Caiet de Sarcini Hala

studio arca
DESCRIERE FUNCTIONALA
DENUMRE PROECT: CONSTRURE HAL (P) CORP BROUR
(P+1E), NSTALA AMENAJR N NCNT
AMPLASAMENT: Giarmata Vii, com.Ghiroda, jud.Timis,
parcela conf. C.F. nr. 400263 Ghiroda
BENEFCAR: s.c. DURA AUTOMOTVE ROMNA s.r.l.
NR. PROECT: 286/2011
1. DESCRIEREA GENERALA
1.1 arhitectura
1.2 rezistenta
2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALE ANTRERENORULUI
!. OBSER"ATII REALABILE REFERITOARE LA I#OLAREA TER$ICA,
I#OLAREA %IDROFUGA, ECONO$IA DE ENERGIE SI I#OLAREA FONICA
&. $ASURI DE ROTECTIA $UNCII
'. DESCRIEREA LUCRARILOR E CAITOLE
"()u*u) 1. STRUCTURA
"()u*u) 2. AR%ITECTURA
"()u*u) !. INSTALATII
s.c. studio arca s.r.l. timisoara str. Memorandului nr. 93 tel. 0256 294218 e-mail office@studioarca.ro pag. 1
studio arca
1. DESCRIERE GENERALA
1.1 AR%ITECTURA
A$LASA$ENT
Terenul pe care va fi construit cldirea este situat n zona de nord-est a Timi oarei, n
sat Giarmata Vii, com. Ghiroda, jud. Timi , parcela nr. cadastral 400263 conform C.F.
n incinta sunt construite o hal (P) cu un corp de cladire pentru birouri, spatii tehnice si
cantina construit in regim P+1E, in care i desf oar activitatea s.c. DURA AUTOMOTVE
ROMANA s.r.l.
Accesul n incint se face de pe drumul agricol de exploatare DE 70, aflat in partea de nord a
parcelei, ce intersecteaza DJ 609 D, drumul spre Aeroportul nternational Timisoara.
REGI$UL +URIDIC
Conform extras CF nr. 400263, terenul n suprafa (msurat) totala de 49.454 mp,
intravilan extins Ghiroda, cu hala industriala in regim P, birouri P+1E, platforme betonate si
cabina poarta, se afl in proprietatea privat a s.c. DURA AUTOMOTVE ROMANA s.r.l.
DESCRIEREA SITUA IEI E,ISTENTE
n prezent pe parcela, cu numrul cadastral 400263, sunt construite:
1. Hal productie, n regim P, si corp administrativ, n regim P+1E (C1).
Cele dou corpuri de cldire sunt separate atat structural ct si func ional. Acestea comunic
la nivelul parterului prin u i care asigura accesul din hal spre hol, spa iile tehnice, cantina.
Hala de productie reprezinta volumul principal realizat din elemente structurale din
beton prefabricat i nchideri laterale u oare, realizate din casete metalice termoizolante.
nl imea la corni a este de +9,45 m. Zonele de acces marf ale halei sunt realizate din
structura metalica i au nl imea la atic de +7,00 m.
Corpul administrativ (P+1) este realizat din structur de beton cu nchideri din zidrie
de carmid cu goluri verticale, 38cm. n continuarea ei, facnd parte din acelasi tronson
structural, se afla zona spa iilor tehnice construite pe parter. nchiderile laterale sunt realizate
n ambele cazuri din zidarie finisat n exterior cu tencuiala iar n unele zone cu tabla cutat.
2. Construc ia anex (C2) este o platform betonat cu suprafa a de 1.125 mp. Pe ea
este amplasat un cort cu rol de spa iu pentru depozitare.
3. Cabina de poarta (C3), n regim parter, are o suprafa de 49 mp.
n incint, aleile pentru circula ie pietonal si auto i parcrile sunt realizate par ial din
dale de beton pe pat de nisip, par ial din platforme betonate.
Suprafa a incintei neocupat de cldiri sau circula ii este amenajat ca zon verde.
DESCRIEREA LUCR-RILOR ROUSE
Solicitarea beneficiarului s.c. DURA AUTOMOTVE ROMANA s.r.l. este de a realiza
studio arca
etapa a 2-a a investi iei - extinderea halei existente cu hal, n regim parter, i un corp
multifunctional, in regim P+1E.
Prin tema de proiectare s-au stabilit de comun acord cu beneficiarul urmtoarele
cerin e:
- realizarea unui corp de cldire pentru produc ie (hala) care cuprinde un corp P+1E,
multifunc ional;
- amenajarea rampei de acces, cirulatii auto si pietonale amplasate perimetral cldirii
propuse;
- extinderea parcajului existent.
A. E,TINDERE CL-DIRE E,ISTENT-, ETAA A II.A
n elaborarea solu iei s-a inut cont de configura ia halei existente i de condi iile de
amplasare i conformare stabilite prin documentatia de urbanism nr. 406/2004, faza PUZ,
aprobata prin hotararea Consiliului Local Ghiroda nr. 5/2005.
A.1. Descrierea /unctiuni)(r
- %a)a 0r(1uc ie (P) are acces direct amenajat pe fa ada vestic: la nivelul platformelor
exterioare si prin intermediul unei rampe auto. Hala propus este o extindere a halei
existente, cele dou corpuri de cldire comunic i vor func iona mpreun.
- C(r0 *u)ti/unc i(na) (P+1E) cuprinde:
La parter: - birou de productie,
- magazie i atelier de mentenan ,
- atelier execu ie ma ini,
- magazie piese de schimb,
- birou mentenan documenta ii,
- atelier prototip,
- sala tablouri electrice,
- sala compresoarelor,
- laborator QA.
La etaj: - sal de conferin e,
- sal pentru training,
- sal multifunc ional,
- sala server,
- birou,
- vestiare si grupuri sanitare.
Evacuarea de la etaj, n caz de incendiu, se va realiza, att prin scara principal, ct si prin a
doua scara de evacuare, amplasat n zona grupurilor sanitare.
Cele doua module func ionale comunic ntre ele.
Adiacent halei se vor amplasa doua corpuri anex:
- zon pentru garare motostivuitoare i depozitare de euri,
- zon pentru amplasare butelii propan.

studio arca
A.2. Descrierea c(nstructi23
Sistemul constructiv al halei este alctuit din stalpi si grinzi prefabricate din beton
armat. Stlpii sunt fixa i in funda ii izolate de beton.
nchiderile laterale sunt realizate din:
- panouri prefabricate de beton, pana la inaltimea de 1,00 m,
- panouri de inchidere casetate din tabla, termoizolate cu vata minerala
dispuse de la inl imea de 30 de cm pana la cota aticului (+9,45 m).
Acoperisul este realizat dintr-o nchidere u oar:
- tabl cutat cu profil trapezoidal autoportanta,
- bariera de vapori,
- termoizolatie vata minerala 15 cm,
- hidroizolatie membrana PVC.
Adiacent halei, pe fa adele vestic i sudic, sunt prevazute doua anexe realizate pe
structuri metalice independente de structura halei.
Structura corpului de birouri (multifunc ional) este alcatuit din stlpi i grinzi din beton
armat prefabricat. Plan eul peste parter este alcatuit din dale prefabricate de beton armat.
nchiderile laterale sunt realizate din zidarie BCA 25 cm cu termoizolatie cu 10 cm polistiren.
Terasa corpului de birouri este comuna cu cea a halei, are acelasi sistem de nchidere
si este necirculabila.
Cota aticului cldirii P+1E este de +9,45/+10,25 m.
Cota terenului sistematizat n zona circula[iei pietonale se afla la -0,10 m fa[ de
nivelul parterului (0,00).
Finisaje interioare zona multifunc ional:
Acces, sc ri, holuri nivel, vestiare
pardoseala - gresie antiderapant
pere[ii - faianta, zugrveli cu vopsele lavabile
tavanul - tavan fals gips-carton
Grupuri sanitare
pardoseala - gresie antiderapant
pere[ii - faianta, zugrveli cu vopsele lavabile
Sala training, conferinte, multifunctionala, server
pardoseala - covor PVC
pere[ii - zugrveli cu vopsele lavabile
Birou productie, mentenanta
pardoseala - covor PVC
Ateliere, magazii, laborator, sala compresoare si tablouri electrice
pardoseala - beton vopsit
studio arca
Finisaje exterioare
- Fa[ada corpului administrativ este placata cu termosistem - polistiren expandat (10
cm) peste care se aplic o tencuial decorative colorata. O por iune din fa ad va fi
placat cu tabla cutata cu sec iune trapezoidal.
- Finisajul exterior al halei este alcatuit din tabla cutat cu sec iune trapezoidal.
- Golurile sunt nchise cu tmplrie PVC culoare alba i geam termoizolant. Sticla
este clara si de joasa emisivitate Low-E.
Cldirea se va racorda la re[elele de electricitate, apa, canalizare, gaz, telefonie
existente in zona.
nclzirea se va realiza in sistem centralizat cu centrala termica.
Cldirea propusa se ncadreaz n Clasa de mportan[ , conform P 100/2006 i
Categoria de mportan[ C construc[ii de importan[ normal conform HG 766/1997
i L10/1995 privind calitatea n construc[ii.
B. A*ena4area incintei
n incint se vor amenaja:
- alei pietonale perimetrale cladirii finisaj dale din beton pe pat de nisip,
- alei si platforme pentru circula ia auto,
- 112 locuri de parcare realizate in continuarea zonei de parcare existente (in total vor fi 183
locuri de parcare)
. zona verde plantat cu iarba si vegeta ie joasa.
INDICI URBANISTICI
Suprafa teren (conform CF suprafa msurat) = 49 454 mp
E5istent6
Suprafata construit parter = 6 338 mp
Suprafata construit desfurat = 6 840 mp
POT = 12,82 %
CUT = 0,14
r(0unere6
Suprafata construit parter = 11 519 mp
Suprafata construit desfurat = 12 643 mp
POT = 23,29 % = POT max = 38,03% (conform PUZ, aprobat prin HCL Ghiroda nr. 5/2005)
CUT = 0,26 < CUT max = 0,43 (conform PUZ, aprobat prin HCL Ghiroda nr. 5/2005)
Suprafata alei pietonale, auto, parcari = 13 424 mp (27,14%)
Suprafa zona verde = 24 511 mp (49,57%)
studio arca
1.2 RE#ISTENTA
A. STRUCTURA %ALA
1. E)e*ente 7enera)e
Amplasament:
GARMATA Vii, Com. Ghiroda, Jud. TMS, parcela conf. C.F. nr. 400263 Ghiroda
Clasa de importanta:
conform Normativului P100-1/2006
Actiunea seismica:
a
g
=0,16g; Tc = 0.7 sec. conform Normativului P100-1/2006
2. Descrierea structurii
Prezenta documentatie trateaza partea de rezistenta a proiectului "CONSTRURE HALA (P)
S CORP BROUR (P+1E), NSTALAT S AMENAJAR N NCNTA suprastructura
prefabricata.
Cladirea este formata dintr-un corp, HALA(P) S CORP BROUR(P+1E), delimitat de axele
F/1.3 R/1;
dimensiuni exterioara: 68.85 m 72.0 m;
deschideri:24.0m+8.85m;
traveei:12x6.0 m;
inaltimea libera minima este 7.00 m la HALA(P) si 3.25 m + 3.87 m la CORP BROUR
(P+1E);
Structura de rezistenta a cladirii este urmatoarea:
fundatii pahar;
Acoperis:
Grinzi de tip: 150/14 1050 daN/ml;
Grinzi de tip: 95 620 daN/ml;
Grinzi de tip: T75 410 daN/ml;
Grinzi de tip: R30x50 375 daN/ml;
Planseu:
Grinzi de tip: L75/30/30 715 daN/ml;
Elemente de suprafata de tip: TT45/13 610 daN/ml;
nchideri:- acoperis tabla cutata autoportanta +termoizolatie + hidroizolatie;
- pereti prefabricati din beton: 400daN/mp
- hala productie: pana la cota +1.30m (ax R1, 13);
- pereti panouri metalice cu termoizolatie in continuarea celor din beton la hala
productie: 30 daN/mp;
- pereti din BCA de grosime 25cm care nu reazema pe structura prefabricata :
studio arca
- ax 1.3 pana la cota +9.45;
- ax F1 si Q1 pana la cota +9.45;
- ax 1/(F1 ... Q1) pana la cota +2.95;
Elemente nestructurale pe acoperis: 2x CTA (greutate CTA=6830 Kg) conform plansei PLAN
MONTAJ ACOPERS SECTUN 2/2
Pentru imbinarea elementelor s-a folosit procedeul uscat.
OBS:
. In 2iit(r se 2a 0re2e1ea ( e5tin1ere 1u0a a5u) 1! intre a5e)e F1.R1. Intre aceasta
e5tin1ere si c)a1irea e5istenta se 2a 0re2e1e r(st .
- n calculul static, panourile inchiderilor au fost luate in considerare nu*ai ca *ase in
analiza modala pentru situatia seismica de proiectare.
- Forta axiala in stalpi, obtinuta din calculul static nu cuprinde:
- greutatea proprie a fundatiei;
- greutatea proprie a terenului de deasupra fundatiei;
- greutatea proprie a inchiderilor care nu reazema pe suprastructura prefabricata.
!. In cazul in care se vor adopta modificari ale incarcarilor sau se va
modifica geometria structurii va fi contactat proiectantul structurii.
!. E2a)uarea incarcari)(r
Elemente nestructurale:
Acoperis:
nvelitoare+suspendate: 60 daN/m
2
;
Planseu:
Suprabetonare 8cm: 190 daN/m
2
;
Pardosea: 100 daN/m
2
Suspendate: 50 daN/m
2
Pereti despartitori: 80 daN/m
2
NCARCAR VARABLE:
ncarcarea utila:
ncarcare utila planseu: 250 daN/m
2
Actiunea zapezii:
s
k
=
i
x C
e
x C
t
x s
0,k
s
0,k
= 150 daN/m
2
greutatea de referinta a stratului de zapada;
C
e
= 0.8 coeficient de expunere al amplasamentului constructiei;
C
t
= 1 coeficient termic;
i
- coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis.
