SCIENTOLOGIA

Lucrare realizata de Gabriel Militaru

1
 INTRODUCERE

Astăzi ca niciodată, din cauza vidului duhovnicesc şi a lipsei educaŃiei morale,

omul a devenit foarte vulnerabil în faŃa avalanşei forŃelor devastatoarea ale răului, care
iau noi şi noi forme. Îşi desfăşoară nestingherit activitatea diverse mişcări oculte,
ezoterice, „ terapeutice ” şi chiar satanice. Mass-media abundă de informaŃii despre
vrăjitori, extrasenşi, astrologi, horoscoape, ghicitori etc., care îmbie oamenii
despiritualizaŃi şi confuzi să muşte din nada „ miracolului ” ocultismului modern. Omul
de azi nu vede pericolul acestora, crezând că acestea sunt un hobby inofensiv sau că îşi
vor rezolva uşor şi eficient, cu o asemenea „ pastilă miraculoasă ”, toate problemele
spirituale, crizele morale şi de identitate. Dar realitatea arată că aceste practici păgâne au
drept consecinŃă pustiirea sufletului, suferinŃe morale şi fizice, pierderea sensului vieŃii,
întunecarea minŃii şi osânda veşnică.
Omul de azi nu înŃelege că Biserica are toate cele necesare pentru satisfacerea
necesităŃilor duhovniceşti şi sufleteşti ale omului şi pentru desăvârşirea lui moral-
duhovnicească. Uneori, aceştia se comportă chiar „ ca duşmani ai crucii lui Hristos ”
( Filip.III,18 ) şi ai Bisericii Lui. „ Căci va veni o vreme – ne spune Sfântul Apostol Pavel
– când nu vor mai suferi învăŃătura sănătoasă, ci - dornici să-şi desfăteze auzul - îşi vor
grămădi învăŃători după poftele lor, şi îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate
către basme” ( II Tim. IV, 3-4 ).
Începând cu anii 1960 Bisericile TradiŃionale Europene, adică Biserica Ortodoxă,
Biserica Romano-Catolică, Bisericile Protestante, FederaŃia Bisericilor Anglicane, au fost
asaltate de un val de alternative religioase, cunoscute apoi sub numele generic de noi
mişcări religioase ( NMR ). Succesul acestora a fost privit mai întâi în strânsă legătură cu
fenomenul secularizării care marcase societatea occidentală în perioada postbelică. Apoi
s-a constata că la aceasta s-a alăturat bulversarea structurilor familiale şi criza în general a
valorilor occidentale.1

1
Asist. drd. Radu MUREŞAN, Biserica romano-catolică şi noile mişcări religioase. Perspective pastorale
şi misionare, în rev. „ Glasul Bisericii ”, nr. 9-12 / 2005, preluat şi în „ Buletinul Centrului pentru
dialog între ştiinŃă şi teologie ” al UniversităŃii Craiova, nr. 2 / 2005, p. 119-140.

2
 În aceste condiŃii, câmpul religios s-a remodelat în consecinŃă şi a devenit un teren
prielnic pentru proliferarea alternativelor religioase, care pretind să ofere soluŃii la toate
problemele contemporane.
Sintagma noi mişcări religioase ( NMR ) este preferată în sociologie pentru că este
considerată neutră în raport cu termenii „ sectă ” şi „ cult ”. MulŃi cercetători denumesc
prin noile mişcări religioase doar grupurile apărute după anii 1960. În unele cazuri,
denumirea este restrictivă, referindu-se numai la grupurile care se află în afara
creştinismului, din cauza provenienŃei exotice, a noului stil de viaŃă şi a gradului de
angajament. Există însă şi părerea că nu trebuie limitată doar la grupurile cu adevărat noi,
ci trebuie luate în considerare inclusiv acele grupuri care au apărut înainte de anii 1960,
sau chiar în secolul al XIX-lea, dar a căror creştere a rămas nesemnificativă până la acea
dată, fiind vorba de toate mişcările neo-protestante, de grupurile para-religioase care
utilizează tehnici orientale, în fine, grupurile legate de curentul de reînnoire harismatică
din Biserica Romano-Catolică. Cu alte cuvinte, sintagma noi mişcări religioase poate fi
aplicată la anumite grupuri, pentru a arăta nu faptul că acestea sunt noi, ci că impactul lor
este nou într-o societate, la un anumit moment dat.2
Sărăcia şi perspectivele neclare fac şi din România un teren fertil pentru traficanŃii
de iluzii. Tot mai mulŃi români, îmboldiŃi de speranŃa mântuirii sau tentaŃi de avantajele
materiale pe care le oferă în prima fază sectanŃii, sunt racolaŃi de nenumăratele organizaŃii
obscure apărute imediat după căderea regimului comunist şi ajunse deja într-o perioadă
de relativă de înflorire. Despre acest subiect s-a discutat încă de la începutul anilor ‘90, o
perioadă în care lumea părea mai mult decât dornică să caute formule neconvenŃionale şi
miraculoase de ieşire dintr-un impas aparent cronicizat. Fenomenul evoluează mai
degrabă în funcŃie de o atitudine decât de o conjunctură. Mai mult decât lipsa credinŃei
sau a culturii, ceea ce şochează la tinerii de astazi este disponibilitatea faŃă de tot felul de
pseudo-credinŃe. Există în anumite cercuri ideea că românii ar fi dispuşi să se lase seduşi
de promisiuni direct proporŃionale cu marile lor frustrări şi speranŃe...
Scientologia este unul dintre produsele cele mai stranii şi mai controversate ale
pieŃei religioase a zilelor noastre. Rodul teoriei nereligioase a „ Dianeticii ”

2
Ibidem.

3
( autodenumită „ ŞtiinŃa modernă a sănătăŃii mentale ”3 ), care îi aparŃine americanului
Lafayette Ronald Hubbard, autor de romane ştiinŃifico-fantastice - dar şi geniu mitoman -
, scientologia pretinde ca posedă peste 4.000 de centre în toată lumea şi că este una dintre
cele mai prospere religii noi.4
Vom încerca în cele ce urmează să pătrundem pe cât este posibil în interiorul
acestei mişcării religioase, cercetând istoricul, organizarea, doctrina şi cele mai
importante practici specifice acesteia. Vom încerca de asemenea să determinăm dacă
această mişcare poate fi numită biserică în adevăratul sens al cuvântului ori altfel, şi care
este poziŃia Bisericii Ortodoxe faŃă de această mişcare neo-religioasă.

3
Pr. Tache Sterea, CredinŃă şi misiune, Edit. Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, 1999, p. 70.
4
Ziarul Bihoreanul, numărul 368 / 2007.

