Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curente Si Miscari in Artele Plastice

Curente Si Miscari in Artele Plastice

Ratings: (0)|Views: 409|Likes:
Published by cristyi_danutz

More info:

Published by: cristyi_danutz on Aug 28, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

 
Curente si miscari in artele plastice
Arta biopticã oferã posibilitatea reluãrii unor mijloace de exprimare cunoscute în arta modernã, folosindintroducerea în compozitii a stimulilor binoculari diferentiati, fapt ce conduce la stiluri derivate, dar si laextinderea interpretãrilor creatiilor controversate ale marilor artisti din ultimul secol. În tabelul alãturat prezint o inventariere a curentelor si miscãrilor mai importante (denumire, principaliprecursori si promotori), cu definitii simplificate chiar si fatã de acelea ale dictionarelor (din care de fapt aufost extrase
) pentru a face posibilã o parcurgere rapidã a lor, în scopul observãrii unor trãsãturigenerale, dar si a unor particularitati ce ar justifica reluarea lor în cadrul bioptic. În acest fel poate cã apar mai explicite enunturile despre "aleatoriul si inflatia de idei" sau despre succesiunea util, trebuintã,saturatie (satietate) pe care le dezvolt în aceastã carte.Compozitiile din artele plastice ale secolului XX, pe lângã interesul provocat de stranietatea lor, auvalente în decorativ. Suprafaþa tabloului abstract întrerupe, prin disonante, ordinea, uneori, obositoare ainterioarelor.Comunicarea cu creatorii de artã abstractã, prin expozitii, este limitatã de insuficienta mijloacelor deredare a stãrilor de inspiratie. Prezint mai jos principalele curente si miscãri artistice începând cuimpresionismul pentru a evidentia posibilele aplicatii ale mijloacelor bioptice ce le propun asa cum rezultãdin testele DR1,DR2,DR3,DR4,DR5,DR6,DR7,DR8,DR9,DR10a,DR10b,DR10c,DR11, Stilurile artei abstracte pot deveni elemente de structurã în arta biopticã, fãrã a produce oboseli eclectice (eclectismesaturante), dimpotrivã vor face posibile nebãnuite transferuri ale stãrilor de inspiratie artisticã.
Curente si miscari artisticesecolul XIX
 Denumire, deceniu (d),reprezentantiIdei principaleIMPRESIONISM d. VIII-IXPrecursori: E. De- lacroix,, C.Corot,, E. Manet; C. Monet; C.Pissaro.La originea denumirii se aflã tabloul lui C. Monet,, Impresie,, rãsãrit desoare. Impresionistii recurg la culorile pure (direct din tub). În miscareaochiului culorile se amestecã (tonuri sintetizate de retinã). Cel maiputernic efect de luminã îl creeazã complementarele juxtapuse.Fiecare culoare rosu,, galben,, albastru cheamã în ochicomplementara ei: verde,, violet,, portocaliu. O altã caracteristicã esteactiunea aspectului pasager din natura înconjurãtoare cu estompareaformelor.NEOIMPRESIONISM d. IX, G.Seurat; P. SignacDivizarea prin tuse mici a suprafetelor colorate asigurând prin contrastsimultan amestecul colorat,, sustinând cã prin aceasta se asigurãmaximum de luminozitate. Tehnica tuselor divizate - divizionismul - seaccentueazã pânã se ajunge la puncte colorate. Seurat lanseazãsuccesiv "contraste de tente,, contraste de ton,, contraste de linie.SIMBOLISM d. IX,, P. Puvis deChavannes; G. Moreau; OdilonRedon.Domeniul deplin de afirmare pentru simbolism l-a constituit literatura -Ch. Baudelaire,, A. Rimbaud s.a. În picturã simbolismul este o replidatã pozitivismului impresionist opunând lumii exterioare universulinterior. Aceastã miscare esteticã a introdus ideea consonantelor sisinesteziilor,, a posibilitãtii de transcriere a unei arte în termenii alteia:literaturã picturalã,, picturã literaturizatã etc.
Curente si miscari artisticesecolul XX
 STILUL 1900 d. I: Gustav Klimt; Toor;P. Bonnard; Toulouse- LautrecArta 1900 derivã din tipul linear-vegetal ca în Italia. A fost în multecazuri tratatã ca un stil exclusiv decorativ datoritã caracteruluipregnant ornamental. Se remarcã aplicatiile din arhitecturã.
 
