Unele importante Kings ahemenid:

Artaxerxes II
404-359
Avem nevoie de tine

.... napoi la dinastiei ahemenid

Rezumat sa titular Faraon Originea sa Domnia lui

Rebeliunea Cyrus cel Tanar pierderea de Cipru i Grecia Artaxerxes II i Artaxerxe II Egipt revoltele satrapi sfritul domniei sale
DATE domniei regelui persan

404-359
DATE domniei PHARAOH

404-401/400
405-359 J.Kinnaer 405/04-401 S.Quirke , J.von Beckerath 404-402 D.Sitek

cldirile sale Familia lui Bibliografie

Titlul de faraon .................. .................. .................. .................. ArtxSsS

n Persia : n limba greac :

Ardaschr, tachscha, Artaxar Artaxerxes Mnemon Artaxerxes

Numele natere

(care are memorie)

ArtxSsS

Originea sa Un rtaxerxs II Mnemon " Cine are memorie "(sau Arsaces sau Artaserse sau Artajerje n Persia : Artaxar sau Ardaschr tachscha sau n limba greac : Artaxerxe ) care Manetho nu numele, este al noulea conductor al dinastiei ahemenid , sau a zecea dac te numeri Bardiya . El a fost regele a perilor ahemenid n aprilie 404, potrivit unor surse babilonian nfieaz o eclipsa de soare n timpul su un an, pn n decembrie 359. El a fost nscut, n conformitate cu Plutarh (filozof, biograful i moralist greac , V.125-46 AD) la 453/450, dar exist i alte surse ar fi alte date, ca 456, 446. El a fost fiul cel mare al lui Darius al II-lea i Regina Parysatis . n continuare n funcie de autor, Arsaces numele su nainte de ncoronarea lui, era blnd i generos n tineree. El a descris-o ca fiind exact opusul fratelui su Cyrus , care era impetuos su i ambiios. Domnia sa
Rebeliunea lui Cyrus cel Tanar

L e nceputul domniei lui Artaxerxes II a fost marcat de eecul de o expediie n Egipt (Potrivit lui Isocrates, 436-338, una dintre cele zece oratori Mansarda). Dar, mai nti conflictul n care el sa confruntat a fost mpotriva fratelui su Cyrus cel Tnr, care, cu sprijinul mamei sale rsculat mpotriva lui, s preia puterea. n 408, dup revoltele din Asia Mic , Cyrus cel Tnr a fost trimis de tatl su n calitate de comandant de armate perilor i satrap de Lydia , din Frigia i Cappadocia . El a dat un sprijin puternic pentru Sparta , n detrimentul "din Atena , n sperana de a obine ajutorul lui pentru a ctiga puterea pe fratele lui Artaxerxe II Mnemon. El a fost ncurajat n aceast aciune de ctre mama sa, care a preferat pe fratele su. Pentru acest plan, el a gsit ajutor n persoana lui Spartan Lysander , numit navarch devreme 407. Acesta din urm n sperana de a deveni maestru absolut al Greciei , cu ajutorul persanilor . Cyrus a pus toate resursele la dispoziia Lysander s-l sprijine n Rzboiul peloponesiac . n acelai timp, Darius II sau mbolnvit i mama lui Cyrus , Parysatis a cerut s se ntoarc la Susa , cu sperana c Regele ar trebui s desemneze ca succesor la tron. Dar Darius II au declarat mai mari ai lui Arsaces fiu, rege sub numele de Artaxerxes II, i a plecat la Cyrus guvernului de Lydia i provinciile maritime ale imperiului, cu titlul de satrapi General. Cyrus a dat atunci toate comori Lysander i mpins de mama lui sa rzvrtit. Tatl su a murit, el a ncercat s-l ucid pe fratele su Artaxerxes II, n ziua ncoronrii sale. Tissaphernes ( satrap de Caria , v.413-395) au denunat planurile de timp Cyrus i a fost arestat. Cu toate acestea, prin intermediul mamei sale, el a fost iertat i a revenit n satrapie de Lydia . Cyrus nu a vrut s rmn acolo din nou i au conspirat pentru a rsturna pe fratele su. El a ridicat o armat mare, el a fost ajutat de, Clearchus (sau Clearchus) i armata sa de mercenari. Meno de Pharsalus i Xenofon (filosof, Cavalerie grea ahemenid istoric i Warlord atenian , v.430-v.355), care ndeplinete, de asemenea, un grup de mercenari. n primvara anului 401, cu acest pestri armat de zece mii de mercenari greci i asiatici, comandate de Clearchus , Cyrus a plecat Sardesa ataca pe fratele su. n octombrie (sau septembrie), n acelai an a trupelor lui Artaxerxes II, sa ntlnit cele de Cir n Babilon n btlia de la Counaxa (sau Cunaxa sau Kounaxa), pe malul stng al Eufratului, aproximativ 70 km nord de Babilon . Cyrus tia c soarta luptei depindea de puterea de centru a lui Artaxerxes II, se apoi a cerut Clearchus de a ataca n acest moment, dar nu se supune. Cyrus sa aruncat n lupt i a fost ucis n lupt disperat. Povestea lui Cyrus cel Tanar este descris de Xenofon n Cyropaedia (povestea romantata Educaiei Cyrus ), i mai ales Anabasis .

