Achimenes

DENUMIREA STIINTIFICA: Achimenes DENUMIREA POPULARA: Achimenes IMAGINEA:

FAMILIA: Gesneriaceae ORIGINEA: Mexic, Panama, Jamaica

DESCRIEREA PLANTEI: Tip de planta: plan a in m!" pa# ic$la# %l!#i%e#a,#i&!ma !asa, c$ $n sin'$# cicl$ (e'e a i( )ine "e e#mina : #epa$s si (e'e a ie* N$ #e)$ie $i a ca Achimenes s$n in#$"i i c$ Sain pa$lia si Gl!xinia, ca#e n$ i$nesc s!a#ele "i#ec , "a# ce# ! amplasa#e )ine l$mina a* Gen$l c$p#in"e specii ca#e, p#ima(a#a si (a#a, se $mpl$ "e %#$n&e si %l!#i #ema#ca)ile* Plan ele se ca#ac e#i&ea&a p#in #i&!mi %ini si al$n'i i ca#e se "e&(!l a #api"* Ti+ele s$n $n pic c$#'a !a#e si p$ in #ami%ica e* P! c!ns i $i $n %#$m!s a#an+amen in #,$n 'hi(eci, se p! plasa la %e#eas #a, pe $n )alc!n sa$ pe ! e#asa, s$spen"a e* Frunzele: !(ale, p#e&in a $n aspec p!#!s* Se p#e&in a

pe#eche si s$n "e $n (e#"e inchis* L$n'imea i+el!# si "imensi$nea %#$n&el!# (a#ia&a c!nsi"e#a)il* - i+ele p! mas$#a in #e .,/ cm , 01cm2 Florile: s$n in %!#ma "e #!mpe a si apa# la ex #emi a ea $n$i pe"$nc$l sc$# , la incep$ $l %#$n&el!#* Gama "e c$l!#i es e (a#ia a: !a e n$an ele "e #!s$ si #!&, al),c#em si %#$m!ase en e "e )le$* INMULTIREA: se %ace p#ima(a#a, cin" es e schim)a s$)s #a $l, sa$ plan a es e "i(i&a a -p#in sepa#a#ea #i&!mil!#2 N!ile plan e c#esc "in #i&!mii sepa#a i la incep$ $l p#ima(e#ii* Mai se p! inm$l i si "in las a#i "e . cm, p#ele(a i la incep$ $l (e#ii* Ra"acinile se "e&(!l a #api" la empe#a $#a n!#mala, in #,$n spa i$ )ine l$mina * Se $"a c$ 'ene#!&i a e* CONDITII DE CULTI3ARE: In in e#i!#, se p! c$l i(a in %a a $nei %e#es #e )ine l$mina e, in spa ii )ine ae#isi e* O%ili#ea p#ema $#a a %l!#il!# es e ca$&a a "e empe#a $#a #i"ica a sa$ "e lipsa $"a#ii* Es e "e e(i a sa %ie m$ a a plan a in imp$l in%l!#i#ii* 3es e+i#ea plan ei es e ca$&a a "e lipsa apei* Solul: $ ili&a i $n ames ec "e pamin le+e#, n$ aci", c$ $n "#ena+ )$n -p!a e %i $ ili&a si nisip$l in ames ec, pen #$ a men ine $n )$n "#ena+2* Expunerea: ! exp$ne#e la l$mina in"i#ec a es e "e p#e%e#a sa$ amplasa#ea lin'a ! %e#eas #a ins!#i a imp "e ci e(a !#e pe &i -se #ec!man"a exp$ne#e es ica2* Temperatura: In imp$l c#es e#ii, achimenes a#e ne(!ie "e ! empe#a $#a c$p#insa in #e 45 , 6. '#* T!le#ea&a empe#a $#ile $n pic mai sca&$ e, "a# n$ si pe cele %!a# e

#i"ica e* Ri&!mii a%la i in (e'e a ie se pas #ea&a la #ece 2max* 41 '#*2* N$ #e&is a la 'e# Umiditatea/apa: ! $"a#e )$na es e esen iala pen #$ c#es e#ea plan ei* La incep$ $l p#ima(e#ii, ime"ia c$m empe#a $#a incepe sa c#easca si #i&!mii "a$ semne "e (ia a, se $"a )ine, in sens$l ca s$)s #a $l #amine pe#manen $me"* Daca se #a#es e $"a#ea, acci"en al, plan a p!a e in #a in #epa$s* D$pa in%l!#i#e, plan a se $"a, "a# n$ asa "es* N$ lasa i nici!"a a achimenesii, in pe#i!a"a in%l!#i#ii, %a#a apa* D$pa ce #ece pe#i!a"a "e in%l!#i#e, se #e"$ce p#!'#esi( $"a#ea pina la in# #a#ea plan ei in #epa!s SFATURI DE INGRIJIRE: In imp$l pe#i!a"ei "e #epa$s (e'e a i(, plan a #e)$ie pas #a a plan a la $m)#a, in #,$n l!c #ac!#!s , max 41 '#2, sec -a en ie la $mi"i a e, n$ ! s$p!# a2* La incep$ $l (e'e a iei,se ci$pesc ex #emi a ile i+el!# pen #$ a %a(!#i&a ! "e&(!l a#e a plan ei s$) %!#ma "e $%a* Inla $#a i #e'$la %l!#ile #ec$ e* Incepin" "in l$na n!iem)#ie, cin" plan a in #a in pe#i!a"a "e #epa$s, lasa i $)e#c$lii in s!l si inspec a i,i "in cin" in cin" pen #$ a ii c!n #!la sa n$ %ie a insi "e in'he , p$ #e&i#e* La incep$ $l pe#i!a"ei "e c#es e#e, pen #$ a s im$la c#es e#ea %#$n&el!#, se $ ili&ea&a $n in'#asamin lichi" )!'a in a&! * La apa#i ia m$'$#il!# %l!#ali, se inl!c$ies e aces ip "e in'#asamin c$ $n$l mai )!'a in %!s%!# si p! asi$* Se p!a e %e# ili&a plan a pina la s%i#si $l pe#i!a"ei "e in%l!#i#e* C!#ec #a a a, plan a p!a e #ai m$l i ani* 7OLI SI DAUNATORI: paian+enii #!sii * Ince#ca i, in aces ca&,

sa p$l(e#i&a i c$ apa plan a, pen #$ a c#es e $mi"i a ea, %a#a a $i a sa ! s #!pi i si pe spa ele %#$n&el!#* O a m!s%e#a $sca a %a(!#i&ea&a apa#i ia aces !# aca#ieni* T#a a i c$ insec ici"e* De%!#ma#ea %#$n&el!# es e "a a "e a ac$l insec el!#* U ili&a i sis ema ic $n insec ici", p#in s #!pi#e c$ $n insec ici" sis emic, incepin" "e p#ima(a#a** SPECII, 3ARIETATI: Specii c$l i(a e in in e#i!# : Achimenes erecta , c$n!sc$ a si s$) n$mele "e c!ccinea , se ca#ac e#i&ea&a p#in i+e l$n'i "e 8/ cm, c$#'a !a#e* F#$n&ele, "e 6,/ cm pina la / cm, a$ ! s$p#a%a a (e#"e inchis, ia# pe spa ele l!# $n #!s$ pal* Fl!#ile #!sii se c!mp$n "in #,$n $) c$ pe ale la#'i Achimenes grandiflora , p#e&in a i+e (e#&i sa$ #!sii, #i"ica e -"#ep e2 si inal e "e 91 , 8/ cm* F#$n&ele s$n "e aceeasi c$l!a#e ca si la achimenes e#ec a, "a# s$n m$l mai ma#i , 4/:. cm* Fl!#ile p$#p$#ii si al)e p! mas$#a pina la 8:8 cm* Achimenes longiflora -achimenes #!mpe a2 , i+e c$#'a !a#e si l$n'i pina la 51 cm* F#$n&ele s$n ;"in a e<, %!a# e "ec$pa esi p! a in'e =:8 cm* Fl!#ile )le$ si al)e, l$n'i "e /cm, a in' . cm in la ime* Exis a $n ma#e n$ma# "e achimenes hi)#i&i*
Achimenes (Kimono)

Increngatura : Magnoliophyta Clasa : Magnoliopsida Ordinul : Lamiales Familia : Gesneriaceae Genul : Achimenes Specia : Achimenes. sp Descriere : Planta sub forma unui semiarbust rizomatos care formeaza o tufa de pana la 75 cm inaltime si pana la 50 cm latime.Frunzele sunt o ale! opuse! pufoase! de culoare erde inchis si purpuriu pe partea inferioara. Florile neparfumate pot fi colorate in alb! iolet! rosu! roz! galben si au forma unor trompete. Denumire populara : "imono Sinonime : Achimenes erecta Tipul plantei : #emiarbust Durata de viata : #ezoniera poate fi mentinuta insa si pentru anul urmator daca se pastreaza rizomii ingropati in ladite cu nisip! in camere racoroase pe timpul iernii. Origine : America $entrala a!itat : %egiuni subtropicale& este crescuta cu usurinta ca planta de terasa si gradina. In"lorire : Mai' #eptembrie Temperatura : (0')5*$ #miditate : %edusa $umino%itate : #emiumbra Tipul de sol : Amestec de pamant de gradina! nisip si scoarta de copac maruntita. Fertili%are : #e fertilizeaza din prima ara pana in septembrie! odata pe saptamana cu ingrasamant lichid pentru plante cu flori. Inmultire : Prin di izarea rizomului! la sfarsitul iernii! in fragmente de cate +'5 cm lungime. #e poate realiza si butasirea lastarilor si introducerea lor in apa pana inradacineaza dar aceasta metoda de multe ori nu da rezultatele asteptate. Planta se poate inmulti si prin seminte! dar nu infloreste decat dupa ( an de la insamantare. &oli si daunatori : ,ste e-trem de sensibila la atacul paduchilor si paian.enilor rosii de aceea ara se poate aplica macar odata un insecticid cu concentratie redusa! in scop pre enti . Ingri'ire : #e dez olta bine la soare! dar nu iubeste razele directe ale acestuia. Pamantul trebuie sa fie putin umed! deoarece e-cesul de apa poate produce putrezirea rizomilor. Pentru a a ea o planta cu multiple ramificatii se face ciupirea arfului. ,ste afectata de ploaie.