Actiunea vantului:
W(Z) = q
ref
x C
e
(z) x C
p
q
ref
= 40 daN/m
2
presiunea de referinta a vantului;
C
e
(z) - coeficient de expunere la inaltimea z deasupra teremului;
studio arca
C
p
coeficient aerodinamic de presiune;
NCARCAR ACCDENTALE:
Actiunea seismica:
Evaluarea intensitatii incarcarii seismice s-a facut pe baza analizei modale si a
urmatorilor coeficienti:
a
g
= 0,16g; T
c
= 0.7 sec;

= 1.20; q = 4.0.
prevazuti in Normativul P100-1/2006
&. Ca)cu)u) static a) structurii
Pentru determinarea eforturilor in stalpii structurii s-au efectuat calcule statice plane si
spatiale ale cladirii, avandu-se in vedere gruparea pentru verificarea la starea limita ultima
(SLU)
situatie permanenta de proiectare (fundamentala);
situatie seismica de proiectare, la care s-au avut in vedere;
-greutatea proprie a structurii;
-valoarea cvasipermanenta a incarcarilor;
-greutatea inchiderilor (introdusa ca masa in analiza modala);
-seism;
'. Ca)cu)u) sta)0i)(r
Stalpii prefabricatii au sectiunea transversala de 60x60, 60x70, 80x80 si sunt realizati
in tipare metalice.
Calculul armaturilor longitudinale ale stalpilor s-a facut la compresiune excentrica
oblica pe baza eforturilor sectionale obtinute din analiza statica. S-au luat in considerare
efectele excentricitatii aditionale si ale deformatiilor de ordinul prin intermediul coeficientului
.
Zonele critice de la baza stalpilor s-au calculat si alcatuit in conformitate cu prevederile
din P100-1/2006.
8. Ca)cu)u) e)e*ente)(r 1in 9et(n 0rec(*0ri*at
Elementele din beton precomprimat au fost incadrate in clasa XC3.
Calculele elementelor s-au efectuat in conformitate cu SR-EN 1992-1-1, avandu-se in
vedere:
- verificarea la starea limita de rezistenta;
- starea limita de rezistenta la transfer, transport si montaj.
- verificarea la transport si montaj;
- starea limita de fisurare;
- starea limita de deformatii;
- calculul zonelor de transmitere;
:. Ca)cu)u) 7rinzi)(r 1in 9et(n ar*at
Elementele din beton armat au fost calculate la starea limita ultima la actiunea
momentului incovoietor si a fortei taietoare, in conformitate cu SR-EN 1992-1-1.
studio arca
S-au verificat deschiderea fisurilor si deformatiile sub incarcari de serviciu pentru toate
elementele de beton armat.
;. Tehn()(7ia 1e e5ecutie
Executarea lucrarilor se face de catre un antreprenor specializat si atestat pentru acest
gen de lucrari, pe baza de tehnologie omologata, utilizandu-se materiale insotite de acte care
atesta calitatea lor.
Executantul lucrarilor are obligatia de a intocmi fise tehnologice pentru fiecare gen de
lucrari. Fisele tehnologice intocmite de executant vor contine detaliile cu privire la executie,
materiale, utilaje precum si la masurile de igiena i protectia muncii pe timpul executiei (scari
provizorii, parapeti de protectie, etc.). Se vor face precizarile necesare pentru PS.
La executarea elementelor prefabricate, precum si la montajul acestora se vor respecta
prevederile Codului de executie CP 012/2007; NE 013/2002.
<. Or7anizarea )ucrari)(r 1e santier
Organizarea lucrarilor se face strict in incinta, nefiind admisa extinderea in zonele
invecinate. Materialele se vor aproviziona din bazele proprii si se vor aduce in santier numai
pe masura punerii in opera.
1=. r(tectia *e1iu)ui inc(n4urat(r
Pentru protejarea mediului inconjurator se interzice depozitarea materialelor si
prefabricatelor in afara zonelor amenajate conform proiectului de organizare a lucrarilor
(aprobat conform normelor in vigoare). Resturile de materiale vor fi transportate in depozite
legal stabilite si pentru care s-au obtinut aprobarile legale. Dupa terminarea executiei
lucrarilor terenul se va elibera de resturile materiale si se va remedia in conformitate cu
prevederile proiectului de sistematizare a incintei noii investitii.
B. STRUCTURA GARA+ $OTOSTI"UITOARE, SATIU ENTRU DESEURI
1. Date generale asupra obiectivului proiectat
Obiectul proiectului "Garaj Motostivuitoare si Spatiu Deseuri" l constituie un corp de
cldire avnd destina[ia de gararea motostivuitoarelor si depozitarea deseurilor. Structura
este amplasat n Giarmata Vii, jud. Timis, avnd un regim de nl[ime P. Suprastructura
cldirii are o dimensiune n plan de 8x17 m. nl[imea suprastructurii metalice este de 4 m.
2. Tema de proiectare
Datele temei de proiectare constnd n desene generale de arhitectura i
parametri dimensionali au fost furnizate de ctre arhitect. Au fost furnizate urmtoarele
plane de arhitectur:
Sec[iuni orizontale
Sec[iuni transversale caracteristice
Fa[ade
Detaliu travee
studio arca
Obiectul contractului l-au reprezentat: stabilirea solu[iei constructive, analiza
global, dimensionarea elementelor structurale i solu[iile tehnice de realizare a structurii
metalice (elemente structurale i mbinri), caiet de sarcini.
3. Solu[ia constructiv
Structura de rezisten[ este format din cadre metalice, formate din travei
necontravntuite articulate i travei cu contravntuiri in X. n plan transversal cadrele sunt
necontravantuite rigide. n plan longitudinal, contravntuirile sunt dispuse n cadrele
exterioare. Sistemul de contravntuiri nu este aparent. Grinzile principale de cadru sunt
realizate din profile laminate, prevzute cu conectori pentru mpiedicarea flambajului
prin ncovoiere-rsucire. Stlpii suprastructurii sunt realiza[i din profile metalice laminate.
4. Evaluarea ncrcrilor
Structura de rezisten[ a cldirii este solicitat la urmtoarele ncrcri:
ncrcarea permanent
ncrcarea util
sarcini climatice din vnt i zpad
ac[iunea seismic.
ncrcrile permanente s-au stabilit in baza datelor furnizate de ctre arhitect i
beneficiar. ncrcrile climatice corespunztoare amplasamentului construc[iei s-au stabilit n
conformitate cu CR 1-1-3-2005 pentru zpad, respectiv NP 082-04 pentru ac[iunea
vntului. Ac[iunea seismica s-a evaluat n conformitate cu normativul P100-1/2006.
ncrcrile utile s- au stabilit conform STAS 10101/2A1-87. Combina[iile de ncrcri au fost
alctuite conform CR 0-2005. Structura a fost ncadrat n clasa de importan[ conform
CR 0-2005 i P100-1/2006.
5. Dimensionarea structurii
Dimensionarea structurii de rezisten[ s-a realizat n conformitate cu prevederile
STAS 10108/0-78, NP 033-99, SR EN 1994-1-1 i P100-1/2006. Normele Eurocode au fost
folosite n baza ordinului MTCT nr. 620/29.04.2005.
La dimensionarea structurii s-a avut in vedere respectarea condi[iei de rezisten[ i a
condi[iei de stabilitate corespunztoare strilor limit ultime, respectiv a deplasrilor admise
corespunztoare strilor limit de serviciu.
8. C(n1i>ii tehnice 1e e5ecu>ie ?i *(nta4
Execu[ia i montajul structurii se realizeaz cu respectarea condi[iilor de calitate i a
toleran[elor precizate n normele n vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/1-
89, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2).
Responsabilitatea pentru urmrirea calit[ii execu[iei conform normelor n vigoare
i desenelor de execu[ie revine uzinei productoare i firmei care asigur montajul structurii,
avnd obliga[ia de a semnala cu promptitudine proiectantului eventualele abateri
dimensionale fa[ de proiect sau calitatea necorespunztoare a materialelor utilizate,
studio arca
constatate n momentul recep[iei pe antier.
Proiectantul i declin orice rspundere n situa[ia n care elementele metalice sunt
executate sau montate necorespunztor, precum i fa[ de orice fel de modificare adus
structurii (sarcini suplimentare, goluri in elementele de rezisten[) aduse ulterior realizrii
construc[iei, dac nu au fost cuprinse n tema de proiectare ini[ial i nu s-au luat n
considerare la proiectare.
Pentru detalii suplimentare asupra condi[iilor tehnice de execu[ie i montaj se va
consulta caietul de sarcini.
C. STUDIU GEOTE%NIC
Totalul de 14 (patrusprezece) puncte acumulate Conform Normativului NP 074/2002
intitulat ,NORMATV PRVND PRNCPLE, EXGEN|ELE S METODELE CERCETR
GEOTEHNCE A TERENULU DE FUNDARE, pentru stabilirea riscului geotehnic al lucrrii
ncadreaz terenul de fundare din amplasamentul cercetat n tipul de risc ,MODERAT, iar din
punctul de vedere al categoriei geotehnice n ,CATEGORA GEOTEHNC 2.
Pentru ntocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au executat 4
(patru) foraje geotehnice F 1, F 2, F 3 i F 4, cu diametrul de 5, pn la adncimea de -7,00
m de la suprafa[a terenului.
S-au executat de asemenea 7 (apte) penetrri dinamice uoare PDU 1 ... PDU 7, cu
masa berbecului de 10,0 kg i nl[imea de cdere de 50 cm, conul avnd o suprafa[ de 10
cm
2
, conduse pn la adncimi de -7,50 m ... 8,00 m.
Cota de fundare minim recomandat, de la suprafa[a terenului este:
D
f
=-0,90 m pentru funda[ii continue;
D
f
=-1,70 m pentru funda[ii izolate sub stlpi.
Caracteristicile de contractilitate ale straturilor argiloase din suprafa[a terenului de
fundare, permit clasificarea acestor pmnturi n CATEGORA PMNTURLOR
ARGLOASE ACTVE, conform buletinelor de analiz.
Fundarea direct a cldirii se va realiza cu respectarea prescrip[iilor tehnice NE 0001
- 96 intitulat , COD DE PROECTARE S EXECU|E PENTRU CONSTRUC| FUNDATE PE
PMNTUR CU UMFLR S CONTRAC| MAR, conform CAPTOLULU 4 i a ANEXE
8.
Umpluturile de sub trotuare i platforme betonate se vor executa pe o grosime de 30
cm din pmnt stabilizat cu var sau dintr-un amestec ct mai omogen de pmnt contractil i
nisip n propor[ie de 60 % argil i 40 % nisip, sau n amestec de pietriuri mari i mici, sau
amestec de pietriuri cu piatr spart.
studio arca
Sunt prezentate calculele referitoare la capacitatea portant a terenului de fundare la
cota D
f
= -0,90 m, pentru o fundaie continu cu l[imea B = 0,50 m, ncrcat centric i
urmtorii parametrii geotehnici, y = 18,9 kN/m
3
, 4 = 15
o
i c = 31,0 kN/m
2
rezultnd
urmtoarele valori ale capacit[ii portante, conform STAS 3300/2-85:
p
pl
= 249,76 kN/m
2
;
p
cr
= 414,01 kN/m
2
.
n cazul unor fundaii izolate sub stlpii halei de produc[ie cu cota de fundare minim
recomandat D
f
= -1,70 m, avnd dimensiunile n plan L = B = 2,70 m, ncrcate centric, i
urmtorii parametrii geotehnici, y = 18,9 kN/m
3
, 4 = 15
o
i c = 31,0 kN/m
2
, rezult
urmtoarele valori ale capacit[ii portante conform STAS 3300/2-85:
p
pl
= 312,42 kN/m
2
;
p
cr
= 503,09 kN/m
2
.
Pentru alte dimensiuni ale tlpii funda[iilor, precum i n cazul unor ncrcri aplicate
excentric, se va reface calculul valorilor capacit[ilor portante ale terenului de fundare
conform paragrafului 3.3.1 i 4.2.1 din STAS 3300/2-85.
Lund n considerare prescrip[iile NE 012-99, referitoare la clasa de expunere a
construc[iilor n condi[iile de mediu se consider c betoanele utilizate pentru realizarea
elementelor de infrastructur se ncadreaz n clasa de expunere 2 a (mediu umed moderat)
i 5 a (mediu chimic cu agresivitate carbonic foarte slab - FS).
Ca urmare a agresivit[ii carbonice foarte slabe - FS a apelor subterane asupra
betoanelor recomandm suplimentarea acoperirii cu beton a armturilor din funda[ii cu o
grosime de 1,00 cm.
n cazul betonului utilizat pentru realizarea funda[iilor, recomandm o clas minim de
beton C 18/22,5 cu grad de impermeabilitate P 8, corespunztoare clasei de expunere 2 a i
5 a, conform Tabelului 5.4, din Normativul NE- 012 - 99.
Lucrrile de spturi, sprijiniri, umpluturi sau epuismente se vor executa cu
respectarea normativului C 169 88 intitulat ,NORMATV PRVND EXECUTAREA
LUCRRLOR DE TERASAMENTE PENTRU REALZAREA FUNDA|LOR
CONSTRUC|LOR CVLE S NDUSTRALE.
Din punctul de vedere al rezisten[ei la spare, (ndicator de norme de Deviz TS/1981)
pmnturile se pot ncadra astfel:
Sptur manual - teren tare
Sptur mecanic - teren categoria .
Dac cu ocazia executrii spturilor se vor constata nepotriviri fa[ de cele
studio arca
men[ionate n prezentul referat, acestea vor fi aduse n timp util la cunotin[ proiectantului
ct i elaboratorului studiului geotehnic.
Pe timpul executrii spturilor i turnrii betonului n funda[ii, se vor lua msurile
necesare pentru asigurarea stabilit[ii pere[ilor spturii prin folosirea unor sprijiniri adecvate,
dac este cazul.