FOVISM (fauvism) d. I; Precursori: V.van Gogh; P. Gauguin. Inovatori: H.Matisse; A. DerainMiscare picturalã francezã care se remarcã prin orchestrarea îndrãzneatã a culorilor pure. Cultivã culoarea vie strãlucitoarepusã direct din tub (strãzi cu steaguri).FUTURISM d. II Manifestulfuturismului (F.T. Marinetti),, e preluat în artele plastice: G. Balla,, U.Boccioni,, C. Carra,, M. DuchampAcest curent adoptã notiunile cheie ale modernitãtii (dinamism,,vitezã,, masinism) declarând totodatã cã este împotriva oricãreiinstitutii a trecutului: muzee,, academii de artã,, moralã saupoliticã. În picturã se remarcã prin repetarea în translatie a formeisugerând miscarea. Exemplu: Nud coborând scara de M.DuchampEXPRESIONISM Începând cu d. I - oprimã etapã 1885-1900 Van Gogh;Gauguin; E. Munch; J. Ensor. Apoi:Ch. Soutine; A. Modigliani; G.Rouault,, M. ChagallCompozitie caracteristicã (simbol) litografia Strigãtul de EduardMunch. Un peisaj - podul,, apa,, colinele - este realizat în tãieturilargi cu linii dure, ce îmbinã contrastul violent dintre alb si negrucu dinamica agitatã a petelor. Marcheazã o desprindere deimpresionism mutând accentul pe expresionism.CUBISM d. I-II Pablo Picasso; G.Braque; J. GrisCubismul analitic preconizeazã redarea totalã a formei,,cuprinderea aspectelor unei figuri într-un singur tablou(bidimensional). Artistul face înconjurul unui obiect si rabate(suprapune) în tablou aspectele principale pe care le vede.Cubismul sintetic dezvoltã forme depãrtate de realitate,, dar înacelasi timp introduce o realitate concretã prin colaje (fragmentedin hârtie,, de ziare,, bucãti de pânzã etc.). Remarc faptul cã încele din urmã,, modalitatea rabaterii nu se adreseazãrationalului,, plusului de informatie,, ci afectivului fiind un pretextpentru a dezvolta un nou fel de a organiza forme inedite încâmpul tabloului.ARTA ABSTRACTÃ d. II; W.Kandinsky; P. MondrianSe remarcã prin compozitii ce nu trimit la realitate (artãnonfigurativã). Petele de culoare si liniile, prezentate într-un modmai mult sau mai putin organizat,, oferã în multe cazuricomplemente decorativeDADA d. II; Tristan Tzara; H. ArpMiscare în cultura modernã ce neagã în mod absolut toatevalorile creatiei inclusiv ale acelora ce vin din interiorul acesteiorientãri. Pictorul sau sculptorul,, în viziunea dadaistã trebuie renunte la ambitiile de a reprezenta ceva,, de a folosi procedeelecunoscute pentru compozitiile plastice. I se recomandã "sãfabrice" compozitii folosind fragmente din realitate culese la întâmplare. La fel,, oricine doreste sã scrie o poezie poate folosicuvinte decupate din ziare orânduite arbitrar prin extragere dintr-ocutie. Vezi în acest volum: Aleatoriul si inflatia de idei si Unelereflectii de antropologiePICTURA METAFIZICÃ d. II-III;Giorgio de Chirico; C. CarraMiscare ce se vrea ca o reactie împotriva futurismului. Apare înatmosfera creatã de studiul Introducere în metafizicã de H.Bergson. Lumina vine din surse nedefinite sau multiple dândimpresia de suprarealitate cu efecte de simultaneitate zi-noapte. În interioare sunt prezente manechine în forme simplificate cuatitudini spre viuSUPREMATISM d. II; Kazimir MaleviciCreatia lui K.M.,, suprematismul este considerat ca fiind revolutiaesteticã cea mai radicalã a secolului XX. Picturalul nu mai este oreflectare a naturii,, el este însãsi natura. K.M. îsi dezvoltã ideile în lucrarea Suprematismul ca model al nonreprezentãrii. În seriileNegru pe alb sau Alb pe alb pictorul pune accentul pe o limitã adepãrtãrii de concret
 