&ene"icii : /ecorati a fiind folosita pentru decorarea per azurilor! teraselor! gradinilor si parcurilor. Alte specii : Achimenes cettoana! Achimenes dulcis! Achimenes grandiflora! Achimenes heterophylla! Achimenes longiflora! Achimenes patens! etc.

Syngonium podophyllumCap de sageata

Spathiphyllum Crinul pacii Ingrijire

Spathiphyllum Crinul pacii

Crinul pacii(Spathiphyllum) apartine genuluiSpathiphyllum, care include 30 de specii deplante cu flori, originare din America Centrala si de Sud. Cele mai intalnite specii suntSpathiphyllum walisii si Spathiphyllum floribundum. Planta de Spathiphyllum walisii creste ca o tufa bogata in frunze, colorate in erde intens. Floarea este un spadi! cu spadicele alb"crem, usor parfumat. Floarea deSpathiphyllum este sustinuta de o ti#a florala nuda, cilindrica, inalta de $0"$% cm.Spathiphyllum infloreste abundent prima ara si sporadic in celelalte sezoane. &upa doua saptamani de la deschidere, floarea de Spathiphyllum isi schimba culoarea in erde. &in acest

moment mai dureaza inca $"3 saptamani. Spathiphyllum floribundum are aceleasi caracteristici, fiind doar mult mai mare si mai iguroasa. Spathiphyllum are ne oie de temperaturi de $0"$% de grade celsius in timpul sezonului cald. &e asemenea, Spathiphyllum are ne oie si de umiditate ridicata in atmosfera ('%"(0)), dar si in pamant, care trebuie mentinut umed in permanenta. *arna se uda mai rar si se pastreaza la temperaturi de +,"+% grade Celsius. -e timp de ara, planta de Spathiphyllumtolereaza bine umbra si semiumbra, dar iarna prefera locurile insorite. -amantul folosit trebuie sa fie unul usor, fertil, bine drenat, cu p. usor acid.

Ingrijirea florilor de Spathiphyllum

/ucrarile de ingri#ire la florile de Spathiphyllum se fac in special prima ara, iar acestea constau in inlocuirea pamantului de la suprafata ghi eciului cu unul proaspat, sau transplantarea intr"un ghi eci mai mare, daca este cazul. *n timpul erii este foarte recomandata stropirea prin pul erizare, pentru mentinerea

umiditatii ridicate, de care planta de Spathiphyllum are ne oie. &e asemenea, in sezonul cald, de crestere intensa, planta de Spathiphyllum se a fertiliza o data la doua saptamani, cu ingrasaminte minerale 0-1, a and proportia inclinata in fa oarea fosforului (-) si potasiului (1). Aceste ingrasaminte se gasesc in supermar2eturi, de obicei in stare lichida.

Inmultirea la Spathiphyllum Crinul pacii

Plantele de Spathiphyllum se inmultesc cel mai bine prin di izarea tufei. Astfel, tufele de la plantele mature, sanatoase, se fragmenteaza prima ara de reme in di iziuni care sa cuprinda minim 3", frunze, cu radacinile aferente. &aca radacinile sunt prea lungi, acestea se scurteaza la %"+0 cm, dupa care di iziunile rezultate se planteaza in amestec de pamant proaspat, in ghi ece de diametrul ("+$ cm, in functie de igoarea soiului. -e masura ce cresc, plantele deSpathiphyllum se transplanteaza in ghi ece de marime corespunzatoare. *n functie de marime, florile de Spathiphyllum se gasesc in comert in ghi ece de +0"+$ cm la soiurile pitice, +,"+3 cm la soiurile mi#locii si +("$0 cm la soiurile iguroase.

*nmultire la Spathiphyllum, prin di izarea tufei.

4 alta metoda de inmultire pentru florile de Spathiphyllum este inmultirea in itro, dar aceasta este utilizata doar de catre profesionisti. Planta de apartament
Spathiphyllum (Crinul pacii) face parte din familia Araceae si este indeaproape inrudita cu Anthurium (Floarea flamingo) si Alocasia (Urechea elefantului). Aceasta planta, originara din padurea ecuatoriala din America Centrala si de Sud, este nu numai foarte decorativa si gratioasa, ci si un depoluant recunoscut, astfel incat poate fi amplasata in orice loc al locuintei, mai ales in incaperile unde e mai mare nevoie de purificare a aerului. Are frunze ovale, lucioase, de un verde intens, ce pornesc direct din sol. In mod caracteristic pentru Araceae, floarea, de culoare alba sau galbena, care apare din mi locul frunzelor, poarta numele de spadi!. "atorita ei planta mai este numita si #$oalul alb% sau #Floarea lunii%. Cultivare si ingrijire

"in punctul de vedere al solului de crestere, Crinul pacii are nevoie de un sol capabil sa retina apa pentru o perioada mai lunga de timp, dar care sa asigure, in aceeasi masura, si un drena corespunzator. &amantul cel mai indicat este cel mi!t, alcatuit in raport de '('(' din nisip, turba si scoarta de copac macinata, cu un p) al solului care sa varieze intre *.+ si ma!imum ,.*. &lanta de apartament - Spathiph.llum (Crinul pacii) necesita, in perioada infloririi, un fertilizator general, alcatuit dint azot, potasiu si fosfor intr/un raport de 0(1(', in general lichid, diluat in apa de udare. Foarte multi dintre cultivatorii profesionisti incorporeaza inca din solul de plantare un fertilizator cu rata mica de eliberare, la care mai adauga un fertilizator lichid (alcatuit si din nitrat de potasiu si magneziu). Aceasta planta de apartament poate suferi din pricina lipsei nutrientilor esentiali, ca, de e!emplu, magneziu, care poate duce la apartia unor margini de culoare galbena, la nivelul frunzelor inferioare, motiv pentru care este necesara administrarea preventiva a unor suplimente de magneziu. Semne ale unei deficiente de fier si mangan se pot traduce, in cazul plantei de apartament Spathiph.llum (Crinul pacii), prin reducerea semnificativa a ratei de crestere a plantei si aparitia frunzelor clorotice (decolorate), in special in perioada lunilor de iarna, cand temperatura solului de plantare scade sub valoarea de '+ grade Celsius. "eficienta de sulf se manifesta prin generalizarea aspectului clorotic la nivelul tuturor frunzelor si poate fi observata in cazul aplicarii unui fertilizator cu

un continut scazut de sulf. Frecventa cu care Crinul pacii trebuie udat este data de mentinerea unui sol in permanenta umezit, pe tot parcursul ciclului sau de crestere. &lanta de apartament - Spathiph.llum (Crinul pacii) poate sa tolereze perioade mai lungi de supraudare,

dar va creste de minune daca ii poti asigura o udare cu picatura, cea mai eficienta modalitate de irigare a acestor plante. 2ste important de retinut ca aceasta planta nu va tolera un sol in care apa balteste pentru o perioada lunga de timp, pentru ca va deveni sensibila la aparitia bolilor si a infectiilor parazitare care vor duce la caderea frunzelor, uscarea marginilor plantei si putrezirea, de cele mai multe ori ireversibila si e!tensiva, a radacinilor. In privinta conditiilor de intensitate luminoasa, planta de apartament Spathiph.llum (Crinul pacii) are nevoie de o cantitate mare de lumina filtrata, plantele crescute la lumina scazuta avand tendinta de a dezvolta petiole mai lungi, ramuri mai putine, un aspect general mai firav si un colorit mai intens al frunzelor. In prezenta unei intensitati luminoase crescute, planta va fi de un verde mai deschis, va fi mult mai bogata si mai compacta, ca aspect general. 2ste foarte important ca aceasta planta sa nu fie tinuta in lumina solara directa, pentru ca frunzele sale se vor increti, vor deveni foarte palide si va produce un numar redus de flori. 3emperatura optima pentru planta de apartament - Spathiph.llum (Crinul pacii) este cea cuprinsa intre 14 si 01 de grade Celsius, planta putand tolera si temperaturi minime de 5 grade Celsius, in timpul noptii, si ma!imum 0* de grade, in perioada zilelor foarte calduroase de vara. Spathiph.llum nu va suporta inghetul, iar plantele care cresc intr/un mediu in care temperatura depaseste constant valoarea de 00 de grade Celsius vor avea frunze ingustate, decolorate si o stagnare a dezvoltarii sistemului radicular. Inflorire Florile albe, cu parfum discret, impodobesc planta pe toata durata verii si chiar si in lunile de iarna. 2ste recomandabil, insa, ca macar doua luni pe an, Crinul pacii sa fie lasat sa se odihneasca, scazant usor temperatura ambientala si cantitatea de apa folosita la udat. Inmultirea Crinul pacii se inmulteste prin divizarea tufei, primavara, cand, de regula se schimba pamantul si ghiveciul. Daunatori si erori de crestere

6olile cu care planta de apartament Spathiphyllum (Crinul pacii) se poate confrunta sunt in stransa legatura cu climatul de crestere si cu priceperea gradinarului. In general, plantele crescute in interioare intunecoase, care au parte de o irigare intensiva si sunt e!puse unor temperaturi mai ridicate decat ar fi cazul, vor fi mult mai fragile decat restul plantelor de interior. &rintre cele mai des intalnite afectiuni ale acestei plante se numara &h.tophthora, 7.rothecium (aparitia petelor la nivelul frunzelor), &.thium (putrezirea radacinilor plantei). Aceste afectiuni pot fi usor prevenite si corectate, daca sunt detectate la timp, prin indepartarea agentilor cauzatori. Una dintre cele mai grave boli ce poate afecta planta de apartament - Spathiph.llum (Crinul pacii) este putrezirea radacinilor din cauza infectarii cu ciuperca ce poarta numele de C.lindrocladium spathiph.lli. Aceasta afectiune e!trem de agresiva poate duce la moartea foarte rapida a plantei. &rintre primele simptome se numara ingalbenirea prematura a frunzelor, urmata de prabusirea efectiva a intregii plante.