Dup executarea spturilor pentru funda[ii este obligatorie solicitarea elaboratorilor
prezentului studiu geotehnic pentru ntocmirea procesului verbal de verificare a naturii
terenului de fundare.
O9ser2atii6
1. n descrierea functionala se vor folosi urmatoarele prescurtari:
a. Beneficiar - BN
b. Antreprenor - AN
c. Descriere functionala - DF
2. n executie se vor respecta in mod obligatoriu normele europene specifice diferitelor
categorii de lucrari in vigoare atata timp cat aceste norme nu intra in contradictie cu
normele romanesti actuale.
!. Toate materialele folosite trebuie sa aiba certificate de calitate europene (CE) si agremente
tehnice.
&. Conditiile generale ale beneficiarului sunt obligatorii pentru antreprenor (AN) atata timp cat
acestea nu intra in contradictie cu legislatia romaneasca.
2. SARCINI, OBLIGATII SI INDATORIRI ALE
studio arca
ANTRERENORULUI
2.1. $(1a)itate 1e antre0riza
Lucrarea este in totalitate in antrepriza, deci cuprinde toate lucrarile necesare pentru
executie, manopera, materialele si dotarile necesare pentru indeplinirea lucrarilor asa cum
este prevazut in partea scrisa si desenata a proiectului, in conformitate cu legile si normele in
vigoare.
2.2. Ocu0area terenu)ui
2.2.1. Ocu0area terenu)ui 0e 1(*eniu) 0u9)ic
Este in sarcina antreprenorului (AN) de a indeplini toate formalitatile si actele necesare
autoritatilor administrative competente pentru obtinerea autorizatiilor si avizelor de ocupare a
terenului situat pe domeniul public, de a prevedea prin grija si pe cheltuiala sa cele necesare
pentru imprejmuirile prescrise, avand grija periodic sa le verifice eficienta.
De asemenea, este sarcina antreprenorului (AN) de a achita toate taxele necesare pentru
ocuparea terenului public si alte costuri ce deriva din acestea si de a reamenaja/aduce la
starea initiala spatiul public ocupat dupa finalizarea lucrarilor.
Este in sarcina antreprenorului (AN) redactarea intregii documentatii pentru obtinerea
acordului de ocupare a domeniului public.
2.2.2. Ocu0area 1(*eniu)ui 0ri2at
n eventualitatea in care, inainte sau in timpul executiei lucrarilor, este necesara ocuparea
unor terenuri care nu sunt incluse in limita de proprietate a terenului beneficiarului (BN),
atunci este sarcina antreprenorului (AN) sa obtina toate permisele din partea proprietarilor
pentru ocuparea terenului. Totodata, este in grija lui imprejmuirea regulamentara, plata pentru
inchirierea terenului pe toata durata ocuparii, de a reabilita locul prin a-l aduce la starea
initiala si de a indeplini orice dorinta pe care proprietarii o pot avea asupra suprafetei de teren
ocupata, in vederea reabilitarii.
2.2.!. Ser2ituti
Sunt excluse oricare eventuale lucrari de constructii, instalatii si lucrari de infrastructura,
derivate din servituti existente fara acordul explicit al beneficiarului (BN).
2.!. r(0rietati in2ecinate
Daunele cauzate proprietatilor invecinate, a suprastructuri si infrastructuri aferente
domeniului public prin executia lucrarilor, se vor remedia/despagubi pe cheltuiela
antreprenorului (AN), el fiind unicul responsabil pentru integritatea acestora, pana la predarea
lucrarilor.
studio arca
2.&. E5ecutia )ucrari)(r
n timpul executiei lucrarilor, antreprenorul (AN) trebuie sa se supuna prescriptiilor exprimate
in prezentul act, prescriptiilor ce vor fi exprimate pe parcursul lucrarilor de catre seful de
proiect, documentatia desenata a proiectului; cat si tuturor legilor, regulamentelor si
dispozitiilor in materie tehnica si de protectia muncii.
Descrierea lucrarilor va avea o valoare indicativa si nu una exhaustiva, lucrarile trebuind a fi
predate in stare finita, in vederea intrarii in uzul pentru care sunt destinate, imediat dupa
predarea acestora beneficiarului (BN).
Descrierea lucrarilor si prescriptiile tehnice au ca scop esential indicarea lucrarilor si a
tipurilor de materiale care trebuie folosite si, acolo unde trebuie, vor fi determinate prin
desene intocmite ulterior, detaliate, pe care antreprenorul (AN) (in lipsa de desene executive)
este responsabil de a le pregati inainte de executia lucrarilor.
Beneficiarul (BN) va putea alege variantele de executie pe care le considera oportune, ce nu
schimba esential natura lucrarilor cuprinse in antrepriza si care sunt compatibile cu mersul si
organizarea lucrarilor, fara a da drept antreprenorul (AN), ca pentru aceasta, sa ceara
compensatii de orice natura.
Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a renunta total sau partial la anumite categorii de
lucrari prevazute sau de a pretinde executia altora suplimentare.
Antreprenorul, din proprie initiativa, nu va putea aduce modificari sau alte variante de
executie lucrarilor de antrepriza.
2.'. Sarcini si (9)i7atii a)e antre0ren(ru)ui
Pe langa cele ce sunt prevazute in descrierea lucrarilor, va fi in exclusivitate si in totalitate in
sarcina antreprenorului si pe cheltuiala acestuia cele ce urmeaza:
ndeplinirea si respectarea normelor derivate din legile in vigoare sau din decrete privind
protectia muncii si din legile privind protectia muncii si de prevenire a accidentelor de munca,
privind igiena muncii, asigurarile pentru accidentele in munca, prevederile privind somajul
involuntar, invaliditatea si si imbatranirea, tuberculoza si alte boli profesionale, si orice alta
dispozitie in vigoare ce ar putea interveni pe parcursul executiei lucrarilor.
Antreprenorul (AN) va trebui in orice moment sa poata demonstra la simpla cerere a
Beneficiarului ca a prevazut tot ceea ce este descris mai sus.
Antreprenorul, fata de lucratorii angajati in lucrarile care constituie obiectul prezentului
contract, trebuie sa asigure conditiile normative si atributive, care sa nu fie inferioare acelora
rezultate din contractele colective de munca aplicabile la data ofertei, la categoria si in
locatiile in care se desfasoara lucrarile.
Antreprenorul are sarcina de a controla ca eventualii subantreprenori ai sai, sa indeplineasca
fata de angajatii lor aceleasi conditii citate in paragraful de mai sus.
n executia lucrarilor, antreprenorul trebuie sa adopte, din proprie initiativa, toate prevederile
si precautiile necesare, pentru a evita vatamarea persoanelor si a lucrurilor, prin folosirea
echipamentelor de protectie la lucrul cu instalatii si aparate, care trebuie sa corespunda
normelor de prevenire a accidentelor de munca.
studio arca
Pentru aceasta, el este responsabil, din punct de vedere civil si penal, de accidentele care
pot sa apara la nerespectarea normelor de lucru, la executia lucrarilor de catre proprii
angajati, angajati ai subantreprenorilor si lucrurilor pentru cauze inerente acestora.
Dotarea corespunzatoare a incaperilor folosite drept birouri pentru personalul de conducere si
de asistenta, respectiv a incaperilor necesare personalului muncitor, aflate in incinta
santierului, conform normativelor in vigoare.
Sa asigure sursele de alimentarea cu apa si energia electrica, cat si racordurile necesare
pentru acestea.
Paza tuturor materialelor si echipamentelor depozitate in santier.
Furnizarea tuturor probelor, declaratiilor si certificarilor prevazute de lege.
nainte de punerea in lucru, furnizarea catre beneficiar a tuturor fiselor tehnice privind
materialele utilizate, care fac obiectul antreprizei si care cuprind specificatiile tehnice,
certificarile - daca sunt necesare, modalitatile de punere in lucru si indicatiile de depozitare si
intretinere a acestora.
Verificarea fiecarui dispozitiv si unealta de lucru, conform specificatiilor tehnice pentru
prevenirea accidentelor, chiar daca, intre timp, se folosesc de aceastea si eventualii
subantreprenori.
Pastrarea pe santier a evidentei lucrarilor (rapoarte zilnice de lucru).
Responsabilitatea directa fata de autoritatile competente, pentru orice dauna ce s-ar putea
produce privind canalizarea, partea carosabila a drumurilor publice si alte retele tehnologice.
Executia se va face dupa planurile de executie ale proiectantilor in acord cu beneficiarul (BN)
sau cu reprezentantul legal al acestuia.
Antreprenorul (AN) are obligativitatea ca, in decurs de 2 saptamani de la solicitare, sa puna la
dispozitia beneficiarului (BN) mostre pentru materialele prevazute.
n cazul in care sunt ofertate alte produse dect produsele de referinta, specificate de catre
proiectant, antreprenorul (AN) trebuie sa faca dovada echivalentei acestora.
Mostrele prezentate trebuie sa corespunda cel putin calitatii specificate. Hotarrea finala
referitoare la echivalenta ii revine beneficiarului (BN).
Antreprenorul (AN) are obligativitatea ca in decurs de 2 saptamani de la solicitare sa puna la
dispozitia beneficiarului (BN) monstre pentru materialele prevazute.
Pentru toate materialele specificate si prevazute trebuie sa fie aduse mostre la cererea
comitentului, cel mult in decursul a doua luni dupa acordarea mandatului, respectiv dupa
solicitare.
Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a solicita antreprenorului (AN) mostre suplimentare, in
cazul in care considera ca este necesar.
Toate consturile legate de prezentarea mostrelor trebuie sa fie incluse in pretul ofertei.
Se mentioneaza faptul ca pentru realizarea acestui proiect au fost prevazute dotari de inalta
calitate, iar pretentiile rezultate din acest lucru trebuie luate in considerare la toate materialele
folosite si la calitatea executiei.
Conform listei stabilite a dotarilor, toate produsele prezentate trebuie luate in considerare in
oferta cu acelasi pret. Prin aducerea de mostre specifice obiectului, se va alege unul dintre
studio arca
produsele acestea.
n cazul in care, pentru anumite materiale, nu exista garantie de la producator, care sa fie
valabila macar pna la expirarea termenului de garantie, vor trebui prezentate beneficiarului
(BN) alternative similare, sub forma de mostra, care vor fi puse in executie doar dupa
aprobarea de catre acesta.
Pentru constructia in sine sunt valabile proiectele de executie si de detaliu care sunt puse la
dispozitie de catre proiectanti.
Atta timp ct intentia de construire ramne aceeasi, toate modificarile intreprinse in proiectul
de executie si de detaliu se vor efectua fara modificarea pretului din oferta. n cazul existentei
contradictiilor in documente, comitentul are dreptul de a alege.
Beneficiarul (BN) isi rezerva dreptul de a exclude partial sau complet, cu efect de reducere
asupra pretului, anumite categorii de lucrari partiale sau complete; respectiv sa negocieze el
insusi cu firmele de specialitate si sa le incredinteze aceste lucrari antreprenorului (AN) in
conditiile negociate.
n acest caz, antreprenorul (AN) trebuie sa mentioneze in oferta adausurile calculate pentru
lucrari in subatrepriza.
Antreprenorul (AN) este obligat sa incheie, pentru intreaga perioada de executie a lucrarilor,
pna la receptia finala, o asigurare de raspundere civila si sa dovedeasca acest lucru
beneficiarului, fara a astepta sa i se solicite acest lucru.
Datorita marimii proiectului este necesara, permanent, prezenta unui angajat tehnic pe
santier. n cazul in care vor fi desfasurate munci de catre muncitorii executantului sau de
catre subfirme, in afara orelor obisnuite de munca, pe durata acestora, va trebui ca un
angajat tehnic sau un maistru in constructii sa fie prezent la fata locului.
Toate prestatiile si costurile pentru amenajarile de deservire, cu exceptia taxelor de
racordare, cad in sfera de prestatie a executantului.
Antreprenorul (AN) va pune la dispozitia beneficiarului (BN) un container dublu, amenajat
corespunzator cu 2 linii telefonice si o conexiune de internet pentru intreaga durata de
executie.
Panoul de identificare a investitiei trebuie executat pe placa din aluminiu caserata, iluminat si
montat conform indicatilor beneficiarului (BN).
Mutarea, demontarea si inlaturarea acestuia intra in sarcina antreprenorului (AN).
Antreprenorul (AN) este obligat sa respecte cu strictete "Conditiile generale (vezi anexa) ale
beneficiarului (BN).
Protejarea, dupa cerinta, a constructiei la rosu impotriva apei de suprafata.
Daca desfasurarea constructiilor si derularea santierului o permite, trebuie puse la dispozitia
beneficiarului (BN) pe santier cel putin 4 locuri de parcare pentru autovehicule.
Curatarea santierului, molozul si deseurile, indiferent de provenienta acestora, demontarea si
transportarea de pe santier a tuturor amenajarilor de santier, inclusiv toate costurile ce stau in
legatura cu acestea.
La finalizarea constructiilor trebuie restaurate toate suprafetele afectate de desfasurarea
studio arca
constructiilor.
Antreprenorul (AN) trebuie sa mentioneze in oferta, costurile pentru suspendarea activitatii
lucrative, care poate aparea din cauza comitentului, respectiv costurile pentru prelungirile
perioadei de construire.
Odata cu momentul inceperii receptiei, nu mai sunt permise depozitarea de materiale sau
utilaje in cladire sau pe amenajarile exterioare, doar cu aceptul explicit a beneficiarului (BN).
2.8 $ASURI DE RE"ENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
La intocmirea proiectului s-au avut in vedere urmatoarele acte normative:
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului
P118-1999;
- Prevederi privind protectia contra incendiilor prevazute in STAS nr. 90/76;
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- HG 448/2001 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun
avizarii de protectie si stingere a incendiilor;
- Ordin 269/2008 Modificarea regulamentului privind clasificarea produselor pentru constructii
pe baza performantelor de comportare la foc;
- SRN1991-1-2/2004 Actiuni asupra structurilor expuse la foc.
