You are on page 1of 50

Curs rapid de initiere in limba germana - Alexander Jnger Reguli generale de pronuntare in limba germana U = se citeste OI (ex: HUSER

= HOIZAR ! = se citeste " (!AS = "AS S#(la inceputul cu$antului = se citeste S# (S#U%&E = S#U%&E IE = se citeste I (&IE = &I EI = se citeste AI (EI% = AI% E 'inal = se citeste n(rmal (EI%E = AI%E Z = se citeste # (Z!EI = #"AI " = se citeste ) ("IER = )IR * = se citeste IU (*+ER = IU+AR ER la s'arsitul cu$antului = se citeste AR (*+ER = IU+AR S inaintea unei $(cale = se citeste Z (SECHS = ZECS CHS = se citeste CS ($e,i ex- precedent &# 'inal = se citeste # (S#A&# = S#A# .E% la s'arsitul cu$antului = se citeste A% (SIE+E% = ZI+A% I/ la s'arsitul cu$antului = se citeste IH (%IE&RI/ = %I&RIH EU = se citeste OI (%EU% = %OI% H la mi0l(cul si la s'arsitul cu$antului = nu se citeste1 el arata ca $(cala dinaintea lui este lunga (ZEH% = #E% #SCH = se citeste CI (&EU#SCH = &OICI #S 'inal = se citeste # (RECH#S = REH# SS = se citeste S (!EISS = "AIS

H la inceputul cu$intel(r = se citeste n(rmal (HIER = HIR 2 = se citeste C (23EI% = C3AI% 2S = se citeste CS (3I%2S = 3I%CS AA4 EE4 OO = se citesc ca A4 E si O lungi si nu ca dubla c(ns(ana /E = se citeste /HE (/!3+ = /HE3+ 5 = se citeste I (5A = IA 6 = se citeste S (/RO6 = /ROS Alte cateva reguli 7- &e 'iecare data cand intalnim la mi0l(cul cu$intel(r c(ns(ana dubla4 inseamna ca $(cala dinaintea acesteia se citeste scurt- &e ex: &RI##E se citeste &RI#E4 cu I citit rapid8- Accentul cade4 in general pe prima silaba9- Substanti$ele se scriu cu litera mareLectia 1 Was is das? Ce este aceasta: Das ist der Tisch Das ist die Wand Das ist das !ild Aceasta este masaAcesta este pereteleAcesta este tabl(ul-

Artic(lul ne;(tarat unul4 una4 unul (neutru este4 in general4 ein (masculin 4 eine ('eminin si ein (neutru Lectia " Das ist ein Tisch Aceasta este ( masaDas ist eine Wand Acesta este un pereteDas ist ein !ild Acesta este un tabl(u-

Conversatie 7- Este aceasta ( masa4 un perete4 un tabl(u: #st das ein Tisch$ eine Wand$ ein !ild? 8- &a4 aceasta este ( masa4 un perete4 un tabl(uJa$ das ist ein Tisch$ eine Wand$ ein !ild 9- Este aceasta ( masa: #st das ein Tisch? <- %u4 este un tabl(u= %ein$ das ist ein !ild& >- Este acesta un perete: #st das eine Wand? ?- %u4 acesta nu este un perete4 acesta este un tabl(u= %ein$ das ist nicht eine Wand$ das ist ein !ild& Gramatica In l(c de nicht ein se p(ate '(l(si kein (niciunul 1 la 'eminin keine4 la neutru keinLectia ' Numeralele cardinale %ull (citeste nul @@@@@@@@@- ,er( Ein4 eine @@@@@@@@@@@@- unu4 una ZAei @@@@@@@@@@@@@--- d(i4 d(ua &rei @@@@@@@@@@@@@@ trei "ier @@@@@@@@@@@@@@ patru )Bn' (citeste fiunf @@@@@@@@-- cinci Sec;s @@@@@@@@@@@@@-- sase

Siben @@@@@@@@@@@@@-- sapte Ac;t @@@@@@@@@@@@@--- (pt %eun @@@@@@@@@@@@@-- n(ua Ze;n @@@@@@@@@@@@@--- ,ece Lectia ( 7- Cum e masa4 peretele4 tabl(ul4 'ereastra: Was ist der Tisch$ die Wand$ das !ild$ das )enster? 8- Casa e micaDer Tisch ist *lein 9- Deretele e albDie Wand ist +eiss <- #abl(ul e albastruDas !ild ist blau >- Ce am eu: Was habe ich? ?- Eu am ( masa#ch habe ein Tisch E- Ce ai tu: Was hast du? F- Eu am un tabl(u#ch habe ein !ild G- Deretele are ( 'ereastraDie Wand hat ein )enster

Gramatica ,re-entul indicativului I "erbul a fi Ic; bin H eu sunt &u bist H tu esti Er4 sie4 es ist H el4 ea este !ir sind H n(i suntem I;r seid H $(i sunteti Sie sind H ei4 ele sunt II "erbul a avea Ic; ;abe H eu am &u ;ast H tu ai Er4 sie4 es ;at H el4 ea au !ir ;aben H n(i a$em I;r ;abt H $(i a$eti Sie ;aben H ei4 ele au %ota .ie inseamna si ea si ei si ele- Atunci cand e scris cu litera mare4 .ie inseamna DumneavoastraLectia / 7-Wo ist das )enster: 8- Lin*s= 9- Ist die !and linIs: <- &as +ild ist nicht linIs= >- Es ist rechts-

?- !as ist oben: E- Oben ist die Dec*eF- !as ist unten: G- Unten ist der #isc;7.- Ist das 'enster vorn: 77- %ein4 $(rn ist die Tr78- !as ist hinten: 79- Der 01en ist ;inten7<- !( ist der #isc;: 7>- &er #isc; ist in der 2itte3nde este 'ereastra: La stanga& Este peretele la stanga: #abl(ul nu este le stanga= Este la dreaptaCe este sus: Sus este pla1onulCe este 4os: 5(s este masaEste 'ereastra in 1ata: %u4 in 'ata este usaCe este in spate: .oba este in spateUnde este masa:

Casa este la mi4locVocabular la stanga H lin*s la dreapta H rechts sus H oben 0(s H unten la mi0l(c H in der 2itte pla'(nul H die Dec*e s(ba H der 01en usa H die Tr Lectia 5 Conversatii A$eti paine: &a4 am ( bucata de paineCum este painea: Dainea este bunaUnde este paharul: Da;arul este la dreaptaA$eti (dJstra vin: %u4 eu nu am $inAre el destula apa: &a4 el are ( sticla cu apaEste berea pr(aspata: &a4 si untul si bran-a sunt pr(aspete-