4
 CAPITOLUL I

SCIENTOLOGIA – întemeietor, istoric şi organizare

Din punct de vedere etimologic, noŃiunea de „ Scientologie ”, derivă din verbul

latinesc scire – a cunoaşte şi din substantivul grecesc logos – cuvânt, învăŃătură, având
semnificaŃia de „ învăŃătura despre cunoaştere ”.5
Întrucât scientologia, prin tehnicile sale, se adresează fiinŃei umane şi extinde
libertatea personală şi capacităŃile omului, ea nu este o practică religioasă, ci, spun adepŃii
ei, ea este o filosofie religioasă aplicată. 6
„ Biserica scientologică ” a fost fondată de La Fayette Ronald Hubbard (1911-
1986), născut la 13 martie 1911 la Tilden, în Nebraska (SUA), fiind singurul copil al
comandantului H.R. Hubbard şi al Dorei May Hubbard. Biografia sa oficială îl prezintă
ca explorator, scriitor de science fiction, pilot, fotograf, horticultor, artist şi marinar, şi
enumerarea ar putea continua. Încă din adolescenŃă, Hubbard fusese fascinat de
psihanaliza lui Freud, de filosofia orientală şi de studierea vechilor culturi. Datorită
faptului că tatăl său era militar al armatei americane, el susŃine că a avut posibilitatea să
călătorească în locuri exotice în Extremul Orient, în Ńări precum India, Filipine, Japonia
sau China şi să se familiarizeze cu cultura acelor popoare şi civilizaŃii.
În anul 1930 a început să studieze ştiinŃele Matematicii şi Fizicii la George
Washington University, fără să obŃină vreun grad academic. În anii celui de-al doilea
război mondial a servit în marina Statelor Unite şi a fost rănit.7
La 13 aprilie 1933, Hubbard s-a căsătorit cu Marie Louise Grubb cu care a avut 2
copii, un fiu şi o fiică La Fayette Ronald jr. Şi Katherine May. DivorŃează de aceasta şi se
va recăsători cu Sarah Northrup. Această căsătorie a fost o catastrofă, soŃia lui Hubbard

5
Nicolae Achimescu, Noile mişcări religioase, Edit. Limes, Cluj-Napoca, 2004, p. 200; a se vedea şi
http://www.scientology.org/en_US/religion/index.html : „ Scientologie : du latin scio, savoir et du grec
logos, la parole ou la forme extérieure par laquelle une pensée intérieure est exprimée ou communiquée.
Ainsi, la Scientologie signifie la connaissance de la connaissance.”
6
„ La Scientologie est une philosophie religieuse appliquée. ” cf. http:// questcequela.scientologie.tm.fr
7
Nicolae Achimescu, op.cit., p. 201.

5
divorŃând de acesta în anul 1951. La 30 octombrie 1952, se va căsători cu Mary Sue
Whipp, având împreună cu aceasta mai mulŃi copii.8
Imediat după război, Hubbard a intrat în contact cu ideile sataniste promovate de
Ordo Templi Orientis (OTO), o organizaŃie secretă fondată la începutul sec. al XX-lea de
francmasonul german Karl Gellner, al cărei motto era „ Orice lege înseamnă să faci ceea
ce doreşti!”, apoi a aderat la Ordinul iniŃiatic Eckankar, de tradiŃie tibetană. După război,
Hubbard a legat o prietenie trainică cu John Campbell, redactorul unei reviste foarte
populare, Astounding Science Fiction. Pe baza cunoştinŃelor sumare dobândite în anii
studenŃiei, în special de fizică nucleară, el a dezvoltat o teorie centrată pe puterea minŃii
umane. Campbell, impresionat de ideile lui Hubbard, i-a permis acestuia să-şi prezinte
teoriile şi aplicabilitatea lor practică în paginile revistei sale. Primul articolul a apărut în
numărul din mai 1950 al Astounding Science Fiction şi a stat la baza cărŃii lui Hubbard,
Dianetics: The Modern Science of the Mental Health (Dianetica: ŞtiinŃa Modernă a
SănătăŃii Mentale), care a devenit un best-seller în Statele Unite. La sfârşitul anului 1952,
Hubbard a putut să pună bazele unei fundaŃii ( Hubbard Dianetic Research Foundation –
FundaŃia Hubbard pentru cercetarea Dianeticii ) care să suscite interesul publicului
pentru noua sa teorie. 9
În anul 1949 Lafayet Ronald Habbard declara: „Vreau să fondez o religie
proprie: iată cum te poŃi pricopsi cu adevărat”.10 În anul 1954 s-a născut scientologia,
separată de Dianetică, care se ocupa nu numai cu studiul minŃii, dar şi cu natura spirituală
a omului. Primul centru scientologic a funcŃionat în Marea Britanie până în anul 1968,
când lui Hubbard şi adepŃilor lui le-a fost interzis accesul în această Ńară şi în toate
teritoriile Coroanei britanice. El a format ceea ce s-a numit Sea Organization, care,
asemenea frăŃiilor din alte religii, era formată dintr-un grup de membri complet devotaŃi
„ Bisericii scientologice ”.
Surprinzător, Hubbard s-a retras de la conducerea mişcării la 1 august 1968, dar a
rămas în umbra mişcării pe care a fondat-o, până la moartea sa (1986).
În ceea ce priveşte numărul de adepŃi, există mari diferenŃe între cifrele avansate
de scientologi în lucrările lor apologetice şi cele consemnate în lucrările critice.

8
Ibidem, p. 201-202.
9
Lect. dr. Radu Petre MUREŞAN, SCIENTOLOGIA: RELIGIE SAU ŞTIINłĂ?
10
“ Dianetica” şi “ Scientologia ” – două nume ale aceleiaşi secte, rev. CO, nr. 1/ 2000.

6
„ Biserica scientologică ” pretinde că are 8 milioane de membri, însă această cifră nu
reprezintă numărul exact de adepŃi, ci probabil totalitatea celor care, fără să fie adepŃi ai
mişcării, au participat la cursurile organizate de aceasta în cadrul firmelor sau
corporaŃiilor în care lucrează, s-au interesat de publicaŃiile scientologice sau au participat
la conferinŃe sponsorizate de această „Biserică”. Statisticile elaborate an de an la nivel
mondial arată că în realitate nu poate fi vorba de mai mult de 750.000 de membri activi11.
Atât în ceea ce priveşte sistemul său de cursuri cât şi în privinŃa organizării,
Scientologia dispune de o structură strict ierarhică. Fiecare grupare sau organizaŃie este
structurată conform unei scheme foarte precise, având şapte secŃii sau divizii şi douăzeci
şi una de departamente.12
World Institute of Scientology Enterprise (WISE) a fost creat în anul 1979 la Los
Angeles şi oferă cursuri în domeniul afacerilor. Alte organizaŃii sociologice şi juridice se
ocupă cu promovarea drepturilor omului. De exemplu Citizens Comission on Human
Rights protestează împotriva a tot ceea ce scientologia consideră că sunt abuzuri
psihiatrice, juridice etc.
MenŃionăm şi faptul că scientologia acŃionează printr-un mare număr de
organizaŃii auxiliare, un fel de organizaŃii camuflate, cum ar fi: Colegiul pentru filosofie
aplicată, Colegiul de dianetică, Centrul de celebritate, Institutul pentru filosofie aplicată,
Biserica noii credinŃe, Centrul de comunicare etc.
Astăzi, Scientologia este o structură bine organizată, condusă de David
Miscavige.13 Actualul stat major îşi exercită puterea prin intermediul comitetului de
supraveghere („Watchdog Committee“), care controlează activitatea a 11 sectoare ale
organizaŃiei, şi prin serviciul său de securitate, „Biroul internaŃional al afacerilor
speciale“ (OSAI).14
Numita şi „Biserica Celebritatilor”, mişcarea scientologică se bucură de o mare
vizibilitate în străinătate datorită numeroaselor vedete din lumea muzicii şi a filmului ce
au aderat la grupare. De asemenea, este important de spus că serviciile oferite de acest
organism sunt folosite de multe organizaŃii publice şi de marile corporaŃii transnaŃionale.

11
Lect. dr. Radu Petre MUREŞAN, SCIENTOLOGIA: RELIGIE SAU ŞTIINłĂ?
12
Nicolae Achimescu, op.cit., p. 204.
13
Ibidem.
14
Extras din Dosarul “CredinŃe fără Dumnezeu” realizat şi publicat de revista Lumea.