Pierderea Cipru

E n 410, cu sprijinul de 50 de suporteri, Evagoras I (410-374), care a fost n exil a revenit la Salamina (n Cipru), n ascunztoare i a luat cetatea i tronul strmoilor si, dup ce un atac surpriz mpotriva fenicianAbdmon. Iniial, Evagoras am avut relaii bune cu perii , recunoscnd suveranitatea lor, care-l garantate cuDarius II i Artaxerxe II de Sparta . Apoi, el a czut cu regele cnd a extins regatul su pe teren aparinndfenicieni , aliai ai perilor i rspndit n cea mai mare parte a insulei care a reuit temporar la unitatea. Aroandes I (sau Orontes) pe satrap "din Armenia (401-344), fiul lui Artaxerxe al II-lea, a fost plasat n fruntea unei armate i Tiribazos capul de o flot de trei sute de Trireme, att responsabil pentru efectuarea unei campanii militare mpotriva Evagoras I . Acesta este contient de inferioritate sale militare, a refuzat confruntarea direct.El a nmulit ncierri i a ncercat s taie comunicaiile de inamic pentru a mpiedica livrrile sale. El a colectat general atenian , Conon (444-390), dup btlia de la Aigos Potamos n 405, care ia adus ajutorul "de Atena .Persanii au fost forai s opreasc cererile lor de pe insula, acesta le va lua mai mult de zece ani, pn n 381, pentru a depi cipriote i ei au trebuit s prseasc posesia a oraului Salamina .