Unde este laptele: 3aptele e la mi0l(cHaben sie !rot: 5a4 ic; ;abe ein .tc* +r(t!ie ist das +r(t: &as +r(t ist gut!( ist das 6las: &as /las ist rec;tsHaben Sie Wein: %ein4 ic; ;abe Ieinen !einHat er genug Wasser: 5a4 er ;at eine )lasche !asserIst das !ier 'risc;: 5a4 auc; die !utter und der 78se sind 'risc;!( ist die 2ilch: &ie Cilc; ist in der CitteGramatica 7- In limba r(mana4 dupa substanti$ele care indica masura4 marimea4 cantitatea etc-se pun cu$inte de legatura4 cum ar 'i de4 cu- In limba germana nu exista aceasta regula- De exemplu: O bucata de paine = 9in .tc* !rot8- Atunci cat este predicati$4 deci cand '(rmea,a predicatul4 ad0ecti$ul ramane nesc;imbat4 ca gen si numar- De ex: &ie +utter ist 1risch4 der 2Kse ist 1risch- (Untul este pr(aspat4 bran,a este pr(aspata &ie +utter und der 2Kse sind 1risch- (Untul si bran,a sunt pr(aspete 9- Artic(lele ;(tarate sunt urmat(arele: der (masculin 4 die ('emnin si das (neutru - &e(arece genul substanti$el(r in limba germana nu se p(tri$este int(tdeauna cu cel din limba r(mana4 este (bligat(riu sa in$atam substanti$ele germane ins(tite de artic(lul l(r ;(tarat-

Vocabular das !rot = painea das .tc* = bucata gut = bun4 buna das 6las = pa;arul der Wein = $inul die )lasche = sticla das !ier = berea die !utter = untul das 6las = geamul 1risch = pr(aspat der 78se = bran,a der 2ilch (citeste: mil;i = laptele rot = r(su gelb = galben grn = $erde blau = albastru bunt = pestrit braun = ca'eniu grau = cenusiu sch+ar- = negru Lectia : Cum socotim nemteste Adun: 9 plus 8 'ac cinci

Scad: G minus < 'ac cinci Inmultesc: < (ri 8 'ac (pt Impart: F impartit la 8 'ac < Ic; addiere: drei und ,Aei ist (sau macht = 'ace 'Bn' Ic; substra;iere: neun +eniger (mai putin $ier ist 'Bn' Ic; multiple,iere: $ier mal (ori ,Aei ist ac;t Ic; di$idiere: ac;t durch (prin ,Aei ist $ier Numerele de la 10 la 19 11 = el' 1" = ,ALl' 1' = drei,e;n 1( = $ier,e;n 1/ = 'Bn',e;n 15 = sec;,e;n 1: = sieb,e;n 1; = ac;t,e;n 1< = neun,e;n Lectia ; Gramatica Substanti$ele germane au4 pentru t(ate genurile4 n(minati$ plural4 un singur 'el de artic(l: die- &e aceea este necesar4 cand in$atam substanti$ele4 sa mem(ram si '(rma l(r plural- De exemplu: sg- der #isc; die !and das /las pl- die #isc;e

die !Knde die /lKser Conversatii Wir haben drei Tische %(i a$em trei meseDie !rote sind 1risch Dainile sunt pr(aspeteDas =immer hat vier W8nde Camera are patru pereti#n -+ei .tunden haben +ir !utter In d(ua (re a$em untDie )enster sind hell )erestrele sunt lumin(aseLin*s$ in =immer$ sind -+ei Tres 3a stanga4 in (daie4 sunt 8 usi#n der 2itte sind drei 6l8ser 3a mi0l(c sunt trei pa;are%0TA Extrageti si in$atati singuri cu$intele n(iLectia < Declinarea substantivelor Regula: Substanti$ele 'eminine raman nesc;imbate in cursul declinarii- Cele masculine si neutre capata un s (sau es la geniti$4 in restul ca,uril(r ramanand nesc;imbate- Se sc;imba d(ar artic(lulAp(i4 ca,urile n(minati$ si acu,ati$ sunt identice la substanti$ele 'eminine si neutre4 iar artic(lul masculin seamana in declinarea cel(rlalte ca,uri cu cel neutruExemple de declinare a substantivelor insotite de articolele hotarate: 2asculin )eminin %eutru %- der #isc; die )lasc;e das +ild /- des #isc;es der )lasc;e des +ildes &- dem #isc; der )lasc;e dem +ild A- den #isc; die )lasc;e das +ild

Declinarea articolului hotarat masc 1em neutru %- der die das /- des der des &- dem der dem A- den die das Lectia 1> Numeralele de la 20 la 1 milion "> H ,Aan,ig (citeste t$anti; "1 H einund,Aan,ig "/ H 'Bn'und,Aan,ig '> H dreissig '1 H ein und dreissig '< H neunund dreissig (> H $ier,ig /> H 'Bn',ig 5> H sec;,ig :> H sieb,ig ;> H ac;t,ig <> H neun,ig 1>> H ;undert ">> H ,Aei;undert />> H 'Bn';undert 5/> H sec;s;undert'Bn',ig

:5' H sieben;undert drei und sec;,ig 1>>> H tausend (citeste tau,and 1<(1 H tausend neun;undert einund$ier,ig 1 >>> >>> H eine Cilli(n Numerale ordinale Drimul4 prima = der4 die das erste Al d(ilea4 a d(ua = der4 die4 das ,Aeitte Al treilea4 a treia = der4 die4 das dritte Al patrulea4 a patra = der4 die4 das $ierte Al cincispre,ecelea4 a cincispre,ecea = der4 die4 das 'Bn',e;nte Al ( sutalea4 a ( suta = der4 die4 das ;underste Masuri O 0umatate = eine HKl'te Un s'ert4 trei s'erturi = ein "iertel4 drei "iertel O treime4 ( (ptime = ein &rittel4 ein Ac;tel A ,ecea parte4 a suta parte = der ,e;nte #eil4 der ;underste #eil O data4 de trei (ri4 de ( suta de (ri = ein mal4 drei mal4 ;undert mal Lectia 11 Despre in atisarea lucrurilor 3inia este dreapta- Die Linie ist gerade Culte linii sunt strambe- ?iele Linien sind *rumm Cercul este r(tund- Der 7reis ist rund Si ceasul este r(tund- Auch die 3hr ist rund Cum este masa: %eteda= Wie ist der Tr? 9r ist 1lach&

Cara'a este g(ala- Die )lasche ist hohl Cartea este subtire- Das !uch ist dnn &icti(narul este gr(s- Das W@rterbuch ist dic* Casa este inalta- Das Aaus ist hoch S(ba este scunda- Der 01en ist niedrig Strada este lunga- Die .trasse ist lang Crei(nul este scurt- Der !leisti1t Bciteste blaisti'tC ist *urt%0TA &epistati singuri cu$intele n(i si in$atatiJle= Lectia 1" Despre materialele din care sunt con ectionate obiectele Aceasta este sticla4 lemnul4 piatra4 (sul4 ;artia4 cart(nulDas ist das 6las$ das Aol-$ der .tein$ das !ein$ das ,apier$ die ,appe Scaunul acesta este 'acut din lemnDieser .tuhl ist aus Aol- ver1ertigt Acesta este t(t din lemnJener ist auch aus Aol- ver1ertigt #(ate scaunele sunt 'acute din lemn: .ind alle .thle aus Aol- ver1ertigt? Capa acesta este 'acuta din pieleDiese 2appe ist aus Leder ver1ertigt &in ce e 'acut crei(nul tau: Woraus ist dein !leisti1t ver1ertigt? Crei(nul meu este 'acut din 3emn-