7
General Motors, Mobil Oil sau Microsoft sunt doar câteva dintre cele care au apelat la
serviciile „Bisericii scientologice” pentru a îmbunătăŃi eficacitatea activităŃilor lor.
Dar, pe cât de rapidă a fost ascensiunea ei, pe atât de contestată este Scientologia
în întreaga lume: Guvernul german, de exemplu, nu o recunoaşte ca religie, ci doar ca
societate comercială. În străinătate, dezbaterea asupra statutului scientologiei este foarte
aprinsă.15
Fiind alungaŃi din unele state occidentale (Germania, FranŃa – în curs de
expulzare), scientologii înaintează tot mai mult în spaŃiul răsăritean. În Rusia, de
exemplu, prezentarea cărŃii lui Habbard a fost făcută, după o vastă campanie publicitară
în anii 1992-1993, chiar în Palatul Congreselor din Kremlin.16 Singurul mediu cu
adevărat favorabil scientologiei îl constituie Europa nordică, în special Suedia, unde a
fost recunoscută ca religie în anul 2000, şi în Danemarca, unde se află centrul european al
„Bisericii scientologice” (Copenhaga).
În România, această mişcare apare se pare încă din anul 1977, iar după anul 1989
îşi intensifică activitatea.17 Cu toate acestea, Scientologia nu constituie încă un subiect
care preocupă literatura teologică, psihologică sau sociologică din România, deşi lucrările
lui La Fayette Ron Hubbard, fondatorul mişcării, au început să fie traduse în română în
special la editura Mix18, dar şi la alte edituri 19, iar „ Biserica scientologică ” şi-a deschis
propriile centre la Bucureşti, Odorheiu Secuiesc şi Iaşi. CărŃile lui L. Ron Hubbard sunt
cărŃi motivaŃionale, care oferă soluŃii la diferite probleme generale, cum ar fi salvarea
căsniciei, găsirea unui loc de muncă sau creşterea copiilor. Rezolvările oferite sunt facile
din punct de vedere intelectual şi presupun inclusiv apelarea la metodele scientologice. În
ceea ce priveşte studiile referitoare la „ Biserica scientologică ”, acestea sunt, în marea

15
„ Marketingul religiei. Cazul Bisericii Scientologice (I) ” în rev. Dilema Veche, nr. 161 / 9-15 martie
2007.
16
“ Dianetica” şi “ Scientologia ” – două nume ale aceleiaşi secte, în rev. CO, nr. 1/ 2000.
17
Diac. P.I. David, Invazia sectelor, vol. II, Edit. Europolis, ConstanŃa, 1999, p. 277.
18
„ Marketingul religiei. Cazul Bisericii Scientologice (II) ” în rev. Dilema Veche, nr. 161 / 9-15 martie
2007.
19
« La Fayette Ron HUBBARD, Dianetica. ŞtiinŃa modernă a sănătăŃii mentale, Bridge Publications/Los
Angeles, New Era Publications/Copenhagen, 1999, 580 pp.; La Fayette Ron HUBBARD, Frica, Bucureşti,
Ed. Militară, 1994; La Fayette Ron HUBBARD, Scientologia. Bazele gândirii, New Era Publications
International, Copenhagen, 1999, 184 pp. Lucrările menŃionate sunt disponibile la Biblioteca Centrală
Universitară, dar este posibil ca şi alte publicaŃii să fi fost traduse la diverse edituri (interesante sunt cele
publicate la Ed. Militară) » vezi Lect. dr. Radu Petre MUREŞAN, SCIENTOLOGIA: RELIGIE SAU ŞTIINłĂ?

8
lor majoritate, prezentări sumare, incluse în lucrările generale despre noile mişcări
religioase apărute în România după 1990.

9
 CAPITOLUL II

DOCTRINA ŞI MORALA SCIENTOLOGICĂ

Filozofia scientologică

Scientologia afirmă că oamenii nu sunt fiinŃe libere, ci sclavii unor minŃi

( reactive ) „ aberante şi deviate ”. De aceea, se practică Dianetica – ştiinŃa modernă a
sănăŃtăŃii mintale şi terapia scientologică, un fel de purificare de propria umanitate, prin
care să devenim mai „ curaŃi ” şi, drept urmare, stăpâni pe comportamentul nostru, în loc
de a depinde de o minte reactivă bolnavă. Cu alte cuvinte, să devenim simple maşinării.20
Termenii „ dianetică ” şi „ scientologie ” sunt inventaŃi de Habbard. „Dianetica”
înseamnă „ prin raŃiune ” – ştiinŃa despre raŃiune şi sănătatea spirituală. Dar lumea
savanŃilor nu a acceptat această pseudoştiinŃă şi Habbard s-a văzut nevoit să inventeze o
„ acoperire ” „scientologică” ( ştiinŃa despre cunoaştere ) – „ filozofia religioasă
aplicată ”, a înŃelepciunii şi dirijării spirituale.
ÎnvăŃăturile de baza ale Scientologiei sunt rezultatul unui amestec omogen dintre
filozofia orientală şi cercetările personale ale lui Hubbard făcute într-o varietate de
discipline, cât şi ale datelor relevate în urma audierilor. Audierea (l.engl. auditing)
reprezintă metoda de consiliere scientologică care constă în examinarea profundă a vieŃii
prezente şi a vieŃilor anterioare a celui ce este numit impur (engl. preclear = înainte de
purificare). Într-una din numeroasele lui definiŃii, Hubbard a descris Scientologia ca fiind
continuarea vestică şi anglicizată a numeroase forme stravechi de înŃelepciune. Printre
acestea se includ, scrierile Veda (literatura sacră a hinduşilor), Taoismul, Buddhismul,
Iudaismul, Gnosticismul şi înŃelepciunea civilizaŃiei greceşti timpurii, învaŃăturile lui
Iisus, Nietzsche şi Freud. Conform spuselor lui Hubbard Scientologia a atins Ńelul religiei
din toată istoria scrisă a Omului, eliberarea sufletului prin intermediul înŃelepciunii.21

20
Ziarul Bihoreanul, nr. 368 / 2007
21
Extras din Dosarul “CredinŃe fără Dumnezeu” realizat şi publicat de revista Lumea.

10
 În concepŃia lui L.R. Hubbard, omul constă din trup, minte ( mind ), înŃeleasă
ca raŃiune, spirit sau simŃire, şi thetan, un fel de suflet al spiritului, adevăratul eu. EsenŃial
este însă doar acest thetan care ar fi veşnic şi ar parcurge un lung şir de reîncarnări.22
Scientologia împarte mintea omului în două compartimente (cel analitic şi cel
reactiv) care sunt aproximativ echivalente cu conştientul şi inconştientul omului (numit şi
iraŃional). Mind-ul reactiv este un fel de mecanism de supravieŃuire a trupului, astructurii
celulare. În cel analitic, adică în adevăratul mind, se află „ unitatea de
comandă ” a individului, care este persoana propriu-zisă. Mai târziu, Hubbard numeşte
această unitate de comandă thetan. ExperienŃele extrem de şocante, durerea, sau pierderea
cunoştinŃei, duc la producerea engramelor, a impresiilor senzoriale, care sunt înregistrate
în compartimentul reactiv al minŃii. Aceste imagini mintale, sunt la rândul lor cauza
numeroaselor probleme emoŃionale sau fizice ale prezentului. De acestea s-ar putea scăpa
doar prin Scientologie. Hubbard încearcă să readucă eul într-o stare normală, o stare
numită de el clear. În această stare, pentru cel eliberat nu mai există nici un fel de mind
reactiv.23
Scientologia afirmă că prin Dianetică şi prin terapie scientologică se poate
ajunge direct la engrame ( un fel de reacŃii iritante pentru şi împotriva supravieŃuirii )24
care se pot şterge, oamenii devenind clear, sau altfel spus, stăpâni pe comportamentul lor,
în loc de a depinde de o minte reactiv-bolnavă. Scientologia crede că din cauza
reîncarnărilor succesive, cu toŃii am acumulat engrame anterioare negative. Fiecare om
este deci în realitate un Tetan, un Spirit Nemuritor, care a fost atât de afectat de aceste
engrame încât a uitat că este nemuritor şi că este un tetan. Thetan-ul poate fi găsit, după
Hubbard, în patru stări principale:
- nu se află nici în trup, nici în preajma vreunuia, ci într-un alt
univers;
- deşi se află în afara oricărui trup, dirijează totuşi trupul în mod
conştient;
- el sălăşluieşte în trup, şi anume în cap;

