Fondatorii sociologiei

Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting cateva personaliti: Auguste Comte, Karl Marx, mile Durk eim, Max !e"er,#ilfredo Pareto, $erdinand %&nnies'

Auguste Comte ()*+,-),.*/ este considerat fondatorul sociologiei 0i primul care a formulat conceptul de 1sociologie2 definit ca 10tiin3 a societ3ii2' $ilosoful france4 a a5uns la ideea de sociologie, ca urmare a concep3iei sale despre evolu3ia g6ndirii omene0ti'7tiin3a parcurge trei stadii diferite: teologic, metafizic i pozitiv' 8rice cunoa0tere 9ntr -un domeniu de"utea4 cu stadiul "a4at pe concepte teologice' : lum ca exemplu, astronomia' Aceasta a oferit, 9n societ3ile primitive, explica3ii la mi0crile cere0ti prin ac3iunea unor 4ei, demoni sau fiin3e' ;n al doilea stadiu, cel metafi4ic, locul lui Dumne4eu este luat de principii a"stracte' Conceptele teologice au fost 9nlocuite cu explica3ii metafi4ice "a4ate pe ra3iune' Al treilea stadiu < po4itiv sau real < relev semnifica3ia cunoa0terii 0tiin3ifice re4ultat din o"servarea rela3iilor 0i interdependen3elor guvernate de legi' ;n demersul su privind sistemul 0tiin3elor, Comte propune o ierar i4are a 0tiin3elor, 9n care prioritatea o de3ine matematica urmat de astronomie, fi4ic, c imie, "iologie, sociologie' 7tiin3a despre societate este conceput ca fiind cea mai complex' Karl Marx (),),<),,=/ s-a considerat, mai degra"a, ganditor si activist politic' si nu sociolog' Desi >ucien ?oldmann ii neaga aceasta calitate, ?eorges ?urvitc proclama ca, dimpotriva, Marx a fost in primul rand un sociolog em"lematic' :crierile lui acopera, insa, o mare diversitate de domenii' C iar si cei mai inversunati critici ai sai ii considera lucrarile ca fiind importante pentru de4voltarea sociologiei' Multe dintre ele s-au concentrat asupra pro"lemelor economice, insa, intrucat a fost totdeauna preocupat sa lege pro"lemele economice de institutiile sociale, opera lui a fost si mai este inca plina de semnificatii sociologice'
Punctul sau de vedere a fost fundamentat pe ceea ce Marx a numit conceptia materialista asupra istoriei'Potrivit acesteia, nu ideile sau valorile umane sunt cau4a principala a sc im"arii sociale' @u constiinta determina modul real in care oamenii isi organi4ea4a viata lor sociala, ci mai curand aceasta este o 1 reflectare a vietii lor reale, materialeA' :emnificatia fenomenelor sociale nu tre"uie cautata in constiinta autorilor lor,ci in ele insele,fiind produsele unui determinism o"iectiv, similar cu cel care guvernea4a si natura' Karl Marx s-a concentrat asupra sc im"arilor din vremurile moderne, desi a scris despre diferite epoci istorice' Cele mai importante transformari erau legate de de4voltarea capitalismului. Acesta este un sistem de productie care contrastea4a radical cu sistemele economice anterioare din istorie, deoarece implica productia de "unuri si servicii vandute unor categorii largi de consumatori' Cei care detin capital

formea4a clasa conducatoare' Populatia in masa formea4a o clasa de muncitori salariati, care nu poseda mi5loace pentru a se intretine, tre"uind sa-si gaseasca slu5"e oferite de posesorii de capital' Prin urmare, capitalismul este un sistem de clasa, in care conflictul dintre clase este un fenomen frecvent intalnit' Prin aceasta, Marx fundamentea4a una dintre principalele perspective din sociologie, si anume, conflictualismul.

),.,' Provenit dintr-o familie cu o puternica traditie religioasa, Durk eim a studiat in tinerete e"raica si doctrina talmudica' A a"solvit scoala normala si si-a sustinut doctoratul in filosofie cu te4a Despre divi4iunea muncii sociale, insotita de o te4a complementara redactata in latina asupra Contri"utiei lui MontesCieu la construirea stiintei sociale' Dntre ),,.-),,E studia4a stiintele sociale in Paris, apoi in ?ermania su" conducerea lui !undt' Dupa intoarcerea din ?ermania pu"lica in revista filosofica trei articole despre F:tudii recente asupra stiintelor socialeF, F:tiinta po4itiva si morala in ?ermaniaF si F$ilosofia in universitatile germaneF' Din ),,G preda la doua licee din provincie, iar in ),,* este profesor de pedagogie si stiinta sociala la Hniversitatea din Iordeaux, si care este primul curs de sociologie predat intr-o universitate' Dn ),+. pu"lica egulile metodei sociologice' Dn ),+E, cursul de sociologie devine curs o"ligatoriu' Dn )+JG este profesor titular de pedagogie la :or"ona si va preda si sociologia' Dn )+JE preda la catedra de pedagogie a facultatii de litere din Paris, in )+)G pu"lica $ormele elementare ale vietii religioase si in )+)= catedra sa primeste numele de Fc air de sociologieF de la :or"ona' $ondator al sociologiei ca disciplina stiintifica si universitara, Bmile Durk eim este organi4atorul scolii france4e de sociologie' >a ). noiem"rie )+)*, prin disparitia sa marc ea4a inc eierea temporara a unui capitol referential al evolutiei sociologiei' !inuciderea (),+*/ este a treia lucrare importanta a lui Durk eim, importanta datorata a"ordarii stiintifice riguroase a unui fapt social contemporan - cresterea frecventei sinuciderilor catre sfarsitul secolului KDK' Hnul dintre principalele merite ale acestei lucrari este de a fi desc is perspectiva anali4ei sociologice, punand in evidenta conditionarea sociala a 5udecatilor morale' Pentru inceput o definitie a sinuciderii ar clarifica lucrurile: F:inuciderea este orice ca4 de moarte care

