Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
12Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tara de Dincolo de Negura

Tara de Dincolo de Negura

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 4,641|Likes:
Published by raluca_raluca2009

More info:

Published by: raluca_raluca2009 on Aug 28, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

01/29/2013

pdf

text

original

 
1TARA DE DINCOLO DE NEGURA(Povestiri de vnatoare)
Mihail SadoveanuDespre aceasta Tara si despre vnat si pescuit
prefata autorului din 1 octombrie 1936MirajulI. Maica-mea era mare farmazoana * II. Ucenicie, ntr-o breasla veche * III.
Povestile de vnatoare sunt de la Dumnezeu * IV. Vnatori de lupi, n veacuri
vechi * V. April - o clipa * VI. Tovarasul meu Voisel e vrednic vnator, ca multi
altii * VII. Sitarii, cnd prietinii mei se cearta * VIII. Ploaie, n paduri
departate * IX. Lupii de la Cucoara, urmeaza un razboi neistovit * X. Pasaj derate, sara * XI. Gste salbatice - adica numere incomensurabile * XII. Oameni
din balti, lnga Ostrovul lui Caliniuc * XIII. Cnd a cazut Mos Calistru, pe
Deleleu * XIV. Caprele lui Sfntu-Antonie * XV. Vnt dinspre Caliman * XVI.
n singuratatile Raraului a cntat cucosul salbatic * XVII. Kiki da examen n
fata onoratei comisii * XVIII. Tom a fost odata tnar, ca si Kiki
Acum ctiva ani, d-l Badauta a tiparit o foarte frumoasa carte. Putini au vazut
 cuprinsul ei;e o carte de ilustratii fotografice. Putini cunosc materialul de inspiratie alacestei carti, pentruca romnul, fiind din nastere esential si integral patriot, n-are nevoie sa-si
 cunoasca tara.Patriotismul verbal se poate lipsi de fapta, chiar atunci cnd ea ne leaga de
 trecut si deDumnezeu; iar albumul d-lui Badauta e o asemenea fapta.n aceasta carte vorbesc privelistile si oamenii acestui pamnt. Muntii n care au
mpietrit parca ndrazneli de gndire singuratice; pclele care acopar linistile
 vailor; apele carezvonesc cntarea vietii etern noite; codrii care suie rpile si coboara
 vagaunile, deschiznd
luminii poieni si gramadind ntuneric n sihle nestrabatute; satele nsirate pe
 coline, cubisericile poetice; Dunarea si Marea; oameni n costume pitoresti rznd clipei
 care trece:cartea aceasta e un tribut de pietate Celui care elibereaza necontenit minunile,de lamargaritarul din scoica oceanului pna la zmbetul delicat al unei fecioare din
 muntiiBucovinei.Psalmistul cel din veacuri a spus frumos cu vorba ceea ce dl Badauta exprima cuimagini fotografice:"Doamne, Dumnezeul meu, zic chipurile si privelistile aceste, ca si David regele-poet;mare si minunat esti tu: cu slava si cu stralucire mpodobit!
Te mbraci n lumina ca-ntr-o haina; ntinzi cerul ca un cort.
Tu din ape ti faci lacasurile cele de sus; nourii sunt caruta ta si te porti pe
 aripilevnturilor.
2Tu faci vnturile, trimesii tai si flacarile focului sunt slugile tale.
Ct de minunate-s lucrurile tale, Doamne, toate cu ntelepciune le-ai facut si e
 plinpamntul de faptura ta!
Toate de la tine asteapta sa le dai hrana la vreme:De le-o dai ele-o primesc; de le iei duhul, mor si n tarna se prefac.
De privesti pamntul, el tremura; de te-atingi de munti, ei fumega.
Cnd trimeti tu, nsa, duhul tau, toate iarasi se zidesc si se noieste fata
 