2ein !leisti1t ist aus Aol- ver1ertigt )ierul4 aurul4 argintul4 pieleaDas 9isen$ das 6old$ das .ilber$ der .tahl Dlumbul4 cuprul4 pan,a4 pieleaDas !lei$ das 7up1er$ die Lein+and$ das Leder CataseaDie .eide %0TA In$atati termenii n(i- Alcatuiti pr(p(,itii simple pe ba,a cu$intel(r pe care $i leJati insusit pana acumLectia 1' Gramatica Pronumele personale .ingular ,lural al meu4 a mea = mein4 meine al n(stru = unser4 unsere4 unser al tau4 a ta = dein4 deine4 dein al $(stru = euer4 eure4 euer al sau = sein4 seine4 sein al l(r = i;r4 i;re4 i;r al ei = i;r4 i;re4 i;r al &Jstra = I;r4 I;re4 I;r !ntrebari u"uale Cum se numeste asta: Wie heist das? Cum $a c;eama: Wie heissen .ie? Cine sunteti: Wer sind .ie? Ce d(riti: Was +nschen .ie? Ce inseamna cu$antul acesta: Was bedeutet dieses Wort? Ce sa 'ac: Was soll ich tun?

Inc(tr( mergeti: Wohin gehen .ie? &e unde $eniti: Woher *ommen .ie? CineJi ac(l(: Wer ist da BdortC? Imi este ingaduit: #st es erlaubt? Dar1 ich D? Lectia 1( Gramatica Dluralul artic(lului der$ die$ das este pentru substanti$ele de t(ate genurile: %- die4 /- der4 &- den4 A- dieExemplu de declinare a arrticolului insotit de substantiv: %- die HKuser /- der HKuser &- den HKusern A- die HKuser De retinut: 3a dati$ul plural t(ate substanti$ele primesc terminatia nVocabular barbatul = der 2ann (pl die 2anner 'emeia = die )rau (pl- die )rauen baiatul = der 7nabe (pl- die 7naben 'ata = die 28dchen (pl- die 28dchen c(pilul = das 7ind (pl- die 7inder $ecinul = der %achbar (pl- die %achbarn prietenul = der )reund (pl- die )reunde #ntrebari si raspunsuri u-uale Ce $arsta ai: Wie alt bist du?

Sunt de 9> de ani#ch bin '/ Jahre alt Aici l(cuieste d(mnul M: Wohnt Aerr E hier? E acasa d(mnul M: #st Aerr E -u hause? &(mnul t(cmai a iesitDer Aerr ist eben ausgegangen Cand se int(arce: Wann *ommt er -urc*? Lectia 1/ Vocabular der Tuller = 'ar'uria noch = inca steht = se a'la schneiden = a taia be1indet sich = se gaseste nach = dupa der L@11el = lingura das !r@tchen = 'ran,eluta das 2esser = cutitul der ,1e11er = piperul die 6abel = 'urculita der .en1 = mustarul

das 2unatuch = ser$etelul der 9ssig = (tetul der !rot*orb = c(sul cu paine das Fl = uleiul das .al-1ass = s(lnita die =itrone = lamaia das )leisch = carnea der =uc*er = ,a;arul das 6emse = legumele die !ohne (pl- !ohnen = 'as(lea der !raten = 'riptura die 9rbse (pl- 9rbsen = ma,area der 7uchen = pra0itura die Wurst (pl- Wrste = carnatul der 7a11el@11el = lingurita der 7albsleber = 'icatul de $itel das Tischtuch = 'ata de masa das Rind1leisch = carnea de $ita !ncercati sa traduceti: !as ste;t au' dem Esstisc;: Au' dem Esstisc; ste;en die #eller- !as be'indet sic; n(c; au' dem #isc;: Au' der #isc; be'inden sic; n(c;: der 3L''el4 die Cesser4 die /abeln4 die CundtBc;ter- !as ste;t in der Citte: In der Citte ste;t der +r(tI(rb- !(mit essen Air die Suppe: !ir essen die Suppe mit dem 3L''elGramatica &upa prep(,itiile aus4 bei4 mit si nac; se '(l(seste dati$ul- &upa prep(,itiile an, auf, hinter, in, neben, unter, vor si zwischen se '(l(seste ca,ul dati$ atunci cand $erbul indica ( stare si acu,ati$ul cand $erbul indica ( miscare (dintrJun l(c in altul -

Conversatie intr#un restaurant #ch bin hungrig$ durstig& CiJe '(ame4 sete= #st noch ain Tisch 1rei? Cai este ( masa libera: )r +ieviel ,ersonen? Dentru cate pers(ane: Wer bedient hier? Cine ser$este aici: 6eben .ie mir$ bitte$ die &atiJmi $a r(g lista de bucate= .peise-*arte& 7ellner$ die Rechnung& C;elner4 plata= 2ahl-eit& Sa $a 'ie de bine= Lectia 15 Gramatica De langa $erbele sein si haben4 limba germana se slu0este dese(ri de $eerbul a0utat(r werden (a de$eni - IataJl mai 0(s c(n0ugat la indicati$ pre,ent: ich +erde (eu de$in +ir +erden (n(i de$enim du +irst (tu de$ii ihr +erdet ($(i de$eniti er$ sie$ es +ird (el4 ea4 de$in sie +erden (ei4 ele de$in $ropo"itii u"u"le %re eritoare la timp si la impartirea lui& Ora are d(ua 0umatati de (raOra are patru s'erturi de (raO (ra si 0umatateEste amia,aZiua4 n(apteaEste (ra F inainte de amia,aEste (ra 8 dupa amia,aEste (ra E seara-

E intuneric4 e luminaE seara4 e n(apteE tar,iu4 e mie,ul n(ptiiCa culcCa sc(lE dimineataSe 'ace lumina Ca duc in (rasDie .tunde hat -+ei halbe .tunde Die .tunde hat vier ?ierteil-.tunden Anderthalb .tunden 9s ist 2ittag Der Tag$ die %acht 9s ist acht 3hr vormittags 9s ist " 3hr nachtmittags 9s ist : 3hr abends 9s ist dun*el$ es ist hell 9s ist Abend$ es ist %acht 9s ist sp8t$ es ist 2itternacht #ch lege mich nieder #ch stehe au1 9s ist 2orgen 9s +ird hell #ch gehe in die .tadt

Conversatii u"uale 6uten Tag& Was machen .ie noch? #ch dan*e$ gut$ und #hnen? Alles +hol -u Aause? #ch bin er1reut .ie -u sehen& Au1 Wiederesehen morgen& Aerr$ )rau$ )r8ulein (se folosesc cu mein asezat inainte +una ,iua= Ce mai 'aceti: Cultumesc4 bine4 dar dumnea$(astra: Sunt t(ti bine acasa: Sunt bucur(s ca $Jam $a,ut= 3a re$edere pe maine= &(mn4 &(amna4 &(mnis(ara Lectia 1: 'rarul "ilnic si alte unitati de timp Este (ra 78 Este (ra 78 si > minute Este (ra 78 si 7. minute Este (ra 78 si un s'ert Este (ra 78 si 0umatate Este (ra 7 'ara un s'ert Este (ra 7 'ara 7. minute