Darius Artaxerxes II sau III

Artaxerxes II i Grecia

E n Grecia , Artaxerxes II va aprea ca arbitru ntre Atena i Sparta n conflictul dintre cele dou orae. La scurt timp dup revolta de Cyrus, Artaxerxe a trebuit s lupte o invazie a oraelor greceti "din Asia Mic, regele Spartei , Agesilaus II (398-360), el va ctiga. Acesta din urm a mers la 396/395 pentru transport, cu unele spartani i mii de aliai pentru a vna satrap Persia de Lydia , Tissaphernes i comunicatul citat greac "a Ionia . Dup victoria sa de pe malurile Pactolus, la Sardes , el a luat o parte din Lydia , din Frigia i Paflagonia venit (Coasta de Nord, ntre Bitinia i Podul ). Sparta , care au depit "din Atena n Rzboiul peloponesiac (431-404) a decis s impun acelai imperialism. n 394, la greci sa revoltat cu coaliia "de Atena , Teba , Argos i Corint i pentru a reduce inteniile spartani , Artaxerxes II subvenionat n mare msur coaliie. Aceste subvenii au ajutat mituiasc spartanii n conflict cunoscut rzboi Corint (care a durat pn n 386). Pentru a face fa cu acest Union City, Agesilaus II-lea a fost rechemat de urgen n Grecia, dup moartea lui Lysander .
n 394 a Knidos lupt, pe coasta de Caria de la marginea de golf ceramice opus flote Persia iSparta . Satrap Persia Pharnabazus avut un escadron de galere feniciene i un escadron de buctrii, atenieni sub comanda amiralului ateniene Conon (444-390). Acest lucru este amiralul de Sparta Peisander care a fost la comanda flotei spartan consolidat de contingente aliate ridicate n insulele din Marea Egee. Cotele de Aegeans Peisander pe aripa dreapt n pustiu, descurajat de dumani numr. Peisander murit aprarea euat nava lui. De spartani au fost zdrobite si a pierdut 50 de nave, dar cea mai mare parte a echipajului a reuit s scape. Fiul lui Artaxerxe II, Tissaphernes , care a ajuta la nvinge pe fratele su mai mic Cyrus atacat oraele din Ionia . El a plecat la razboi cu Sparta , dar a fost nvins pe malul Pactolus n 395Agesilaus II . Acesta a fost pretextul ateptat de ctre Regina Parysatis pentru a rzbuna pe fiul su Cyrus cel Tanar . Ea a acuzat Tissapherne de trdare i a fost executat la Colose din Frigiadin 395. Agesilaus II pe partea sa a nvins aliate greci n 394 la Corint i Sicyon , dar el i-a pierdut puterea naval maritim i dominaia "deAtena, a fost restaurat n Marea Egee. Timp de zece ani, regele Spartei a meninut supremaia oraului, dei Artaxerxes II, sa angajat ntr-o contra-ofensiv. Cu toate acestea, 387/386, de asemenea ameninat, el a oferit un tratat de pace a regelui Persiei . Artaxerxes II trdeaz aliaii si i a petrecut un aranjament cu Agesilaus II-lea , cunoscut sub numele de " pace Antalcidas "sau" Pace Regelui ". Acest acord a asigurat controlul Artaxerxes II citat grecesc "de Asia Mic , oferind n acelai timp Sparta dominant pe continent greac . Aceasta dominatie nu a fost foarte mult timp de la 378 conflictul a continuat, dar spartanii nu a reuit s Teba . n 371 o pace a fost ncheiat ntre Atena iSparta extinderea contient de Teba . n acelai an, Sparta a suferit o infrangere severa la Leuctra (06/07/371) la General Teba Epaminondas(418-362). Acesta a fost sfritul hegemoniei a oraului, care nu ar putea gsi puterea lui. n aceast poveste, persan , i-a recptat supremaia n Mediterana de Est i entant simtit din nou ca adevaratul castigator. Shekel al domniei lui Artaxerxes III

puterea lui. n aceast poveste, persan , i-a recptat supremaia n Mediterana de Est i entant simtit din nou ca adevaratul castigator.

Artaxerxes II i Egipt

E n Egipt , de la 404, un Prin de Sais , Amyrthe (404-399) a profitat de moartea regelui Persiei Darius II i luptele de succesiune ntre Artaxerxes II i Cyrus cel Tanar a ncepe expulza persanii din ar. Potrivit Isocrates (436 - 338, unul dintre cele zece oratori mansard), Artaxerxes II, s-au adunat o armat n Fenicia , sub comanda lui Abrocomas a relua Egipt , dar problemele politice cu fratele lui Cyrusmpiedicat continuarea. Apoi a plecat la Amyrthe posibilitatea de a prelua controlul asupra rii repede. n mai puin de patru ani, puterea sa a fost recunoscut la Elephantine si Aswan . Acest comunicat este menionat numai pe papirusuri demotice n Brooklyn Muzeul reconstituie cronica aramaic a comunitii evreieti Elephantine . Pe aceste papirusuri este identificat ca Artaxerxes II, rege al Egiptului pn n septembrie 400. Ei au, de asemenea, arat c ntre 404 i 400 (398 Nay) din Egiptul de Sus au rmas sub comanda a perilor , n timp ce forele deAmyrthe dominat Delta. Dup " Pace Regelui ", Artaxerxes II a adus nou atenia asupra rebelilor s Egipt . n jurul valorii de 375 el a trimis Datames, satrap de Cilicia , n calitate de comandant al armatei Persia , pentru a rectiga terenul a Nilului. Totui, acest Datames care au mai mult i mai mult putere, Artaxerxes II de nencredere a retras comanda sa. El a ordonat apoi Pharnabazus i Iphicrates reluarea ara faraonilor, dar campania a euat din cauza rezisten acerb din egipteni , ajutat, conform Pierre Briant, de trupele greceti . Aceasta infrangere a fost o lovitur pentru Artaxerxe, recuperarea Egipt este de maxim importan.
Revoltele din satrapi