22
Nicolae Achimescu, op. cit., p. 206.
23
Ibidem.
24
Ibidem, p. 208.

11
 - el nu se poate afla în trupul pe care a trebuit să-l părăsească prin
constrângere.25

Tetanii posedă controlul absolut asupra trupurilor lor, dar din nefericire, ei cred
că sunt doar trup şi de aceea sunt limitaŃi de universul TESM (Timp, Energie, SpaŃiu,
Materie). MEST este un termen artificial, creat de Hubbard, care semnifică părŃile
componente ale universului fizic. De fiecare dată când moare trupul, tetanul trebuie să
intre după un anumit timp într-un alt trup, transportând cu el toate engramele negative
acumulate în alte vieŃi. Aici intervine Scientologia, afirmând că ea ar putea să-l elibereze
pe tetan de engramele dăunatoare.
Iată o scurtă schiŃă structurală a ceea ce ar fi sfera de acŃiune a Dianeticii în
viziunea scientologilor :
- este o ştiinŃă organizată a gândirii, construită pe axiome precise;
- conŃine o tehnică terapeitică , cu care se pot trata bolile mintale
anorganice şi toate bolile psihosomatice organice;
- produce o condiŃie în care capacitatea şi raŃionalitatea omului este
mult mai avansată faŃă de standardul curent;
- dianetica conferă o viziune completă a întregului potenŃial al minŃii;
- natura fundamentală a omului este mai curând descoperită în
Dianetică decât presupusă sau postulată;
- extinderea, capacitatea de stocare şi de aducere aminte a memoriei
sunt în mod definitiv stabilite de Dianetică;
- Dianetica prezintă teoria non-microbiană a bolilor, complementară
biochimiei şi lucrarilor lui Pasteur asupra teoriei microbiene, pentru
a cuprinde tot domeniul;
- oferă o explicaŃie funcŃională a efectelor fiziologice ale drogurilor şi
ale substanŃelor endocrine şi soluŃionează multe probleme puse de
endocrinologie;
- diverse studii educaŃionale , sociologice , politice , militare şi alte
studii umane sunt amplificate prin Dianetică.26

25
Ibidem, p. 207.

12
Presupuneri teologice ale scientologiei

Dumnezeu

În Scientologie conceptul de Dumnezeu are o formă panteistă. Dumnezeu este

uneori numit, sau se sugerează a fi, Natura, Infinitul, Cea de-a Opta Dinamică, Toată
ViaŃa, Teta etc. În Biserica Scientologică, Dumnezeu include toate entităŃile fizice
neidentice, cu toate că se poate presupune şi existenŃa unei forme monoteiste. Ceea ce
biserica numeşte „ FiinŃa Supremă ” este, în mod intenŃionat, lăsat nedefinit. De regulă,
scientologul este lăsat liber să-l interpreteze pe Dumnezeu după cum doreşte.27
Iisus Hristos este absent aproape total din învaŃătura şi “tehnologia”
scientologică. În închipuirea lui Habbard, Hristos a fost doar un „ purtător de
informaŃie ”.28

Omul

In adevărata lui natură, omul nu este trupul, sau Eul conştient limitat. El este în
realitate un Tetan a cărui natură fundamentală este în esenŃă bună şi divină. Nu este
decăzut moral, ci mai degrabă ignorant de propria lui perfecŃiune. Singura lui cadere s-a
făcut în materie, nu în păcat. Se pare că, în trecutul îndepartat, tetanii au devenit atât de
plictisiŃi, încât au dat naştere, au emanat universuri mentale în care să se joace şi să se
amuze. Însa, în scurt timp, au devenit atât de absorbiŃi de propria lor creaŃie şi au fost atât
de condiŃionaŃi de manifestarile proceselor lor de gândire, încât şi-au pierdut conştiinŃa
adevăratei lor identităŃi şi a naturii lor spirituale. Aceştia au devenit hipnotizaŃi de MEST
(Materie, Energie, SpaŃiu, Timp) şi capturaŃi de el. Problemei s-a mai adăugat şi
nesfârşita acumulare de engrame negative de-a lungul numeroaselor vieŃi anterioare.
Rezultatul final a fost o creatură destul de deplorabilă - o fiinŃă înrobită din punct de
vedere material, ce fiinŃează asemenea unei maşinării stimulate de reflexe. Astăzi, tot ce-

26
Extras din Dosarul “CredinŃe fără Dumnezeu” realizat şi publicat de revista Lumea
27
Ziarul Bihoreanul, nr. 368 / 2007
28
“ Dianetica” şi “ Scientologia ” – două nume ale aceleiaşi secte, rev. CO, nr. 1/ 2000.

13
a mai ramas din glorioasele fiinŃe spirituale de odinioara (Tetani), este sclavia faŃă de o
minte reactivă şi robia faŃă de MEST.29

Creatia

Universul nu a fost creat ex nihilo ( lt.- din nimic ) de către o singură FiinŃă
Supremă. Universul constă într-o emanaŃie mentală subiectivă, o proiecŃie intenŃionată a
Tetanilor, având doar o aparentă realitate, nu una reală. Astfel, tot universul fizic ar fi un
Joc, un produs al ingeniozităŃii Tetanilor, care se trage de la preistoricul consens original
al Tetanilor de crea. Ca produs al minŃilor Tetanilor, universul poate suferi nenumărate
manipulări din partea unui Tetan conştient sau iluminat spiritual. Dar, pentru un tetan
ignorant, universul este o cursă amăgitoare şi fatală. Tetanii ignoranŃi sunt limitaŃi de
engramele lor negative şi cred că sunt doar trupuri fizice. Ca rezultat al unei astfel de
impresii, ei sunt fiinŃe slabe, înrobite unui univers material care inhibează realizarea de
sine a adevăratei lor naturi de spirit nemuritor.30

Mântuirea

Această deplorabilă sclavie a tetanului faŃă de univers, Timp, Energie, SpaŃiu şi

Materie, a continuat timp de milioane de ani, pâna ce L.R.Hubbard a descoperit natura
secretă a umanităŃii şi a avansat soluŃia pentru starea mizeră a tetanului, punând la punct
un plan universal de mântuire. Prin audierea scientologică, engramele negative ar putea fi
neutralizate, iar tetanul poate treptat să devină conştient de sine, iluminat. Folosind
tehnici diverse, s-a dezvoltat o metodologie practică pentru a-l putea face în stare pe
iniŃiat să-şi recunoască adevarata sa existenŃă spirituală, să se despartă de trupul MEST şi
să înceapă să-şi exercite controlul mental asupra MEST. Cu alte cuvinte, iniŃiatul poate să
ajungă la starea de iluminare şi purificare, şi după aceea, progresând prin numeroasele

29
“ Dianetica” şi “ Scientologia ” – două nume ale aceleiaşi secte, rev. CO, nr. 1/ 2000.
30
Extras din Dosarul “CredinŃe fără Dumnezeu” realizat şi publicat de revista Lumea

14
niveluri ale Tetanului OperaŃional (Operating Thetan, OT), să dobândească realizarea
Sinelui pur spiritual.31

Moartea

În concepŃia Scientologiei, moartea este uneori o binecuvântare, fiindcă ea

poate permite eliberarea sufletului din temniŃa trupului, adică, evoluŃia tetanului, a
sufletului, la o stare superioară de conştienŃă. Cu toate acestea, dintr-un alt punct de
vedere, moartea este considerată un eveniment atât de banal, încât este un incident,
aproape irelevant şi neobservabil în planul general.

