Unele importante Kings ahemenid: Darius

I 522-486
Avem nevoie de tine

.... napoi la dinastiei ahemenid

Rezumat sa titular Faraon Originea sa domniei lui

Primii ani ai domniei sale cuceriri Prima Medical rzboi consultarea sfritul domniei lui politica sa intern politica sa religioas
DATE domniei regelui persan

522-486
DATE domniei PHARAOH

522-486
J.von Beckerath , J.Kinnaer 522-485 P.Vernus , J.Yoyotte 522/21-486/85 S.Quirke 521-486 PAClayton , D . Sitek Darius I

cldirile sale Familia lui Bibliografie

Titlul de faraon HR MNX-IB, WR-nb-RMN-SMAW .................. .................. stwt-ra, RMN-Imn-RA-nb-HBT NTR-aA-NHT XPS driwS, intriwS
In Persia : n greac :

Drayawu, Driy, Drayavahu Dareios Menekhib Horus

Numele Horus

(Horus face eficient a inimii)

-ib HR MNX Setoutr

Regele nume sau Stoutr (omologul din Ra)

stwt-ra
Numele de natere

Darius driwS

Originea sa D
Arius I (sau Dario, n limba greac : sau

Dareios

Dareios n Persia : Drayawu sau Driy

sau , Drayavahu " Oricine susine Good "sau Dariush n babilonian : Dariamu n elamit : Dariyamaui sau Da- RI-(y) a-ma-u-se afl n aramaic : Dryhw n ebraic : Darjawe n Darius latin) este al treilea rege al dinastiei ahemenid sau a patra dac te numeri Bardiya . El a domnit de la 522 n septembrie octombrie (sau noiembrie) 486. Manetho numit Dareios sau Darius, fiul lui Histaspe (Africanul, Eusebiu) i are 36 de ani de domnie ei (Africanul, Eusebiu). El a fost nscut n jurul anului 550/549 i a fost fiul cel mare al cinci

de ani de domnie ei (Africanul, Eusebiu). El a fost nscut n jurul anului 550/549 i a fost fiul cel mare al cinci Prinul "a Anshan i satrap de Bactria , Histaspe (sau Dytape) i Rhodogune de Babilonia . Familia sa a apartinut unei ramuri tinere de dinastia de ahemenizi fost strns legate de Cambyses al II-lea . n inscripia lui, el a gravat pe faleza de Behistun (sau Behistun) pentru a explica stramosi lui, Darius am fugit ca descendent linie "deAchaemenes i ofer o serie de evenimente care au avut loc dup moartea lui Cyrus al II-lea justific legitimitatea prin harul lui Ahura Mazda, Dumnezeul lui Zoroastru. Dar muli experi cred c aceasta este, probabil, o invenie a regelui de a asigura legitimitatea. nainte de aderare su, Darius I a servit ca un general nNemuritori , celebrul Garda Regal. El a luat parte n septembrie 522 conspiraie a celor apte generali care au condus la asasinarea uzurpatorului / Bardiya Gaumata (A se vedea Bardiya ), care a preluat puterea dupCambyses al II-lea , i a urcat pe tron.