Emile Durkheim s-a nascut la Bpinal in ). aprilie

re4ulta direct sau indirect dintr-un act po4itiv sau negativ savarsit de victima insasi si despre care aceasta stie ce re4ultat va produceF' :inuciderea este actul de
disperare al unui om care nu mai doreste sa traiasca'

iunie )+GJ/ a fost un economist politic Mi sociolog german, fiind considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei Mi administrrii pu"lice':i-a 9nceput cariera la Hniversitatea din Ierlin, Mi mai t6r4iu a lucrat la Hniversitatea $rei"urg, Hniversitatea din Neidel"erg, Hniversitatea din #iena Mi la Hniversitatea din MOnc en' A fost o persoan influent 9n politica german contemporan, fiind unul dintre negociatorii ?ermaniei la

Maximilian "e#er (n' G) aprilie ),EL < d' )L

%ratatul de la #ersailles Mi mem"ru al comisiei 9nsrcinate cu susinerea Constituiei de la !eimar':-a ocupat 9n principal cu studiul sociologiei religiilor Mi a guvernului, dar prin munca sa a adus contri"uii Mi 9n domeniul economiei' Cea mai cunoscut lucrare a sa este eseul Etica protestant i spiritul capitalismului, lucrare care a fost piatra de temelie 9n studiile sale de sociologie a religiilor' ;n aceast lucrare, !e"er a argumentat faptul c religia este una dintre cau4ele cele mai importante, care explic diferenele de de4voltare dintre culturile 8ccidentale Mi cele 8rientale, Mi a su"liniat importana protestantismului ascetic care a condus la naMterea capitalismului, a "irocraiei Mi a statului raional-legal din #est' ;ntr-o alt lucrare important, Politica, ca i vocaie, !e"er defineMte statul ca o entitate ce posed monopolul asupra folosirii legitime a forei' Aceast idee a devenit o definiie fundamental 9n studiul modern al Mtiinei politice 9n tradiia occidental' Cele mai cunoscute contri"uii ale sale sunt cunoscute su" denumirea de Tezele weberiene' De retinut$

pentru a descifra lumea social, cercettorul tre"uie s 9neleag oamenii din punct de vedere al su"iectivitii lor, al valorilor lor Mi nu numai pornind de la cau4e Mi constr6ngeri exterioare @eutralitatea axiologic < savantul tre"uie s evite transformarea valorile care 9l clu4esc 9n perceperea realului 9n 5udecata de valoare' Altfel spus, convingerile sale personale nu tre"uie s intervin 9n evaluarea critic pe care o efectuea4 asupra evenimentelor Deose"ind astfel normele de realiti, !e"er aMa4 sociologia pe un teritoriu clar demarcat: cel al realitilor :ociologia este o Mtiin compre ensiv Mi explicativ 1A 9nelege prin interpretare activitatea socialA < acesta este 9nt6iul demers sociologic tre"uie s adopte un demers specific < metoda compre ensiv Metoda compre ensiv < urmreMte sa reconstruiasc sensul pe care indivi4ii 9l atri"uie activitii lorP sociologul c6nd aplic metoda compre ensiv nu mai consider fenomenele sociale ca o expresie a cau4elor exterioare Actiunea social < este produsul deci4iilor luate de indivi4i care dau ei 9nMiMi sens aciunii lor !e"er sugerea4 c este necesar distincia 9ntre raportarea la valori Mi 5udecata de valoare

Paris, provenind dintr-o familie din >iguria care parvenise la rangurile de no"lete pe care le oferea secolul al K#DDDlea prin marc i4ul ?iovanni Ienedetto Pareto, "aron al Dmperiului lui @apoleon' Dupa ce in ),.J a facut studii polite nice la Hniversitatea Polite nica din %urin, in ),E+ sustine te4a FPrincipes fondamenteaux de lQeCuili"re des corps solidesF' Dntre ),*L - ),+G se instalea4a la $lorenta, timp in care a functionat ca inginer al Cailor $erate si apoi Director ?eneral al Cailor $erate italiene' Dn ),+= devine profesor de Bconomie politica la Hniv' din >ausanne, pu"licand in ),+E - ),+* FCours dQeconomie politiCueF urmandu-i la catedra lui !alars' :e va departa definitiv de economia politica in favoarea studiilor de sociologie incepand cu )+)G' Dn )+)E ii apare F%rattato di

