Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
CONSILIEREA FAMILIEI
Ş
I TERAPII DE FAMILIE- note de curs masterat -Conf. univ. dr. TATU CORNELIAI.Consilierea familiei
ş
i terapii de familie
Indiferent de formulele pe care le cunoa
ş
te ast
ă
zi via
ţ
a de familie , dinamica
ş
itransform
ă
rile care au loc în sânul acesteia reprezint
ă
izvorul nesecat din care apar 
ş
ise dezvolt
ă
bucuria sau suferin
ţ
a indivizilor , eficien
ţ
a sau ineficien
ţ
a lor ori adaptareasau neadaptarea la cerin
ţ
ele societ
ăţ
ii moderne .Familia este contextul în care individul evolueaz
ă
pe tot parcursul vie
ţ
ii sale,iar consecin
ţ
ele unei func
ţ
ion
ă
ri deficitare se reflect
ă
întotdeauna negativ în starea des
ă
n
ă
tate psihic
ă
 
ş
i somatic
ă
a acestuia, dar 
ş
i în dezechilibrele
ş
i suferin
ţ
ele sociale. Înacest sens, terapiile de familie încearc
ă
s
ă
înve
ţ
e oamenii s
ă
interac
ţ
ioneze responsabilîn cea mai important
ă
structur 
ă
a vie
ţ
ii lor –inimitatea
ş
i solidaritatea familial
ă
-astfelîncât s
ă
î
ş
i men
ţ
in
ă
s
ă
n
ă
tatea
ş
i armonia.Terapiile de familie reprezint
ă
modele viabile de asistare
ş
i facilitare aechilibrului sistemului familial aflat în impas , instrumente moderne de ac
ţ
iune, preventive
ş
i curative în egal
ă
m
ă
sur 
ă
, în slujba familiilor disfunc
ţ
ionale .Terapeutul este cel care ofer 
ă
cuplului aflat în impas o perspectiv
ă
 neutr 
ă
,obiectiv
ă
asupra situa
ţ
iei existente.El este cel care poate dezv
ă
lui celor doi parteneri alternativele reale de rezolvare a problemelor familiale,cu avantajele
ş
idezavantajele fiec
ă
reia,f 
ă
r 
ă
a impune alegerea vreuneia.De asemenea,terapeutul estecel care îi poate ajuta pe cei doi parteneri s
ă
se cunoasc
ă
mai bine, s
ă
se poat
ă
deta
ş
ade anumite probleme sau chiar s
ă
le evite.Cele mai importante disfunc
ţ
ionalit
ăţ
i pentru care se apeleaz
ă
la un consilier terapeut sunt (I.Mitrofan
ş
i C.Ciuperc
ă
,2002):-o imagine de sine negativ
ă
,sentimente
ş
i p
ă
reri despre ei în
ş
i
ş
i defavorabile;-comunicarea cu ceilal
ţ
i membri ai familiei indirect
ă
,vag
ă
 
ş
i nesincer 
ă
;-regulile folosite în sistemul familial sunt rigide,dep
ăş
ite sau neacceptate de ceilal
ţ
i;-rela
ţ
iile extrafamiliale sunt pu
ţ
ine
ş
i formale.Totu
ş
i,trebuie precizat faptul c
ă
pu
ţ
ine persoane sunt în m
ă
sur 
ă
s
ă
identifice problemele cu care se confrunt
ă
, fie din cauza ignoran
ţ
ei, fie din cauza indiferen
ţ
ei.Sunt, de asemenea, situa
ţ
ii în care indivizii reu
ş
esc s
ă
dea impresia unei c
ă
sniciifericite, considerând chiar un success aparen
ţ
a exteriorizat
ă
.
Ş
i aceast
ă
categorie deindivizi are nevoie de consiliere psihologic
ă
.Orice familie poate spera s
ă
-
ş
iîmbun
ă
t
ăţ
easc
ă
calitatea vie
ţ
ii dac
ă
fiecare membru al ei este gata s
ă
recunoasc
ă
  problemele cu care se confrunt
ă
,dore
ş
te
şă
schimbe ceva
ş
i, mai ales, face ceva pentruca shimbarea în bine s
ă
se produc
ă
.
a)Puterea în cuplu
 Reprezint
ă
cauza a numeroase disensiuni, pentru c
ă
cei doi parteneri împart puterea în mai multe feluri. Problemele care apar pornesc în special de la ignorareaideii potrivit c
ă
reia rela
ţ
ia modern
ă
de parteneriat presupune reciprocitatea puterii
ş
i
 