Domnia sa
. Statuia lui Darius I (2.35 m), A up fost ncoronat Pasargadae Darius m-am mutat la Ecbatana . Dup venirea la putere a trebuit s lupte introduse pentru prima dat pentru a impune autoritatea n provinciile au profitat de confuzie n succesiune la revolta: Heliopolis, a fost mai trziu Margiana, Bactrianunde revolta a fost condus de un om pe nume Frada. Cu toate acestea, satrap de Bactria n a revenit la Susa de Xerxes I poziia rmas credincios Darius I i urmrit Frada n deert a prezentului Turkestan, unde a capturat i - Muzeul National al executat, asiriene ,babiloniene Bel Nidintu, care a preluat puterea cu numele Nabucodonosor III Elam cazul n Iranului. care regele a capturat Aschina lider i a alerga Suse , mass-media , Armenia i Parthia . Regele, cu toate acestea, ar putea conta pe o armat loial, condus de rude.El a luptat aceste rzboaie delegarea simultan General n timp ce el a regizat operatiunile din Babilon i, ulterior, pentru mass-media . El sa ludat c a cucerit toate rebelii din spaiul de un an, ceea ce pare puin probabil. Sfritul de 521 ani, comanda a fost restaurat n Imperiul excepia Armenia . Elam se vor revolta din nou la 519. Toi liderii de aceste revolte au fost capturai i omori. Toate aceste revolte arat c legitimitatea lui Darius I nu n unanimitate. Persan chiar a ridicat sub ndrumarea unui prin, un alt pseudo-Bardiya nume Vahyazdta care a condus lupta mpotriva Darius I n Arachosia i sa ntlnit cu un succes mai devreme. Dar satrap Vivna care a condus regiunea trimis armata lui mpotriva Vahyazdta trupelor. n dou btlii, 29 decembrie i 21 februarie 522 521 Vahyazdta fi n cele din urm nvins, capturat i executat (Behistun Reg. ~ 40 de cazuri), care a asigurat loialitatea din regiune Darius I. Acest Vahyazdta poate fi identic cu regele unui trib Persia , Maraphis (sau Maraphian), care a aprut ca un succesor n lista regilor persani dat de Eschil (Pers. 778). Se pare c mpotriva acestor revoltele nu au fost foarte populare, care imaginea confortabil de dominaie Persia destul de bine acceptate de ctre populaia local, dei acesta va fi gsit cteva revolte. Persanii nu a impus limba lor sau legile lor. In fiecare satrapie , justiia a fost n conformitate cu tradiiile locale. Dac au pzit propria administraie, puterea ahemenid nc foarte prezente i frecvent intervenit. Numai satrapiede Persia a fost scutit de la tribut. Egipt format de-a asea satrapie cu Cirene, Barca i Nubia de Jos. Platoul din Cirenaica a fost prezentat n timpul campaniei 's Egipt la Cambyses al II-lea . Regele le-a numit pentru a administrasatrap Aryandes (sau Ariandes) la Memphis , ci 522-520, un local "Wren" Delta, Petubastis III (522-520), sau revoltat mpotriva satrap .

Primii ani ai domniei sale

Totui, Nu tiu exact ce msuri regele a luat pentru a contracara revolta a fost condus de Petubastis III . Surse diferite asupra faptelor. Exist multe Polyaenus bine (vorbitor i scriitor militar grec , al doilea secol. Hr.), care se refer o Darius I poveste a crei adevr este incert. El ne spune c Darius I nsui a venit la Memphis n timpul celebrrii de deces al unui taur Apis i a anunat inteligent o recompensa de aur pentru oricine care ar putea oferi un nou Apis , impresionat egiptenii s-au oprit revolta lor. O alt surs ne-a spus ntr-un transport extrem de brutal, Darius I, doar vin la putere, sa angajat s supun rebeliune. El a luat n pas oraele Cyrene i Barka i extinde satrapie de golf Sirte (Pe coasta de nord de Libia, care se extinde de la Misurata la vest de Benghazi), dup cum reiese din inscriptiile persani. Apoi, el a scos Aryandes care comportat ca un suveran independent i a lovit chiar propria moned. El a numit eful Phrendats ar.

Cuceririle

E n 519, Darius am continuat cuceririle sale i a cucerit Samos care a ncredinat Guvernul tiran Syloson II (538 i 522-509). Dup ce pacea a fost stabilit n cadrul Imperiului, a devenit necesar pentru regele de a anticipa potenialele ameninri care ar putea s provin de la grania de est. Astfel, teren Sattagydie (sau Satagidia " Pmnt de sute de vaci , "o satrapie corespunznd probabil munii dintre Iran i Pakistan), au fost n final anexat la Imperiul Persia i trupele persane avansat n sus Valea Indusului.Asistena din seminiile lui Gandhara s-au dovedit deosebit de valoroase pentru aceast cucerire. Acestea au fost considerate cel mai curajos dintre triburi de indieni. Indusului nu a fost doar interesant s domine pentru o politic de securitate, dar, de asemenea, pentru cmpiile fertile i au existat multe orae bogate. Acesta a fost n 516 c regele a lansat o campanie n Asia Central i anexat Arie (sau Areia sau ARIA) iBactria , apoi a mers la Afganistan i oraul Taxila n Gandhara . Darius am petrecut iarna de 516-515 din regiune i pregtit pentru a cuceri Valea Behistun ajutor descrie cuceririle lui Darius I Indusului. Persia a cucerit Valea Indusului din 515 pn n prezent oraul Karachi, lsai acolo browser-ulgrec Scylax de Caryanda pentru a explora oceanul de la gura de vrsare a Indus la Marea Roie . Darius apoi m-am dus prin Pasul Bolan aArachosia i Drangiane-l anexat i sa ntors n Persia. Acesta a fost, n acelai timp, n 514/513 Cirene a luat armata i o mare parte din Libia.
n 514, regele a ridicat o armat mare i a trecut Bosfor, cu ajutorul unui pod de brci. El a luat Bizan, apoi a traversat tracic nord-est, iar n 513, el a preluat comanda unei expediii n Scythia. Sciii au fost un grup de triburi nomade din nordul Iranului, vorbind o limb indo-iraniene, care au invadat mezii, au rzvrtit mpotriva lui Darius I i a ameninat s perturbe comerul ntre Asia Central i rmul Mrii Negre . Potrivit lui Herodot (istoricului grec, 484-v.425), aceast expediie a reunit 700.000 Darius I - Basorelief in Persepolis Muzeul National de Arheologie din Teheran

