Libia, care se extinde de la Misurata la vest de Benghazi), n calitate de inscripii mrturie persani . Apoi a scos Aryandes i numit pentru a conduce Phrendats ar. Istoricitatea de Petubastis III este nc puin cunoscut i nu tim ce vraja a avut la sfritul domniei sale.

Inaros

sau Inaros sau Inharos sau Inaro

DATE domniei

.................. .................. .................. .................. Inars, IRT-HR-w

n greac : Titulature Numele natere

459-456 sau 459-454

Inaros Inars

Am Naros este un rege din Cirene (Libia). El este fiul lui Psammetichus III (526-525, dinastiei XXVI ). Dup asasinarea regelui Persiei ,Xerxes I (486-465), lupta pentru tron a provocat o slbire temporar a influenei Imperiului ahemenid sale satrapies . Aceast oportunitate nu a scpat Inaros care a angajat mercenari pentru a merge i lupta, marcnd nceputul revoltei mpotriva ocupaiei de acesta din urm n Egipt.La acea vreme, oraul Sais a fost condus de Printul Amyrthe (sau Amonirdisou sau Amirteo), un descendent al familiei regale Saite i strmo al viitorului faraon cu acelai nume. De la 465 la 456, Inaros ajutat cu Ithanyras pe Fiul Su, Amyrthe pentru a lupta mpotriva forelor armateperilor . El a grupat forele naionaliste n Delta egiptean i sa proclamat mprat (459-456). Atena contieni de importana strategic a sprijinirii rebeliunii l-au trimis o flot de 200 de nave pentru a ajuta la fata persilor , care a luat poziie Cipru , sub comanda lui Cimon (v.510-450/449) i Caritmids. ntre timp, Artaxerxes I (465-424), noul rege Persia , a fost informat cu privire la revolta de la su satrapie . El a trimis rapid o armat de aproximativ 400.000 de brbai i 80 de nave conduse de satrap Achaemenes, fiul lui Darius I . n 459, sa prbuit Inaros Achaemenes, care a murit n lupt i 100.000 de persani n Papremi (sau Pampremi, numi-o zona din Egipt, citat

de diferite surse istorice, dar nu a fost nc identificat cu certitudine, ea a fost localizat la vest de Delta Nilului, probabil, nu departe de Xois ). Armata Persias-au retras la Memphis . Atenienii le-a luat atunci cnd 20 de nave de peri i a fugit restul. n 456 armata a coaliiei mrluit la Memphis i a mpresurat-o. Ei au cucerit dou treimi, atunci cnd au sosit intaririle perii sub comanda satrap General al Siriei Megabyzus (sau Megabizo), n fruntea unei armate de 200.000 de oameni i 300 de nave comandate de Orisco. n 456, a mpins atacatorii n mlatinile Deltei. n timpul acestor confruntri Inaros a fost rnit n coaps. El a fugit la Byblos , unde a murit. Este important s reinei c exist mai multe versiuni ale morii lui Inaros. O alt surs susine c regele a fost capturat i trimis la Susa , unde a fost rstignit n 454, sau poate trai n eap, n timp ce cincizeci de colegii si greci au fost decapitai. n cele din urm, Tucidide (politic i istoric Atena , v.460-v.400/395) arat nc o alt versiune n care Inaros a fost trdat, capturat i rstignit n 454 ani. lupte violente n mlatinile de pe coasta a durat un an i jumtate. Atena a ncercat s dea o mn de rebeli prin trimiterea de nave noi, dar 50 au fost scufundat de flota fenicieni n "Serviciul deArtaxerxe I , comandat de Arsames (sau Arsames), recent numit n funcia de satrap din Egipt . n iunie 454, ultimul aliaii Inaros refugiu ntro insul din Delta, Prosopitis (sau Prosopis sau Niceous sau Nakiyos) au fost capturai i adui la Susa . Potrivit Ctesias de Cnidus (Doctor greac"a lui Artaxerxe II , istoric de Persia i India, moartea v.398) Megabyzus promis Inaros rebelilor greci nu s-ar fi pus la moarte la sosirea n ora.Cu toate acestea, n conformitate cu Joan M.Bigwood, regina mam Amastris -ar putea s nu-i ierte pentru uciderea Achaemenes i a cerut ca acetia pltesc cu viaa lor. Artaxerxe I , cu toate acestea, a avut loc promisiunea de Megabyzus timp de cinci ani, dar a trebuit s cedeze la cererile de Regina Mam. Noile satrap Arsames ncercat de la nceput pn la o politic de conciliere cu populaia egiptean, ar fi plasat copii Inaros i Amyrthe (sau Amonirdisou sau Amirteo), n calitate de ef de district au fost de la. Herodot (Istoricul grec , v.425-484), cred c el nu a fost un act de bunvoin satrap , ci doar un obicei Persia utilizare a populaiilor de subiect.