Este obligatoriu ca precizarile cuprinse in normele de mai sus sa fie completate de organele
de resort ale antreprenorului pentru evitarea oricarei posibilitati de aparitie a incendiului.
n mod obligatoriu, se va asigura accesul in zona a autovehiculelor speciale PS in actiune.
!. OBSER"ATII REALABILE REFERITOARE LA
I#OLAREA TER$ICA, I#OLAREA %IDROFUGA,
ECONO$IA DE ENERGIE SI I#OLAREA FONICA
!.1. Iz()are ter*ica, iz()are hi1r(/u7a si ec(n(*ie 1e ener7ie
Cerintele referitoare la izolare termica, izolare hidrofuga si economie de energie se refera la
asigurarea performantelor de izolare a spatiului considerat, astfel incat consumul energetic sa
poata fi limitat, in conditiile obtinerii unui confort minim admisibil.
studio arca
Rezistentele termice medii ale fiecarui element de constructie trebuie sa fie superioare
valorilor admise de legislatia romana.
Criteriile si nivelurile de performanta ce trebuie asigurate sunt:
a. limitarea consumului energetic pentru incalzirea cladirii pe timp de iarna;
b. asigurarea confortului termic pe timp de vara, evitarea aparitiei condensului;
c. asigurarea etanseitatii elementelor de inchidere, asigurarea hidroizolarii elementelor de
constructie perimetrale;
d. asigurarea limitarii consumului energetic.
Observatie: Realizarea unor valori superioare sau egale cu valorile minime, pe langa faptul
de-a conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuie si la ridicarea nivelului de
confort termic.
Standarde si normative principale utilizate:
MC 001-2006 Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, partile , ,
C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri
C 107/2-05 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu
alta destinatie decat cea de locuire
C 107/3-05 Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor d
constructie ale cladirilor
C 107/4-05 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu
solul
C 107/6-02 Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin
elementele de constructie
C 107/7-02 Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere
ale cladirilor
O 2513/2010 Ordin pentru modificarea Reglementrii tehnice ,Normativ privind calculul
termotehnicalelementelordeconstructieale cldirilor,indicativC107-2005
C 112 Normativ privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la
lucrarile de constructii
C 37 Normativ privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii
STAS 6472/2 Fizica constructiilor. Higrotermice. Parametrii climatici exteriori
STAS 6472/7 Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor
si materialelor de constructii
STAS 4839 nstalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile
SR 1907/1 nstalatii de incalzire. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de calcul
!.2. r(tectia /(nica
studio arca
Cerinta privind protectia impotriva zgomotului presupune conformarea elementelor
delimitatoare ale spatiilor, astfel incat zgomotul perceput de catre ocupanti sa se pastreze la
un nivel corespunzator conditiilor in care sanatatea acestora sa nu fie periclitata, asigurandu-
se totodata un confort minim acceptabil.
Criteriile si nivelurile de performanta ce trebuie asigurate sunt:
a. asigurarea izolarii acustice a spatiilor la zgomot aerian si de impact.
b. asigurarea imbunatatirii izolarii pardoselilor la zgomot de impact.
Standarde si normative principale utilizate:
STAS 10009 Acustica in constructii. Acustica urbana. Limitele admisibile ale nivelului
de zgomot
STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului la constructii civile
si social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustic
P 122 nstructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la
cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative
C 125-2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si
a tratamentelor acustice in cladiri
GP 001-1996 Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct
de vedere acustic
&. $ASURI DE ROTECTIA $UNCII
La intocmirea proiectului s-a tinut seama de prevederile legii 90/1996, 319/2006, precum si
de prevederile acte normative specifice, pe care antreprenorul (AN) le va respecta cu strictete
in executarea lucrarilor de constructii.
Masurile de protectia muncii indicate in prezenta documentatie nu sunt limitative, acestea
urmand a fi completate de antreprenor (AN) cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la
locul de munca.
Antreprenorul (AN) va respecta cu strictete prevederile legislatiei specifice si va adopta si alte
masuri pe care le va considera necesare, astfel incat, orice posibilitati de accidentare, sa fie
excluse cu desavarsire.
Obligatia antreprenorului (AN) este executia lucrarilor in conditii de siguranta, astfel incit sa
se evite producerea de accidente de munca.
Antreprenorul (AN) este direct responsabil privind activitatea proprie cu privire la protectia
muncii si a sanatatii si securitatii in munca, precum si a subantreprenorilor sai.
Antreprenorul (AN) va aduce la cunostinta personalului propriu si a subantreprenorilor sai
obligatiile pe care le au in materie de sanatate si securitate in munca, riscurile la care se
supun prin nerespectarea acestora si echipamentul necesar pentru participarea la activitatile
studio arca
prevazute in prezentul contract.
Antreprenorul (AN) va asigura controlul accesului persoanelor neautorizate in incinta santierului.
'. DESCRIEREA LUCR-RILOR E CAITOLE
"()u*u) 1. STRUCTURA
Ca0 1.1 INFRASTRUCTURA, SURASTRUCTURA
A. E,ECUTAREA LUCR-RILOR DE S--TURI SI TERASA$ENTE
1@ GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrrile de sptura, umplutur,
compactare i transport pmant.
2@ STANDARDE AI NOR$ATI"E DE REFERINTA CARE TREBUIESC RESECTATE
C18<.;; - NORMATV PRVND EXECUTAREA LUCRRLOR DE TERASAMENTE
PENTRU REALZAREA FUNDA|LOR CONSTRUC|LOR CVLE S
NDUSTRALE
C2<.;' - NORMATV PRVND MBUNT|REA TERENURLOR DE FUNDARE
SLABE PRN PROCEDEE MECANCE
TS - NORME DE DEVZ PENTRU TERASAMENTE;
GE=2;.<: - GHD PENTRU EXECUTAREA LUCRRLOR DE DRENAJ ORZONTAL S
VERTCAL
ST =1'.<: - SPECFCA|E TEHNC PRVND REFACEREA PRN OBTURARE S
ETANSARE A CONTACTULU TEREN-NFRASTRUCTUR PENTRU
CONSTRUC| DE LOCUN|E, SOCAL-CULTURALE S NDUSTRALE
1=.;8 - NORMATV PRVND PROECTAREA S EXECUTAREA LUCRRLOR DE
FUNDA| DRECTE LA CONSTRUC|;
C18.;& - NORMATV PENTRU EXECUTAREA PE TMP FRGUROS A LUCRARLOR
DE CONSTRUCT;
NORME S NORMATVE S NORMATVE ELEBORATE DE NSTTUTUL DE CERCETAR
STNTFCE PENTRU PROTECTA MUNC.
!@ E,ECUTAREA LUCRARILOR
nainte de demararea lucrrilor de spturi, se vor scoate din functiune sau se vor lsa
sub supraveghere strict si permanent toate utilit[ile care deservesc sau traverseaz
zonele de interven[ie, re[ele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc.
Deoarece nivelul apelor freatice este ridicat sunt necesare montarea de instalatii
pentru scaderea nivelului freatic.
Lucrrile se vor ataca dup mprejmuirea zonei, eventual semnalizarea pe timp de
studio arca
noapte dac deranjeaz circula[ia rutier si numai dupa maontarea instalatiilor de
epuismente. Lucrrile de sapatura la fundatii se vor realiza mecanizat iar sptura manual
n spatii nguste i pentru corectarea taluzurilor i fundul spturii. Dupa realizarea
sapaturilor se va realiza sprijinirea malurilor de pamant pentru a impiedica prabusirea lor in
timpul executarii lucrarilor la fundatii.
Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise, sunt,
n principal, cele de defriri, demolri, amenajare a terenului i a platformei de lucru.
Dac n timpul executrii spturilor se ntlnesc obiecte sau construc[ii de interes
arheologic, lucrrile se vor opri i se vor anunta organele competente.
Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei construc[iilor pe amplasamentele proiectate
i marcarea fiecrei construc[ii conform proiectului.
ntocmirea planului de executare a lucrrilor de trasare necesare fixrii pozi[iei
construc[iilor pe amplasamentele proiectate i abaterile admisibile la trasare sunt date n
"ndrumtorul privind executarea trasrii de detaliu n construc[ii" indicativ C 83-75. Trasarea
lucrrilor de terasamente pentru funda[ii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu i se
efectueaz pe baza planului de trasare, dup fixarea pozi[iei construc[iei pe amplasamentul
proiectat.
La executarea spturilor pentru funda[ii trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
- men[inerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de funda[ie sau n jurul
funda[iilor existente pe o distan[ suficient, astfel nct s nu se pericliteze instala[iile i
construc[iile nvecinate;
- cnd turnarea betonului n funda[ie nu se face imediat dup executarea spturii, n
terenurile sensibile la ac[iunea apei, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota
final pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub
talpa funda[iei.
Necesitatea sprijinirii pere[ilor spturilor de funda[ie se va stabili [innd seama de
adncimea spturii, natura, omogenitatea, stratifica[ia, coeziunea, gradul de fisurare i
umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condi[iile meteorologice i
climatice din perioada de execu[ie a lucrrilor de terasamente, tehnologia de execu[ie
adoptat etc.
n cazul cnd n aceeai incint se execut mai multe construc[ii apropiate, atacarea
lucrrilor se va face astfel inct s se asigure executarea funda[iilor ncepnd cu cele situate
la adncimea cea mai mare, iar spturile s nu influen[eze construc[iile sau instala[iile
invecinate i s nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrri nvecinate .
n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipita[iilor atmosferice neprevzute,
fundul gropii de funda[ie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de
executare a funda[iei (betonare), iar dac umezirea este puternic se va ndeprta stratul de
noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de funda[ie, n timpul execu[iei, se poate face numai
cu acordul proiectantului, avnd n vedere urmtoarele:
-Coborrea cotei fundului gropii de funda[ie sub cea prevzut n proiect se face dac
se constat o neconcordan[ a terenului cu studiul geotehnic ntocmit pe amplasament.
studio arca
-Orice modificari de cote fa[ de proiect se vor consemna n registrul de procese
verbale de lucrri ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar i de geotehnician.
Executantul are obliga[ia de a cerceta funda[iile existente i a lua imediat msuri
pentru a asigura stabilitatea acestor construc[ii, sesiznd de ndat beneficiarul i proiectantul
lucrrii n vederea stabilirii msurilor corespunztoare.
Turnarea betonului n funda[ii se va executa de regul imediat dup atingerea cotei de
fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul i d acordul privitor la
posibilitatea de fundare a construc[iei respective.
Dupa realizarea sapaturii in zona constructiei se va chema proiectantul si geotehnicianul
pentru stabilirea naturii terenului de fundare si acordarea avizului de turnare a betonului la
fundatii.
&@ TRANSORTUL A$ANTULUI
Pmntul rezultat din sptura se depoziteaz local i pe etape pentru umplutura i
numai diferen[a rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pmntul se va [ine seama de :
- distan[a de transport, act ncheiat de beneficiar cu constructorul;
- de nfoierea pmntului rezultat din sptura;
- de utilajele mecanice folosite;
- de ncrcarea mecanica a utilajului de transport.
'@ U$LUTURI DE A$ANT
Dup execu[ia lucrarilor la fundatii, se execut sistematizarea pe vertical la cotele din
proiect cu umplutur de pmnt ales din sptura.
Pmntul ales pentru umplutur, rezultat din sptur nu trebuie s con[in stratul de
sol vegetal, urme de rdcini. Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite
umplutura pe teren vegetal. Straturile de pmnt, de pietri, etc, se compacteaz n straturi
de 20-25 cm grosime cu maiul mecanic, folosindu-se pmnt cu umiditate optim pentru
compactare. Este foarte importanta compactarea pmntului cu mult contiinciozitate pentru
a se evita eventualele posibile tasri ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarc
pe pardoseala. Compactarea se va realiza pana la obtinerea unui grad de compactare de
95%-100%.
8@ CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAATURI
Proiectantul si geotehnicianul, prin obliga[iile de proiectare sau asistenta tehnica va fi
chemat pe antier pentru verificarea i consemnarea n scris a lucrrilor n fazele ascunse
ca: adncimea de fundare (terenul bun de fundare), l[imea funda[iei.
Verificarea compactrii umpluturilor se va face pe baza prevederilor fielor
tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calit[ii i recep[ia
lucrrilor de construc[ii i instala[ii aferente" indicativ C 56-85 i a "Normativului C 29-85".
Unitatea executant a lucrrilor de umpluturi va organiza verificarea compactrii
acestora cu personal calificat, laboratoarele trebuind s respecte prevederile
studio arca
"Nomenclatorului ncercrilor de laborator" i instruc[iunile de aplicare a acestuia n
conformitate cu ord. .C. nr. 8 din 7 noiembrie 1981.
Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp msurile
necesare, n cazul n care se constat c umplutura nu este corespunztoare.
:@ CONDITII DE $ASURARE A LUCRARILOR
Msurtorile lucrrilor de terasamente (spturi, umpluturi, compactri) i transport se
vor face la metru cub de terasamente, respectiv tone pentru transport conform proiect,
sczndu-se pentru volumul de umplutur, volumul canalelor de instala[ii, dac este cazul.
B. E,ECUTAREA LUCRARILOR DE COFRARE
1@ GENERALITATI.
Cofrajele i sus[inerile lor trebuie astfel alctuite nct s ndeplineasc urmtoarele
condi[ii:
- s asigure ob[inerea formei, dimensiunile i gradul de finisare prevzute n proiect
pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se abaterile limit;
- s fie etane nct s nu permit pierderea laptelui de ciment;
- s fie stabile i rezistente sub ac[iunea ncrcrilor care apar n procesul de
execu[ie;
- s asigure ordinea de montare i demontare stabilit, fr a degrada elementele de
beton cofrat sau componentele cofrajelor i sus[inerilor;
Cofrajele vor fi executate din lemn sau produse pe baz de lemn i metal.
Pentru reducerea aderen[ei intre beton i cofraje, acestea se ung cu agen[i de
decofrare pe fe[ele ce vin n contact cu betonul dup cur[area prealabil (opera[ia se face
nainte de fiecare folosire).