Anthurium, floarea flamingo - ingrijirea ANTURIUM in apartament.

Autor: Dragos Serban Publicat la data de 11 Iul. 2009 in: Diverse

Anthurium, floarea flamingo. Ingri irea A!"#$I#% in a&artament, origine, boli, cum se uda anthurium, cata lumina are nevoie anturium
Tags: ingrijirea plantelor, plante exotice, anthurium, anthurium, anturium, floarea, flamingo,ingrijire, ingrijeste, p lanta, floare

Anthurium, intalnita sub denumirea populara de ''floarea flamingo'', este o planta tropi ala, ale arei origini se gases pe ontinentul sud-ameri an. !lanta ANTHURIUM este de orati"a prin florile sale deli ate, protejate de o frun#a modifi ata numita spata, arnoasa si olorata, in fun tie de spe ie, in alb, ro#, porto aliu sau rosu.

Anthurium andreanum - floarea flamingo

0umita si -asarea 5lamingo datorita asemanarii formei si culorii cu pasarea respecti a, Anthurium este o tropicala epifita, o planta perena cu crestere in forma de tufa, de '0"(0 cm inaltime.

5runzele sunt lucioase, cordiforme, cu petiol lung, 5lorile fiind mici, carnoase, dispuse strans in spic cu aspect de deget, colorat alb, galbui sau rosu. Aceasta inflorescenta e prote#ata de o spata (frunza modificata), colorata in rosu, alb, roz. Aceasta spata seamana cu o petala si e foarte decorati a. 6pifitele traiesc in general pe straturile groase de muschi sau pe depunerile de materie organica in diferite stadii de descompunere, care se stabilizeaza in scorburile arborilor tropicali, intre ramificatiile groase ale acestora, pe

trunchiuri degradate sau la sol. *n consecinta, epifitele au ne oie de un sol foarte afanat, aerat, usor penetrabil, rea an in cea mai mare parte a anului si cu o oarecare aciditate. 7hi eciul pentru cultura nu trebuie sa fie prea mare ca olum si este de preferat unul mai putin inalt, dar mai lat, cu orificii mari si numeroase de e acuare a apei. 8ara eti aseza asul pe un suport deasupra unei ta i cu apa, fara posibilitatea acesteia de a se infiltra in sol, ci numai de a se obtine o atmosfera aporoasa. Anthurium solicita ara udari periodice abundente, dar cu perioaea de respiro intre ele. 9dati numai atunci cand solul se usuca superficial la suprafata. -ul erizarile sunt benefice pe frunze (dar cat mai rar pe flori), cu apa la temperatura camerei. Apa dura, cu un continut mare in saruri de calciu, pro oaca patarea inestetica a frunzelor, iar apa rece genereaza aparitia unor boli foliare " necrozari si patari brun"cafenii. -lantele sunt recepti e la fertilizari foliare si la sol, aplicate numai in perioada de ara. *nsolatia directa, ca si temperatura prelungita mai scazuta de +0 grade Celsius sunt de regula fatale pentru Anthurium, iar in cazul unor afectiuni incipiente pro ocate de unul din acesti factori, plantele se refac totusi cu greu si in timp indelungat.
7hi eciul pentru cultura nu trebuie sa fie prea mare ca olum si este de preferat unul mai putin inalt, dar mai lat, cu orificii mari si numeroase de e acuare a apei.

:ransplantarea se face la sfarsitul erii"toamna, cand se poate realiza si despartirea tufelor pentru inmultire. -entru mentinerea umiditatii, baza tulpinii, radacinile care ies la suprafata se pot in eli cu muschi de turba. :emperatura optima de egetate a plantelor in timpul iernii este de circa +(

grade Celsius. .rana din sol se poate suplimenta in perioada prima ara" ara cu solutii nutriti e pentru plante cu flori sau pentru plante acidofile.

;ai #os alte sfaturi de ingri#ire pentru Anthurium, preluate de pe http<==>>>.+00+case.ro= Anthurium face parte din familia Araceae, familie din care mai fac parte si alte plante de interior ca< Spathiphyllum, &ieffenbachia, -hilodendron, Aglaonema. Lumina Anthurium pentru a se dez olta bine are ne oie de cat mai multa lumina dar nu soare direct, ferestrele estice sau sudice fiind recomandate. 4 lumina slaba a a ea ca effect o micsorare a infloriri sau planta nu a inflori, frunzele cresc deformate Temperatura :emperatura ideala este de +' " $% grade C. Solul Cand cumparati planta de la florarie s"ar putea sa a eti o mica problema cu pamantul si anume daca reti sa schimbati ghi eciul a trebui sa fiti atenti

ce pamant folositi. 9n substrat care sa se dreneze foarte bine este cel mai indicat. Substratul necesar este un amestec de turba, pamant de flori si nisip in proportii egale, pe fundul ghi eciului nu strica un strat de pietris. Apa *n perioada de egetatie pamantul trebuie sa fie umed dar sa nu musteasca, iarna se uda mai rar. &aca are prea multa apa frunzele se ingalbenesc. Anthurium este o planta care a and radacinile suculente suporta mai bine un deficit de apa decat un surplus.*maginea este cu titlu informati .
!lanta se ulti"a, in tarile ei de origine, pentru florile taiate pe are le putem intalni si in florariile noastre.

$a poate fi res uta si in ghi"e i, fiind o planta perena are, in onditii propi e, "a inflori foarte des. %a a ati umparat un ghi"e i u Anthurium, primul lu ru de are trebuie sa tineti ont este lumina. Anthurium are ne"oie de lumina pentru a de#"olta tijele florale, dar tineti ont a soarele dire t nu ii fa e bine. In mediul sau natural, Anthurium reste la adapostul opa ilor. In #ilele foarte insorite de "ara puteti re#ol"a a est neajuns ase#and ghi"e iul in spatele unei perdele de uloare des hisa, sau pe per"a#ul unei ferestre orientate spre est sau spre nord. Nu lasati opiii sa se joa e u a easta planta& 'ontine substante to(i e are pot pro"o a iritatii&

Anthuriumului ii place mult caldura...

...in nici un caz ea nu tre uie sa scada su !" grade #elsius. Temperatura ideala pentru anthurium este de )* de grade 'elsius, in onditii de umiditate ridi ata. Umiditatea se obtine usor, pul"eri#and periodi planta u apa. Udati des in perioada "erii, lasand suprafata solului sa se usu e putin intre doua udari. 6ste mare iubitoare de apa

in inter alul iunie"august, cand necesita o udare la fiecare 3 zile, prima ara si toamna udati"o saptamanal si doar daca pamantul s"a uscat un pic la suprafata. *arna udarile se or face cu parcimonie, e!cesul de umezeala din sol, riscand putrezirea rapida a radacinilor.
In ni iun a# apa nu tre uie sa alteasca in ghi$eci, frun#ele se "or ingalbeni, uneori apar pete nerge sau maronii, iar rada inile "or in epe rapid sa putre#eas a. Iarna udarile se rares , iar planta "a intra intr-o perioada de semi-repaus. %a a a"eti posibilitatea, folositi apa de ploaie ole tata in "ase largi+ apa de la robinet ontine

arbonati de al iu si magne#iu, are s himba a iditatea solului. ,fat: Atentie in pri"inta pamantului din ghi"e i& Anthurium se "a replanta obligatoriu o data la doi-trei ani, intr-un sol acid, format dintr-un amestec de pamant de padure si tur a. Nu plantati Anthuriumul in pamantul de flori o isnuit% pe care il gasiti in florarii. $( esul de umiditate din sol reea#a un mediu propi e pentru de#"oltarea unor iuper i pre um 'usarium,$hi(octonia sau Ph)to&htora. -hi"e iul trebuie sa fie bine drenat si ar fi bine sa renuntati la lasi a ta"ita de sub "as. 'a regula generala, tineti minte a este de preferat sa udati mai des, dar in antitati mi i. Inflorirea poate a ea loc tot timpul anului, daca ii sunt indeplinite conditiile de lumina si caldura si daca
dispune de suficiente substante nutriti e in substrat. 9nele e!emplare sunt trecute iarna, printr"un usor repaus, timp in care sunt tinute la temperaturi scazute, in #ur de +, 0+3 grade Celsius si se stopeaza administrarea de fertilizanti.