DE STIJL (STILUL) -NEOPLASTICISM d. II-III; P.Mondrian; Th. von DoesburgRevistã si grupare artisticã în Olanda. "Scopul naturii este omul,,scopul omului este stilul." Ca mijloace se preconizeazã: planulsau prisma dreptunghiularã,, de culoare primarã (rosu,, albastru,,galben) si de nonculoare (alb,, negru,, gri); echilibrul dintreculoare si nonculoare; linia dreaptã; se exclude orice simetrie s.aRAIONISM d. II; M. Larionov; N.GoncearovaMiscare artisticã initiatã în Rusia în anii 1910-1914,, M.L. pretindecã este o sintezã între cubism,, futurism si orfism. Raionismul sedepãrteazã de prezentarea lumii concrete; retine reflexeleluminoase,, traiectoria în spatiu a undelor luminoase,, ajungândla un arabesc de vectori luminosiORFISM (SINCRONISM d. II; R.Delaunay; S. Delaunay-TerkOrientare artisticã ce se remarcã prin compozitii mai îndepãrtatede geometrismul rigid al cubismului,, propunând corespondente între culori si sunetele muzicaleSUPRAREALISM d. III; A. Giacometti;V. Brauner; S. DaliO definitie a miscãrii a dat-o A. Breton (primul manifest alsuprarealismului - 1924). Automatism psihic pur,, prin intermediulcãruia se propune exprimarea în diverse moduri,, functionarearealã a gândirii. Dictat al gândirii în absenta unui control exercitatde ratiune. La început s-a manifestat în literaturã si apoi în arteleplastice,, unde se cultivã straniul,, insolitul,, neprevãzutul,,fantasticul,, adãugând la realitate visulGESTUALISM (ACTION PAINTING d.V ; J.Pollock; W. de KooningO miscare ce se caracterizeazã ca o directie a expresionismului.J.P. renuntã la sevalet,, asternând pânza pe podea si lãsând sãse scurgã culori direct din diferite recipiente pe care le miscã curapiditate în scopul de a picta nu ceea ce vede,, ci ceea cesimte,, tabloul traducând prin trasãri alambicate nelinistile sale,, în ritmul unor descãrcãri de energieCINETISM d. VI; N. Gabo; A. Pevsner;V. Vasarely; A. Calder Directie în arta modernã care introduce miscarea în artelevizuale. Se remarcã si în acest caz o deplasare a interesuluipentru obiectul estetic spre experienta esteticã. Se introduc încompozitii piese în miscare actionate mecanic sau prin fortenaturale (vânt),, cu echilibre precare ce conduc la succesiunialeatorii,, proiectii de fascicole luminoase ritmice s.aHAPPENING d. VI; A. Kaprow; C.Oldenburg; J. DineMiscarea urmãreste micsorarea distantei între realitate si artãprin interferenta mai multor forme de artã: plasticã,, teatru,, film,,fotografie etc. Cu orientãri dadaiste de sfidare a conventiilor,,practicã spontaneitatea si improvizatia trecând valoarea artisticãde la obiectul de artã la actul artisticPOP ART (termenul POP de lapopular) d. VII; R. Hamilton; E.Paolozzi; R. SmithMiscarea se bazeazã pe referiri la concret,, la valorile continute încele mai banale lucruri din mediul înconjurãtor,, fiind o reactie împotriva disparitiei imaginii lumii vizibile. Se dezvoltã si o directiemecanomorfã,, reprezentându-se organismele masinilor siautomobilul fiind în acest sens un simbol. Asamblarea de"deseuri",, "noile antichitãti"COMPUTER ART (artã executatã lacomputer) d. VII; W. Fetter; M.Schroeder; S. SchmittArtisti si ciberneticieni realizeazã programe care introduse încalculator genereazã forme inedite din trãsãturi succesive delinii.În mãsura în care nu intervine artisticul,, compozitiile suntplasate în tehnologieOP (OPTICAL) ART d. VI; Vasarely; B.Riley; J. SteeleAceastã artã se remarcã prin multiplicarea unor forme tip cerc,,semicerc,, cu distributii pe curbe care creeazã iluzii optice dedeformãri în spatiu. Provoacã socuri vizuale folosite în afise si îsi

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
ipaperrr liked this
veer759217 liked this
artizanul liked this
psihopedcarmen liked this
gheorghe220 liked this
elenaluca liked this
cor_art liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->