Saptamana are E ,ile 3uni4 Carti4 Ciercuri4 5(i "ineri4 Sambata4 &uminica Ieri4 a,i4 maine An(timpurile Drima$ara4 $ara #(amna4 iarna 9s ist -+@l1 3hr 9s ist 1n1 2inuten nach -+@l1 9s ist -ehn 2inuten nach -+@l1 9s ist ein ?iertel eins 9s ist halb eins 9s ist ' ?iertel eins 9s ist -ehn 2inuten von eins Bvor G inainteC Die Woche hat : Tage 2ontag$ Dienstag$ 2itt+och$ Donnerstag )reitag$ .onnabend Bsau .amstagC$ .onntag 6estern$ heute$ morgen Die Jahres-eiten Der )rling$ der .ommer Der Aerbst$ der Winter

6ramatica Declinarea substantivelor issotite de articolul nehotarat 2asculin )eminin %eutru %: ein Cann eine )rau ein Zie''erblatt (= cadru /: eine Cannes einer )rau eines Zi''erblattes &: einem Cann einer )rau einem Zi''erblatt A: einen Cann eine )rau ein Zi''erblatt Lectia 1; Gramatica Imperfectul verbelor sein, haben si +erden ic; Aar (eram ic; ;atte (aveam ic; Aurde(deveneam du Aarst (erai du ;attest (aveai du Aurdest (deveneai er Aar (era er ;atte (avea er Aurde(devenea Air Aaren (eram Air ;atten (aveam Air Aurden (deveneam i;r Aaret (erati i;r ;attet (aveati i;r Aurdet (deveneati sie Aaren (erau sie ;atten (aveau sie Aurden (deveneau Perfectul verbelor sein, haben si +erden se formeaza cu prezentul lui sein sau haben si participiul verbelor de conjugat Ic; bin geAesen ic; ;abe ge;abt ic; bin geA(rden (am fost (am avut (am devenit du bist geAesen du ;ast ge;abt du bist geA(rden er ist geAesen er ;at ge;abt er ist geA(rden Air sind geAesen Air ;aben ge;abt Air sind geA(rden i;r seid ge$esen i;r ;abt ge;abt i;r seid geA(rden sie sind ge$esen sie ;aben ge;abt sie sind geA(rden

(ectura A4 a4 a= der !inter4 der ist da4 Herbst und S(mmer dind $ergangen4 !inter der ;at ange'rangen1 A4 a4 a= de !inter4 der ist daE4 e4 e= %un gibt es Eis und Sc;nee1 +lumenn blu;n an )enstersc;eiben4 Sind s(nst niergends au',utreibenE4 e4 e= %un gibt es Eir und Sc;neeO4 ( 4(= !ie sind die 2inder 'r(;= Se;en 5ede %ac;t im #raume Sic; sc;Ln unterm #annenbaumeO4 (4 (= !ie sind die 2inder 'r(;= Vocabular sind vergangen = au trecut sonst = alt'el hat ange1angen = a inceput niergends = nicaieri es gibt = se gaseste4 este sind au1-utreiben = se gasesc das 9is = g;eata 1roh = $esel der .chnee = ,apada der Traum = $isuldie

!lume$ -en = 'l(area die Tr8ume = $isurile die )ensterscheibe = geamul sich sehen = se $ad blhen = a in'l(ri unterm Tannenbaum = sub p(mul de Craciun sch@n = 'rum(s Exercitiu #raduceti cu a0ut(rul $(cabularului si al cu$intel(r insusite pana la lectia de 'ata p(e,ia de mai sus1 in$atattJ( pe de r(stLectia 1< 'rasul %die )tadt& 7- Orasul are multe cladiri4 stra,i si pieteDie .tadt hat viele 6eb8udel$ .trassen und ,l8t-e 8- Strada este lata4 ea are pe ambele parti tr(tuareDie .trasse ist breitH sie hat au1 beiden .eiten !rger-steige 9- 3a mi0l(c ea are drumul pentru $e;icule#n der 2itte hat sie einen Damm <- &rumul este pentru trasuri4 aut($e;icule si tram$aieDer Damm ist 1r Wag+n$ Automobile und .trassenbahn >- 3a mi0l(cul (rasului este ( Dia,a#n der 2itte der .tadt liegt ein ,lat?- Ac(l( e primariaDort ist BstehtC das Rathaus E- Un teatru si multe pra$alii sunt ac(l(-

9in Theater und viele L8den sind da F- Drin strada principala trece tram$aiulDurch die Aauptstrasse 1ehrt die .trassenbahn G- Cladirile mari au multe eta0eDie grossen 6eb8ude haben viele .toc*+er*e Vocabular viele = multe der Wagen = trasura der ,lat- = piata die .trassenbahn = tram$aiul der !rgersteig = tr(tuarul der Laden = pra$alia der Damm = drum pentru $e;icule der .toc*+er* = eta0ul Gramatica In limba germana4 ad0ecti$ele se asea,a int(tdeauna inaintea substanti$el(rLectia "> (a cumparaturi (conversatie uzuala 7- Ca duc intrJ( pra$alie#ch gehe in einen Laden 8- "reau sa cumpar ce$a#ch +ill et+as *au1en 9- Ce d(reste d(mnul: Was +nscht der Aerr?

<- O perec;e de g;ete9in ,aar .chuhe >- E piele buna: #st das gutes Leder? ?- Cat c(sta: Was *ostet? E- E prea scump= 9s ist -u teuer& F- 3uatiJmi masura4 $a r(g= !itte$ nehmen .ie mir 2ass& G- A$eti camasi4 batiste: Aaben .ie Aemdem$ Taschentcher? 7.- As $rea ci(rapi4 manusi4 ( palarie#ch m@chte .oc*en$ Aandschuhe$ einen Aut 77- Dre lungi4 scurte4 largi4 stramte=u lang$ -u *ur-$ -u +eit$ -u eng Exercitiu De ba,a textului de mai sus4 alcatuitiJ$a un mic $(cabular extragand cu$intele necun(scuteLectia "1 Declinarea substantivelor insotite de ad*ective !asculin singular "u articolul der cu articolul ein %: der mensc;lic;e 2Lrper ein mensc;lic;er 2Lrper /: des mesc;lic;en 2Lrpers eines mesc;lic;en 2Lrpers