autorit
ăţ
ii pe diferite niveluri. Faptul c
ă
orice diferen
ţă
este v
ă
zut
ă
ca o surs
ă
deinegalitate creaz
ă
impresia c
ă
toate sarcinile
ş
i toate rolurile po fi îndeplinite,în egal
ă
 m
ă
sur 
ă
aât de femei , cât
ş
i de b
ă
rba
ţ
i. Este, evident ,o impresie gre
ş
it
ă
, care nu
ţ
inecont de anumite elemente de speificitate, care diferen
ţ
iaz
ă
cele dou
ă
sexe.În plus,exist
ă
diferen
ţ
e importante de la un cuplu la altul în ceea ce prive
ş
te rolurileasumate ,în func
ţ
ie de particularit
ăţ
ile persoanelor implicate , dar 
ş
i ale rela
ţ
ieirespective.Egalitatea în cuplu este posibil
ă
, f 
ă
r 
ă
ca acest lucru s
ă
însemne eliminareadiferen
ţ
elor, ci doar echilibrarea domeniilor 
ş
i a nivelurilor în care cei doi parteneri î
ş
iexercit
ă
auoritatea
ş
i puterea, printr-o complemetaritate a rolurilor.Adic
ă
,”autoritatea
ş
i puterea între cele dou
ă
sexe pot fi relativ egal distibuite, încondi
ţ
iile în care suma actvit
ăţ
ilor (
ş
i a importan
ţ
ei acestora)desf 
ăş
urate de o femeieeste egal
ă
cu suma activit
ăţ
ilor(
ş
i a importan
ţ
ei) desf 
ăş
urate de un b
ă
rbat” ((I.Mitrofan
ş
i C.Ciuperc
ă
, 2002,pg.117).Echivalen
ţ
a activit
ăţ
ilor desf 
ăş
urate în cuplu de c
ă
tre cei doi parteneri duce lao echilibrare a raporturilor de autoritate
ş
i putere. Num
ă
rul activit
ăţ
ilor desf 
ăş
urate dec
ă
tre cele dou
ă
sexe nu este identic, el variind
ş
i în func
ţ
ie de importan
ţ
a pe carecuplul o acord
ă
fiec
ă
rei activit
ăţ
i în parte .În plus , pot exista,în func
ţ
ie de context,anumite negocieri (boal
ă
, examene, apari
ţ
ia unui copil, decesul unui p
ă
rinte,etc…).Partenerii pot împ
ă
r 
ţ
i puterea în mai multe feluri. De exemplu, un so
ţ
poate s
ă
iatoate deciziile privind modul în care se cheltuiesc resursele familiei, în timp ce cel
ă
lalt poate stabili patternul de socializare al copiilor . B
ă
rbatul poate fi într-o pozi
ţ
iesuperioar 
ă
sau inferioar 
ă
în raport cu femeia , în diferite arii de competen
ţă
, saualternativ, într-un aranjament care fie satisf 
ă
c
ă
tor petru ambii parteneri.Unul dintre indicatorii principali care definesc raportul de autoritate
ş
i putere îlreprezint
ă
conceptul de “
luare a deciziilor 
”.Luarea deciziilor nu este sinonim
ă
nici cuautoritatea, nici cu puterea, pentru c
ă
este posibil ca o decizie s
ă
fie luat
ă
de unmembru al cuplului, fie pentru c
ă
partenerul s
ă
u l-a delegate în acest sens, fie pentruc
ă
cel
ă
lalt nu este interesat. Adic
ă
,dac
ă
un membru al cuplului are o capacitatedecizional
ă
mai mare decât ce
ă
lalt, acest lucru nu înseamn
ă
neap
ă
rat
ş
i o autoritatesporit
ă
fa
ţă
de partener.Trebuie amintit
ă
aici
ş
i situa
ţ
ia în care intervin anumiteexpecta
ţ
ii gre
ş
ite privind autoritatea
ş
i puterea pe care trebuie s
ă
le aib
ă
un individdintr-o anumit
ă
clas
ă
social
ă
.(exemplu:b
ă
rbatul dint-o clas
ă
social
ă
inferioar 
ă
, care pretinde autoritate pe baza modelului tradi
ţ
ional vs. so
ţ
ia contemporan
ă
, care de
ţ
ine oautoritate substan
ţ
ial
ă
).Discrepan
ţ
a între autoritatea pe care b
ă
rbatul crede c
ă
ar trebuis
ă
o aib
ă
 