D de ani, mpreun cu pierderea de Egipt , Artaxerxe al II-lea a trebuit s se confrunte n nord, rebeliunea a Cadusians tribul (nomazi trib care triesc n Persia occidental Elburz muni, ntre centrul de de mass-media i de Marea Caspic, n provincia Zanjan), care a devenit periculos. n 367, el sa confruntat cu o revolt a tuturor satrapi "de Asia Mic , deja n mare parte autonom, ca rege Mausolus(377-353), n Caria , ea l-au lsat mai devreme credincios. Aceste revolte vor marca nceputul declinului Imperiului ahemenid persanii ca i alte zone contieni de slbiciune a Imperiului va avea, de asemenea, idei de independen. n acelai an, satrap de Frigia i Podul , Ariobarzanes I (sau II -satrap ?, 363-362 i 362-337 King) i o armat rzvrtit Persia a fost trimis mpotriva lui. Acesta a fost comandat de Mausolus i Autophradats de Lydia . n 365, ei au reuit s izoleze i asedieze rebelii n dou orae: Assos (Oras greceti Troa, n nordul Asia Mic ) i Edremit (sau Adramyttion sau Adramyttum Atramyttion sau, n provincia Balikesir din regiune Marea Marmara), cnd regele Spartei II Agesilaus a sosit cu o for de mercenari pentru a ajuta Ariobarzanes I. Sa ntmplat atunci ceva ciudat, nu a explicat astzi de ctre specialiti Agesilaus II-lea a primit o sum mare de bani i cadouriMausolus nu vine s perturbe loc. Armata Spartan a fost cu siguran periculos pentru dou satrapi , dar nu suficient pentru a le rupe scaunele, Mausolus , prin urmare, nu sunt necesare pentru a plti inamicul?. apoi, n 362, Mausolus schimbat taberele i sa alturat pe scurt istoricul si cronicarulDiodor (V.90-V.30), numit "Revolta satrapi " impotriva lui Artaxerxes II. Cele mai recente cercetri, totui, ar avea tendina de a arta c nu a existat nici o revolt la o scar acolo. Dup cum a declarat Pierre Briant, mai multe detalii sunt controversate. Aceasta este de fapt un nume foarte mare pentru o serie de revolte care au continuat pentru ceva timp, fr a amenina cu adevrat Partea de sus a statuii de Mausolus stabilitatea Imperiului Persia . n diferite momente, am Ariobarzanes Frigia i Podul , Datames (sau n British Museum Datames, 361-330) din Capadocia , Mausolus de Caria , Orontes (401-344) s Armenia i Autophradats de Lydia a participat i au primit sprijin faraonilor "din Egipt , Nectanebo I (380-362), tachos (sau Teos, 362-360) i Nectanebo II (360-342). Cu toate acestea au permis s Mausolus se extind pe teritoriul su, atunci realizat tot Ionia , Lydia , o mare parte din Lycian insule i mai multegreceti .