rmul Mrii Negre . Potrivit lui Herodot (istoricului grec, 484-v.425), aceast expediie a reunit 700.000 de brbai i 600 de nave, dintre care multe au venit din oraele greceti "din Ionia . Scopul acestui rzboi a fost de a pcli triburile nomade care ameninau imperiul i, astfel, subiect. Darius I a prezentat o parte dinTracia i gei, iar la gura de vrsare a Dunrii, armata sa scufundat n teritoriu scitic. Expediia a fost un eec pentru c, dup tot mai mare de cteva sptmni, n stepele din Ucraina, Darius I a fost n cele din urm forat s abandoneze cuceririle lui, localnicii, foarte divers, rezistent refuza confruntarea deschis. Dup cum a declarat William Ross, ei au practicat politica de pmnt ars, distrugand puni, blocarea Wells, interceptarea convoaie i creterea ciocniri militare mpotriva Persiei . Regele a fost forat apoi de a dispune napoierea fr ndeplinirea obiectivelor sale. Declaraia "de Herodot ca expeditia a ajuns i au traversat Volga nu a fost confirmat. Dunrea i a devenit una dintre graniele Imperiului Persan . Apoi Darius M-am alturat de capital Lydiei Sardes si petreac iarna, si de acolo, el a ordonat Megabyzus sale generale de subiect citat greac a Macedoniei i Traciei . Toate Macedonia a prezentat, i a devenit un protectorat.

Imperiul ahemenid sub Darius I

Facei clic pe numele de orae sau regiuni

Primul Rzboi Mondial Medical consultarea

E n 499, Darius a trebuit s se confrunte cu revolta a oraelor "a Ionia i Caria . Acesta a fost nceputul Primului Rzboi Mondial consultare medical (499-490), n cazul n care egiptenii servit persani mpotriva grecilor . Potrivit lui Herodot , aceast revolt se datoreaz tiran de Milet ,Aristagoras . Geneza dateaz din 500, unde dup apelul folosind tiran Naxos vnat de oameni, Aristagoras a propus s satrap PersiaArtaphernes la Naxos i acolo, Cyclades i Evia. Expediia a fost aprobat de ctre Darius I, ns disensiuni la comanda dejucat. Pentru a evita represalii Darius I, Aristagoras rzvrtit i n 499 a declarat Ionia isonomy independent i a impus (Citizen sau egalitate politic). Orae cerut ajutorul pentru a grecilor de pe continent pentru a efectua rebeliunea lor, ci doar Atena , care a trimis 25 de nave i Eretria a fost de acord.Primul atac al aliailor a avut loc n acelai an n Sardes , care a fost ars, dar cetatea a rmas necucerit. n 498, atenienii au fost invinsi la Efesi de fapt, slbiciunea armatei lor au retras sprijinul. Cu toate acestea, revolta rspndit n ntreaga regiune, de la Bizan la Caria i Cipru .
Dup unele succese iniiale mpotriva armatei Persia , echilibrul de putere este inversat. n 494, ionienii, mare neajutorat au fost zdrobite n btlia de la Lade aproape Milet i aspru pedepsii. Milet i Efes s-au demis i locuitorii lor au fost deportai n Mesopotamia i orae au czut napoi n minile de persani , dup o altul. n 493, Darius am trimis Mardoniu fiul su n expediii de pedepsire, n Asia Mic , unde a intrat nMacedonia n totalitate a Imperiului, i pe teritoriul Bryges i Thasos (insula greac de nord a Mrii Egee). n 492, Darius am decis s pedepseasc Atena pentru sprijinul acordat la revolta din Ionia . n 491, el a nceput o campanie al crei scop principal pare s fi fost capturarea de insule din Marea Egee: Naxos a czut n 490, i apoi Delos , i Karystos Evia. Domination Persia la Marea Egee a fost astfel complet.Atunci mpratul a cerut prezentarea citat greac continent. Unii ascultat, dar nu Atena , care a luptat doar Darius I, a pierdut primul conflictul n btlia de la Marathon n 490 i a trebuit s se retrag. (Veziharta Greco-persani Wars i harta btlii ).