Morala scientologică

Scientologia menŃine o puternică poziŃie publică cu privire la chestiunile de

etică: „ Practicarea Scientologiei duce la un nivel superior de etică (morală) şi
integritate…”. Din nefericire, scientologii nu reuşesc întotdeauna să traiască potrivit
propriilor lor mărturisiri etice, în parte fiindcă etica lor pare valabilă doar pentru aceia pe
care îi consideră vrednici de ea. De exemplu, criticii bisericii, pot fi trataŃi ca şi
duşmani.32

31
“ Dianetica” şi “ Scientologia ” – două nume ale aceleiaşi secte, rev. CO, nr. 1/ 2000.
32
John Weldon, Scientologia: de la ficŃiune la religia erei spaŃiale.

15
 CAPITOLUL III

METODE ŞI PRACTICI SCIENTOLOGICE:

„ AUDITING ŞI TRAINING ”

Biserica scientologică afirmă că pentru om problema este omul însuşi. Ca

urmare, ar trebui „eliberat“ de imperfecŃiunile, dependenŃele şi slăbiciunile sale. De fapt,
de propria sa…umanitate. Pentru a reabilita totuşi umanitatea, scientologia propune
înlocuirea ei cu „techs“, respectiv tehnici capabile să-i confere putere. Există „tech“
pentru a gândi, a comunica, a vinde, pentru cuplu etc.
Scopul terapiei dianetice este ca individul să obŃină nivelul de „luminat”
(clear). „ LuminaŃii ” sunt cei care au fost curăŃaŃi de amintirea experienŃelor traumatice
din trecut pentru a avea mai mult succes în viaŃa de zi cu zi, mai multă sănătate şi mai
multe abilităŃi de comunicare. Scopul terapiei scientologice este ca individul să devină
conştient de tetanul care-l locuieşte. Atingerea acestor scopuri se realizează prin
intermediul unor practici care sunt caracteristice scientologiei: auditing şi training.33
Practica cea mai importantă în scientologie se numeşte auditing ( de la verbul
audire- a asculta ), şi reprezintă un exerciŃiu de bază în practica scientologică, în cadrul
căruia cel ce este iniŃiat îşi mărturiseşte, prin repetare continuă, în faŃa unui aşa-numit
auditor sau instructor, experienŃele sale dureroase ( engramele ) acumulate de-a lungul
timpului.34
Prin intermediul auditing-ului se identifică aşadar engramele din mintea reactivă
a omului care este stăpânit de mentalul reactiv, observând reacŃia lui la anumite cuvinte-
cheie. Acest lucru se realizează în urma unor şedinŃe în care subiecŃii sunt supuşi unor
exerciŃii (training). Scopul „ auditing-ului” este eliminarea engramelor, astfel încât
indivizii să poată relata experienŃele lor în mod direct şi nu prin filtrul minŃii reactive. La
stadiile superioare ale auditing-ului un individ ajunge să devină conştient de vieŃile sale
trecute, ca tetan în alte corpuri pe acest pământ şi chiar pe alte planete. Persoana care se

33
Nicolae Achimescu, op. cit., p. 209-210.
34
Ibidem.

16
angajează pe acest drum de eliberare este numită tetan operaŃional (OT). El parcurge
etape succesive de iniŃiere de la nivelul OT I, până ajunge la nivelul OT IX.35
Auditing-ul are două scopuri: să convingă adeptul că el este un spirit atotputernic
şi să-l conducă la starea de clear, prin ştergerea tuturor engramelor. Este interesant că
scientologia nu consideră că indivizii ar fi responsabili pentru engramele lor, deoarece
acestea sunt rezultatul unor evenimente traumatice. Numai în momentul în care vin în
contact cu scientologia, ei sunt responsabili pentru eliberarea tetanilor care îi locuiesc.
Oricine se supune auditing-ului trebuie să respecte în prealabil o mulŃime de
prescripŃii, între care :
- trebuie să facă cunoscute examinatorului vizitele medicale la care
s-a supus şi „ drogurile ” ( adică medicamentele ) prescrise de
către medic;
- să nu mănânce nimic din ceea ce nu-i place;
- să bea zilnic cel puŃin 8-9 pahare cu lichide;
- să doarmă cel puŃin 7-8 ore pe noapte;
- să nu consume alcool;
- indiferent de formă sau fel, drogurile sunt strict interzise;
- nu trebuie să discute nimic cu nimeni din afara mişcării despre
situaŃia lor sau despre exerciŃiile pe care le parcurg;
- pe perioada auditing-ului sunt interzise practici precum meditaŃia,
yoga, şedinŃe spiritiste etc.36

În acelaşi timp în care îşi „clarifică” mentalul, individul trebuie să-şi purifice
corpul aşa cum întâlnim în anumite practici religioase orientale. Eliminarea engramelor
are ca rezultat, susŃin ei, creşterea forŃei vitale, o capacitate mai mare de supravieŃuire,
conştientizarea puterii care rezidă în fiecare şi o eficacitate crescută în toate domeniile de
activitate. De aceea scientologia recurge la programe de purificare, care au ca scop să
elimine din corp toate toxinele rezultate din utilizarea medicamentelor sau a drogurilor,

35
Lect. dr. Radu Petre MUREŞAN, SCIENTOLOGIA: RELIGIE SAU ŞTIINłĂ?
36
Nicolae Achimescu, op. cit., p. 210.

17
din expunerea la radiaŃiile nucleare etc. Acest program constă în şedinŃe de saună însoŃite
de exerciŃii fizice şi consumarea de vitamine.37
O altă practică importană în cadrul procesului de auditing este monitorizarea unui
individ cu ajutorul unui electrometru (e-meter), un aparat inventat de Hubbard,
asemănător cu galvanometrul folosit în fizioterapie. Este vorba de o cutie care are un
cadran şi butoane de reglaj legate la doi electrozi în formă de cilindri care se Ńin în fiecare
mână câte unul. Din punct de vedere tehnic, el serveşte la măsurarea rezistenŃei sau a
conductibilităŃii fluxului electric, deoarece, aşa cum se ştie, corpul uman nu este un foarte
bun conducător de electricitate. Pornind de la aceste detalii tehnice, s-a constatat că
această rezistenŃă nu este constantă şi că ea variază în funcŃie de stările emotive ale
subiectului. De exempu, când un individ care Ńine electrozii este înŃepat, acul se mişcă.
Ori de cîte ori i se cere apoi să-şi amintească înŃepătura, acul tremură.38
Electrometrul raportează toate impulsurile electrice transmise de piele. Auditorii
pun întrebări şi observă fluctuaŃia acului, ceea ce pentru scientologi semnifică
schimbările electrice datorate engramelor din mintea reactivă. Când o încărcătură
emoŃională ( engramă ) este identificată şi discutată suficient, nu va mai produce un
răspuns emoŃional la un nou stimul, deoarece a fost curăŃată. 39
Această mistică a organizaŃiei îi expune la riscuri pe subiecŃii vulnerabili.
Slăbirea forŃei şi personalităŃii adepŃilor este obŃinută printr-o mulŃime de mecanisme. O
dovedeşte un sistem de norme care obligă pe fiecare să facă mereu mai mult - obiectiv
sortit bineînŃeles eşecului. La aceasta se adaugă mecanismele permanente de
supraveghere şi delaŃiune - în afară de delaŃiunea voluntară, sunt obligatorii 20 de tipuri
de rapoarte ( privind daune, pierderi, nesupunere, raportări false, neraportare etc. ).
Cele 17 colegii de administraŃie „Hubbard“, destinate învăŃării „tehnicii“
managementului, sunt pline de cursanŃi. După Statele Unite, Marea Britanie, Australia şi
Elvetia, Rusia are şi ea patru asemenea colegii, care pregătesc circa 350 de cadre
superioare pe lună. Până acum, în întreaga lume au fost formate aproape 170.000 de
cadre. Biserica pretinde că are şase milioane de adepŃi în lume, dar ea îi contabilizează pe

37
Lect. dr. Radu Petre MUREŞAN, SCIENTOLOGIA: RELIGIE SAU ŞTIINłĂ?
38
Ibidem.
39
“ Dianetica” şi “ Scientologia ” – două nume ale aceleiaşi secte, rev. CO, nr. 1/ 2000.