Impatiens new guinea p12 h22 sporul casei

Cod< !I"!!!2#ISP$%I&IL I% ST$CPret' Cantitatea dorita<
+

1() * Lei

#escriere
-lanta este foarte populara datorita faptului ca infloreste neintrerupt aproape tot anul. Culti+are si ingri,ire Substratul trebuie sa fie aerat, cu o buna capacitate de retinere a

apei, dar si o suficienta drenare. Ciupirea lastarilor la plantele tinere se face de mai multe ori pentru a forma o tufa compacta. Temperatura Inmultire :emperatura optima de crestere si inflorire este de +("$0 grade C. 8ara se e ita soarele direct *nmultirea acestei plante se realizeaza din luna aprilie pana in octombrie, prin butasi, care se obtin din ramurile laterale, ce se pastreaza in apa timp de $"3 spatamani, pana cand dez olta radacini, mai apoi fiind necesara plantarea in ase mici, separate, intr"un compost umed, in asa fel incat sa fie ferite de lumina timp de +"$ saptamani. 6!ista si arianta de inmultire prin samanta, care trebuie sa se faca prima ara. 8ara se uda zilnic, pamantul trebuie sa fie rea an tot timpul, iar iarna se uda numai atunci cand este ne oie. :ransplantarea se face prima ara, numai atunci cand este ne oie (daca planta sta intr"un olum mic de pamant atunci nu infloreste sau florile cad). *mpatiens au probleme cu afidele si acarieni. 5oloseste insecticid pentru a le scapa de aceste probleme.

-dare Transplantare

&oli si daunatori

Sporul casei
Anunturi 7oogle

.aine noi i Second .and

4ferte de haine din toata ara.Cump?r? i inde pe tocmai.ro >>>.tocmai.ro $ategorii1 Plante de apartament 2ags1 plante! plante de apartament! flori

(re%entare generala (o%e )ideo Discutii

Marime te-t

#ursa1 3ebshots.com Sporul casei (Impatiens *alleriana) este o planta er!acee+ perena cunoscuta si su! denumirea de $isa cea harnica, Sporul casei este o

planta care provine din estul Asiei (Ken-a si .o%am!igue) si este crescuta ca planta decorativa de apartament,

Cuprins

/escriere $ulti are 2emperatura si lumina 4dare 5nmultire Fertilizare 6oli si daunatori

Descriere
#porul casei este o planta de dimensiuni mici! aceasta atingand doar /0123 cm inaltime. Tulpinile plantei sunt carnoase si pre azute cu frunze lanceolate. Frun%ele ating dimensiuni de 41/5 cm lungime si 510 cm latime. Marginea frunzelor este zimtata . Frunzele au o culoare erde inchis. Florile sunt neparfumate! insa atrag prin culorile lor ii. Acestea au un diametru de 510 cm si sunt simple! alcatuite din 5 petale! sau batute! a and mai multe randuri de petale. Florile pot fi intalnite intr'o multitudine de culori precum1 alb! roz! rosu! porocaliu! iolet! grena sau multicolore. #porul casei este o planta care infloreste din abundenta pe tot parcursul anotimpului cald.

Cultivare
,ste indicat ca sporul casei sa fie plantata intr'un ghiveci de mici dimensiuni! apro-imati (5')0 cm inaltime. #porul casei are ne oie de un sol usor drena!il, #e recomanda sa fie plantata intr'un amestec de tur!a cu humus si pamant de gradina. Pamantul de gradina a.uta cel mai bine la mentinerea umezelii solului. Transplantarea intr'un ghi eci mai incapator se face! daca este cazul! in prima ara urmatoare.

Temperatura si lumina
#porul casei iubeste temperaturile scazute. Asadar! in timpul iernii asigura'i o temperatura de /41/2oC! iar in timpul verii ai gri.a ca temperatura sa fie cuprinsa intre 53150oC. , ita plasarea plantei intr'o camera foarte luminoasa sau in bataia directa a razelui soarelui. Planta se a dez olta armonios intr'un colt al casei mai um!ros.

Udare
#porul casei are ne oie de un sol in permanenta umed, ,ste indicat ca pamantul sa nu se usuce complet intre udari. Planta se a uda zilnic in peroada erii si la cel mult la 7 zile in perioada iernii. Pentru a sti insa cu e-actitate cand este momentul sa uzi #porul casei este indicat sa testezi solul cu degetul. /aca acesta este uscat! adauga apa imediat. /e asemenea! este indicat sa uzi moderat planta! pentru a nu ramane apa multa in farfuria ghi eciului! in caz contrar risti ca radacinile acesteia sa putrezeasca.

Inmultire
5nmultirea se poate face atat prin butasi 8 title986utasi8:6utasi 8:butasi cat si prin seminte. 5nmultirea prin seminte este indicat sa se faca la inceputul prima erii! in general in luna Martie. Acestea se pun in ghi eci si se acopera cu un strat subtire de compost si turba in raport (1(. 5nmultirea prin !utasi se poate face in schimb de la inceputul prima erii pana toamana! inclusi . 6utasii se obtin din ramurile laterale ale plantei si se tin intr'un recipient mic cu apa pana dez olta radacini. Acestia se planteaza apoi in pamant.

;ai este cunoscuta si cu denumirea de /isa cea harnica sau 0u"ma"atinge " in de la cate a trasaturi caracteristice plantei< abundenta de flori si faptul ca, la cea mai mica atingere, pastaile mature se sparg si isi imprastie semintele. 4riginara din Africa, planta ine intr"o arietate de culori< alb, rosu, roz, iolet, portocaliu si amestecuri. 6ste o planta cu flori, una din cele aproape +000 de specii de *mpatiens apartinand familiei @alsamineaceae. /C-LTI0A12/ *n timpul prima erii si erii aceste plante prefera ambiente bine aerisite, cu lumina indirecta mentineti"le la +( grade Celsius, desi rezista si la temperaturi mai ridicate. 6ste mai bine sa asezati ghi eciul intr"o cada ce contine pietris ud. &in mai pana in septembrie, o data pe saptamana, adaugati un ingrasamant lichid in apa cu care udati planta. :oamna si iarna, ar trebui sa mentineti o temperatura in #ur de +( grade Celsius, astfel incat planta sa continue sa prospere si sa infloreasca.

Aeduceti numai putin udarea. &aca temperatura este prea scazuta, udati planta mai putin, lasand pamantul sa se usuce si nu mai administrati ingrasaminte. /-#A12/ 9dati"le atat cat sa mentineti pamantul permanent umed. Stropiti"le doar atunci cand este foarte cald, fara a uda foarte mult frunzele, care pot fi usor contaminate de fungi. /I%"-LTI12/ *ntre aprilie si octombrie, prele ati butasi lungi de +0 cm din ramurile laterale si, dupa ce ati inlaturat frunzele situate cel mai bazal, asezati"i intr"un pahar cu apa pentru a se inradacina in cate a zile se or forma radacinile. Apoi plantati"i separat in ghi ece care contin un amestec de pamant fertil si nisip. ;entineti pamantul umed si asezati ghi ecele la adapost de lumina prea intensa timp de +"$ saptamani, pentru ca radacinile sa se fi!eze bine. /a primele semne de crestere, tratati plantutele ca si pe plantele adulte, iar, in timpul dez oltarii, taiati"le arfurile. &aca se doreste obtinerea unui numar mare de plante, trebuie sa efectuati insamantarea la inceputul prima erii. 5olositi o ta a plina cu pamant pentru seminte, acoperiti semintele cu un strat subtire de pamant si tineti"le intr"un loc cald si intunecos. Asigurati putina lumina atunci cand apar lastarele si transferati plantele in ghi ece diferite cand sunt suficient de mari pentru a fi mane rate. *n conditii fa orabile, deseori *mpatiens autodisemineaza spontan. /I%T12TI%212/ 6a are ne oie de pamant usor drenabil, imbogatit cu humus. &esi sporul casei poate fi asezata si intr"un loc cu partial soare atata reme cat este udata suficient, ea a creste din plin numai la umbra. -entru a"i asigura o ingri#ire cat mai adec ata, *mpatiens necesita tratarea cu un ingrasamant lichid, odata pe saptamana, din mai pana in septembrie. S5A:< daca planta incepe sa dez olte tulpini inalte, mai ales la sfarsitul erii, ciupiti o treime de la arf, pentru a incura#a ramificareaB in acelasi timp,

operatiunea a duce la aparitia altor flori. Cresc bine atunci cand au radacinile bine presate.

Fertilizarea Impatiens ,,Sporul casei

Plantele de Impatiens 3 44Sporul casei5 nu au cerinte speciale fata de fertilizare. *n prima ara este indicata fertilizarea cu produse mai bocate in azot (0), iar la inceputul infloririi, se recomanda fertilizatori mai bogati in fosfor (-) si potasiu (1). Acesti fertilizatori se gasesc in magazine (chiar si supermar2et). -entru folosirea lor si dozare, urmati instructiunile de pe eticheta.

Fertilizare
Fiind o planta anuala! #porul casei are ne oie de "ertili%are a!undenta. Foloseste un ingrasamant lichid special pentru plantele anuale pe care il gasesti in florarii. Amesteca ingrasamantul cu apa! in functie de indicatiile inscrise pe ambala.. Administreaza acest ingrasamant o data la doua saptamani.