Pentru mai multe detalii vezi: Btlia de la Marathon

Sfritul domniei sale

O up auzit de nfrngerea trupelor sale de la Btlia de la Marathon , Darius am nceput s-i planifice o expediie mpotriva cetilorgreceti . El a petrecut trei ani pregtete oameni care ar comanda armatele imperiale i nave de rzboi, atunci cnd, n 486, o revolt

cetilorgreceti . El a petrecut trei ani pregtete oameni care ar comanda armatele imperiale i nave de rzboi, atunci cnd, n 486, o revolt a izbucnit n Egipt . Nemulumit cu impozitele mari au trebuit s plteasc fermierilor egipteni rzvrtit, la rndul su. Sntatea lui n lipsa mpiedicat pe rege s se i armata sa realizeze ca el pregtit s intervin, el a fost sufer de o boal i a murit nainte de a putea pune jos De capital din palatul Darius I un rege trg care a impus multe reforme economice, politice i sociale. Expertii sunt de ajuns unanimitate rebeliunea. Acesta estelui considerat s spun c Darius I a murit n luna octombrie 486 (gsit, de asemenea, n noiembrie) i a fost ngropat ntr-un mormnt piatr la Naqsh-e Rostan , de aproximativ 4/5 mile nord-vest de Persepolis .

Politica sa intern

D Arius am fost un stat capabil, care a reorganizat administraia profund, care se ocup cu codurile civile i penale ale legilor, de asemenea. El a fost marele organizator al Imperiului a atins apogeul cu el. Se ntindea de la rul Indus la est, Libia la vest i de la nord de Dunre la frontiera Nubian n sud. Dup restabilirea ordinii, el a redesenat graniele provinciilor 23 satrapies din 28 sistem va pstra succesorii si. Motivele pentru modificri de frontiere i diviziuni satrapies sunt necunoscute. Se poate presupune c numrul tinde s creasc n timp, pentru a le face mai mici i, prin urmare, mai uor de controlat regiuni. De fapt, nu tim exact cum articulat puterea desatrapi , care a fost foarte mare, sursele noastre principale sunt cele "de Herodot , care sunt destul de divergente regal inscripii persane . Ceea ce este sigur este c a existat un aparat birocratic important care a stat alturi de satrapi , acesta din urm este cunoscut mai ales de arhive egiptean . Alte realizari ale Darius I sunt: - unificarea greuti i msuri, cum ar fi cot regal - crearea unei monede comune n tot imperiul, Aur Daric sub Darius I daric.Aceast moned a fost recunoscut dincolo de graniele Imperiului, ctre Europa Central i de Est. Au existat dou tipuri de DRAM, una de aur i una de argint. Doar Regele ar putea lovi de darici de aur. Major General isatrapi li sa permis sa lovit DRAM de bani, au fost deseori folosite pentru a recruta mercenari. Daric a fost, de asemenea, un atu major pentru comerul internaional, de produse, cum ar fi textile, covoare, unelte i obiecte de metal au nceput s cltoreasc n Asia, Europa i Africa.

Relief de Darius I - Palatul de Persepolis

- Construirea unui sistem juridic n care statele vasale oferit tribut anual cu ocazia Nowruz, tradiionalul festival srbtorete echinociul de primvar, - Legile cu privire la dovezi, comerului cu sclavi, - Legile mprumuturi, corupia i dreptul la rivalitate, -. Darius I se extinde, de asemenea, birocraia imperial prin creterea numrului de scribi implicate n nregistrarea de probleme administrative - n cele din urm, vasta retea de drumuri regale, a nceput sub Cirus al II-lea (559 -529) a fost extins pentru a lega mai bine satrapies . Unele tablete cuneiforme excavate laPersepolis amintesc construcia de drumuri ntre Susa i ora, ntre Sardes (n Lydia ) iSusa . Aceste drumuri au fost dotate cu staii care au servit drept staii i hanuri care au fost pzite de garnizoane militare pentru a asigura traficul. n timpul domniei lui Darius am devenit dou orae capitale Susa iarn i Ecbatana n timpul verii. n Egipt arta a continuat n tradiia Saite ciuda dominaiei ahemenid . O statuie monumentala a lui

Darius I n picior, sculptate n aceast ar, a ieit la lumin ntr-un palat de la Susa . Aceasta statuie comemoreaz cucerirea Egiptului de ctrePersia .