Sfritul domniei lui

L a pune capt domniei lui Artaxerxes II-lea a trecut n haos, deoarece fiul su cel mare, Darius, a fost executat dup o conspiraie mpotriva lui. Noul Prince Crown a devenit Ariaspes, care a fost foarte popular n instana de judecat. Dar conspiratori, care a inclus Artaxerxes III , al patrulea fiu al regelui i unul dintre comandanii grzii regale numit Tiribazus, acuzat de trdare Ariaspes care au determinat aceasta din urm la sinucidere. Sper Regele apoi orientrent pe al treilea fiu al su, Arsames (sau Arsames), care a fost de asemenea ucis. La nivel religios, persanii se nchinau muli zei, care a personificat elemente: Soarele
Mithra, de ap, cer i pmnt Anahita, aceste dou diviniti care a aprut pentru prima dat n timpul domniei lui Artaxerxes II. Scriitorilor grecii adesea transmis la Artaxerxes II, imaginea unui conductor slab i neputincios. n plus, au subliniat, de asemenea, tipul i natura sa blnd, dar au asimilat ca un simbol de slbiciune. Cu domniei sale de 45 de ani Artaxerxe II, a fost conductor al dinastiei ahemenid care a rmas mai mult pe scaunul de domnie, i rare, a murit de moarte natural la vrsta de 90 de ani, Plutarh (filosof, biograf i moralistgreac , V.125-46 d.Hr.) a spus 94 ani. Fr suprare pentru fanii de autori greci , acest lucru sugereaz c Artaxerxes II-a primit de-a lungul domniei sale aprobarea i sprijinul, dac att populaiei i nobil persan , contrar a ceea ce am vrut s ne fac s credem.

Mormntul lui Artaxerxes II, n Persepolis

Cldirile sale

Un rtaxerxs al II-lea n timpul domniei sale de mult a fost, de asemenea, un constructor mare, mai ales la Susa care a fcut reedina sa principal. Multe resurse au fost dedicate proiectelor de construcii. El a restaurat palatul lui Darius I la Susa i ca fortificaii, inclusiv o redut impunerea, la colul de sud-est a incintei. El a dat "palatul de Ecbatana noi Apadana (Audience Hall) i sculpturi. Ea nu pare s fi construit multe Persepolis deoparte palatul su i mormntul lui. Artaxerxes II-lea nu a fost ngropat, la fel ca toi mpraii din dinastia, n Naqsh-e Rostam (sau Naqsh-e Rostam Rustam sau Nakshi sau NAT-e Rostam "Imaginea de Rostam ") la aproximativ 5 km nord-vest de Persepolis , aa cum este i cazul pentru succesorul su.

Familie De surse sunt foarte diverse n soiile sale. Unii dau n 350 cu 115 fiul, care pare complet disproporionat. Aceasta ar fi plcut, de asemenea, un eunuc pe nume Tiridates, care a murit foarte tnr. Moartea sa ar fi cauzat dureri enorme pentru a Artaxerxes II, care ar fi impus o moarte n Imperiul n memoria sa. De acum el este atestat trei neveste. Stateira fiica Hydarnes III "din Armenia , se pare c a murit otrvit n 400. Ea ia nascut cinci copii: trei fiice:
Rodogune care sa nscut n 420 i a murit n 401. Sa cstorit cu Aroandes I (sau Orontes) satrap de Armenia (401-344) i Misia (360), la
care a nscut trei copii, Aroandes II (sau Orontes), rege al Armeniei , regele Abhaya am Pancanada (Punjab Vest) i Abhisara Regele Taxila. Apama, care sa nscut n 415, care a murit n 390. Sisygambis (sau Sisygambes), care sa cstorit cu Arsames vrul su i era mama a Oxathrs i Darius III , a murit n 323. Dou fiul: Artaxerxes III Ochos (n persan: tachscha)., care a fost regele Persiei 358-342 i Faraon

OCHA, care a murit de 338.

Aspasia (sau Aspasia), un tanar grec din Phocaea , nu ar trebui s fie confundat cu concubina lui Pericle acelai nume. Noi nu tim un copil de aceast uniune. Acest lucru poate fi Ariaspes mamei sale. . El a fost acuzat de trdare, care a mpins la sinucidere Amastris (sau Amestris), sora lui, cu care ar fi putut avea doi fiul su:

Darius Stateira este uneori dat ca mama lui. El a fost executat dup un complot mpotriva tatlui ei. Arsames (sau Ariaspes), care a fost
asasinat.