Boli si daunatori
#porul casei este o planta afectata adesea de paian'enul rosu. Acesta poate fi insa usor de combatut prin pul erizarea unor solutii speciale! impotri a daunatorului respecti . Aceste solutii pot fi achizitionate din florarii sau din farmaciile fitosanitare. Poze cu #porul casei ;5<

Citeste mai mult pe: http:66gradina,acasa,ro6plante1 de1apartament1//56sporul1casei1 /47/80,html9i:%%5Tp;T)nD2

T#an"a%i#$l chine&esc

Adesea confundat cu trandafirul #aponez, trandafirul chinezesc, denumit stiintific .ibiscus rosa chinensis, este o planta decorati a cu certe irtuti terapeutice. -oate decora gradina sub forma de boschet, de copacel sau de gard iu dar poate creste foarte frumos in casa, oferindu"ne un colt erde de"a lungul intregului an. &esi ine de departe, trandafirul chinezesc s"a obisnuit la noi. Cu un minim de reguli cunoscute si respectate, il putem creste si inmulti fara probleme. #enumire stiintifica' .ibiscus rosa chinensis Familie' mal acee Culti+are' atat in aer liber cat si in interior Inmultire' preferabil, prin butasi 26punere' la lumina, ferit de curenti puternici Inter+alul de temperaturi la care +egetea7a' +0CC ,0CC -tili7ari' planta decorati a de e!terior sau de interiorB planta medicinala *nmultire Cea mai sigura metoda de inmultire este prin butasi. /astarii care au de enit lemnosi (butasii) se recolteaza prima ara sau in prima parte a erii. Se indeparteaza primele frunze ale lastarului, astfel incat tulpina sa ramana libera pe o portiune de $"3 cm. Se planteaza intr"un as in care stratul de baza (cca $ cm) este constituit din nisip, peste care se adauga pamant de frunze sau turba, amestecate, la randul lor, cu putin nisip. -artea ramasa deasupra solului se acopera cu un borcan de sticla sau plastic (transparent), apoi asul se asaza intr"un loc luminos, dar nu e!pus direct la soare. 8asul transparent trebuie sa fie suficient de mare incat sa permita cresterea tinerei plante. Atunci cand pe lastar apar frunzulite noi, stim ca planta a prins radacini si poate fi transplantata fie intr"un as mai mare, fie in gradina. -entru stimularea ramificarii, planta se tunde, astfel incat sa nu se dez olte doar pe inaltime. .ibiscusul se poate inmulti si prin seminte. 8om recolta capsulele cu seminte mature si le om semana in gradina toamna sau prima ara de reme, e entual de"a lungul unui gard pe care dorim sa"l dublam cu o perdea erde. Acoperim semintele cu un strat subtire de pamant si udam moderat locul. *n $"3 saptamani, plantele rasar. Cand a#ung la o *naltime de cca +0 cm, putem sa le transplantam pentru a le rari si a le distribui in spatiu dupa dorinta.

*ngri#ire In aer liber, trandafirul chinezesc se dez olta bine intr"un spatiu luminos, dar nu e!pus permanent la soare. 8ara se uda zilnic. Pentru a stimula inflorirea, se tunde periodic. *n acest fel, i se poate da forma dorita. &aca rem sa aiba aspectul unui copacel, om tunde lastarii laterali de la baza, pana cand trunchiul a a#unge la inaltimea dorita, dupa care ne om rezuma la rotun#irea coroanei. &aca rem sa constituim un gard iu, om planta butasii in zigzag pe linia dorita si om uniformiza gabaritul plantelor. In ghi+eci, locul lui este in dreptul unei ferestre care sa"i ofere lumina necesara. -entru a fi stimulat in mod uniform, putem sa rotim din cand in cand ghi eciul. :rebuie udat in asa fel incat pamantul sa fie in permanenta umed, dar apa sa nu balteasca. 6!cesul de umiditate este la fel de daunator ca si deficitul. 6ste util sa stropim din cand in cand frunzele, cu a#utorul unui pul erizator fin, e entual ramas de la un detergent pentru geamuri, bineinteles, dupa ce l"am spalat foarte bine. Solul cel mai potri it pentru hibiscus este unul bogat in humus, turba sau pamant de frunze, cu putin nisip care sa faciliteze drenarea surplusului de apa. Anual, se indeparteaza stratul superior de pamant (pana unde incep radacinile) si se inlocuieste cu altul proaspat, de aceeasi compozitie. /a 3"% ani, in functie de dez oltarea plantei, se recomanda schimbarea asului cu altul mai mare. Cu acest prile#, putem efectua o operatie care a stimula inflorirea< om tunde radacinile care e!ced balotului de pamant. &e asemenea, putem tunde putin si din coroana. -utem face aceasta operatie atunci cand obser am ca trandafirul nostru chinezesc nu mai infloreste. -entru ca planta sa nu se mai inalte, om ciupi, pur si simplu, mugurii din capatul lastarilor. *n perioada de *nflorire, putem fertiliza usor solul, cu o dilutie de fertilizant care sa contina fier, potasiu si= sau fosfor. &aunatori -rincipalul daunator cunoscut este paian,enul rosu, din familia acrienilor. Acesta este greu de depistat pentru ca este foarte mic< +"$ mm. 9n indiciu al prezentei paian#enului rosu este aparitia pe frunze a unor pete mici si dese, de culoare galbena sau a unui aspect tern, prafuit. 9n alt mod de depistare este pul erizarea apei pe dosul frunzelor, procedeu care a pune in e identa panzele foarte fine *n care acestia isi depun oale.

-utem, de asemenea, sa scuturam lastarii plantei deasupra unei coli de hartie pe care om obser a apoi mici puncte rosii. Stim ca paian#enul rosu prefera caldura si uscaciunea. 9n prim remediu ar fi stropirea frec enta a frunzelor si distrugerea panzelor. &aca nu este suficient, putem sa apelam la un acaricid. -esticidele cu spectru larg nu sunt foarte eficiente pentru ca acest daunator dez olta rezistenta la ele. Chiar si acaricidele este recomandabil sa fie schimbate atunci cand repetam tratamentul. -roprietati terapeutice .ibiscusul are efect antiinflamator4 antio6idant si usor la6ati+) 7asim florile de hibiscus in compozitia diferitelor ceaiuri medicinale<

ceai de slabit impreuna cu menta, leustean, ceai negru, flori de socB ceai antistres alaturi de macese, flori de tei si de soc, fructe de fenicul si co#i de portocalaB ceai impotri+a hipertensiunii arteriale in combinatie cu asc si rozmarin.

&e asemenea, hibiscusul este recomandat in colici abdominale, afectiuni hepatice, astenie fi7ica si psihica. Ceaiurile care contin flori de hibiscus se prepara ca infu7ii si, daca nu sunt contraindicatii (diaree, diabet), se indulcesc dupa gust. Confu7ie frec+enta' nu este acelsi lucru cu trandafirul ,apone7. Acesta din urma este o alta specie, camellia ,aponica.

T1A%#AFI1-L C.I%282SC
gradina, flori, plante gradina, pamant de gradina, flori gradina, gradina toamna,plante, gradina de flori, plante de apa, pamant de flori, nisip, plante decorati e de apartament, toamna gradina, soare, plante cu frunze

:randafirul chinezesc (.ibiscus rosa sinensis) " este singura arietate din familia ;al aceae care se culti a ca planta de apartament. 6ste un arbust ce poate creste pana la $ m. 5lorile, in culori foarte ariate, cresc in arful lastarilor si pot fi simple sau duble. :randafirul chinezesc infloreste prima ara si toamna, dar daca are lumina suficienta, el poate inflori tot timpul anului. 5loarea dureaza doar o zi dar este foarte frumoasa. 9neori planta poate a ea si % flori deschise in acelasi timp pe o singura ramificatie a tulpinii. &upa fiecare sezon, in care planta creste apro!imati '0 cm, mai mult in laterale decat in inaltime, este necesara taierea crengilor mai lungi, pentru o buna ramificare. :emperatura optima este in #ur de $0 gr. C dar planta poate rezista si la peste ,0 gr. C daca este asezata la umbra. &aca este e!pusa direct la soare, frunzele se or rasuci iar planta a a ea ne oie de cantitati mari de apa la radacina. *arna nu lasati planta la temperaturi sub +0"+% gr. C pentru ca riscati sa o pierdeti. &aca trandafirul tau chinezesc nu a mai inflorit de mult, trebuie sa procedezi astfel< tunde planta foarte scurt, scoate"o apoi din ghi eci si curata"i radacinile, mut"o intr"un ghi eci nou, mai mare, si schimba"i pamantul (acesta trebuie sa contina< pamant de gradina bogat in humus, turba sau pamant de frunze, nisip in cantitate mai mica decat celelalte componente). 9d"o moderat. Aezultatul este aproape sigur. 9neori, la inceputul erii, bobocii cad inainte sa se deschidaB este semn ca planta este e!pusa direct la soare sau ca are daunatori ( paduchi de frunze, paian#eni sau tripsi care ataca mai ales frunzele tinere si bobocii). *n magazinele de specialitate gasesti solutii speciale, care amestecate cu apa si pul erizate pe planta o or a#uta sa scape definiti (sunt necesare minim $ serii de pul erizari).

*nmultirea prin butasire se poate face tot timpul anului, dar prima ara de reme si toamna sunt perioadele cu cele mai bune rezultatele. 4btinerea acestor plante se poate face si din seminte, care trebuie sadite in februarie" martie. 9darea se face abundent in perioada calda, cand .ibiscusul creste cel mai mult, dar nu trebuie sa abuzezi. /asa pamantul sa se usuce putin la suprafata intre doua udari. 5ertilizarea cu ingraseminte trebuie sa aiba loc de 3", ori pe ara. Carenta de azot duce la flori mici si mai putin decorati e.

Alte articole

=ibiscus sau trandafirul chinezesc

de ;aranta &ecoplant, -rosper Center 9 Comentarii -rint :rimite pe< Dahoo 5aceboo2 :>itter

&enumit popular trandafir chinezesc, .ibiscus rosa sinensis " singura arietate care se culti a ca planta de apartament " este membru al familiei ;al aceae. 6ste un arbust ce poate creste pana la $ m, are frunze persistente, o ale si dintate usor pe margini, de un erde stralucitor. ;ai deosebita este arietatea Cooperi, care are frunze ariegate.