C182.:! - NORMATV PRVND ALCATUREA, EXECUTAREA S FOLOSREA
COFRAJELOR METALCE PLANE PENTRU PERET DN BETON MONOLT
LA CLADR
C11.:& - NSTRUCTUN TEHNCE PRVND ALCATUREA S FOLOSREA N
CONSTRUCT A PANOURLOR DN PLACAJ PENTRU COFRAJE
!@ TRANSORTUL SI DEO#ITAREA COFRA+ELOR
Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se vor face astfel nct s se evite
deformarea i degradarea lor.
Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pmnt sau depozitarea altor materiale
pe stivele de panouri de cofraje.
n baza analizrii proiectului i a condi[iilor specifice de execu[ie constructorul va
studio arca
stabili tipul de cofraje ce se va adapta i va elabora fiele tehnologice necesare realizrii
lucrrilor de cofraje.
Fiele tehnologice elaborate de executant vor cuprinde precizri de detaliu privind:
- lucrrile pregtitoare;
- fazele de execu[ie;
- pozi[ia ferestrelor de curtare sau betonare;
- programul de control al calit[ii pe faze de execu[ie a cofrajelor;
- resursele necesare;
- organizarea ra[ional a locului de munc.
&@ $ONTAREA COFRA+ELOR
nainte de nceperea opera[iei de montare a cofrajelor se vor cur[a i pregti
suprafe[ele de cofraj care vor veni n contact cu betonul ce urmeaz a fi turnat i va verifica i
corecta pozi[ia armturilor de legtur sau continuitate.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele opera[iuni:
- trasarea pozi[iei cofrajelor;
- asamblarea i sus[inerea provizorie a panourilor;
- verificarea i montarea pozi[iei panourilor;
- ncheierea, legarea i sprijinirea definitiva a cofrajelor.
n cazul n care elementele de sus[inere a cofrajelor reazem pe teren se va asigura
repartizarea solicitrilor, [innd seama de gradul de compactare i posibilit[ile de nmuiere
nct s se evite producerea tasrilor.
'@ CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE COFRA+E
n vederea asigurrii unei execu[ii corecte a cofrajelor se vor efectua verificri
etapizate preliminare, controlndu-se lucrrile pregtitoare subansamblurilor de cofraje sau
sus[inere. n cursul execu[iei se va verifica pozi[ionarea n raport cu terenul i modul de
fixare a elementelor iar n final se face recep[ia cofrajelor i consemnarea constatrilor n
Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrrilor ce devin ascunse privind:
- alctuirea elementelor de sus[inere i sprijinire;
- ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneit[ii acestora;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor n raport cu cele ale elementelor care urmeaz a
se betona;
- pozi[ia golurilor;
- pozi[ia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situa[iei la nivelele
inferioare.
C. E,ECUTAREA LUCRARILOR DE AR$ARE SI REALI#AREA LANSEELOR CU
TABLA CUTATA
1@ GENERALITATI
studio arca
Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de
livrare) sunt indicate n standardele de produs STAS 438/1-89 pentru o[eluri cu profil neted
OB 37 i profilate PC 52, PC 60 respectiv 438/2-91 i 438/4-98 pentru srme trase i plase
sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armturi sunt precizate
n STAS 10107/0-90 sau n alte reglementri specifice.
Livrarea o[elului beton se va face n conformitate cu reglementrile n vigoare, nso[it
de un document de calitate (certificat de calitate / inspec[ie, declara[ie de conformitate) i
dup certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dup certificatul de
conformitate.
n cazul n care livrarea se va face de ctre o baz de aprovizionare, aceasta este
obligat s transmit certificatele de garan[ie corespunztoare loturilor pe care le livreaz.
O[elurile pentru armaturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spatii
amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure:
- evitarea condi[iilor care favorizeaz corodarea;
- evitarea murdririi acestora cu pmant i alte materiale;
- asigurarea condi[iilor de identificare usoar a fiecrui sortiment sau diametru.
Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, opera[ia de control va consta n:
- constatarea existentei certificatului de calitate sau de garan[ie;
- verificarea dimensiunilor sec[iunii;
- verificarea prin ndoire la rece.
n cazul n care exista dubii asupra calit[ii o[elurilor se va proceda la verificarea
caracteristicilor mecanice prin ncercarea la trac[iune i, dup caz, la sudabilitate.
C1&=.<.;8 - NORMATV PENTRU EXECUTAREA LUCRARLOR DN BETON S BETON
ARMAT NORME S REGLEMENTAR PRVND ASGURAREA CALTAT N
CONSTRUCT LEGEA 10/1995
C1'8.;< - NDRUMATOR PENTRU APLCAREA PREVEDERLOR STAS 6657/3-89 ,
ELEMENTE PREFABRCATE DN BETON, BETON ARMAT S BETON PRECOMPRMAT,
PROCEDEE, NSTRUMENTE S DSPOZTVE DE VERFCARE A CARACTERSTCLOR
GEOMETRCE"
Pe ntreaga perioad de executare a lucrrilor se vor respecta normele generale i
normele specifice de protec[ia muncii n vigoare (Norme specifice de securitate a muncii
pentru prepararea, transportul, turnarea betonului i executarea lucrrilor de beton armat
aprobate de Ministerul Muncii i Protec[iei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum i
normele de paz contra incendiilor.
!@ FASONAREA DEO#ITAREA SI $ONTAREA AR$ATURII
nainte de nceperea lucrrilor, executantul este obligat s examineze amnun[it
proiectul i s aduc la cunotin[a investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri ntre diferite
planuri sau dificult[i de adaptare la teren i execu[ie a proiectului. n cazul lucrrilor
executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84.
studio arca
Fasonarea barelor, confec[ionarea i montarea carcaselor de armtura se va face n
conformitate cu prevederile proiectului dar tinandu-se seama de dimensiunile exacte pe
santier.
nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile
proiectului, [innd seama de posibilit[ile practice de montare i fixare a barelor, precum i
de aspectele tehnologice de betonare i compactare.
Armaturile trebuie s fie curate i drepte nainte de fasonare.
O[elul livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda la
taiere i fasonare, fr a se deteriora profilul. La ntindere, alungirea maxim nu va depi
1mm/m.
Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct se va
evita confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cur[enia lor pana la montare.
n cazul n care, datorita condi[iilor locale, poate fi favorizat corodarea o[elului se
recomand montarea i betonarea armturilor n maxim 15 zile de la confec[ionare.
Barele cu profil cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
$(ntarea ar*3turi)(r 0(ate s3 Bncea03 nu*ai 1u036
- recep[ionarea calit[ii cofrajelor
- acceptarea de ctre proiectant a fiei tehnologice de betonare a elementelor sau
pr[ilor de structur al cror volum depaseste 100 mc i este necesar s fie prevzute
rosturile de turnare.
La montarea armturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfurri a
turnrii i compactrii betonului.
Armturile vor fi montate n pozi[ia prevzuta n proiect, lundu-se msuri care s
asigure men[inerea acestora, n timpul turnrii betonului (distan[ier, agrafe, capre). Se vor
prevedea:
- cel pu[in doi distan[ieri la mp de placa sau perete;
- cel pu[in un distan[ier la fiecare ml de grinda sau stlp.
Distan[ierii vor fi din mase plastice. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel-
beton.
Pentru men[inerea n pozi[ie a armturilor de la partea superioara a plcilor, se vor
folosi capre din otel-beton, sprijinite pe armtura inferioara sau pe distan[ieri i dispuse intre
ele la o distanta de maxim 1.00 m (1 buc / mp) n cmp, respectiv la maxim 50 cm (4 buc/mp)
n zonele de consola.
Barele din planseu vor trece peste barele din grinzi. Praznurile i piesele metalice
nglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legare cu srma de armtura elementului
sau vor fi fixate de cofraj, astfel nct s se asigure men[inerea pozi[iei lor n tot timpul
turnrii betonului.
La ncruciri, barele de armtur trebuie s fie legate intre ele cu sarma neagra
(STAS 889-980). Cnd legtura se face cu srm, se vor utiliza doua fire de sarma de 1-1.5
mm diametru.
ncrucirile armturilor din plci vor avea legate n mod obligatoriu doua rnduri
studio arca
marginale pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul re[elelor, vor fi legate din 2 n 2
n ambele sensuri (n ah).
La grinzi i stlpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armturii cu colturile etrierilor
sau cu ciocurile agrafelor.
Abaterile maxime admisibile la fasonarea barelor i montarea armturilor, sunt pentru
43 6 de 40.1 mm si pentru 46 10 de 40,15 mm.
nndirea armturilor se face prin suprapunere sau sudura, conform proiectului.
Ancorarea armturilor n cazul barelor orizontale la centuri i a barelor orizontale
independente din armarea de cmp se face pe o lungime de 40 pentru barele din PC 52 i
OB 37.
Atunci cnd din motive justificate, constructorul nu dispune de sortimentele i
dimensiunile prevzute n proiectul de execu[ie, se poate proceda la nlocuirea acestor
armaturi respectnd urmtoarele condi[ii :
- adoptarea altor diametre de bare, de acelai tip de otel cu cel nlocuit se face astfel
nct aria armturilor s rezulte egala sau cu cel mult 5% mai mare dect cea din proiect;
- pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult
25% mai mare dect cel prevzut n proiectul lucrrii, fara a schimba tipul otelului.
nlocuirea de armatura se va face numai dupa obtinerea avizului proiectantului de structura si
se men[ioneaz pe planurile de execu[ie care se depun la cartea construc[iei.
&@ LACI CO$USE DIN TABLA CUTATA CBETON
Tabla cutat ndeplinete un dublu rol:
- de cofraj, capabil s preia greutatea betonului proaspt, a armturilor precum i
ncrcrile tehnologice n faza de turnare;
- de armtur de rezisten[, dup ntrirea betonului.
Caracterul compozit al elementului n exploatare este asigurat prin realizarea unei
conlucrri ntre tabla cutat i beton, capabil s mpiedice lunecrile ntre cele dou
elemente, astfel nct s lucreze ca un element structural unitar.
Deoarece plcile compuse o[el-beton sunt componentele planeelor unor structuri
antiseismice, este necesar asigurarea rolului de contravntuire orizontal a planeelor. n
acest sens, prin fixarea tablei cutate pe reazemele marginale,se asigur att transmiterea
ncrcrilor orizontale, ct i men[inerea pozi[iei n timpul execu[iei i mpiedicarea lunecrilor
sub efectul ncovoierii.
Ancorajele de capt se pot realiza prin gujoane cu cap sudate sau mpucate in placi
inglobate prevazute in talpa superioar a grinzilor pe care se reazem placa.
Tipurile de table cutate produse n [ara noastr i caracteristicile corespunztoare ale
acestora sunt cuprinse n cataloagele firmelor productoare.
Tablele ce intr n alctuirea plcilor compuse vor avea o rezisten[ la ntindere de
min. 220 N/mm
2
.
Se men[ioneaz c la noi n [ar se produc table cutate cu pere[i netezi. n vederea
aplicrii solu[iei de plac compus tabl cutat-beton este necesar realizarea unor table cu
amprente pe pere[ii nclina[i ai cutelor, sau prevederea altor mijloace de conlucrare mecanic
studio arca
ntre tabl i beton.
Pentru realizarea plcilor compuse tabl cutat-beton se recomand tabla cutat din
o[el moale, OL 37, protejat prin galvanizare, cu profile trapezoidale si prevazute cu
amprente pe peretii inclinati ai cutelor (cofrastra).
Suprafe[ele expuse ale tablei de o[el trebuie protejate adecvat s reziste la condi[iile
atmosferice specifice.
Se recomand protejarea prin zincare a ambelor fe[e ale tablei.
Plcile compuse reazem pe grinzile de beton pe o lungime minim de 75 mm, iar
tabla cutat pe min. 50 mm;
n cazul reazemelor intermediare fr continuitate, lungimile de rezemare, din ambele pr[i,
vor fi de min. 50 mm, cnd reazemele sunt din beton sau o[el respectiv min. 75 mm, cnd
sunt din zidrie .
n cazul reazemelor intermediare cu continuitate, suprapunerea tablelor n dreptul
reazemelor din o[el sau beton se face pe min 100 mm .
Pentru urmrirea comportrii plcilor compuse tabl cutat-beton se vor face dou
tipuri de ncercri i anume:
- ncercri pe epruvete, pentru testarea conlucrrii dintre tabla cutat i beton;
ncercrile se fac pe epruvete compuse tabl amprentat-beton. Fiile de tabl se
decupeaz din panourile de tabl cutat utilizate la realizarea plcii compuse, iar betonul va
corespunde clasei de calitate a celui folosit n elementul compus.
D. E,ECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE
1@ GENERALITATI
n capitolul de fata sunt specificate cerin[ele de baz ce trebuie ndeplinite n ceea ce
privete betonul (materialele componente, compozi[ia, propriet[ile betonului proaspt i
ntrit, turnarea, tratarea) sunt stabilite criterii pentru satisfacerea acestor cerin[e n contextul
sistemului de control i asigurare a calit[ii, n vigoare.
STAS 1=1=:D=.<= - CALCULUL S ALCTUREA ELEMENTELOR DN BETON, BETON
ARMAT S BETON PRECOMPRMAT
1==.=8 - NORMATV PENTRU PROECTAREA ANTSESMC A
CONSTRUC|LOR DE LOCUN|E, SOCAL-CULTURALE,
AGROZOOTEHNCE S NDUSTRALE
C 18.;& - NORMATV PENTRU REALZAREA PE TMP FRGUROS A
LUCRRLOR DE CONSTRUC| S A NSTALA|LOR AFERENTE
N ==:.<: - COD DE PROECTARE PENTRU STRUCTUR S CADRE DN BETON
ARMAT
studio arca
C '8.;' - NORMATV PENTRU VERFCAREA CALT| S RECEP|A
LUCRRLOR DE CONSTRUC|
!@ TURNAREA BETONULUI
Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai daca sunt ndeplinite
urmtoarele condi[ii:
- fia tehnologic pentru betonarea obiectivului n cauz este ntocmit i acceptat
de beneficiar;
- sunt aprovizionate i verificate materialele necesare;
- sunt recep[ionate calitativ lucrrile de sapaturi, cofraje i armare;
- suprafe[ele de beton turnate anterior i ntrite sunt cur[ate de pojghi[e de lapte de
ciment, nu prezint zone necompactate sau segregri i au rugozitatea necesar unei bune
legaturi intre cele dou betoane;
- nu se ntrevede posibilitatea apari[iei unor condi[ii climatice nefavorabile.