ş
i puterea pe care o de
ţ
ine, în mod real reprezint
ă
o surs
ă
important
ă
deinsabilitate marital
ă
.Totu
ş
i, în societatea contemporan
ă
, raporturile de autoritate
ş
i putere tind s
ă
devin
ă
 negociabile
ş
i sunt extreme de schimb
ă
toare, în func
ţ
ie de apari
ţ
ia, dispari
ţ
ia aumodificarea unor factori cu rol important în influen
ţ
area cauzelor care genereaz
ă
 aceste raporturi. Orice negociere sau redefinire a importan
ţ
ei unui indicator poateavea ca efect o modificare a autorit
ăţ
ii în cadrul cuplului.
b)Problemele de ordin sexual
 Genereaz
ă
, de asemenea, mult
ă
nelini
ţ
e în via
ţ
a conjugal
ă
. Problemele suntlegate de durata, calitatea
ş
i frecven
ţ
a raporturilor sexuale. Semnifica
ţ
iile simbolice pecare le atribuie cei doi parteneri actului sexual sunt foarte diferite:”a face dragostecând vrea ea, poate confirma unui b
ă
rbat iubirea so
ţ
iei lui, pe când , pentru o femeie, aface dragoste când vrea el , poate însemna c
ă
so
ţ
ul se folose
ş
te de ea sau c
ă
o domin
ă
.
 
O femeie respins
ă
crede c
ă
nu mai este atractiv
ă
, pe când un b
ă
rbat se simte jignitdac
ă
observ
ă
o lips
ă
de entuziasm sau neimplicarea so
ţ
iei în actul sexual”(I.Mitrofan
ş
i C.Ciuperc
ă
,2002,pg.121).Aceste diferen
ţ
e creaz
ă
disfunc
ţ
ii
ş
i nemul
ţ
umiri.Speciali
ş
tii sus
ţ
in c
ă
problemle sexuale apar în cuplu doar atunci când exist
ă
o proast
ă
comunicare între parteneri. Mul
ţ
i indivizi care declar 
ă
c
ă
î
ş
i iubesc partenerulau a
ş
tept
ă
ri în via
ţ
a intim
ă
despre care prefer 
ă
s
ă
nu discute cu partenerii lor,ceea cereprezint
ă
un paradox, întrucât exprimarea dorin
ţ
elor ar trebui s
ă
se desf 
ăş
oare multmai u
ş
or într-o rela
ţ
ie intim
ă
.Secolul XX a marcat r 
ă
sturnarea concep
ţ
iei potrivit c
ă
reia , în actul sexualfemeia este elementul pasiv, în timp ce b
ă
rbatul este elementul activ. S-a ajuns chiar la concluzia c
ă
femeia timpului nostru a devenit activ
ă
-pasiv
ă
, în timp ce b
ă
rbatul ar 
ă
mas mai mult pasiv-activ.Multe nemu
ţ
umiri legate de via
ţ
a sexual
ă
pornesc
ş
i de la faptul c
ă
,uneori,faptul c
ă
 
ş
i femeia posed
ă
dorin
ţă
sexual
ă
, poate chiar mai puternic
ă
decât a b
ă
rbatului este ignorat. Exist
ă
îns
ă
 