Inflorirea' 5lorile cresc in arful lastarilor si pot fi simple sau duble, in culori foarte ariate. -lanta infloreste abundent mai ales prima ara si toamna, dar daca are lumina suficienta, ea poate inflori tot timpul anului. &esi floarea dureaza doar o zi, frumusetea si stralucirea ei merita tot efortul. &aca este bine ingri#ita, planta a inflori abundent, a and uneori si cinci flori deschise in acelasi timp pe o singura ramificatie a tulpinii. 0u numai ca suporta bine taierile, dar acestea de in necesare dupa un sezon in care planta a crescut apro!imati '0 cm, in mare parte cu crengile pe orizontala si mai putin in inaltime. Aata de ramificare dupa taiere este e!celenta. 0oii lastari a#ung insa la maturitate doar daca li se ofera suficienta lumina. Altfel, lastarii mai putin luminati or ramane in stadiu de Emugure brunE. Temperatura' :emperatura optima ariaza in #ur de $0 de grade Celsius, dar daca planta a fi partial umbrita se descurca foarte bine pana la o temperatura erificata de ,3 de grade Celsius. &aca razele soarelui or cadea direct pe frunze, acestea se or rasuci ca si cum ar fi oparite, iar planta a a ea ne oie de cantitati mari de apa la radacina. *arna insa, nu lasati ca temperatura sa coboare sub +0"+% grade Celsius, pentru ca riscati sa a pierdeti planta. Ce sa faceti pentru un .ibiscus care n:a mai inflorit de mult timp' &aca a eti un .ibiscus care n"a mai inflorit de multa reme, trebuie sa procedati in felul urmator< tundeti planta foarte scurt si scoateti intreg balotul de pamant din ghi eci. Curatati macar partial radacinile si transplantati .ibiscusul intr"un nou ghi eci, ce a mai mare. 9dati moderat pamantul (acesta trebuie sa contina< pamant de gradina bogat in humus, turba sau pamant de frunze, nisip in cantitate mai mica decat celelalte componente), stropiti usor frunzisul ramas dupa taiere (inclusi tulpina) si asezati planta in locul cel mai bine luminat din casa. 6ste o metoda erificata si are rezultate sigure. Pericole si precautii' &aca, o data cu enirea erii, obser ati ca planta pierde bobocii inainte sa se deschida, atunci fie razele soarelui cad direct pe planta, fie aceasta este in adata de paraziti. Acestia pot fi paduchi de frunze, paian#eni sau tripsi si ataca mai ales frunzele tinere si bobocii. *i puteti descoperi din reme daca erificati bine frunzele pe ambele parti. *n magazinele de specialitate gasiti solutii potri ite care, amestecate cu apa si pul erizate pe planta, o or a#uta sa scape definiti de aceasta problema (sunt necesare minimum doua serii de pul erizari, dar rezultatul este e!celent). Inmultirea'

-uteti sa a inmultiti .ibiscusul prin butasire tot anul, dar prima ara de reme si toamna sunt perioadele cu rezultatele cele mai bune. *n acest scop, folositi butasi trecuti de faza erbacee, pe care ii eti inradacina in turba fibroasa amestecata cu nisip sau perlit si eti acoperi totul cu o folie mata. :emperatura a fi de $$"$% grade Celsius in perioada de inradacinare. Semintele se obtin si ele usor, dar se folosesc doar in lucrari de ameliorare. :otusi, daca reti sa obtineti plante noi din seminte, trebuie sa a eti gri#a sa le semanati in lunile februarie" martie. -lantele tinere se ciupesc deasupra a $", frunze, pentru o mai buna ramificare. /a fel se procedeaza si la soiurile cu capacitate slaba de ramificare. /a plantele mature, prin taiere se corecteaza forma, dar se indeparteaza si acele ramificatii imbatranite sau care nu mai au asa de multe frunze. -darea' 9darea se face abundent in perioada calda, care coincide si cu cea in care .ibiscusul creste cel mai mult, dar trebuie sa a eti gri#a sa nu abuzati. /asati pamantul sa se usuce putin la suprafata intre doua udari. Fertili7area' Specialistii recomanda ca fertilizarea sa aiba loc de 3", ori pe ara, altfel a creste foarte mult si a fi greu sa a descurcati cu el. 4 carenta de azot a duce la flori mici si mai putin decorati e. &iferenta de marime si stralucire dintre o floare obtinuta in perioada de fertilizare si una din perioada in care nu s"au aplicat ingrasaminte este umitoare< aproape %0). Asa ca merita sa a ganditi la ritmul in care a eti fertiliza planta, pentru a obtine efectele dorite.

0ioletele nu agreeaza temperaturile e!treme. :emperatura poate aria de la +' gr.C pana la $, gr.C, aceasta fiindtemperatura optima de crestere si tolerata a plantei, cu o umiditate de (0). *ncercati sa e itati fluctuatiile de umiditate. -entru o inflorire reusita, +ioleta de Parma trebuie tunsa. &aca or fi prea multe frunze, mi#locul plantei nu a a ea aer suficient si nu or aparea boboci.
8ioletele de -arma nu necesita multa apa, dar planta trebuie udata numai cu apa necalcaroasa (apa de ploaie, apa fiarta si racita, chiar apa statuta), care trebuie sa aiba o temperatura constanta. Solul recomandat pentru ioletele de -arma este format din turba, pamant de frunze si perlit sau nisip. Acest amestec trebuie sa fie suficient de poros pentru a lasa surplusul de apa sa treaca fara probleme. /a cumpararea unei iolete trebuie a ut gri#a ca intreaga rozeta de frunze sa fie deasupra solului (bine presata de #ur impre#urul plantei). 8ioletele de -arma se transplanteaza o data pe an in sol proaspat. :ransplantarea se face cu gri#a pentru a nu rani radacinile. Se curata de pamantul echi, se replanteaza in sol proaspat si in ghi eci dezinfectat, si in cate a saptamani se a edea cum planta isi a re eni la iata. -lantele se uda atunci cand pamantul incepe sa se usuce si nu direct pe planta. &aca este udata peste frunze, ii a putrezi in curand miezul si planta se a pierde. &aca se uda numai prin farfuriuta de la baza nu a a ea umezeala suficienta si se a usca. Astfel, cea mai buna metoda pentru a a ea o ioleta de -arma sanatoasa este sa aiba un sol care pastreaza suficienta umezeala si sa fie udata pe deasupra ghi eciului fara sa a#unga apa pe frunze.

Cum sa ingri'esti Daliile

$ategorii1 Plante de gradina 2ags1 dalie! plante de gradina! udare! ingri.ire
Anunturi 7oogle

pana la 1!! ; reducere

ai reducere la i-hone , si ,S sausau i-hone % " -rofita acumF orange.ro=i-hone

Sa cresti Dalii poate "i un ho!!- "oarte placut, (rimii de au intrat in <uropa prin secolul al =)III1lea din .e:ic, Dalia este o plata care se acomodea%a "oarte usor+ iar acestea vor in"lori la s"arsitul lunii iulie si vor ramane in viata pana la primul inghet, $hiar daca ii place un pamant fertil! /alia poate ca creasca aproape oriunde. Mai mult! platei ii place soarele! dar a rezista si in umbra partiala. /esi sunt pentru plantare temporara! iar locul ideal este o gradina amena.ata special! /aliile se pot dez olta chiar si in locuri mai stancoase. 2otusi! atunci cand doresti sa plantezi /alii! trebuie sa tii cont de anumite lucruri. 4rmeaza niste pasi simpli si lucrurile or fi mai usoare1 ( >u planta Dalia prea devreme, $hiar daca doresti sa ai o gradina colorata imediat ce a trecut inghetul! este bine sa astepti luna mai pentru a planta aceste flori. Pentru regiunile nordice! este recomandat inceputul lunii iunie. Plantarea timpurie a face /alia sa se maturizeze prea repede si sa produca flori putine. ) Ai gri'a de solul plantelor, $hiar daca florile nu sunt pretentioase! este indicat ca pamantul sa fie bine drenat si sa contina sau ingrasamant. Pentru a face flori cat mai mari si frumoase! planta are ne oie de soare. Pentru rezultate cat mai bune! humusul trebuie sapat in pamantul florilor in fiecare an. Pentru a prote.a florile de anumiti daunatori si buruieni ! este indicat sa se foloseasca un strat protector de paie! denumit mulci . Acesta a pastra mai bine si umiditatea solului. 7 >u ingramadi plantele, %adacinile /aliilor se e-tind foarte mult! de aceea este indicat sa platezi aceste flori pe un spatiu mai larg pentru ca acestea sa aiba loc de desfasurare. Ma.oritatea /aliilor au ne oie de aproape un metru distanta intre tuberculi . #peciile mai mici pot fi sadite la .umatate de metru distanta. + Inlatura !o!ocii, #mulge bobocii /aliei dupa ce al doilea strat de fruze s'a dez oltat. Acest procedeu a face /alia sa produca patru flori in loc de una singura. /aca doresti sa ai o singura floare! dar mare! lasa mugurul de sus si indeparteaza'i pe cei laterali. 5n acest caz pastreaza totusi bobocii de la baza! care sunt necesari pentru infloririle iitoare. 5 Fii atent la "ertili%are, 4n pamant prea bogat in ingrasamant a produce mai multe daune /aliei decat un sol slab fertilizat. Pune ingrasamantul din flori in pamant la distanta de .umatate de metru de locul in care a fi plantat tuberculul de /alie .