-sunt asigurate posibilit[i de splare a utilajelor de transport i punere n oper a
betonului;
- sunt stabilite, dup caz, i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonrii n cazul interven[iei unor situa[ii accidentale (sta[ie de betoane i mijloace de
transport de rezerv, surs suplimentar de energie electric, materiale pentru protejarea
betonului, condi[ii de creare a unui rost de lucru etc.);
- n cazul funda[iilor, sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din
precipita[ii, astfel nct acestea s nu se acumuleze n zonele ce urmeaz a se betona;
- sunt asigurate condi[iile necesare recoltrii probelor la locul de punere n oper i
efecturii determinrilor prevzute pentru betonul proaspt, la descrcarea din mijlocul de
transport;
- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ndeplinesc
condi[iile tehnice stabilite i sunt refuzate.
n baza verificrii ndeplinirii condi[iilor de mai sus, se va consemna aprobarea
nceperii betonrii de ctre: responsabilul tehnic cu execu[ia, reprezentantul beneficiarului i
n cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul SC, n conformitate cu prevederile
programului de control al calit[ii lucrrilor - stabilite prin conrtact.
Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat, pe baza unor noi verificri
suplimentare , n cazurile n care:
- au intervenit evenimente de natur s modifice situa[ia constatat la data aprobrii
(intemperii, accidente, reluarea activit[ii la lucrri sistate i neconservate);
- betonarea nu a nceput n intervalul de 7 zile, de la data aprobrii.
nainte de turnarea betonului, trebuie verificat func[ionarea corect a utilajelor pentru
transportul local i compactarea betonului.
Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor i msurilor mai sus.
Betonarea unei construc[ii va fi condusa nemijlocit de eful punctului de lucru. Acesta
va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea normativului P 140-86 i
fisa tehnologica.
studio arca
La turnarea betonului se va avea grija ca :
- cofrajele betonului vechi care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu
apa cu 2-3 ore nainte i imediat la turnare, deprtndu-se apa rmas;
- din mijlocul de transport betonul se va descarc direct n lucrare;
- dac betonul nu se ncadreaz n limitele de lucrabilitate sau prezint segregri va fi
refuzat;
- nl[imea liber de cdere a betonului va fi de maxim 1.5m;
- se vor lua masuri pentru evitarea deformrii sau degradrii armturilor;
- se interzice scuturarea armturii n timpul betonrii i aezarea vibratorului pe
armtura;
- n zonele cu armaturi dese se va urmri umplerea complet a sec[iunii;
- se va urmri comportarea cofrajelor i sus[inerilor;
- betonarea se face continuu pn la rosturile prevzute n proiect sau fisa
tehnologica;
- durata maxima admis activit[ii de betonare nu va depi timpul de ncepere a prizei
betonului, care se poate considera de 2 ore de la prepararea betonului;
- n cazul cnd se produce o ntrerupere mai mare, reluarea turnrii este permisa
numai dup pregtirea suprafe[elor.
Betonarea elementelor verticale se va face:
- la elementele cu maxim 3 m inaltime, se admite cofrarea pe toata nl[imea i
betonarea de la partea superioara
- primul strat va avea lucrabilitatea situat la limita maxim admis prin fisa
tehnologic i nu va depi nl[imea de 30 cm.
Turnarea grinzilor i plcilor se va face respectnd urmtoarele indica[ii:
- grinzile i plcile care sunt legate se vor turna n acelai timp;
- la turnarea plcii se vor folosi repere de grosime dispuse la maxim 2.00 m. La 2 - 4
ore de la terminarea betonrii se va proceda la protejarea suprafe[ei libere a betonului cu
materiale care s asigure ocrotirea evaporrii apei din beton i rcirea rapid. Protec[ia se
va ndeprta dup minim 7 zile daca diferen[a de temperatur nu este mai mare de 12C.
Compactarea mecanica a betonului se va face i prin vibrare interioar, exterioar si
de suprafa[. Durata de vibra[ie va fi de 5-30 secunde n cazul vibrarii interioare i de 30-60
secunde n celelalte cazuri. Lucrabilitatea betonului va fi de L1-L5 n cazul vibrarii interioare,
L3 n cazul vibrarii exterioare i L2 n cazul vibrarii de suprafata.
n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru. n cazul n care nu se pot
evita, pozi[ia lor va fi stabilita prin fia tehnologic si va fi aprobata de proiectant.
La stabilirea rosturilor se vor avea n vedere urmtoarele:
- la stlpi se prevd numai la baz;
- la placi vor fi la 1,5 - 1,3 din deschiderea plcii;
La realizarea rosturilor de turnare se va tine cont de urmtoarele:
- rosturile la stlpi vor fi perpendiculare pe axa elementului iar la placi perpendiculare
pe suprafa[a lor;
- suprafa[a rosturilor va fi bine curtat nainte de continuarea betonrii;
studio arca
- nainte de turnarea betonului nou, suprafa[a va fi splat cu ap.
n cazul cnd temperatura mediului este mai mica de +5C se vor aplica masuri de
protec[ie.
Pe timp ploios, suprafe[ele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilena, att timp cat exista pericolul ndeprtrii laptelui de ciment.
Pr[ile laterale ale cofrajului se vor ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten[
minim de 2.5 N/mp, astfel nct muchiile i fe[ele s nu fie deteriorate, n rest pentru
decofrare se vor respecta cerin[ele normativului P140-86.
n cursul opera[iei de decofrare se vor respecta :
- sus[inerile se vor desface ncepnd din zona centrala a deschiderii elementelor
continund simetric;
- decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusca a incarcarilor, ruperea
muchiilor sau degradarea cofrajelor i sus[inerilor;
n cazul deschiderilor mai mari de 3,00 m se vor lsa popi de siguran[a astfel:
- la grinzi pana la 6,00 m - un pop la mijloc;
- la grinzi mai mari de 6,00 m - distanta intre popi trebuie sa fie maxim 3,00 m;
- la placi, un pop la 12,00 mp de placa;
- intre etaje popii vor fi aeza[i pe aceeai vertical.
Abaterile maxime admise sunt:
- n ceea ce privete dimensiunile sunt identice cu cele de la cofraje;
- n ceea ce privete defectele de suprafa[a o adncime de maxim 1.00 mm, suprafa[a
de maxim 300 cmp/defect, iar totalul defectelor de maxim 10% din suprafa[a elementelor;
Defectele care se ncadreaz n limitele de mai sus nu vor fi consemnate prin proces verbal,
remedierea lor fcndu-se prin tencuire sau conform normativului C 149-87.
n cazul n care loturile de materiale aprovizionate (o[el-beton, ciment, agregate,
adaosuri, aditivi) nu ndeplinesc condi[iile de calitate se va interzice utilizarea lor i se va
ntiin[a productorul, beneficiarul i organele nspec[iei jude[ene n Construc[ii, Lucrri
Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului n termen de maximum 48 de ore.
Fazele procesului de execu[ie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n
majoritate lucrri care devin ascunse, astfel nct verificarea calit[ii acestora trebuie s fie
consemnat n Registrul de procese verbale pentru verificarea calit[ii lucrrilor ce devin
ascunse ncheiate ntre reprezentantul investitorului i executant (Proces verbal de recep[ie
calitativ). n cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: beneficiarului,
proiectantului, executantului i a inspec[iei n construc[ii care n func[ie de rezultatul
controlului va autoriza sau nu continuarea lucrrilor. Nu se admite trecerea la o nou faz de
execu[ie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedent dac aceasta
urmeaz s devin o lucrare ascuns.
n procesele verbale se vor preciza concret verificrile i msurtorile efectuate,
abaterile constatate iar dup caz, ncadrarea n toleran[ele admisibile fa[ de proiect.
E. STRUCTURA $ETALICA
studio arca
1. GENERALITATI
1.1. re2e1eri 7enera)e
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la realizarea documenta[iei DDE, execu[ia n
uzin, peantier i montaj, la controlul i recep[ia confec[iei metalice care face parte din
investi[ie.
Execu[ia, recep[ia, depozitarea, att n uzin ct i pe antier, transportul, ambalarea,
montajul, vopsirea i finisajul construc[iei i a par[ilor de construc[ie metalica, vor respecta
prevederile standardelor, normativelor i instruc[iunilor tehnice n vigoare i prevederile
prezentului Caiet de Sarcini.
Prezentul Caiet de Sarcini nu suplinete prevederile normativelor n vigoare ci le
completeaz i precizeaz anumite detalii i modul de interpretare.
Respectarea prevederilor normativelor n vigoare, cu aplicabilitate la lucrrile de
construc[ii n toate fazele de execu[ie i montaj ale investi[iei, specificate sau nu n
documenta[ie i prezentul Caiet de Sarcini, este obligatorie i constituie baza recep[iei
provizorii i definitive a unor par[i din lucrare sau a ansamblului ei.
Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu ntregul personal de execu[ie,
n uzina i pe antier, referitor la proiect, normative, instruc[iuni tehnice i prezentul Caiet
de Sarcini n aa fel nct fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrrii sa cunoasc
perfect sarcinile ce le revin n respectarea condi[iilor tehnice de calitate a lucrrii.
1.2. N(r*ati2e 1e re/erin>3
STAS :8:D= . ;; - Construc[ii civile, industriale i agricole. Construc[ii din o[el.
Condi[ii tehnice generale de calitate.
EN 1=<=.162==; - Execution of steel structures and aluminium structures - Part 1:
Requirements for conformit assessment of structural components
EN 1=<=.262==; - Execution of steel structures and aluminium structures - Part 2:
Technical requirements for steel structures.
SR EN 2';1:D<! - mbinri sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor.
STAS :8:D2 . :; - Construc[ii civile, industriale i agricole. mbinri nituite i
mbinri cu uruburi de construc[ii din otel. Prescrip[ii de execu[ie.
SR EN 1==2'.1D2==' - Produse laminate la cald din o[eluri de construc[ie nealiate.
Condi[ii tehnice de livrare
C 1'= C << - Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din otel ale
construc[iilor civile, industriale i agricole.
SR EN :2<.1,2,!,&.1<<8 - Condi[ii de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor
metalice
SR EN 2<8<2.1<<& - Sudarea cu arc electric cu electrodul nvelit. Sudare cu arc electric n
mediu protector i sudare cu gaze prin topire.
SR EN 1==2=.<& - Definirea i clasificarea mrcilor de o[el.
studio arca
SR EN 1===2.1 - Materiale metalice. ncercarea la trac[iune. Partea 1: Metod de
ncercare la temperatura ambiant.
SR EN 1==21 - O[eluri i produse siderurgice. Condi[ii tehnice generale de
livrare
SR EN 1==2:.1 Sisteme de simbolizare pentru o[eluri. Partea 1: Simbolizarea
alfanumeric; simboluri principale.
SR EN 1==2:.2 Sisteme de simbolizare pentru o[eluri. Partea 2: Simbolizarea
numeric.
SR EN 1==&'.1 Materiale metalice. ncercarea la ncovoiere prin oc pe epruvete
Charp. Partea 1: Metod de ncercare.
SR EN 1=18& O[eluri de construc[ii cu caracteristici mbunt[ite de deformare pe
direc[ie perpendicular pe suprafa[a produsului.
STAS 1=188D1.:: rotec!ia contra coroziunii a construc!iilor "in o!el supraterane.
Pregtirea mecanic a suprafe[elor.
STAS 1=:=2D1.;! Protec[ia contra coroziunii a construc[iilor din o[el supraterane.
Acoperiri protectoare. Condi[ii tehnice generale.
STAS 1=:=2D2.;= Protec[ia contra coroziunii a construc[iilor din o[el supraterane.
Acoperiri protectoare pentru construc[ii situate n medii neagresive, slab
agresive i cu agresivitate medie.
STAS 1=12;.;8 Protec[ia contra coroziunii a construc[iilor supraterane din o[el.
Clasificarea mediilor agresive
G 111.=& Ghid de proiectare privind protec[ia mpotriva coroziunii a
construc[iilor din o[el
SR ISO <22!61<<8 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.
Clasificare
SR EN ISO 12<&&. 262==2 - Vopsele i lacuri. Protec[ia prin sisteme de vopsire a structurilor
de o[el mpotriva coroziunii
GE ='!.=& Ghid de execu[ie privind protec[ia mpotriva coroziunii a
construc[iilor din o[el
GE ='&.=8 Ghid privind urmrirea n exploatare a protec[iilor anticorozive la
construc[ii din o[el. Msuri de interven[ie
SR EN 1<<!.1.1= Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o[el Partea 1-10: Alegerea claselor
de calitate a o[elului.
SR EN ISO 1!<1;6 2==; - Sudare. Bol[uri i inele ceramice pentru sudarea cu arc electric
a bolturilor
SR EN ISO 1&'''6 2==: - Sudare. Sudarea bol[urilor pe materiale metalice
SR EN 1'=&;.16 2==: - Asamblri cu uruburi nepretensionate pentru structuri metalice.
Partea 1: Cerin[e generale
1.!. C)asa 1e i*0(rtan>3 a c(nstruc>iei
Structura se ncadreaz n clasa de importan[ conform CR 0-2005 i P100-
1/2006.