%ilfredo &areto s-a nascut la ). iunie ),L, la

sociologia generaleF pu"licat la $lorenta, iar in )+)* la Hniversitatea din >ausanne are loc FRu"ileul ParetoF ca recunoastere a valoroaselor sale contri"utii stiintifice in diferite domenii' Dntre )+)* - )+)+ apare in traducere france4a F%raite de sociologie generaleF la >ausanne si Paris' Dn )+G= devine senator al regatului Dtaliei' :e stinge din viata la CelignS, in Blvetia' Vilfredo Pareto este intemeietorul primei orientari sociologice italiene centrate pe problematica naturii socialului. Ca reprezentant al unei multimilenare traditii ale gandirii sociale italiene, orientata preponderent spre descifrarea naturii umane.Deplasarea de accent este datorata atat formatiei sale stiintifice, cercetarilor in domeniul economic, cat si convingerilor sale privind posibilitatea construirii unei teorii globale a sistemului social pe baza rigorii conceptuale a aparatului matematic. Metodologic, Vilfredo Pareto a intentionat sa elaboreze un sistem conceptual si o proiectie praxiologica a sociologiei compatibile cu statutul epistemologic al stiintelor naturii. Astfel ca si in stiintele naturii, unde primul pas il repre4inta anali4a elementelor componente ale fenomenelor ce intra in arealul o"iectelor epistemice respective, si in sociologie, anali4a tuturor proprietatilor acsiunilor sociale si clasificarea lor tre"uie sa fie primul pas in reconstructia sa epistemica' Diversitatea societatilor umane si caracterul concret al actiunii sociale face dificila descrierea proprietatilor generale ale fenomenelor sociale' Din aceasta cau4a, sociologul tre"uie mai intai sa Fdescompuna actiunile umane si sa clasifice elementele componente ale lorF'#ilfredo Pareto propune urmatoarea structura a actiunii sociale:agentul - purtatorul individual sau colectiv al acttiunii (umane/ socialePscopul - proiectia anticipata a motivatiei individuale sau comunicare a actiuniiPmijloacele - necesare reali4arii practice a scopurilor' Dn functie de raportul scop si mi5loace, actiunile se pot clasifica:actiuni logice caracteri4ate printr-o inalta eficienta determinata de adecvarea dintre mi5loace si scopPExemplu: activitatea te nologica, economica si o parte a creatiilor cultural artistice g idate de normele Fstiintei logico-experimentaleFP"/ actiuni nonlogice - celelalte, ale caror re4ultate n-au fost initial preva4ute de catre agent, dar care au aparut ca Fefecte secundareF antrenate de evenimentele exterioare cu efect pertur"atorPc/ actiuni cu semnificatii multiple: care fac posi"ila diferentierea dintre mi5loaceToperatiiTscopTre4ultatP d/ actiuni cu scopuri simbolice, imaginare, a caror evaluare logico-empirica nu este posi"ila'

france4 a crui oper, catalogat drept postmodernist sau poststructuralist, a avut puternice ecouri 9n filosofia Mi istoria Mtiinei, psi anali4, sociologie'$oucault s-a nscut 9n )+GE, la Poitiers, $rana' ;n )+LE, la v6rsta de dou4eci de ani, a fost admis la Ecole (ormale !uperieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-PontS Mi a o"inut trei diplome: 9n filosofie ()+L,/, psi ologie ()+.J/ Mi psi opatologie ()+.G/' ;n )+.L)+EJ a predat france4a la Hniversitatea din Hppsala, apoi a lucrat pentru scurt vreme la universitile din #arMovia Mi Nam"urg' ;n )+EJ s-a 9ntors 9n $rana ca titular al departamentului de filosofie al Hniversitii Clermont-$errand, iar din )+*J a fost profesor la College de $rance din Paris' A studiat apariia Mi structura c6torva din instituiile fundamentale ale lumii moderne, ca cele disciplinare (inc isoarea, spitalul, Mcoala/, "olile psi ice, discursul pu"lic Mi cel Mtiinific, lans6nd concepte-c eie cum ar fi cel de guverna"ilitate ori

Michel 'oucault ( ). octom"rie )+GE < GE iunie )+,L /, filosof Mi istoric

"iopolitic' Dup $oucault sexualitatea nu a existat dintotdeauna, ci a fost creat 9n procesul de4voltrii sociale'A murit 9n )+,L'

http://ro. http:// http:// http:// http:// http://en.

i!ipedia.org/ i!i/"ociologie .scribd.com/doc/#$#$%$&'%/(nitiatorii)"ociologiei .rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/P*+"P*C,(V-)".C(./.0(C-12.php .roportal.ro/articole/despre)sinucidere)emile)dur!heim)3'.htm .scritube.com/sociologie/V(/4+*D.)P-+*,.)"(),+-D(,((/*)2$225.php i!ipedia.org/ i!i/"tate6racis