$and floarea incepe sa creasca! pune o lingurita de hrana pentru plante la solului ;sau ) cm in pamant<. Aceasta tehnica trebuie repetata la fiecare doua saptamani! crescand putin cate putin cantitatea de ingrasamant aplicata. >u folosi hrana speciala bogata in azot deaorece tulpina florii a de eni si mai moale! iar planta a a ea tendinta sa creasca fruze si nu flori. $enusa de lemn este un aditi bun in 8dieta8 /aliei. ? Spri'ina Daliile !ine, /eoarece planta are tulpini moi! acestea se rup foarte usor si este necesara ancorarea lor de stalpi de lemn. Florile mai mari au ne oie de stalpi de aproape ) m lungine care sa fie montati in pamant la o adancime de apro-imati 50 cm. 7 (lantea%a si pastrea%a tu!erculii cu gri'a, /upa ce primul inghet a distrus florile plantei! taie aceste arfuri si scoate radacinile din pamant. Acestea trebuie scoase cu gri.a pentru a nu se rupe de pe tulpina. %adacinile se or intoarce si se or lasa pentru cate a ore la soare! ca apoi sa se pastreze in locuri uscate si racoroase! dupa ce in prealabil au fost pudrate cu sulfura si in elite in hartie sau ingropate in nisip uscat. $iteste mai mult pe1 http1@@gradina.acasa.ro@plante'de'gradina'((7@cum'sa' ingri.esti'daliile'(7(7).htmlAi-zz)2pPzB$?=

Alocasia polly! o planta spectaculoasa

de 7reen -oint ( Comentarii -rint :rimite pe< Dahoo 5aceboo2 :>itter

Alocasia polly este o planta uimitoare prin aspectul inedit al frunzelor sale. 4riginara din Asia tropicala, ea creste sub forma de tufa de ma!imum (0"+00 cm inaltime si infloreste rar in mediu de cultura. 5runzele sale sunt de culoare erde foarte inchis, cu nuante de albastru indigo, si prezinta ner uri proeminente de culoare gri deschis. Lumina' Sunt plante ce iubesc lumina umbrita, si nu suporta deloc soarele direct. 4 zona orientata spre nord " est este e!celenta pentru o buna dez oltare a plantei. -entru o crestere echilibrata, se recomanda rasucirea periodica cu G0 de grade a ghi eciului. Temperatura' &esi nu iubeste lumina multa, alocasia polly iubeste caldura, temperaturile cuprinse intre $$ si 30 de grade Celsius. &aca temperatura este mai ridicata, trebuie crescuta si umiditatea atmosferica din #urul plantei. 0u suporta deloc temperaturile sub +( grade Celsius. -miditate' 9miditatea atmosferica medie sau ridicata este propice dez oltarii bune a alocasiei. 6ste necesar sa fie amplasata intr"un spatiu bine aerisit. Se a pul eriza frec ent pe frunze, dar numai daca temperatura mediului ambiant este suficient de ridicataF Sol si udare' 6ste recomandat un substrat bine drenat, cu un continut sarac de substante organice, usor acid. Se uda des, se mentine pamantul permanent umed, dar nu ud. *arna se uda numai dupa uscarea superficiala a substratului. Se fertilizeaza lunar ara, deloc iarna. Se a e ita udarea in e!ces sau stagnarea apei in farfurioara. Inmultire' Se inmulteste prin rizomi. Atentie' Se a frunzelor este otra itoare, de aceea se a e ita amplasarea in incaperi cu accesul facil al copiilor sau al animalelor de casa. ;ainile se or spala temeinic dupa fiecare manipulare a planteiF -lanta este sensibila la atacul paian#enului rosu, daca mediul in care traieste este prea uscat. Apar pete maronii pe frunze daca substratul este prea rece sau daca este udat cu apa prea receF Alocasia polly este o prezenta spectaculoasa in amena#arile erzi de interior si ne incanta pri irile cu aspectul sau e!otic.

5*::40*A

5uchsia iti coloreaza locuinta

+ 4ctombrie $00(

'uchsia este o &lanta indragita datorita delicatetii si florilor viu colorate.

Paste 2!1( cu +inoteca plina< Clic= aici pentru oferta Climadiff > Crama $prisor< 5uchsia este o planta curgatoare, decorati a prin florile catifelate si parfumate, ce atarna asemenea unor cercei pe lastari fle!ibili. Aceasta planta este indragita mai ales datorita delicatetii si florilor ariat colorate, roz, alb, lila, rosu. &enumirea plantei pro ine de la numele botanistului german /eonard 5uchs care a trait in secolul al H8*"lea. Aceasta planta face parte din familia Onagraceae si isi are originile in ;e!ic si America de Sud. 5uchsia poate fi culti ata atat ca planta de interior cat si ca planta de e!terior. Ingri,ire Ca planta de interior, fuchsia sau cercelus (dupa denumirea populara) se dez olta cel mai frumos atunci cand este plasata langa o fereastra orientata spre est, est sau sud, dar nu in lumina directa a soarelui. &aca ara preferi sa o scoti afara nu uita de faptul ca nu suporta caldura si umiditatea ridicata. :emperatura optima se situeaza intre +%"$+ grade Celsius pe timpul zilei iar in timpul noptii prefera temperaturi cu +0 grade Celsius mai scazute.

*n perioada de dez oltare a plantei, udarea trebuie sa se faca abundent (atunci cand este cald se uda de doua ori pe zi) iar in zilele toride ale erii se recomanda pul erizarea zilnica a apei pe frunze. :oamna se recomanda ca fuchsia sa fie udata mai rar si cu cantitati tot mai scazute de apa pentru ca sa fie pregatita pentru repausul din perioada noiembrie decembrie, cand isi pierde frunzele. &e asemenea este indicat sa tratezi planta cu substante nutriti e bogate in potasiu din doua in doua saptamani, in perioada de crestere, iar inainte cu doua saptamani de primul inghet se recomanda sa opresti tratamentul. :oamna, plantele de dimensiuni foarte mari pot fi taiate iar peste iarna necesita temperaturi de ,"+0 grade Celsius si apa in cantitati mici, atat cat sa nu se usuce complet pamantul din ghi eci. 4data cu enirea prima erii cercelusii se muta intr"un loc mai calduros, cu o luminozitate mai puternica necesitand udare regulata. *n momentul in care apar primele frunze se recomanda schimbarea pamantului si chiar a ghi eciului cu unul de dimensiuni mai mari. :ransplantarea se face intr"un as in care s"a pus un amestec din pamant de gradina, pamant de frunze si nisip. *n timpul prima erii si al erii se pot rupe arfurile fiecarei ramuri noi care au de#a $ seturi de frunze, pentru a obtine o planta cu un folia# cat mai bogat. 0u uita sa indepartezi florile ofilite pentru a permite dez oltarea celor noi. &oli si daunatori *n pri inta bolilor si daunatorilor, fuchsia poate fi atacata de rugina (doar la unele specii), afide (cauzeaza ondularea frunzelor), gandacei, muste albe si paian#enul rosu (cel mai aprig daunator al ei). Cauzele pentru ofilirea rapida sau caderea

florilor si pentru nedez oltarea lor adec ata pot fi temperatura ridicata si aerul uscat, udarea e!cesi a sau scazuta sau amplasarea plantei intr"o zona cu lumina solara directa. -entru a e ita uscarea frunzelor si aparitia ruginei este indicat ca cercelusul sa fie amplasat intr"o zona cu o buna circulatie a aerului. Se recomanda pastrarea amplasarii initiale a plantei deoarece prin mutarea dintr" un loc in altul, de la o intensitate a luminii la alta, aceasta isi a pierde bobocii si florile. Inmultire -rocesul de inmultire este unul foarte simplu, realizandu"se pe toata perioada anului, prin butasi de arfuri, cu $"3 noduri si lungimi de 3"+0 cm, care se pun in apa pana in momentul aparitiei radacinilor, sau se inradacineaza adanc, pana la primele frunze, intr"un pamant nisipos, temperatura optima de inradacinare fiind de +%"+( grade Celsius. Specii Cele mai frec ente specii de 5uchsia sunt< 5uchsia coccinea, Fuchsia alpestris, Fuchsia bracelinae, Fuchsia brevilobis, Fuchsia campos" portoi, Fuchsia glazioviana, Fuchsia cardinal etc.

Gutui japonez Chaenomeles japonica

7utui #aponez
Chaenomeles este un gen al familiei Aosaceae, ce cuprinde , specii de arbusti, cu inflorire in prima ara. -uteti intalni urmatoarele specii< Chaenomeles ,aponica, C. lagenaria, C. speciosa, C. superba. 5ructele sunt comestibile, a and aspectul unor gutuiminiaturale, cu gust acru si continut foarte ridicat de itamina C (chiar mai ridicat decat in cazul citricelor). &in aceste fructe se prepara insa dulceturi cu o aroma deosebita. 6ste unarbust foarte decorati , ce infloreste prima ara de reme, florile fiind rosii sau rosu"roz intens, sesile (fara,,coditaI, prinse direct pe ramura), solitare sau grupate cate 3",. -oate fi folosit pentru decorarea marginilor drumurilor sau langa ziduri si garduri. Acest gutui ,apone7 se preteaza foarte bine si pe post de gard iu, la soare sau la semiumbra, deorece ramurile sut tepoase si formeaza un desis in care este aproape imposibil de patruns. *nca un argument al folosirii plantelor de gutui ,apone7 pe post de gard iu ar fi puterea marita de dra#onare, ceea ce a permite plantarea arbustilor la distante ce a mai mari, urmand sa se indeseasca odata cu trecerea timpului. *naltimea acestuia poate a#unge chiar si la 3 metri.

?utuiul ,apone7 Chaenomeles ,aponica suporta foarte bine inghetul, seceta si se adapteaza pe multe tipuri de sol, preferandu"le totusi pe cele fertile si usor acide, sarace in calciu. 6ste un arbust foarte rezistent, in general.

aiere la Chaenomeles japonica !utuiul japonez

Taierile la Chaenomeles ,aponica 3 ?utuiul ,apone7 se or e!ecuta preferabil dupa terminarea infloririi, la inceputul erii, a and ca scop mentinerea arbustului in dimensiunile si formele dorite, fie ca este crescut solitar, in grupuri, sau ca si gard iu. Se pot aplica taieri masi e (reducand planta chiar si pana la $0 cm de sol) deoarece sunt bine suportate de catre gutuiul ,apone7.