&: dem mesc;lic;en 2Lrper einem mesc;lic;en 2Lrper A: den mesc;lic;en 2Lrper einen mesc;lic;en 2Lrper !asculin plural % H A: die mesc;lic;en 2Lrper mesc;lic;e 2Lrper /: der mesc;lic;en 2Lrper mesc;lic;er 2Lrper &: den mesc;lic;en 2Lrpern mesc;lic;en 2Lrpern #eminin singular "u articolul die cu articolul eine % H A: die gr(sse Stirn(e eine gr(sse Stirne(e / H &: der gr(ssen Stirn(e einer gr(ssen Stirne(e #eminin plural % HA: die gr(ssen Stirnen gr(sse Stirnen /: der gr(ssen Stirnen gr(sser Stirnen &: den gr(ssen stirnen gr(ssen Stirnen $eutru singular "u articolul das % H A: das 'rLc;lic;e /esic;t ein 'rLc;lic;es /esic;t /: des 'rLc;lic;en /esic;tes eines 'rLc;lic;en /esic;tes &: dem 'rLc;lic;en /esic;t einem 'rLc;lic;en /esic;t $eutru plural % H A: die 'rLc;lic;en /esic;ter 'rLc;lic;e /esic;ter /: der 'rLc;lic;en /esic;ter 'rLc;lic;er /esic;ter &: den 'rLc;lic;en /esic;tern 'rLc;lic;en /esic;tern

'bservatii Ad0ecti$ele capata4 la geniti$ul singular inainte4 terminatia en4 atat la singular cat si la plural (exceptie 'acand singularul cu artic(lele ein4 eine4 ein - %(minati$ul si acu,ati$ul substanti$el(r 'eminine si neutre sunt identice- &e asemenea sunt identice ca,urile n(minati$ si acu,ati$ la t(ate genurile trecute la plural- Ap(i4 n(minati$ul ad0ecti$el(r cu art- der4 die4 das primeste terminatia e pentru t(ate genurile- Se ami (bser$a ca n(minati$ul ad0cti$el(r cu ein4 eine4 ein are terminatia r (de la der la masculin4 e (de la die la 'eminin si s (de la das la neutru- In 'ine4 pluralu latributel(r este acelasi pentru t(ate genurileLectia "" Corpul omenesc %Der menschliche +,rper& 7- Dartile c(rpului (menesc sunt: capul4 trunc;iul si membreleDie Taile des mensch*ichen 7@rpers sindI der 7op1$ der Rump1 und die 6lieder 8- /atul uneste capul cu trunc;iulDer Aals verbindet den 7op1 mit dem Rump1 9- Capul e r(tund si ac(perit cu parDer 7op1 ist rund und mit Aaar bedec*t <- Inauntrul este creierul#nnen ist das 6ehirn >- Inainte este 'ata?orn ist das 6esicht ?- 3a dreapta si la stanga sunt urec;ileRechts und lin*s sind die 0hren E- Sub 'runte sunt (c;ii3nter der .tirne sind die Augen F- Sub nas este gura3nter der %ase ist der 2und G- Sub gura este barbia-

3nter der 2und ist das 7inn 7.- 3a dreapta si la stanga sunt (bra0iiRechts und lin*s sind die Wangen 77- #runc;iul c(sta din piept si panteceDer Rump1 besteht aus der !rust und der !auch 78- Inima4 plamanii4 st(macul4 'icatul4 splina4 rinic;ii si intestineleDas Aer-$ die Lungen$ der 2agen$ die Leber$ die 2il-$ die %ieren und die D8rme 79- C(rpul (menesc are patru membre: bratele si pici(areleDer menschliche 7@rper hat vier 6liederI die Arme und die !eine 7<- Cele cinci simturi sunt: $a,ul4 au,ul4 mir(sul4 gustul si pipaitulDie 1n1 .inne heissenI das 6esicht$ das 6eh@r$ d+e 6eruch$ der 6eschmac* und das 6e1hl Vocabular Die Lippe = bu,a Der -ahn = dintele #ch esse = mananc Die !irne = para #ch schmec*e = eu gust Das =ahn+eh = durerea de dintiG-ramatica "onjugarea verbului schmec.en %a gusta& Ic; sc;mecIe !ir sc;mecIen &u sc;mecIst I;r sc;mecIt Er4 sie4 es sc;mecIt Sie sc;mecIen Se (bser$a ca terminatia la pers- a 8Ja singular este st4 iar la pers- a 9Ja singular si a 8Ja plural este t3a plural pers(anele 7 si 9 au aceeasi terminatie Jen-

Exercitiu Incercati sa c(nstruiti pr(p(,itii simple cu a0ut(rul cu$intel(r n(i pe care leJati in$atatLectia "' Gandindu#ne la sat %Das Dorf ' satul& 7- Satul este mai mic decat (rasulDas Dor1 ist *leiner as die .tadt 8- Stra,ile nu sunt asa de late si nu sunt pa$ateDie .tarssen sind nicht so breit und sie sind nicht gep1lastert 9- &ar aerul este aici mai curat decat la (rasAber die Lu1t ist hier reiner als in Der .tadt <- De s(sea se 0(aca c(piii4 pe camp lucrea,a taraniiAu1 der Landstrasse spielen die 7inder$ au1 dem )eld arbeiten die !auern >- Ei ara (g(rul si seamana cereale.ie p1lgen den Ac*er und s8en das 6etreide ?- #aranii b(gati se (cupa si cu crestera $itel(r si au 'rum(ase gradini cu 'ructeDie reichen !auern treiben ?ieh-ucht und haben sch@ne 0bstg8rten E- O mica padure este in apr(piere9in *leiner Wald ist in der %8he Gramatica In limba germana4 c(mparati$ul ad0ecti$el(r se '(rmea,a adaugand Jer la '(rma de p(,iti$- Ex: *lein J *leiner (mic ( mai mic - #ermenul de c(paratie decat este als"onjugarea verbului a sapa ic; grabe du grKbst er4 sie4 es grKbt

Air greben i;r grabt sie graben Vocabular die 7arto11el = cart('ul das ?ieh (se citeste fi = c(rntele Weiden = pasc der Airt$ die Airte = ci(banul die 7uh$ die 7he = $aca be+acht = pa,este das ,1erd$ die ,1erde = calul der Aund$ die Aunde = cainele das .cha1$ die .cha1e = (aia Exercitiu )(l(sind cu$intele stiute4 precum si pe cele in$atate in lectia aceasta4 incercati sa raspundeti la urmat(arele intrebari: 1 Wer BcineC gr8bt die 7arto11eln? " Wo BundeC +eiden die 7he$ die ,1erde$ die .cha1e? ' Wer be+acht das ?ieh? ( Wer be+acht noch das ?iech? / Wer ist *leiner$ der Airt oder der Aund?