18
consumatorii fiecăruia dintre produse (cărŃi, scolarizări): doar câteva zeci de mii de
persoane au ajuns până la nivelurile secrete. 40
Scientologia are de fapt un singur scop: să conceapă, să fabrice şi să vândă
bunuri de salvare ( mântuire ). Un parcurs complet costă minimum 500.000 de franci.
AdepŃii sunt formaŃi pentru a recruta la rândul lor. La cursuri - propuse şi marilor
întreprinderi - se predă „vânzarea sacră“. Fericirea ( religioasă ) este aici proporŃională cu
consumul ( comercial ).41

40
Extras din Dosarul “CredinŃe fără Dumnezeu” realizat şi publicat de revista Lumea
41
Ibidem.

19
 CAPITOLUL IV
POZIłIA BISERICII ORTODOXE FAłĂ DE SCIENTOLOGIE ŞI ADEPłII EI

Biserica vede persoanele care devin adepte ale noilor mişcări religioase nu ca
pe nişte inamici care trebuie atacaŃi, ci ca pe nişte fraŃi în Hristos care sunt în eroare şi
care trebuie aduşi la lumina şi la dragostea lui Hristos. PrezenŃa noilor mişcări religioase
este considerată o provocare din care Biserica poate învăŃa pentru succesul propriei ei
activităŃi pastorale şi misionare.42
În multe documente ortodoxe, se arată că de la iluminism şi revoluŃia franceză
că mesajul creştin a fost treptat marginalizat şi umanismul a devenit o antropologie
autonomă care a condus la ateism. După colapsul regimului comunist, asistăm la eşecul
tuturor ideologiilor antropocentrice. Acest lucru a condus la căutarea religiosului în alte
forme sau, din contră, la un ataşament idolatru faŃă de valorile materiale ale acestei lumi.
În lumea modernă, se operează cu o reducŃie antropologică, în care fiinŃele umane sunt
văzute ca indivizi şi nu ca persoane în comuniune, competitive şi nu cooperative,
consumiste şi materialiste şi nu duhovniceşti, cu vocaŃie eshatologică. Această realitate
reprezintă o mare provocare pentru Ortodoxie, care caută noi modalităŃi de a-şi afirma
identitatea şi de a da mărturie într-o lume pluralistă.43
Trebuie să spunem mai întâi că sociologii religiilor care au încercat să explice
cauzele succesului mişcărilor religioase în societatea contemporană au semnalat printre
altele şi o anumită confuzie care domneşte între credincioşi în legătură cu mântuirea.
Lucrurile sunt şi mai complicate în contextul în care nu se face o distincŃie clară între
comunitatea protestantă istorică pe de o parte ( luterani, calvini, reformaŃi ) şi noi mişcări
religioase de origine protestantă şi creştină pe de altă parte, lucru care face ca masa de
credincioşi, catolici sau ortodocşi, să le confunde uşor.44

42
Asist. drd. Radu MUREŞAN, Biserica romano-catolică şi noile mişcări religioase. Perspective pastorale
şi misionare, p. 140.
43
Asist. univ. dr. Radu MUREŞAN, Bisericile tradiŃionale europene şi noile mişcări religioase. Provocări
şi perspective, în « ImplicaŃii ale religiilor asupra securităŃii în contextul extinderii UE », coord.: IPS prof.
dr. Nifon MIHĂIłĂ, Pr. lect. dr. Florea ŞTEFAN, Valahia University Press, Târgovişte, 2006, p 114.
44
Ibidem, p. 118.

20
 Referitor la critica Bisericii faŃă de Scientologie, trebuie remarcat mai întâi
faptul că, pentru creştini, această mişcare nu reprezintă o comunitate religioasă, ea nu este
o formă de religie în adevăratul sens al cuvântului.45
ÎnvaŃătura mişcării scientologice este pseudoteologică, pseudoştiinŃifică, şi
propăvăduieşte salvarea spiritului, pornind de la premisa că toŃi scientologii ar putea
obŃine libertatea şi nemurirea. Scopul declarat al sectei este cucerirea cosmosului.46
În ceea ce priveşte doctrina scientologică, ea are la bază urmatoarele erezii:
- Dumnezeu este o idee frumoasă. Atât. Cugetatorii scientologi au toată libertatea
să creadă dacă există sau nu vreun dumnezeu. Pentru scientologi, nu este
important dacă există Dumnezeu şi ce ar implica asta. Aceasta este o contradicŃie
a învăŃăturii biblice care spune că există doar un singur Dumnezeu Creator perfect
şi suveran care există imuabil ( neschimbat ) din veşnicie, fără început şi fără
sfârşit, Dumnezeu ce există în trei Persoane, şi care este sfânt, drept şi iubitor
(vezi, Gen.I,1; Isaia XLIII,10-11; Fapte V,3-4; Isaia LXI,8; Maleahi III,6;
1Tim.II,5; Tit II,13; 1Ioan IV,8-10).47 Astfel, deşi se admite că există o „FiinŃă
Supremă”, nu există o dogmă, o doctrină, ci doar credinŃa că fiecare persoană
poate atinge a 8-a dinamică, şi, atunci, adevărata natură a lui Dumnezeu va fi
revelată fiecăruia în mod personal. Din toate acestea se poate vedea că „Biserica
scientologică” nu are un sistem doctrinar coerent. De asemenea, clerul şi
ceremoniile care au loc în mod normal în „Biserică” nu sunt indispensabile pentru
scientologi, iar rolul lor nu constă în adorarea lui Dumnezeu.48
- Omul, după scientologi, este de fapt o fiinŃă eternă, natura omului fiind bună şi
perfectă. Atât doar că omul, jucându-se de-a lumea, a ajuns să nu mai
conştientizeze starea lui perfectă.
- Scientologii declară sus şi tare că tehnologia lor le conduce adepŃii către un
nivel de moralitate mult superior celui corespunzător altor religii sau legi umane.
Cu toate acestea tehnologia lor dă greş. Mai mult, scientologilor li se permite să

45
Nicolae Achimescu, op. cit., p. 217.
46
Ziarul Bihoreanul, nr. 368 / 2007
47
John Weldon, op.cit.
48
Lect. dr. Radu Petre MUREŞAN, SCIENTOLOGIA: RELIGIE SAU ŞTIINłĂ?

21
 îşi trateze criticii ca şi cum ar fi duşmanii lor. Interesant nivel superior al
moralei…
- Scientologia profanează astfel ceea ce se consideră în general ca sacru ( umanul,
relaŃia socială ) şi sacralizează în schimb profanul ( banul, tehnica, piaŃa ).