Inmultirea la Chaenomeles japonica !utuiul japonez

;ugurii florilor de 7utui #aponez Chaenomeles #aponica

*nmultirea la Chaenomeles ,aponica 3 ?utuiul ,apone7 se poate face prin seminte, butasi tineri (inceputul erii), dra#oni despartiti de planta mama sau altoire.

Cea mai eficienta metoda de inmutire la gutuiul ,apone7 3 Chaenomeles ,aponica este aceea a despartirii dra#onilor de planta mama. -entru aceasta se sapa langa dra#on, pana cand se a#unge la radacina acestuia. &upa care se separa dra#onul, impreuna cu o portiune de radacina. &upa aceasta operatiune, se planteaza repede. &upa plantarea dra#onului de gutui ,apone7 3 Chaenomeles ,aponica, se or reduce o parte din ramurile acestuia, pentru ca gutuiul sa isi directioneze energia spre inradacinare si nu spre producerea de frunze in abundenta. 9n numar mare de frunze ar fa oriza si pierderea apei din planta prin transpiratie, iar acest lucru actioneaza de asemenea in detrimentul formarii de radacini. Cel mai bun moment pentru separarea dra#onilor este prima ara de reme, inainte ca gutuiul ,apone7 3 Chaenomeles ,aponica sa intre in egetatie.

!utuiul japonez

;ugurii florilor de 7utui #aponez Chaenomeles #aponica

Chaenomeles japonica Gutui japonez

18FEB

Chaenomeles japonica Gutui japonez Daca denumirea stiintifica nu va spune nimic, poate cea sub care este cunoscut la noi, cea de gutui japonez, va este mai cunoscuta. Daca nici asa nu va amintiti de el, atunci fotografiile, sigur va vor aminti ca ati vazut acest copacel, inflorit, primava prin parcuri. Chaenomeles japonica este un arbust ornamental, apartine familiei Rosaceae si este originar din estul Asiei - China, Coreea, urma, !ibet, dar nu din "aponia, asa cum ar reiesi din denumire. #oate fi intalnit si sub urmatoarele denumiri sinonime$ Chaenomeles speciosa, C%donia japonica, #%rus japonica, #%rus maulei. Are ramuri prevazute cu spini, inaltime intre & si ' metri si flori rosii-caramizii cu cinci petale, grupate in inflorescente bogate (raceme), dispuse in varful lastarilor. *nfloreste primavara, in martie-aprilie, inainte si in timpul infrunzirii. +ace si fructe, galbene si foarte acre (contin mai multa vitamina C decat lamaile), niste gutui in miniatura cu dimensiuni de ,-- centimetri. +ructele sunt comestibile si, la fel ca si in cazul gutuilor, sunt mai placute la gust dupa ce le prinde inghetul, dar pot fi

folosite la prepararea gemurilor, in amestec cu alte fructe, datorita cantitatii mari de pectina pe care o contin. Gutuiul japonez se dezvolta in orice tip de sol, insa creste mai frumos intr-un sol umed, bine drenat, usor acid, in plin soare sau la semiumbra. *n soluri calcaroase are o crestere lenta, motiv pentru care poate fi folosit la amenajarea rocariilor. .e preteaza si pentru crestere ca bonsai. *nsa, principala lui utilizare este aceea de a decora gradinile. #oate fi utilizat ca arbust solitar, sau in grupuri cu alti arbusti, +ors%thia fiind un partener ideal prin faptul ca infloreste cam in aceeasi perioada. De asemeni, puteti utiliza gutuiul japonez la infiintarea de garduri vii, asta doar in cazul in care va produceti singuri butasii, altfel plantutele fiind destul de scumpe in pepiniere. Dar va dati seama cum ar arata un astfel de gard viu, plin de flori primavara si de fructe aurii toamna/ 0ste un arbust rezistent la seceta si la ger, in fiecare primavara imi sar in ochi cateva e1emplare crescute, salbatic de acum, undeva pe marginea unei cai ferate, in plin camp. 2u stiu cum au ajuns acolo, probabil cand s-a plantat un gard viu in acea zona, cu muuulti ani in urma. .i daca celelalte specii au cam disparut, copaceii astia au rezistat fara nici un fel de intretinere, in arsita sau ger, fara irigare, fertilizare sau tundere. .igur ca in gradini, un minim de lucrari aplicate vor fi binevenite. Astfel, toamna puteti sa-l sapati usor la radacina si sa-i administrati niste gunoi de grajd. #rimavara, puteti sa-i aplicati taieri de formare si mentinere a coroanei in forma dorita, iar vara, pe vreme de seceta, puteti sa-i administrati niste apa in plus. .e inmulteste prin seminte pe care le recoltati toamna si le stratificati timp de ' luni la 3 grade Celsius, sau prin butasi, pe care ii recoltati tot toamna, ii pastrati la beci in pozitie orizontala si ii puneti la inradacinat primavara, in substrat format din nisip si turba, cu asigurarea conditiilor de sera. .e poate inmulti si prin drajonii (puii) care apar uneori din radacinile arbustilor adulti si pe care ii puteti desparti de planta mama, cu tot cu radacina. Aceasta operatie o puteti face fie toamna, fie primavara devreme. Desi este o specie rustica si rezistenta, cu putini daunatori, gutuiul japonez poate fi atacat de daunatorii celorlalti pomi fructiferi din preajma, asa ca, puteti sa ii aplicati primavara, aceleasi tratamente ca

si vecinilor sai fructiferi.

Chaenomeles japonica

Sharethis:

&ougainvillea specta!ilis (&ougainvillea+ Floarea de hartie)

Increngatura : Magnoliophyta Clasa : Magnoliopsida Ordinul : $aryophyllales Familia : >yctaginaceae Genul : 6ougain illea Specia : 6ougain illea spectabilis Descriere : Arbust catarator ce poate atinge si pana la (0 metri inaltime daca este crescut in aer liber. >u rezista iernilor reci de la noi. Frunzele! de 7'7 cm lungime sunt simple! persistente! dispuse pe ramuri spinoase. Acestea sunt o ale! netede! de culoare erde inchis pe fata superioara si erde deschis pe cea inferioara. Florile propriu'zise neparfumate sunt mici! crem! nesemnificati e! incon.urate de bractee ;tot ca niste frunze< colorate stralucitor in roz! mo ! rosu! alb! portocaliu! subtiri! cu aspect de hartie! de unde ii ine si numele. #pecia poate fi crescuta sub forma de bonsai! caz in care atinge in ma-im (0 ani o inaltime de circa 50'?0 cm. Denumire populara : 6ougain illea! Floarea de hartie Tipul plantei : Arbust Durata de viata : Apro-imati (5 ani daca este corect ingri.ita. Origine : 6razilia a!itat : %egiuni subtropicale insa este crescuta in gradini si curti! ca planta ornamentala in regiuni cu climat cald precum 5ndia! 2ai3an! Cietnam sau Australia. Poate fi crescuta in interior! in regiunile cu sezon rece. In"lorire : Cara Temperatura : (0')5*$ #miditate : Abundenta $umino%itate : #oare plin Tipul de sol : Amestec de pamant de gradina! mranita si nisip de rau in parti egale. Dbligatoriu substratul trebuie sa asigure un bun drena.! lasand sa se scurga e-cesul de apa. Fertili%are : Pentru stimularea infloririi se recomanda fertilizarea bilunara in lunile de ara cu solutii nutriti e din comert destinate plantelor cu flori. >eaparat trebuie ca pamantul sa nu fie prea uscat cand se fertilizeaza planta ;ii poate fi arsa radacina e-trem de usor<. /aca este ingri.ita sub forma de bonsai atunci de aplica un ingrasamant pentru bonsai! lunar! din aprilie pana in iulie. Inmultire : 5nmultirea este mai greoaie si se realizeaza prin butasi usor lemnificati! prima ara sau ara. 6utasul ;fragment de lastar cu )'7 frunze< se pune la inradacinat intr' un amestec de turba si nisip sau perlit! care este mentinut umed si cald. #e pot folosi si di ersi stimulatori pentru inradacinare. Acestia or inradacina in 7'+ luni. &oli si daunatori : Poate fi atacata destul de frec ent de cosenile! paian.enii rosii si paduchii de frunze! mai ales ara. 4n alt pericol este cloroza care ingalbeneste frunzele. ,-cesul de umezeala din sol determina caderea frunzelor. Ingri'ire : Cara are ne oie de caldura multa si soare din plin! iar iarna se tine in sera rece sau in incaperi racoroase pentru a inflori abundent in iitorul sezon. #e uda saptamanal! din prima ara pana toamna! apoi udarile se raresc! iarna mentinanadu'se substratul aproape uscat. $and este foarte cald! se pul erizeaza zilnic pe frunze cu apa la temperatura camerei! e-ceptand perioada de inflorire. /aca sunt pul erizate florile cad si

apar in numar foarte mic. #e transplanteaza prima ara! dar numai daca este necesar ;recipientul este neincapator<. #ub forma de bonsai se transplanteaza odata la 7 ani! moment in care se taie .umatate din radacini. 2ot in acest caz! dupa inflorire se scurteaza ramurile la .umatate. 2aierile de corectare a coroanei se fac tot prima ara. &ene"icii : #pecie decorati a! deosebit de spectaculoasa mai ales sub forma de bonsai. 5n regiunile cu climat cald! crescuta in curti! se catara pe ziduri! imbracandu'le in flori iu colorate. Alte specii : 6ougain illea buttiana! 6ougain illea glabra! 6ougain illea peru iana! 6ougain illea spinosa.