Lectia "( Despre i-iena corporala 7- #ch hole Wasser = Aduc apa8- #ch giesse das Wasser in das Waschbec*en = #(rn apa in lig;ean9- #ch nehme den .ch+amm = Iau buretele<- #ch tauche den .ch+amm in das Wasser = A'und buretele in apa>- #ch +asche mir das 6esicht$ den Aals$ die !rust$ sie A8nde = imi spal 'ata4 capul4 pieptul4 mainile?- #ch troc*ne mich mit dem Aandtuch ab = Ca usuc cu pr(s(pulE- #ch nehme die .ei1e = Iau sapunul F- #ch put-e mir die =8hne = Imi spal dintiiG- #ch *8mme mich = ma pieptan7.- #ch brste mir die 7leider = Imi perii ;ainaGramatica #ch hole$ ich holte$ geholt H iata $erbul holen (a lua4 a aduce trecut prin cele trei timpuri de ba,a ale limbii germane: pre,entul indicati$ului4 imper'ectul si participiul (cu a0ut(rul caruia alcatuim t(ate timpurile c(mpuse - Cand se in$ata $erbele germane este necesar ca acestea sa 'ie insusite4 mem(rate la t(ate cele trei timpuri de ba,aVocabular schmut-ig = murdar ich +ill = $reau sauber = curat der !ach$ die !8che = paraul #mmer = t(tdeauna die Reinlich*eit = curatenia

Exercitiu )raduce*ti in nemteste textul de mai jos: Un c(pil a$ea t(tdeauna mainile murdare- C(lilul a$ea 'ata murdara- "ecinul spune (sagt : N#u nu esti curat- Daraul te $ede (sie;t dic; murdar- El rade de tineN (lac;t dic; aus - C(pilul spune: NEu iubesc (ic; liebe curateniaNLectia "/ Medicul si armacistul (Der +rzt und der +pothecker 7- Zac in pat#ch liege im !ett 8- %u p(t sa ma sc(l4 sunt b(lna$#ch *ann nicht au1stehen$ ich bin 7ran* 9- Un specialist pentru b(li de (c;i4 nas4 gat si urec;i9in .pe-ialar-t 1r Augen$ %asen$ Aals und 0hren-*ran*heirten <- Cun(asteti un medic bun: 7ennen .ie einen guten Ar-t? >- Unde l(cuieste medicul: Wo +ohnt der Ar-t? ?- Cand are (ra de c(nsultatie: Wann hat er .prechstunden? E- %u ma simt bine4 d(mnule d(ct(r= #ch be1inde mich nicht +ohl$ Aerr Do*tor& F- Ca d(are gatul si capul#ch habe Aals+eh und 7op1schmer-en G- 3imba miJe incarcata2eine =unge ist belegt

7.- E pericul(asa b(ala: #st die 7ran*heit ge18hrlich? 77- Ce regim trebuie sa tin: Was 1r eine Di8t muss ich halten? 78- Cedicul prescrie retetaDer Ar-t verschreibt eine Ar-nei 79- +(lna$ul se insanat(sesteDer 7ran*e +ird gesund Gramatica Der 7ran*e (= b(lna$ul este un substanti$ deri$at dintrJun ad0ecti$- Se $a declina deci ca un ad0ecti$: .ingular ,lural %: &er 2ranIe &ie 2ranIen /: &es 2ranIen &er 2ranIen &: &em 2ranIen &en 2ranIen A: &en 2ranIen &ie 2ranIen Exercitiu &eclinati urmat(arele substanti$e deri$ate din ad0ecti$e: Der Gesnde %om sanatos 4 Das 7leine (micul Vocabular Die Arbeit = munca Die 7op1arbeit = munca intelectuala #ch muss (du must$ er muss$ +ir mssen$ ihr msst$ sie mssen = trebuie Lectia "5

Conversatie la ri"erie 7- "a r(g sa ma barbieriti= !ittemich$ -u rasieren& 8- 3uati l(c4 $a r(g= !itte$ nehmen .ie ,lat-& 9- %u $a si tundeti: Lassen .ie sich das Aaar nicht schneiden? <- Ascutiti putin briciul= =iehen .ie das Rasiermesser ein +enig ab& >- "a place asa: 6e18llt en #hnen? ?- 3a tample $reau sa am parul mai scurtAn der .chl81en m@chte ich das Aaar *r-er haben E- "reti c(l(nie4 pudra: Wollen .ie 7@lnisch+asser$ ,uder? F- D(tri$itiJmi mustata= .tut-en .ie mir den .chnurrbart& G- )acetiJmi carare la dreapta4 la stanga4 la mi0l(c= 2achen .ie mir einen .cheitel rechts$ lin*s$ in der 2itte& 7.- %u miJl taiati prea scurt= .chneiden .ie es nicht -u *ur-& 77- Cat $a dat(re,: Was bin ich schulding? 78- D('titi4 $a r(g4 la casa=

!itte$ bei der 7asse& %0TAI Extrageti singuri din textul de mai sus termenii necun(scuti- Cem(rati c(n$ersatia= Lectia ": Cuvinte noi seltsam = ciudat abladen = a descarca der Tischler = tamplarul nebenan = alaturi das Tr8n*lein = bautura verordnen = a prescrie bac*en = a c(ace der !8c*er = brutarul der 9in+ohner = l(cuit(rul die )eder = penita die Tinte = cerneala das ,apier = ;artia die 7reide = creta 7ochen = a gati4 a 'ierbe die 2edi-in = d(ct(ria gut = bun besser = mai bun der$ die$ das beste = cel mai bun Exercitiu

,aspundeti in nemteste la urmatoarele intrebari: 7- !as bKcIt der +KcIer: !ie ist sein +r(t: 8- !ie$iel (= cat +KcIer gibt es in der Stadt: 9- Ist das genug 'Br eine Ileine Stadt: <- !ie$iel EinA(;ner ;at die Stadt: >- Hat sie auc; gute /ast;L'e: ?- !elc;er (= care ist der beste: Gramatica In nemteste4 atunci cand subiectul pr(p(,itiei sa$arseste singur actiunea4 se '(l(seste $erbul respecti$- (Ex: ich rasiere mich = ma barbieresc singur - Atunci cand ( pers(ana sa$arseste actiunea asupra subiectului4 se '(l(seste $erbul lassen- (Ex: ich lasse mich rasieren = ma barbieresc la frizer Lectia "; /amilia %Die /amilie& 7- #ata si mama sunt parintiiDer ?ater und die 2utter sind die 9ltern 8- #ata mare si mama mare sunt buniciDer 6rossvater und die 6rossmutter sind die 6rosseltern 9- )ratele4 s(ra4 'ratiiDer !ruder$ die .ch+ester$ die 6esch+ister <- #atal e capul 'amilieiDer ?ater ist das Aaupt der )amilie >- Cama ingri0este de g(sp(darieDie 2utter sorgt 1r die Aaushaltung ?- )amilia are un nume de 'amilieDie )amilie hat einen %amenI den )amiliennamen

E- #atal este s(tul4 mama este s(tiaDer ?ater ist der 6atte$ die 2utter ist seine 6attin F- Drenumele4 nemeleDer ?orname$ der Tau1name Vocabular Der Witt+er = $adu$ul Der .ch+iegervater = s(crul Der ,ate = nasul Die .ch+iegermutter = s(acra Die ,atin = nasa Der .ch+iegersohn = ginerele Der .ch+ager = cumnatul Die .ch+iegertochter = n(ra Die .ch+8gerin = cumnata Der Kousin (citeste cuzan = $arul Exercitiu ,aspundesi in nemteste la urmatoarele intrebari: 7- Ein Cann ;at seine /attin $erl(ren (a pierdut - !ie ;eist er: ("um se numeste el8- !er gibt dem 2ind den #au'namen: 9- !er ist Sc;AKgerin: <- !er ist C(usin:

Lectia "< Conversatie la o iciul postal 7- Aici este ('iciul p(stal: #st dies hier das ,ostamt? 8- 3a ce (ra se inc;ide4 se des;ide: 3m +ieviel 3hr +ird es ge@11net$ geschlosen? 9- "reau sa trimit scris(area rec(mandat#ch m@chte diesen !rie1 einschreiben lassen <- As d(ri un timbru= #ch m@chte eine 2ar*e& >- Unde e cutia de scris(ri: Wo ist der !1ier*asten? ?- D(stasul imi aduce un mandatDer !rie1tr8ger bringt mir deine ,ostan+eisung E- As d(ri sa expedie, ( telegrama= #ch m@chte eine Depeche Bein TelegramC schic*en& F- Scris(are pentru strainatate= !rie1 1r die Ausland& G- Raspuns platit dinainte?orausbe-ahlte Ant+ort 7.- Carte p(stala cu raspuns platit9ine ,ost*arte mit be-alter Ant+ort 77- Scris(are cu adresantul necun(scut3nbestellbare !rie1

78- Unde e cabina tele'(nica: Wo ist die )ernsprecher-elle? 79- "a r(g $(rbiti mai clar= !itte$ deutlicher sprechen& 7<- Ca intelegeti: ?erstehen .ie mich? 7>- Cind $a p(t tele'(na: Wann *ann ich #hnen telephonieren? 7?- %(tati numarul= .chreiben .ie die %ummer au1& 7E- E (cupat pe m(ment#st augenblic*lich beset-t 7F- Am terminat= #ch bin 1ertig& Gramatica In'initi$ul se pune int(tdeauna la s'arsitul pr(p(,itiunii principale (Ex: #ch m@chte eine Depesche schic*en &e asemenea participiul4 cu mentiunea ca partea c(n0ugabila a predicatului se pune dupa subiect4 cea nec(n0ugabila la urma- (Ex: Ich habe eine Depesche geschic*tLectia '> Despre imbracaminte si incaltaminte 7- Dalaria4 sapca4 cacila ac(pera capulDer Aut$ die 2t-e$ die pel-mt-e bedec*en den 7op1 8- Dun palaria4 sc(t palaria1 salut#ch set-e meinen Aut au1$ ich nehme meinen Aut abH ich grse 9- De trup purtam ( camasa-

Au1 dem Leib tragen +ir ein Aemd <- Deste camasa barbatii au ( $$esta4 peste $esta un sac(u3ber dem Aemd haben die 2anner eine Weste an$ uber der Weste eine Jac*e an >- Dici(arele le ac(pera pantal(nii si indispensabiliiDie !eine bedec*en die Aosen und die 3nterhosen ?- Iarna purtam peste ;aine un pardesiu sau un palt(n#m Winter tragen +ir ber den 7leidern einen Lber-ieher ored einen 2antel E- %e ac(perim mainile cu manusi4 pici(arele cu ci(rapi si s(seteWir bedec*en unsere A8nde mit Aandschuhen$ die !eine mit .trmp1en und .oc*en F- Acasa a$em pant('i de casa=u Aause haben +ir ,anto1eln an G- Ca imbrac1 ma de,brac1 ma sc;imb#ch *leide mich anH ich *leide mich ausH ich *leide mich um 7.- Imi in(d cra$ata#ch binde mir die Aalsbinde um 77- Dun batista4 ceasul4 bric;eta in bu,unar#ch stec*e das Taschentuch$ die 3hr$ das 2esser in die Tasche 78- Incalt si descalt g;etele#ch -iehe meine .chuhe -n und aus Lectia '1 $robleme de -ramatica le-ate de lectia precedenta 3a pr(p(,itia #ch set-e aus (Eu asez 4 (bser$am ca au1 este ( particula care se separa de $erbul set-en si se asea,a la s'arsitul pr(p(,itiunii principale- Acestei reguli i se supun t(ate particulele separabile#ch *leide mich an (= ma imbrac este '(rma re'lexi$a a $erbului 7leiden- El se c(n0uga ast'el:

ic; Ileide mic; an Air Ileiden uns an du Ileidest dic; an i;r Ileidet euc; an er Ileidet sic; an sie Ileiden sic; an #mper1ect ic; Ileidete mic; an Air Ileideten uns an du Ileidete dic; an i;r Ileideten euc; an etc- etc#mperativ 2leidete dic;= (ImbracaJte= 2leidet euc;= (ImbracatiJ$a= Vocabular die .chr-e = s(rtul die !aum+olle = bumbacul um haben = a a$ea incins (in 0urul trupului der An-ug = c(stumul de ;aine leicht = us(r der .chneider = cr(it(rul +arum = cald4 caldur(s die %8herin = cr(it(reasa die Wolle = lana das Tuch = p(sta$ul die W8scherin = spalat(reasa Exercitiu ,aspundeti la urmatoarele intrebari: 7- !as ;aben die CKdc;en um:

8- !as 'Br 2leider tragen Air im S(mmer: Im !iner: 9- !(raus (= din ce Aerden (= sunt die 2leider $er'ertig: < !as bilden (= '(rmea,a alle 2leider ,ussamen: (= la(lalta >- !er AKsc;t die !Ksc;e: Lectia '" Mestesu-uri si mestesu-ari 7- Ceseriasul&er Aand+er*er8- )iecare meserias are un atelierJeder Aand+er*er hat eine Wer*statt 9- #amplarul 'ace mese si scaune din lemnDer Tischler macht Tiesche und .hle aus Aol<- Ci,marul 'acce g;ete si ci,me din pieleDer .chumacher macht .chuhe und .tie1el aus Leder >- Zidarul ,ideste casa din carami,i si m(rtarDer 2aurer baut das Aaus aus =iegeln und 2@rtel ?- )ierarul prelucrea,a 'ierulDer .chmied bearbeite das 9isen E- &in 'aina si apa brutarul 'ace aluat pentru painea ,ilnicaAus 2ehl und Wasser macht der !8c*er den Teig 1r das t8glich !rot Meseriasi si unelte Strungarul = der Drechsler Cacelarul = der )leischer #abacarul = der 6erber

/eamgiul = der 6laser /iu$aergiul = der Juvelier #inic;ig;iul = der 7lempner Rindeaua = der Aobel +urg;iul = der !ohrer Dila = die )eile Cuiul = der %agel Densula = der ,insel Clestele = die =ange Zugra$ul = der 2aler C(rarul = der 2ller Selarul = der .attler 3acatusul = der .chlosser &ulg;erul = der =immermann #esat(rul = der Weber %ic($ala = der Amboss Ci(canul = der Aammer #arnac(pul = die ,ic*e Strungul = die Drehban* )ierastraul = die .8ge 3(pata = die .chau1el )(ar'ecele = die .chere Surubul = die .chraube Casa de lucru = die Wer*ban*