Hubbard mai pretinde că Scientologia este o ştiinŃă dovedită care este raŃională
şi care foloseşte principii ştiinŃifice. Cu toate acestea, metodele lui Hubbard contrazic
această afirmaŃie şi dezvăluie că din punct de vedere ştiinŃific metodologia cercetărilor
sale este dubioasă şi lipsită de încredere.49
Criticii scientologiei invocă faptul că auditing-ul ignoră metodele
psihoterapeutice confirmate ştiinŃific şi se limitează exclusiv la obŃinerea descătuşării
nervoase. De aceea, el constituie un pericol pentru oamenii instabili din punct de vedere
psihic, conducând la stări de anxietate, depresii, crize şi căderi psihice. Este vorba de
tulburări care survin după dez-hipnotizare, faza de reconfruntare cu realul. Aceasta, care
trebuie să fie în mod natural lentă, în dianetică este brutală, imediată şi necesită de multe
ori tratament medical şi psihic.50
Un alt element care face din scientologie un grup controversat îl constituie
tratamentul aplicat dizidenŃilor şi criticilor mişcării. Este cunoscut faptul că în şedinŃele
de auditing sunt consemnate „confesiunile” subiecŃilor, astfel încât fiecare adept are
propriul lui dosar. „ Biserica scientologică ” culege de asemenea informaŃii despre rudele
şi cercul de prieteni al celui audiat. În anul 1968 a fost introdusă o clauză în „etica
scientologică”, potrivit căreia „orice persoană ostilă”, numită şi „inamic”, putea fi privată
de bunuri sau „rănită” (injured) prin orice mijloace, de către orice scientolog, putea fi
excrocată, atacată, minŃită sau distrusă”. Ca urmare a criticilor din numeroase Ńări, această
clauză a fost abolită teoretic, dar în practică ea continuă să funcŃioneze şi astăzi.51
Comunitatea de viaŃă a scientologilor şi sistemul disciplinar supravegheat
facilitează un puternic control colectiv care nu are nimic de-a face cu acea comuniune de

49
John Weldon, op.cit.
50
Lect. dr. Radu Petre MUREŞAN, SCIENTOLOGIA: RELIGIE SAU ŞTIINłĂ?
51
Ibidem.

22
credinŃă, speranŃă şi iubire din Biserica creştină. Faptul că scientologii se autodesemnează
ca „ Biserică ” se datorează cu siguranŃă unor motive de ordin fiscal.52
łinând cont de poziŃia dominantă a Bisericii Ortodoxe Române, scientologia nu
s-a poziŃionat în contradicŃie cu aceasta. Atunci când o piaŃă este dominată de un singur
jucător, pretendenŃilor le este greu să-l răstoarne direct şi sunt preferate tactici de
hărŃuire. Pentru a nu fi percepută împotriva bisericii tradiŃionale, gruparea scientologică
şi-a ales ca teme centrale de comunicare voluntariatul în scopuri umanitare şi dezvoltarea
individuală, care îi plasează complementar cu poziŃionarea BOR şi nu împotriva acesteia.
Toate elementele purtătoare de mesaj, inclusiv broşurile, panourile publicitare sau
carŃile lansate pun acces pe activitatea voluntarilor sau pe evoluŃia autodidactă şi
introduc Scientologia nu ca biserică, ci ca un concept general. Volumele apărute pe piaŃă
cu această ocazie nu îşi propun să recruteze direct noi membrii în biserică, ci să
promoveze o filosofie de viaŃă ce are în centru nu sacrul, ci banul şi tehnica.53
Din perspectiva pshihologiei consumatorilor potenŃiali, scientologia nu se
adresează doar nevoilor mistice, sacre, ale individului, ci în special celor de autoîmplinire
individuală, de apartenenenŃă la un grup, şi de stimă. Programul lor de comunicare
corporativă pentru Romania vizează un public urban, cu venituri cel puŃin medii, capabil
să contribuie la susŃinerea financiară a grupării. Întrucât se autofinanŃează din donaŃiile
individuale, scientologia activează în special în Ńările cu un nivel de trai cel puŃin mediu,
pentru a putea recruta suficienŃi membrii plătitori. SoluŃiile lor de dezvoltare individuală
sunt destinate unui public cu un nivel mediu de aşteptări în ceea ce priveşte cariera şi
viaŃa personală.
Biserica Scientologică a folosit în premieră pentru Romania mai multe tehnici
de marketing pentru un produs religios. În diferite puncte cheie din Bucureşti au fost
distribuite pliante tematice, în staŃiile de autobuz şi de metrou din centru au fost instalate
panouri publicitare care promovau cărŃile doctrinei scientologice şi acŃiunile umanitare şi
au fost folosite broşurile de îmbunătăŃire a vieŃii şi de promovare a bisericii. 54

52
Nicolae Achimescu, op. cit., p. 217.
53
„ Marketingul religiei. Cazul Bisericii Scientologice (I) ” în rev. Dilema Veche, nr. 161 / 9-15 martie
2007.
54
„ Marketingul religiei. Cazul Bisericii Scientologice (II) ” în rev. Dilema Veche, nr. 161 / 9-15 martie
2007.

23
 Biserica este un organism viu care se construieşte şi reconstruieşte continuu
din punct de vedere uman şi, dacă acest proces este viguros şi vizibil sub asistenŃa
Duhului Sfânt, misiunea ei în societate se realizează în mod firesc şi natural. Am fost
obişnuiŃi să avem o atitudine de răspuns faŃă de provocări şi nu am sesizat adeseori că ele
sunt semnale clare pentru nevoia unei reconstrucŃii din interior, la nivel uman, a corpului
eclezial. O reînnoire reală dorită în Biserica Ortodoxă trebuie să pornească de la astfel de
premise. Altminteri, ignorarea lor sistematică poate aduce deservicii însemnate poziŃiei şi
mărturiei eficiente a Bisericii Ortodoxe în societate.55

55
Ibidem, p. 124.

24
 ÎNCHEIERE

În concluzie, se poate spune că Scientologia ocupă un loc unic în câmpul Noilor

Mişcări Religioase, acolo unde o plasează de regulă sociologii. Pentru aceştia,
scientologia este greu de definit ca sectă ( din punct de vedere sociologic ), în măsura în
care nu este exclusivă şi adeptul poate, cel puŃin teoretic, să frecventeze altă religie.
Termenul care este frecvent utilizat pentru a defini scientologia este cel de quasi-religie,
adică un grup care are un caracter atât non-religios, cât şi religios, cum este cazul mişcării
New Age sau al MeditaŃiei Transcedentale.56
Hubbard propune prin Scientologie o etică a responsabilităŃii, a dezvoltării
personale care nu este străină de filosofia iluministă. Observăm că Scientologia nu se
conformează clasicei concepŃii despre lume şi viaŃă sau învăŃăturii specifice a revelaŃiei
creştine, şi examinată în ansamblul ei, ea respinge categoric credinŃa creştină. Hubbard a
repudiat dumnezeirea şi misiunea lui Hristos ca fiind produsul imaginaŃiei unor minŃi
neiluminate ( întunecate ), iar că prin urmare, filozofia lui Hubbard nu este „ interesată în
salvarea omului, însă poate face multe pentru a-l împiedica să fie "mântuit" ”.57
Mai putem observa că Scientologia nu nutreşte o dorinŃă sinceră de a
îmbunătăŃi lumea sau soarta de aici a omului, fie din punct de vedere material sau
spiritual. MulŃi practicanŃi ai ei sunt dedicaŃi şi generoşi în îndeplinirea unei asemenea
agende.
Fiecare, scientolog trebuie să cântărească în balanŃa conştiinŃei personale care
este cea mai bună manieră de atingere a Ńelului. Dar dacă omul nu este un tetan, cum
pretinde Scientologia, ci o fiinŃă căzută în păcat având nevoie de mântuire, aşa cum
învaŃă Creştinismul, care poate fi rodul efortului de o viaŃă al scientologilor?
Poate că ar fi înŃelept ca scientologii ce provin din biserici creştine şi în general
pentru toŃi aceştia, să asculte din nou cuvintele Mântuitorului Hristos: "Şi viaŃa veşnică
este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos,
pe care L-ai trimis Tu" (Ioan XVII,3).