1.&. $ateria)e
n conformitate cu documenta[ia PT, n elementele structurii de rezisten[ a
cldirii se folosesc urmtoarele materiale i organe de asamblare:
- o[el S355 J2 Z15 (HEB200, PE200, Teava 4100, plci de capt t=20mm) conform
studio arca
SR EN 10025-1
- otel S355 J2 (celelalte elemente)o[el, conform SR EN 10025-1
- organe de asamblare (urub+piuli[+aib) pentru mbinri nepretensionate, conform
SR EN 15048-1: 2007
Toate materialele utilizate la construc[ia lucrrii vor fi vor fi nso[ite de certificate de
calitate i specifica[ii tehnice n conformitate cu normele na[ionale i europene n vigoare,
corespunztor cerin[elor specificate n proiect. Certificatele de calitate vor fi prezentate la
recep[ie n uzin a produselor laminate, respectiv la recep[ia pe antier, dup care vor fi
pstrate la executant i beneficiar timp de 10 ani.
Furnizorul lucrrilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare
200- 500 tone livrate. Defectele de suprafa[a i interioare ale laminatelor trebuie sa
corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.
1.'. Cate7(ria 1e e5ecu>ie a )ucr3ri)(r 1e c(nstruc>ii *eta)ice
Elementele structurii metalice se clasific conform STAS 767/0-88 n categoria de
execu[ie B. Pentru elementele sudate, nivelul de acceptare al defectelor n conformitate cu
SR EN 25817- 1993 i C150-1999 este marcat pe planele cu detaliile de mbinri.
2. DOCU$ENTATIA TE%NICA DE E,EECUTIE SI $ONTA+
2.1. Documenta[ia DDE
Documenta[ia DDE se elaboreaz de ctre proiectantul de specialitate, pe baza
PT, prezentului caiet de sarcini i a normelor tehnice n vigoare; se supune verificrii de ctre
verificatorul atestat MLPTL, atestat de ctre beneficiar. Documenta[ia DDE va con[ine piesele
scrise i desenate specificate n STAS 767/0-88. Documenta[ia DDE va con[ine urmtoarele
informa[ii:
Pentru zonele i barele disipative, valoarea limitei de curgere f,max care nu poate fi
depit de materialul folosit efectiv la realizarea structurii, trebuie specificat i notat n
planurile de execu[ie.
Categoria de execu[ie pentru fiecare element n parte conform articolului 1.3. din STAS
767/0 - 88;
Pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare custur sudat n parte, nivelul de
acceptare al sudurilor conform nstruc[iunilor tehnice C 150 - 99;
Reprezentarea i cotarea mbinrilor sudate se va face n conformitate cu SR-EN
22553 1995 "mbinri sudate i lipite. Reprezentri simbolice pe desene" i STAS 735/2-87
"Notarea pe desen a procedeelor de examinare nedistructiv a mbinrilor sudate".
Proiectantul DDE nu poate modifica solu[iile tehnice i specifica[iile din PT dect cu
acordul proiectantului PT i a verificatorului atestat.
2.2. Documenta[ia tehnologic de execu[ie n uzin
Documenta[ia tehnologic de execu[ie n uzin, se realizeaz pe baza proiectelor PT
i DDE n conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini i cu normele tehnice n
vigoare. Furnizorul are obliga[ia sa ntocmeasc o documenta[ie a tehnologiei de
confec[ionare, care s cuprind opera[iile de debitare i prelucrare a pieselor i preasamblare
n uzin.
studio arca
! od ifi c ri
ntreprinderea care uzineaz piesele metalice are obliga[ia ca nainte de nceperea
uzinrii s verifice planurile de execu[ie. O aten[ie deosebit se va da verificrii tipurilor i
formelor custurilor sudate prevzute n proiect. n cazul constatrii unor deficien[e sau n
vederea uurrii uzinrii (de exemplu alte forme ale rosturilor, mbinrilor sudate precum i
pozi[ia mbinrilor), se va proceda dup cum urmeaz :
-pentru deficien[e care nu afecteaz structura metalic din punct de vedere al
rezisten[ei sau montajului (neconcordan[a unor cote, diferen[e n extrasul de materiale, etc.),
uzina efectueaz modificrile respective, comunicndu-le n mod obligatoriu i proiectantului;
-pentru unele modificri care ar putea afecta structura din punct de vedere al
rezisten[ei sau al montajului, va comunica proiectantului propunerile de modificri pentru
avizul acestuia.
Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabil scris a
proiectantului. Modificrile mai importante se introduc n planurile de execu[ie de ctre
proiectant; pentru
unele modificri mici acestea se pot face de ctre uzina executant, dup ce primete avizul
n scris al proiectantului.
C on [ i nu t ul do c um e n t a [ i e i
Dup verificarea proiectului i introducerea eventualelor modificri, uzina
constructoare ntocmete documenta[ia de execu[ie care trebuie sa cuprind :
-Toate opera[iile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor
ncepnd de la debitare i terminnd cu expedierea lor.
-Tehnologia de debitare i tiere.
-Procesul tehnologic de execu[ie pentru fiecare subansamblu n parte, care trebuie s
asigure mbinrilor sudate cel pu[in aceleai caracteristici mecanice ca i cele ale metalului
de baz care se sudeaz, precum i clasele de calitate prevzute n proiect pentru
custurile sudate.
-Preasamblarea n uzin, metodologia de msurare a tolerantelor la
premontaj.
Procesul tehnologic de execu[ie pentru fiecare pies trebuie sa cuprind:
-piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
-procedeele de debitare ale pieselor i de prelucrare a muchiilor, cu modificarea
clasei de calitate a tieturilor;
-mrcile i clasele de calitate ale o[elurilor care se sudeaz;
-tipurile i dimensiunile custurilor sudate;
-forma i dimensiunile muchiilor care urmeaz a se suda conform datelor din proiect
sau, n lipsa acestora, conform SR EN 29692/94 i SR EN SO 9692-2 :2000;
-marca, caracteristicile i calitatea materialelor de adaos: electrozi, srme i flexuri;
-modul i ordinea de asamblare a pieselor n subansamble;
-procedeele de sudare;
-regimul de sudare;
-ordinea de execu[ie a custurilor sudate;
-ordinea de aplicare a straturilor de sudura i numrul trecerilor;
-modul de prelucrare a custurilor sudate;
-tratamentele termice dac se consider necesare;
-ordinea de asamblare a subansamblelor;
studio arca
-planul de control nedistructiv (Roentgen, gamma sau ultrasonic) al mbinrilor;
-planul de prelevare a epruvetelor pentru ncercri distructive;
-regulile i metodele de verificare a calit[ii pe faze de execu[ie, cf. cap. 4 din STAS
767/0- 88 i prevederile prezentului caiet de sarcini.
Regimurile de sudare se stabilesc de ctre ntreprinderea de uzinare, pe mbinri de
prob, acestea se consider corespunztoare numai dac rezultatele ncercrilor distructive
i analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor
din tabelul 6 al normativului respectiv.
Furnizorul este direct si singur rspunztor pentru ntocmirea proceselor
tehnologice de execu[ie si sudare ale subansamblelor (care se executa n uzin), de
alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca i
calitatea lucrrilor executate, n conformitate cu planurile de execu[ie si prezentul Caiet de
Sarcini.
"ro ce dura de sudar e : # i e t e hno l og i c e
n vederea realizrii n bune condi[iuni a subansamblelor realizate n serie,
ntreprinderea executant va ntocmi fie tehnologice pentru toate tipurile de procedee de
sudare utilizate la lucrare i pentru toate subansamblele sudate conform procedurilor
respective.
La ntocmirea fielor i procedeelor tehnologice se va avea n vedere
respectarea dimensiunilor i cotelor din proiecte, precum i calitatea lucrrilor, n limita
toleran[elor admise prin STAS 767/0 - 88 i prin prezentul caiet de sarcini.
Dimensiunile i cotele din planurile de execu[ie reprezint cotele dup
sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevzute ca atare n proiect,
dimensiunile sunt date pentru o temperatur de + 20 C.
La ntocmirea fielor tehnologice se vor avea n vedere urmtoarele:
- Unit[ile care execut mbinri sudate de nivel B i C trebuie s utilizeze proceduri de
sudare calificate, conform SR EN 288-1,2,3-1995, SR EN 288-5,6-1996 i SR EN 288-
7,8-1997.
- Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu
sudura al unit[ii de execu[ie, care rspunde pentru exactitatea i conformitatea datelor
ob[inute, conform SR EN 719-1995.
- Coordonatorul tehnic cu sudura [ine eviden[a procedurilor de sudare ntocmite
conform SR EN 288-2-1995.
- Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de ctre coordonatorul
sudrii, n concordan[ cu condi[iile impuse de STAS 767/0 88 pentru categoriile A i B de
construc[ii.
- Pentru verificarea procedurilor de sudare aplicate se vor efectua probe martor n
condi[iile procesului de fabrica[ie de ctre sudori stabili[i de coordonatorul tehnic cu sudura.
Condi[iile de calitate pentru ncercri pe epruvete prelevate din probe martor sunt prevzute
n SR EN 288.
- Procesul tehnologic de execu[ie pentru subansamblele de prob, care va cuprinde i
tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzin i avizat de ctre un inginer sudor certificat de
ctre SM. Dup omologarea subansamblelor de prob se vor omologa tehnologiile de
sudare pentru toate tipurile de mbinri n conformitate cu SR EN SO 15614-8 :2003.
- Procesele tehnologice de execu[ie pentru subansamblele completate i definitivate n
urma execu[iei celor de prob, vor fi aduse la cunotin[a proiectantului, beneficiarului i
ntreprinderii de montaj.
studio arca
- Pe baza proceselor tehnologice definitivate n urma ncercrilor, inginerul sudor va
extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" i din standarde, toate sarcinile de execu[ie i
condi[iile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrrile ce revin fiecrei echipe de lucru
(sortare, ndreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare,
prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor i instruite conform acestora, astfel
nct fiecare muncitor s cunoasc perfect sarcinile ce i revin.
2.!. D(cu*enta>ia tehn()(7ic3 1e e5ecu>ie ?i *(nta4 0e ?antier
Documenta[ia tehnologic de execu[ie i montaj pe antier a structurii, se realizeaz
de ctre ntreprinderea care execut montajul, pe baza documenta[iei PT i DDE, a
prevederilor din caietul de sarcini i a normelor tehnice n vigoare. Montajul structurii metalice
se va face pe baza unui proiect tehnologic, ntocmit de ctre personal specializat din cadrul
ntreprinderii care face montajul sau la cerin[a acesteia de ctre firme specializate.
Documenta[ia tehnologic de montaj va cuprinde:
- Msuri privind depozitarea i transportul pe antier a elementelor de construc[ie din
o[el.
- Organizarea asamblrii pe tronsoane, pe antier, a elementelor din o[el, cu indicarea
mijloacelor de transport i ridicat necesare.
- ndicarea dimensiunilor a cror verificare este necesar pentru asigurarea realizrii
toleran[elor de montare impuse prin proiectul de execu[ie i prin prescrip[iile tehnice.
- Materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si
regimul de sudare, planul de succesiune a executrii sudurilor de montare, msurile ce
trebuie luate pentru evitarea sau reducerea n limitele admise a deforma[iilor i eforturilor
remanente produse prin sudurile de montare, prelucrarea ulterioar a suprafe[elor
cordoanelor de sudur a elementelor solicitate dinamic. Modificrile proiectelor de execu[ie,
n eventualitatea simplificrii procesului tehnologic de montare, se vor face numai cu acordul
prealabil, n scris al proiectantului i investitorului.
- Verificarea cotelor i a nivelelor indicate n proiect pentru elementele montate.
- Marcarea elementelor i ordinarea fazelor opera[iei de montare.
- Asigurarea stabilit[ii elementelor din o[el n fazele opera[iei de montare.
- Planul opera[iilor de control n conformitate cu prevederile proiectului de execu[ie, a
prescrip[iilor tehnice.
- Metodele i frecven[ele verificrilor ce trebuiesc efectuate pe parcursul i la
terminarea fazelor de lucrri de montare.
n cazul n care sunt prevzute mbinri sudate de montaj, pe antier, se vor elabora
fie tehnologice pentru acestea, n conformitate cu procedura de la punctul precedent.
!. CONDITII TE%NICE DE E,ECUTIE SI $ONTA+
!.1. re2e1eri 7enera)e
Execu[ia i montajul structurii se realizeaz cu respectarea condi[iilor de calitate i a
toleran[elor precizate n normele n vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/1-
89, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2).
Se vor respecta toate tolerantele dimensionale, de forma i pozi[ie prevzute pentru
montaj in STAS 767/0-88 i EN 1090-2.
Pentru eliminarea oricror abateri se va executa premontajul uzinal.
studio arca
Montajul structurii se realizeaz prin uruburi M20, M16 gr 8.8, i sudur de montaj de
nivel C i B de acceptare a defectelor conform normativului C150-99.
n zonele afectate de sudura de montaj, se reface protec[ia anticorosiv.
La manipularea, transportul i depozitarea elementelor executate se vor lua toate
masurile pentru evitarea deformrilor locale sau de ansamblu ale acestora i pentru evitarea
avarierii protec[iei lor anticorosive. Eventualele zgrieturi in urma transportului i montajului
se corecteaz cu vopsea de retu.
Protec[ia la foc a structurii metalice va fi realizat n conformitate cu prescrip[iile n
vigoare i n concordan[ cu cerin[ele impuse de ctre arhitect i beneficiar cu privire la
finisajele cldirii.
!.2. T()eran>e 1e *(nta4
Tolerantele la execu[ia asamblrii elementelor de construc[ii la montaj sunt cele din
STAS 767 / 0 88, EN 1090-2 i prezentul Caiet de Sarcini.
Pentru asigurarea n toleran[ele admise, se va asigura un control optic cu aparatur
adecvat la montajul stlpilor. Se atrage n mod deosebit aten[ia asupra axrii corecte a
stlpilor i n mod special asupra verticalit[ii.
Verificarea toleran[elor de montaj se va efectua dup montarea fiecrui tronson de
stlpi i riglelor aferente. Se va alctui un proces-verbal de recep[ie a msurtorilor n baza
crora se vor verifica toleran[ele de montaj. Montajul tronsonului urmtor nu va putea ncepe
dect dup recep[ia tronsonului curent.