ş
i situa
ţ
ii în care, b
ă
rba
ţ
ii care con
ş
tientizeaz
ă
 aceast
ă
realitate devin foarte nelini
ş
ti
ţ
i, stresa
ţ
i c
ă
, dac
ă
nu î
ş
i vor satisface partenera,risc
ă
s
ă
o piard
ă
.Schimbarea de viziune privind pozi
ţ
ia activ
ă
a femeii în cadrul actului sexual agenerat
ş
i un alt efect negativ,legat de preocuparea excesiv
ă
a b
ă
rba
ţ
ilor entru propria performa
ţă
, de multe ori dorin
ţ
a sexual
ă
fiind înlocuit
ă
cu dorin
ţ
a orgasmului.“În esen
ţă
, femeia a devenit
ş
i ea sclava sexului,
ş
i, implicit a b
ă
rbatului, chiar dac
ă
 feminismul crede c
ă
a f 
ă
cut din b
ă
rbat sclavul femeii.Pl
ă
cerea este prea mare pentru arefuza c
ă
utarea orgasmului, iar stigmatul a devenit din ce în e mai mic. Exist
ă
o isteriemasculin
ă
la fel de aps
ă
toare ca
ş
i isteria feminin
ă
[…]Prin urmare,indivizii tind s
ă
nu-
ş
i mai p
ă
streze controlul asupra sentimentelor 
ş
i senza
ţ
iilor, asupra felului în care semanifest
ă
în fiecare aspect al rela
ţ
iei sexuale de cuplu,pentru c
ă
nu ar avea decât de pierdut :lipsi
ţ
i de spontaneitate
ş
i/sau inhiba
ţ
i ,s-ar condamna singuri la necunoa
ş
tereaîmplinirii sexuale . De aceea se încearc
ă
ie
ş
irea din normele schematice ale sexuluitradi
ţ
ional” (I.Mitrofan
ş
i C.Ciuperc
ă
,2002,pg.126).În cadrul
ş
edin
ţ
elor de consiliere psihologic
ă
, cei doi parteneri trebuie sf 
ă
tui
ţ
is
ă
discute sincer unul cu cel
ă
lalt în leg
ă
tur 
ă
cu ceea ce îi satisface ,pe fiecare în parte,dar s
ă
nu neglijeze nici aspectul nonverbal al comunic
ă
rii sexuale, pentru c
ă
 aceste mesaje vorbesc de multe ori mai bine decât cuvintele. Partenerii trebuie s
ă
 con
ş
tientizeze c
ă
preferin
ţ
ele sexuale ale celuilalt se pot modifica de-a lungultimpului, dar c
ă
, dac
ă
cel
ă
lalt respinge un anumit fel de activitate sexual
ă
, acest lucrunu înseamn
ă
, implicit o respingere a persoanei.
c) Comportamentele reciproc negative
Într-un cuplu disfunc
ţ
ional ,dac
ă
unul dintre parteneri se comport
ă
negativ,so
ţ
ul acestuia se consider 
ă
îndrept
ăţ
it s
ă
r 
ă
spund
ă
cu aceea
ş
i moned
ă
,declan
ş
ândastfel un lan
ţ
de intera
ţ
iuni negative.Acest
ş
ir de comportamente negative se poatedeclan
ş
a
ş
i dac
ă
acest lucru nu s-a urm
ă
rit, pentru c
ă
cel care se a
ş
teapt
ă
la o critic
ă
,r 
ă
spunde cu o alt
ă
critic
ă
, cei doi parteneri fiind mereu gata de atac
ş
i de contra-atac.Aceast
ă
perpetuare a st
ă
rii de dizarmonie duce la acumularea conflictelor nerezolvate
ş
i la consolidarea unui context negativ , în care este pu
ţ
in probabil ca problemele s
ă
fie rezolvate constructivDe multe ori partenerii cuplului conflictual au tendin
ţ
a de a interpretaevenimentele dintr-o perspectiv
ă
subiectiv
ă
, care îi plaseaz
ă
, pe fiecare în parte, în pozi
ţ
ia cea mai favorabil
ă
.Aceast
ă
supralicitare a propriului rol este numit
ă
de
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more