 
pamntului!'
Rasfoiti aceste planse, ca sa vedeti cte frumuseti cuprinde pamntul romnesc. Sa
 nuaveti, nsa, nici o clipa de mndrie, caci toate sunt ale Celui ce cladeste,
 preface si noieste.
Omul zgrie ndeobste fata pamntului si o pateaza. Cele etern-frumoase sunt numai
 ale luiDumnezeu.Uitati versurile proaste pe care le-ati nvatat cndva n scolile primare:
Tara mea are cmpii manoase,
Dealuri nalte cu mndre flori...
Uitati paginile de antologie ieftina, discursurile de lirism si prezumtie, cacinoua nu nise datoreste nimic din ce-i frumos pe acest pamnt romnesc. Nu ni se datoreste
 nici macarpastrarea a tot cei primitiv, caci, unde s-a putut, sondele au spart scoartapamntului,
fierastraiele au ucis padurile. Unde au spart, n-au adus nici o compensatie; undeau ucis, n-auattat din nou viata; au ramas munti dezgoliti si dealuri care se risipesc n vai.
 Minuneaprivelistilor primitive s-a pastrat n afara de vointa si tendinta oamenilor
 trecatori. Acestioameni trecatori niciodata n-au cunoscuto; au prefereat tinuturile si privelistilela moda dinalte tari, unde au risipit averile agonisite de altii. Catra minunile acesteaprimitive nu suntdrumuri; n preajma lor nu se afla locuri de popas, omul trecator n-a cheltuit
 pentru ele nicidragoste, nici inteligenta.Asa nct, iubiti prietini si frati, sa nu cadeti n pacatul mndriei. Numai dupa
 ce vomfi adaos ceva al nostru la frumuseta lor, dupa ce le vom recunoaste si le vommpresura cu
iubire, dupa ce pionierii vor taia si vor asterne drumuri, dupa ce oameni detreaba vordeschide hanuri romantice si prietinesti drumetilor, dupa ce, lasnd n raft
 cartea, vom mergecu piciorul cercetnd toate ca ntr-o calatorie de ispasire, dupa ce ne vom simti
 intrnd n noi
dragostea acestui pamnt ca un suflet al stramosilor, numai atunci vom avea
 dreptul saridicam ochii si sa multamim cu umilinta Celui pe care-l invoca regele psalmist dedemult.Rasfoiti aceste planse numai n tihna chiliei voastre; dupa aceea nu lasati sa
 treacazadarnic anii vostri. Daca nu sunteti vnatori si pescari, puneti mna pe toiag si
 colindatimostenirea aceasta fara pareche. Nicaieri n lume nu sunt locuri mai frumoase.
N-am spus ca avem cele mai alese frumuseti din lume, ci ca si aici sunt privelistitotasa de frumoase ca cele mai laudate de aiurea. Cel care vede Delta ntelege
 singuratatileAfricii. Cel care suie n Calimani ori pe Retezat, ori pe Ceahlau a trecut n zona
 fara deprihana a altei lumi.Cei care sunteti vnatori ori pescari n-aveti nevoie de ndemnul meu ca sa iesiti
 n
 
mijlocul naturii. Dupa ani de rataciri si practica, vad ca nca mi mai ramn
 totusi destule,necunoscute, si va ndemn pe cei de la cmpie sa va suiti la munte, sa ascultati
 cerbul lanceputul toamnei, iar pe tovarasii vnatori din munte i sfatuiesc sa ncerce
 farmecul unei zilecu luntrea n singuratatile pruteturilor ori dunaritelor.
Fara ndoiala ca vnatul si pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observatia
 ca s-aunascut sub presiunea necesitatii si nau devenit divertisment dect cu timpul.
 Pescuitulprimitivilor era agerime; vnatul - forta si rezistenta.
3Omul de azi nu mai ntrebuinteaza aceste nsusiri ca sasi agoniseasca hrana. Cu
 pestede undita si cu mamaliga de rsnita nu te ngrasi, cum foarte potrivit observa
 dictonul popular.Pamntul si animalele domestice raspund ndestulator nevoilor lui de harna; munca
 secheltuieste n alte directii, n domenii diverse cu mestesuguri noua; vnatul si
 pescuitul auramas o patima, cum spun taranii nostri.Ct de departe, din trecut, vin pornirile care dorm n noi si se desteapta n
 anumemprejurari cu nebanuita putere, poate oricine sa marturiseasca aducndu-si aminte
 de primeleimpulsii vnatoresti. Copilul doreste sa ntovaraseasca n expeditie pe tatal lui
 ori pe fratelemai mare; pe urma devine nelinistit n dorinta nebiruita de a poseda o arma; dupa
 aceea, catrasaisprezece ani, porneste acele expeditii fara sfrsit din zori si pna n noapte
 pe coclauri si n
preajma apelor.n aceasta stradanie nu-i dect placere pura. E o cheltuiala enorma de energie,
 din carelipsesc cruzimea si foamea ancestrala. n visurile acestei epoci a vietii mele,
 eram coplesit deun fel de febra, n care mi apareau n cantitati impresionante vnaturile
 pamntului paradisiac
din preistorie. Din somnul putin si agitat astfel, ma trezeam ades, ca sa ascultdaca nu s-astrnit o vreme rea afara; ieseam uneori ca sa privesc stelele noptii; mi faceam
 socoteala dacaam suficiente munitii pentru ziua unica - izolata - devenita scop suprem alexistentei.nceputul acestei pasiuni are totdeauna ceva dramatic. mi aduc aminte ca aveam
 maiputin de cincisprezece ani cnd am iesit, ntro primavara, cu pusca, spre
 revarsarile de apa aleSiretului, la Pascani.Ucenicia acelor zile a avut toate greutatile lipsei de experienta a unui prunc.Totusi,nimic nu m-a oprit, nici baltile cu apa de dezghet, nici nomolurile, nici joculcrdurilor de
salbaticiuni de la o balta la alta, de la o lunca de ici, la alta cine stie unde;nici raceala apeidintr-un siretel, n care am intrat not ca sa scot prima rata mpuscata; nici
 zilele de ploaie, nici

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Cacencu Gabi liked this
Mihai Cojocaru liked this
Liviu Negulescu liked this
THEBEGGINER liked this
sherryka liked this
Irina Daniela liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->