&alta = der 2eissel Securea = die Axt Exercitiu Raspundeti in limba germana la urmat(arele intrebari '(l(sinduJ$a de cu$intele recent in$atate4 precum si de $(cabularul imediat urmat(r intrebaril(r: 7- Den*st (= te gandesti du an die =u*un1t: 8- Du musst einen !eru1 +8hen Aast du 1reie Wahl da-u? !ist du entschlossen ein 7au1mann +erden? Vocabular die =u*un1t = $iit(rul der !eru1 = cariera +8hlen = a alege die Wahlen = alegerea bereilen = a se pripi entschlossen = ;(tarat der 7au1mann = negust(rul der 9ntschluss = ;(tararea Exercitiu )raduceti: Ic; Aill meinen Entsc;luss nic;t Bbereilen= Lectia '' (a ma-a"in 7- Dra$alia se a'la pe strada n(astraDer Laden ist in unserer .trasse 8- Ac(l( se $and mar'uriDort +erden Waren ver*au1t

9- Ore,4 'aina4 ,a;ar4 undelemn4 ceai4 ca'eaReis$ 2ehl$ =u**er$ Fl$ Tee$ 7a11ee <- "an,at(rul il ser$este pe clientDer ?er*8u1er bedient den 7unden >- El intreaba: NCu ce $a p(t ser$i:N 9r 1ragtI MWomit *ann ich #nnen dienen?M ?- Car'urile sunt cantarite pe cantarDie Waren Werden au1 der Wage ge+ogen E- "an,at(rul le impac;etea,a in ;artie seu pungiDer ?er*8u1er pac*t sie in ,apier oder in Tten F- Cumparat(rul plateste si $an,at(rul ii da restulDer 78u1er be-ahlt und der 7au1mann gibt ihm R9st heraus G- 3ucrurile sunt intinse pe te0g;eaDie .achen +erden au1 dem Ladentisch ausgebreitet 7.- Clientii cercetea,a mar'urile din $itrinaDie 7unden sehen sich die Waren im .chan1enster an 77- Ce $a dat(re,: Was bin ich schuldig? 78- Am sa 'ac indata s(c(teala#ch +ill #hnen gleich die Rechnung machen 79- "a dau un b(n si platiti la casa#ch gehe #hnen einen !on B=ettelC und .ie -ahlen bei der 7asse Gramatica

)(rma pasi$a a $erbel(r in limba germana se '(rmea,a cu $erbul auxiliar +erden si cu participiul $erbului de c(n0ugat1 la timpurile c(mpuse4 in l(c de ge+orden se utili,ea,a +orden- Ex: Die Waren +orden ver*au1t ' !arfurile sunt vandutePasivul verbului .trafen %' a pedepsi& ,re-entul ,er1ectul ic; Aerde bestra't ic; bin bestra't A(rden (sunt pedepsit (am fost pedepsit du Airst bestra't du bist bestra't A(rden er Aird bestra't er ist bestra't A(rden etc- etc#mper1ectul 2ai mult ca per1ectul ic; Aurde bestra't ic; Aar bestra't A(rden (fusei pedepsit (fusesem pedepsit du Aurdest bestra't du Aarst bestra't A(rden er Aurde bestra't etc?iitorul ic; Aerde bestra't Aerden (voi fi pedepsit du bist bestra't Aerden etc'bservatie Ders(ana care exercita actiunea este ins(tita de particula von (cu dati$ul : #ch bin von meinem ?ater bestra1t (= .unt pedepsit de tatal meu -

Lectia '( Despre comert si comercianti 7- Iubesc calat(ria4 $reau sa $ad tari straine4 sa $and ac(l( pr(dusele tarii n(astre#ch liebe das Reisen$ ich +ill 1remde L8nder sehen$ dahin die 9r-eugnisse unseres Landes ver*au1en O ;ttp:PPAAA-ge(cities-c(mP'l(rinr(s(gaPgermanaP
ntr-o propozitie al doilea verb se pune la coada propozitiei,subiectul nu e subinteles in germana Gott wuefelt zwar nicht,aber nimmt manchen den Verstand Rezultat: Le dieu wurfelt,certes ne prend tout fois pas l'entendement ....intraductibil iuli !"#$:Gott spliel nicht die %pielwuerfel mit der &elt,aber er 'ann etlichen (enschen den Geist )zu* nehmen. Rezultat:Le dieu ne +oue pas les cubes de +eu avec le monde ,mais il peut prendre l 'esprit , -uel-ues hommes. .lta viata. daca vei spune unui german acest lucru te vei face de ras: Gott w/rfelt zwar nicht, aber nimmt manchen den Verstand. 0ombinatia ,,nimmt manchen den Verstand,,asta nu o gasesti in germana. .poi ,,aber nimmt,, in limba germana subiectul nu este subanteles asta pentru toti atotcunoascatorii. deea ta am vrut sa o materializez mai demult. Motive pe care nu le detaliez aici m-au determinat la retinere, dar daca tu vii cu aceasta initiativa am sa o sustin ,totusi. Limba germana este o limba foarte grea, mai ales gramatica. Substantivele se folosesc de regula cu articol /der,die das/, iar adjectivele sunt si ele declinate ca in limba romana. Toate substantivele se scriu cu litera mare la inceput, formarea pluralului este adesea fara adaugiri doar se foloseste articolul die. Un exemplu der Spieler !jucatorul", die Spieler ! jucatorii". #n multe cazuri insa se fac adaugiri, nici radacina cuvantului nu ramane nesc$imbata, de exemplu der Mann !barbatul" ,die M%nner !barbatii". Si mai complicat este cu verbele neregulate, infinitivul simplu luand forme neasteptate la imperfect sau la perfectul compus. &e exemplu 'ommen ! a veni", 'am, ... ge'ommen. (u vreau sa te sperii cu aceste exemple, limba este grea dar se poate invata. )u cat mai repede !tanar" cu atat mai bine, accentul este o problema de prins, dar nu principala. L-am auzit ieri de pilda pe antrenorul federal de volei, Stelian Moculescu, vorbeste o germana corecta, dar accentul tipic romanesc este de evident. *ltfel tanara actrita *lexandra Maria Lara ! fiica lui valentin +latareanu", stabilita aici la o varsta frageda si care vorbeste o limba germana literara fara cusur. Sfatul meu. +rocurarea unui dictionar roman-german si german - roman, citirea , cu voce tare, a unor texte in internet,de pilda, frecventarea unui curs la universitatea populara !mai exista ," , lamurirea intrebarilor practice ! si aici de pilda", stabilirea unui program benevol dar disciplinat de a invata ,stiu eu, sau . cuvinte pe zi.

*m dat doar exemple, invatarea unei limbi straine este o intreprindere foarte grea,dar cu atat este satisfactia mai mare daca reusesti. )u practicarea cat de cat a gramaticii si invatarea a / -00 - 1 000 de cuvinte poti deja sa stapanesti ceea ce nemtii numesc 2Umgangsprac$e2, adica o conversatie obisnuita pentru intelegere si orientare. Spor la treaba si revino de cate ori doresti.

You might also like