Politica sa religioas

D Arius am apar n inscripii sale ca un adept avid de religie monoteist a Zarathustra. El a continuat politica de Cyrus permite libertatea religioas a tuturor oamenilor, atta timp ct acestea accept Ahura Mazda drept cea mai mare divinitate. Indicii pozitive ale acestei practici apar n cartea lui Ezra , Vechiul Testament care menioneaz presupusul sprijin pentru reconstruirea Templului din Ierusalim . Cu toate acestea, exist ndoieli cu privire la aceast declaraie, care Xenofon (sau Xenofon, istoric i maestru al rzboiului grec , v.430-v.355) menioneaz neducaia Cyrus. Lipsa de nregistrare de Darius I se pe sprijinirea reconstruciei accentueaz aceste ndoieli. mpratul a zoroastrismul, dar nu tim n ce form. Zeul suprem Ahura Mazda a fost, i suveran nu permite nici un alt alturi de el. Se crede c Darius am motenit pe tatl su c religia. Se presupune c statuia ridicat de ctre regele pentru Artyston soia sa, a fost reprezentat n imaginea zeiei mamei Anahita persan.

Cldirile sale D Arius Am fost, de asemenea, un mare constructor, el i-a asumat construirea unui monument pentru glorie i legitimitatea sa, un imens basorelief pe faleza de Behistun. Vzut copleitoare Gaumata i basorelief este ncadrat de un text n trei limbi, persan, elamit i babiloniene . Acest lucru d dovada necesar de legitimitatea lui Darius I, ca neamul su i sprijinul primit de la Ahura Mazda. n Egipt , el a terminat canalul de legtur ntre ramura de est a Nilului i a Mrii Roii a nceput sub Faraon Neco II-lea (610-595, dinastiei XXVI ). Steles mari n trei limbi: egipteni , persan i babiloniene au fost construite de-a lungul ci navigabile. De asemenea, n Egipt, el a extins Serapeum, temple restaurat, a construit i decorat templul "a lui Amun-Re n Hibis n Kharga Oasis i de Nekheb(sau El Kab) a fost reconstruit. A lsat, de asemenea, cldirile din Memphis n Fayum, Nekheb i Sais . A nceput construcia major la Susa , Ruinele palatului lui Darius la Persepolis care a remodelat complet oraului: fortificaii noi, case, un complex palat n partea de nord a oraului , terase cu Apadana o u monumental, etc .... Siteuri extinde peste 70 de hectare. Este probabil ca activitatea a continuat pe tot parcursul domniei lui Darius I i dincolo, aa cum am remarcat utilizarea de meteugari ionieni i Carians deportai dup revolta din Ionia . Planul general, cu toate acestea, a fost cu siguran proiectat la nceputul domniei lui Darius I. El a construit o nou capital, Parsa (sau Persepolis n greac ), pe modelul de Susa . Orasul a avut ziduri de 20 m. de mare si 11 m. larg. Palate au fost construite pe o teras mare cu perei de 125.000 de metri patrati. Din nou un Apadana a fost

20 m. de mare si 11 m. larg. Palate au fost construite pe o teras mare cu perei de 125.000 de metri patrati. Din nou un Apadana a fost construit pe o teras i un mic palat, construit probabil n scopuri private. Aceast cldire, cu toate acestea, a fost mult mai mic dect Suse . Cea de a treia cldire de pe terasa a fost Trezorerie, care a trebuit s fie extins n timpul domniei regelui. Sub terasa au fost construite cldiri administrative. n ceea ce privete Persepolis , la Susa , cldirile au fost construite de mesteri din toate colturile imperiului si materiale din diferite ri. Acesta a fost dat convenit ca domnia lui Darius I, Marile scari de Sud vor fi nlocuite cu scri n West Xerxes I i Triptylon.Reliefurile de pe scari sunt diferitele seminii ale regatului, cu costumele lor tradiionale i cadouri pentru suveran.

La Pasargadae a fost, probabil, capitala a ceremoniilor religioase ale Imperiului, mai multe cldiri s-au majorat cu Darius I. El a construit, de asemenea, un nou palat. Designul su este similar cu palatele Susa si Persepolis . El a construit, de asemenea, un palat n Babiloni a fcut o donaie de mare pentru Ierusalim pentru a reconstrui templul.