56
Lect. dr. Radu Petre MUREŞAN, SCIENTOLOGIA: RELIGIE SAU ŞTIINłĂ?
57
John Weldon, op.cit.

25
 Desigur că Scientologia se poate autodefini ca religie, se poate autointitula ca
filosofie sau nouă ştiinŃă, , ea poate fi înŃeleasă ca pseudomedicină, ca o pseudoştiinŃă,
dar înainte de orice ea este o formă mascată de magie, este „ magia secolului XX ”.58
Judecătoria Supremă a statului California a dat o caracterizare deosebit de
grăitoare a lui Habbard şi sectei acestuia: „ Pe lângă încălcarea drepturilor civile ale
înşişi membrilor organizaŃiei... a terorizat şi persecutat oamenii în afara bisericii, pe
care îi considera drept duşmani. E absolut clar că este o organizaŃie schizofrenică şi
paranoică şi că această combinaŃie picantă, se pare, este şi imaginea a însuşi
fondatorului R. Habbard. Mărturiile ne prezintă o persoană care a fost un mincinos
patologic în cele ce privesc biografia sa, studiile şi realizările. Pe lângă aceasta, operele
sale reflectă evident egoismul, perfidia, setea de putere, de răzbunare şi agresivitate
împotriva oamenilor, pe care îi considera neprieteni. Deviza lui, ce survine din înseşi
scrierile sale, este: unicul mijloc de a-i controla pe oameni este să-i minŃi”59
Practica şi Ideologia religiosă sau pseudo-religioasă a acestor noi mişcări
religioase (NMR) sincretiste este terorismul spiritual contemporan, care ucide anual
milioane de oameni. Omul este liber să-şi piardă sufletul, adică mântuirea ( posibilitatea
înveşnicirii fericite alături de Dumnezeu ), prin modul de vieŃuire contrar legilor fireşti
ale naturii umane şi ale poruncilor dumnezeieşti, adică prin păcate, vicii şi perversiuni
personale şi sociale. Şi toate acestea au ca substrat ideologii filosofice sau religioase,
născocite de mintea umană virusată de microbii necredinŃei şi ai păcatului, „necesare”
pentru amorŃirea conştiinŃei, căci conştiinŃa pusă de Dumnezeu în om condamnă nemilos
orice abatere şi aberaŃie umană...
Omul a pierdut controlul asupra sa; milioane de oameni au început să caute
limanul sau liniştirea (din cauza sentimentelor de nelinişte şi frică). Dar în loc să vină la
Hristos, care a spus: „VeniŃi la Mine toŃi cei osteniŃi şi împovăraŃi şi Eu vă voi odihni pe
voi” (Mt.XI,28), unii se încred în psihanaliză, alŃii în şamanism, alŃii merg în sectă, alŃii
în ufologie ( credinŃa în extratereştri ), alŃii în spiritism, vrăjitorie sau satanism, alŃii se
sinucid...

58
Nicolae Achimescu, op. cit., p. 220.
59
„Formele periculoase ale sectelor religioase totalitare” , Moscova, 1996, pag. 48 – cf. “ Dianetica” şi “
Scientologia ” – două nume ale aceleiaşi secte, în rev. CO, nr. 1/ 2000.

26
 Opusul acestei stări catastrofale este comuniunea tuturor în Biserica întemeiată
de Hristos-Dumnezeu ( pe care porŃile iadului, adică sectele şi NMR, nu o vor birui; vezi
Matei XVI,18); legătura iubirii agapice a tuturor cu Dumnezeu şi a oamenilor între ei prin
intermediul harului divin. „ Este un Domn, o credinŃă, un botez ” (Ef.4,5), deci o unică
şansă de salvare înainte de Judecata de Apoi, anunŃată în Sfintele Evanghelii. Poate că
omenirea va pieri nu în rezultatul unei catastrofe universale, ci catastrofa universală va fi
provocată de fărădelegile umanităŃii.60
Omul a vrut să stăpânească pământul şi chiar întregul univers, să ajungă în vârful
piramidei creaŃiei. A urcat cât a putut; soarta omenirii ni s-a dat în mâinile noastre. Dar de
ce ne ascundem, de ce uităm că această poziŃie are două direcŃii: sau în sus, spre cer, sau
în jos, în prăpastie...

60
“ Dianetica” şi “ Scientologia ” – două nume ale aceleiaşi secte, rev. CO, nr. 1/ 2000.

27
 BIBLIOGRAFIE

CărŃi

• ACHIMESCU, Nicolae, Noile mişcări religioase, Edit. Limes, Cluj-Napoca,

2004;
• BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ , Editura Institutului Biblic şi Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, ediŃia 1990;
• DAVID, Diac. P.I., Invazia sectelor, vol. II, Edit. Europolis, ConstanŃa, 1999;
• STEREA, Pr. Tache, CredinŃă şi misiune, Edit. Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor,
1999.

Studii şi articole

• MUREŞAN, asist. drd. Radu, Biserica romano-catolică şi noile mişcări religioase.

Perspective pastorale şi misionare, în rev. „ Glasul Bisericii ”, nr. 9-12 / 2005,
preluat şi în „ Buletinul Centrului pentru dialog între ştiinŃă şi teologie ” al
UniversităŃii Craiova, nr. 2 / 2005, p. 119-140;
• IDEM, Bisericile tradiŃionale europene şi noile mişcări religioase. Provocări şi
perspective, în « ImplicaŃii ale religiilor asupra securităŃii în contextul extinderii UE
», coord.: IPS prof. dr. Nifon MIHĂIłĂ, Pr. lect. dr. Florea ŞTEFAN, Valahia
University Press, Târgovişte, 2006, p 114;
• IDEM, Fenomenul prozelitismului – o perspectivă psiho-sociologică şi misionară
• IDEM, Scientologia: religie sau ştiinŃă?
• “ Dianetica” şi “ Scientologia ” – doună nume ale aceleiaşi secte, rev. CO, nr. 1 /
2000;
• Dosarul “CredinŃe fără Dumnezeu” realizat şi publicat de revista Lumea;
• Fenomenul sectelor sau al noilor mişcări religioase, traducerea preluată de la
CongregaŃia Misionarilor VerbiŃi a fost revizuită şi completată, Edit. Presa Bună, Iaşi,
2004;
• „ Marketingul religiei. Cazul Bisericii Scientologice (I) ” în rev. Dilema Veche, nr.
161 / 9-15 martie 2007;
• „ Marketingul religiei. Cazul Bisericii Scientologice (II) ” în rev. Dilema Veche, nr.
161 / 9-15 martie 2007;
• WELDON, John, Scientologia: de la ficŃiune la religia erei spaŃiale;
• Ziarul Bihoreanul, nr. 368 / 2007;

Site-uri Internet
http://www.scientology.org
http://www.scientologyreligion.org

28
http://www.scientology-europe.org
http://www.scientologytoday.org
http://www.scientologyhandbook.org
http://www.auditing.org
http://www.ais-cpa.com/glosa.html
http://training.scientology.org
http://www.drugfreeworld.org/index.html
http://www.smi.org
http://www.volunteerministers.org
http://www.whatisscientology.org
http://aboutlronhubbard.org
http://www.freedommag.org
http://www.lifepositive.com/Spirit/new-age-path/scientology/dianetics.asp
http://www.rtc.org/en_US/presentations/thisisscientology.html
http://www.cesnur.org/testi/se_scientology.htm
http://www.dianetics.or.ro/?locale=es

29
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………..p.1

CAP. I : SCIENTOLOGIA – întemeietor, istoric şi organizare.............................p.4

CAP. II : DOCTRINA ŞI MORALA SCIENTOLOGICĂ......................................p. 9

CAP. III: METODE ŞI PRACTICI SCIENTOLOGICE :

AUDITING ŞI TRAINING........................................................................................p. 15

CAP. IV: POZIłIA BISERICII ORTODOXE FAłĂ DE SCIENTOLOGIE

ŞI ADEPłII EI............................................................................................................p. 19

ÎNCHEIERE................................................................................................................p. 24

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................p. 27
CUPRINS.....................................................................................................................p. 29

30