Familie D Arius Am avut cel puin opt neveste. Artyston (sau Artystone Artistona sau n limba greac : A n Persia : Artatuna " Pilonul de Arta, "adevrul ndumnezeit "nelamit : Irtaduna sau Ir-TAS-du-na sau Ir-da-este-de-na), o fiic de Cirus al II-lea si Printesa "a Egiptului Neithiyti, care a fost fiica lui Faraon Apries (589-570). n Persepolis au fost documente descoperite n elamit care poart sigiliul lui. Aceste poveti ne spun c regina i copiii ei au avut moii mari i palate n Persia ca suveran a reusit personal. Potrivit lui Herodot , a fost sotia favorita regelui, care a artat devotamentul su, lsnd un . statuie de aur Ea ia nscut trei copii:
Arsames (sau Arsames sau Arschames). Gobryas (sau Gubaru), care a murit la 480. Artazostre (sau Artozastra), care sa cstorit cu generalul Mardoniu (sau Mardoniu),

care a murit la nceputul Primului Rzboi consultare medical la Btlia de Plataea ( 479), n care el a fost ef al trupelor persani . Atossa (sau Hattuosa sau Hutaosa sau Utaua sau Hutaos), care a fost fiica lui Cyrus al II-lea (559-529) i Regina Cassandane (sau Casandana). Printesa "e egiptean Neithiyti este Mormantul lui Darius I la Behistun uneori, de asemenea, dat ca mama lui. Ea a fost nscut n 550. Este cstorit succesiv fratele lui Cambyses al II-lea (529-522), Smerdis magician i n cele din urm, n 522, Darius I. Ea ia nscut ase copii: fiul patru: Xerxes I (n persan : Xayr " Reign of Heroes "sau Chaschaysch sau Khashayarsha n greac : ), care ia succedat tatlui su 486-465. Potrivit unor cercettori el a fost nscut n jurul anului 519. Achaemenes (sau Achaemenes sau Achaimns sau khshathrapavan, Persia: Hamani " Friendly n suflet ", n limba greac : n latin: Achaemenes) fratele lui Xerxes I numisatrap de Egipt n 481. El a luptat cu grecii de la Btlia de la Salamina la capul de aproximativ 200 de nave. El a murit n 462 Papremi (sau Pampremi, numi o suprafa de Egipt, citat de diferite surse istorice, dar nu a fost nc identificat cu certitudine, a fost localizat la vest de Delta Nilului, poate Nu fi departe de Xois ), ntr-o ncercare de a nbui o revolt a egiptenilor condus de regele din Cirene Inaros (sau Inaros) i Ithanyras fiul su. Masists regele numit satrap de Bactria i care a murit n 465.

Histaspe (sau Histaspe). Dou fiice: Candravarna care sa cstorit Maurya am Taxila.

Mandane Sandauce uneori identificat.

Parmys, o nepoata a lui Cirus al II-lea , fiica de Bardiya (sau Smerdis) de ctre Herodot . Ea ia dat un fiu: Ariomardos (sau Ariomadus). Phaidim (sau Phaedymia), fiica prinului Otanes al II-lea, una dintre cele apte conspiratori care ucid uzurpatorul Regele Gaumata Persia (sau Gaumata) n 522 i a dat drumul lui Darius I. Ar fi, potrivit unor surse, a fost un copil, dar numele su rmne necunoscut, mic propunerea ntlnit. Phratagoun (sau Phratagune sau Phratagone), nepoata sa, care a nscut doi copii la rege:

Abrocome (sau Abrocoms sau Abrokomas). Hypherants (sau Hyperanthes).

Un al crui nume a fost fiica lui Gobryas (una din cele apte generali care au participat la asasinarea lui Gaumata) i Rhadasname necunoscut. Ea ia dat trei fiu (si fete, dar noi tim nici numele, nici numrul lor): Artobarzans (sau Artobarzanes). Ariabigns (sau Arabignes), care a murit n btlia de la Salamina . Arsamens (sau Arsames). Dou alte soii pe care nu le tim numele cu care le-a avut: patru FIUL: Ariamens, Istin (sau ISTIN) Pandusassa (sau Panduaa) Sandauce. Trei fiice: Nu tim numele lor, dar tim c s-au cstorit: Artoce (sau Artocs) Daurisez (sau Daurises) i Himeas (sau Himea). Noi credem c pot exista alte copii pe care nu tim?. Pandantiv colier Darius I Muzeul Luvru