!.!. E*9in3ri)e su1ate
Sudurile de antier se vor executa numai cu sudori autoriza[i, cu scule, dispozitive i
utilaje corespunztoare, lundu-se toate masurile necesare pentru asigurarea calit[ii
mbinrilor sudate. Nivelul de acceptare al defectelor mbinrilor sudate este C n
conformitate cu normativul C150-99, cu excep[ia sudurilor marcate cu nivelul de acceptare B.
!.&. E*9in3ri)e cu ?uru9uri
mbinrile cu uruburi folosite la montajul structurii metalice sunt indicate pe planele
cu detaliile de mbinare:
mbinri nepretensionate. Suprafa[a pieselor n contact nu necesit pregtiri
speciale,avnd aceiai protec[ie anticoroziv ca i elementul care se mbin. Organele de
asamblare pentru aceste mbinri trebuie s fie conform SR EN 15048-1: 2007. Alternativ,
acestea pot fi aprovizionate conform SR EN 14399-3: 2005 (uruburi i piuli[e) i SR EN
14399-6: 2005/AC: 2006 (aibe).

!.8. r(tec>ia antic(r(zi23
Protec[ia anticoroziv a elementelor structurii metalice de rezisten[ se va stabili n
conformitate cu GP 111-04, GE 053-04 i GE 054-06. La stabilirea solu[iei de protec[ie
anticoroziv se va considera o durabilitate ridicat (R - peste 15 ani) conform GP 111-04.
Clasa de corozivitate a elementelor structurii de rezisten[ este prevzut n urmtorul tabel:
studio arca
Elemente structurale Clasa de corozivitate conform SR
SO 9223 i SR EN SO 12944-2
Stlpi, grinzi i contravntuiri aflate n interiorul
cldirii n partea de suprastructur
C1
!.:. C(ntr()u) e5ecu>iei
Firma care execut lucrarea va asigura prin organe competente, controlul tehnic
nentrerupt al opera[iunilor de asamblare i montaj i recep[ia asamblrii fiecrui
subansamblu sau element, att la sol ct i la montaj.
Controlul opera[iunilor de asamblare i montaj se va face vizual i prin msurtori
dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma i calitatea cordoanelor de sudura de la
mbinarea fiecrui element, respectarea toleran[elor la asamblare i a celor de montaj .
Lucrrile de montaj i de sudare pe antier vor fi urmrite i recep[ionate, pe faze de
execu[ie, de un delegat permanent al clientului.
!.;. r(tec>ia *uncii ?i SI
La execu[ia i montajul structurii metalice se vor respecta toate instruc[iunile de
protec[ia muncii i PS aflate n vigoare la data respectiv. Principalele acte normative
sunt urmtoarele:
- Legea nr. 319/2006 a securit[ii i snt[ii n munc;
- Hotrrea nr. 1146/2006 privind cerin[ele minime de securitate i sntate pentru
utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc;
- Hotrrea nr. 1048/2006 privind cerin[ele minime de securitate i sntate pentru
utilizarea de ctre lucrtori a echipelor individuale de protec[ie la locul de munc;
- Hotrrea nr. 1091/2006 privind cerin[ele minime de securitate i sntate pentru locul de
munc;
- Norme generale de protec[ia muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii i Protec[iei
Sociale (MMPS) nr. 578/1996 i Ordinul Ministerului Snt[ii nr. 5840/1996;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru construc[ii i confec[ii metalice, emise prin
Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i finisaj
construc[ii, emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor
i executarea lucrrilor de beton armat i precomprimat, emise prin Ordinul MMPS nr.
136/1995 (cod7);
- Norme specifice de protec[ia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nl[ime, emise prin Ordinul
MMPS nr. 235/1995 (cod 12);
-Ordonan[a nr. 60 din 1997.
-N.G.P. /1977 cap. , , V, V si V.
-Norme tehnice P 118/83.
&. Rece0>ia )ucr3ri)(r 1e c(nstruc>ii
Recep[ia construc[iilor se va efectua n conformitate cu C 56 - 85.
n timpul execu[iei lucrrii se vor re[ine toate documentele necesare ntocmirii cr[ii
construc[iei, respectiv: proiectul care a stat la baza execu[iei, dispozi[iile de antier emise pe
studio arca
parcursul executrii lucrrii, procesele verbale de recep[ie calitativ i de lucrri ascunse
ntocmite pe parcursul execu[iei, precum i certificatele de calitate ale materialelor folosite,
buletine de ncercri etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul
proiectantului.
La recep[ia lucrrilor de construc[ii se vor verifica: corectitudinea executrii
mbinrilor sudate, precum i corectitudinea asamblrii tronsoanelor metalice pe antier. La
recep[ia lucrrilor se vor prezenta i documentele de calitate i specifica[iile pentru
materiale i elementele structurale.
Se va verifica corectitudinea executrii protec[iei anticorozive la construc[iile metalice.
'. Entre>inerea c(nstruc>iei
n timpul exploatrii, beneficiarul va urmri ca elementele construc[iilor s nu fie
ncrcate peste limitele admise n proiect.
Periodic se va face o verificare tehnic a strii construc[iei.
Du03 e2eni*ente cu caracter e5ce0>i(na) Fcutre*ure, incen1ii, e50)(zii, a2arii 1at(rate
0r(cesu)ui 1e e50)(atare, etc.@ se 2a /ace Bn *(1 (9)i7at(riu 2eri/icarea st3rii tehnice
a c(nstruc>iei.
Ca0 1.2 ELE$ENTE REFABRICATE
Genera)it3ti6
Lucrrile de realizare a elementelor prefabricate se vor efectua respectnd
urmtoarele acte normative:
SR.EN. 1<<2.1.1
Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale si reguli pentru
cladiri.
STAS. 1:<=D;;
Construc[ii din beton. Tipul i frecven[a ncercrilor pentru
verificarea calit[ii materialelor i betoanelor
STAS.188:.:8 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare
STAS.!;;.<= Lian[i hidraulici. Ciment Portland
STAS. <1!!D<= Ciment. Reguli pentru verificarea calit[ii
STAS. &!;D1. ;<
Produse din o[el pentru armarea betonului, o[el beton laminat la
cald. Msuri i condi[ii tehnice de calitate
STAS. &!;D2.<1 Srm tras pentru beton armat
STAS. &!;D!.;<
Produse din o[el pentru armarea betonului.
Plase sudate.
STAS. 1:'<.;; ncercri pentru betoane. ncercri pe betonul proaspt
STAS.12:'.;< ncercare pe betoane. ncercri pe betonul ntrit
C.28D;' Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive
C.18D;& Normativ pentru execu[ia lucrrilor de construc[ii pe timp friguros
C.'8D<' Normativ pentru verificarea calit[ii i recep[ia lucrrilor de
studio arca
construc[ii i instala[ii aferente
ST.==<D='
Specifica[ie tehnic privind cerin[e i criterii de performan[e pentru
produse din o[el utilizate ca armturi n structuri din beton
NE. =12D1<<<
Normativ pentru execu[ia lucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat
NE. =1!D2==2
Normativ pentru executia elementelor prefabricate de beton, beton
armat si beton precomprimat
1. Bet(nu). C(*0(zitie, /a9ricatie, trans0(rt, 0unere Bn (0er3
Betoanele folosite au, conform planelor de execu[ie, urmtoarele clase:
Beton C35/45 n stlpi prefabricati i panouri prefabricate;
Beton C35/45, C40/50 n grinzi transversale si longitudinale prefabricate;
Compozitia betoanelor pentru realizarea elementelor prefabricate este proiectata astfel
incat sa fie asigurate urmatoarele cerinte obligatorii conform Legii 10/1995: rezistenta si
stabilitate; siguranta in exploatare; rezistenta la foc; durabiltate; igieana, sanatate si protectia
mediului inconjurator; izolare termica si protectie impotriva zgomotului.
Re[etele de preparare a betonului se ntocmesc n conformitate cu Normativul NE-
012/1999 precum si in conformitate cu "Codul de practica pentru executia elementelor
prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat- NE-013/2002.
La prepararea betonului se va avea n vedere starea tehnic a sta[iei de betoane,
dotarea laboratoarului, stabilirea compozi[iei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea
i ncrcarea n mijlocul de transport. Pentru transportul pe antier, executantul lucrrilor va
ntocmi fie tehnologice specifice.
Verificarea calit[ii cimentului folosit la prepararea betonului se face:
la aprovizionare, prin verificarea documentului legal de calitate emis de producator
si in caz de dubiu prin incercari la un laborator autorizat;
nainte de utilizare;
n toate cazurile cand termenul de utilizare a fost depasit prin incarcari la un
laborator autorizat.
Depozitarea cimentului sosit in vrac, se face in celule de siloz aflate in buna stare de
functionare, dup verificarea capacittii libere de depozitare si asigurarea c silozul a fost
curtat, pregtit in prealabil si inscriptionat vizibil, pentru sortimentul respectiv de ciment. Pe
ntreaga perioad de folosire a silozurilor, se va tine evidenta zilnica prin nregistrarea
sosirilor si livrrilor fiecarui tip si sortiment de ciment. Durata de depozitare a cimentului nu va
depsi durata de utilizare garantat de productor de 30 de zile. Cimentul rmas n depozit la
expirarea termenului de garantie va putea fi utilizat n lucrri de beton armat numai dup
verificarea strii de conservare si a caracteristicilor fizico+mecanice.
Obligatoriu, cimentul va fi nso[it de certificatul de calitate, iar rezultatele analizelor de
control se vor confrunta cu cele nscrise n certificate de calitate. Controlul calittii cimentului
se va face in conformitate cu prevederile Anexei 7.1. din NE-013/2002.
Actiunea, procedeul, Obiectivul Frecventa Constatar Masuri ce se
studio arca
sau caracteristici ce se
verifica
actiunii, verificarii e adopta
Analiza datelor incluse
in certificatul de calitate
Conformitatea cu
prevederile
contractului
La fiecare lot
aprovizionat
-C
-NC
-Se verifica
-Se refuza
Stabilitatea conform
SREN 196-3
Evitarea unor
erori
La fiecare
transport, minim
odata 100t
C -Se admite
sau se verifica
Priza conform
SR 196-3
Evitarea unor
erori
La fiecare
transport, minim
odata 100t
-C
-NC
-Se admite
sau se verifica
-Se refuza
Rezistentele mecanice
conform SREN 196-1
La 2(7) zile
Conformitatea
clasei cimentului
O proba la 200t
sau in caz de
dubiu
-C
-NC
-Se admite
-Se refuza
Rezistentele mecanice
conform SREN196-1
La 28 de zile
Obtinere date
privind clasa
cimentului
O proba la 500t
sau in caz de
dubiu
-
Prelevarea de
contraprobe care se
pastreaza 45 de zile in
cutii metalice sigilate
Verificari
ulterioare sau
litigii
La fiecare lot
aprovizionat
impreuna cu
delegat neutru
-
Starea de conservare
(daca s-a depasit
termenul de garantie
sau au aparut
aglomerari)
Evitarea
aprovizionarii cu
cimenturi alterate
O determinare
la fiecare
transport
-C
-NC
-Se admite
-Se refuza
Apa utilizat la prepararea betonului va proveni din re[eaua public de alimentare cu
ap a localittilor sau ap provenit din alte surse (puturi, izvoare, etc.). n cel din urm caz
apa trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n SR 1008/2003, iar nainte de
utilizare este necesar s se determine compozitia chimica (o prob la nceperea utilizrii)
Agregatele sunt de balastier, cu granula[ia maxim 31 mm pentru elementele masive
i 16 mm pentru elementele cu grosimi sub 20 cm. Acestea provin din surse omologate si
verificate periodic, conform normelor n vigoare (STAS 1667/1976). Pe durata transportului de
la furnizor si al depozitrii la unitatea de prefabricate, agregatele vor fi ferite de impurificri cu
alte materiale.
Agregatele vor fi splate i sortate n urmtoarele frac[iuni: 0-3; 3-7; 7-16;
16-31 mm.Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate, compartimentate,
pentru a nu produce amestecul si impurificarea sorturilor, determinndu-se riguros
umiditatea, granulometria real pentru nscrierea n curba corespunztoare mrcii betonului
prevzut n proiect. Controlul calitatii agregatelor se va face in conformitate cu prevederile
Anexei 7.1. din NE-013/2002.
Actiunea, procedeul,
verifica
Obiectivul
actiunii, verificarii
Frecventa Constatar
e
Masuri ce se
adopta
studio arca
Examinarea datelor
inscrise in
documentele de
calitate
Conformitatea cu
normele in vigoare,
prevederile
contractului
La fiecare lot -C
-NC
-Se admite
-Se refuza
Continutul de
impuritati:
-parti levigabile
-humus
-corpuri straine
Confirmarea
calitatii
agregatului
aprovizionat
-la max.500mc
-la schimbarea
sursei
-in caz de dubii
-C
-NC
-Se verifica
-Se refuza
Granulozitatea
sorturilor
Confirmarea
calitatii
agregatului
aprovizionat
-la max.500mc
-in caz de dubii
-C
-NC
-Se admite
-Se corecteaza
proportiile
Densitatea in gramada
in stare uscata pentru
agregatele usoare
Confirmarea
calitatii
agregatului
aprovizionat
La fiecare lot -C
-NC
-Se admite
-Se refuza
Umiditatea Schimbarea
diurna a uniditatii
Zilnic si de
cate ori e
necesar
- -Se admite
-Se refuza
Adaosul de aditivi utilizati la prepararea betoanelor trebuie s fie compatibili cu
cimentul si s ndeplineasc cerintele din reglementrile tehnice n vigoare si Agrementele
tehnice n valabilitate. Folosirea lor se va face cu maximum de atentie, respectndu-se
integral instructiunile de ntocmite de productor privind conditiile de transport, depozitare si
utilizare. Transportul si depozitarea aditivilor trebuie fcut astfel nct caracteristicile fizice si
chimice ale acestora s fie conservate pe toat durata de garantie a produsului. La
aprovizionare se vor examina datele nscrise n documentele de certificare sau de garantie
emise de ctre furnizor la fiecare lot aprovizionat. Controlul calittii aditivilor se va face in
conformitate cu prevederile Anexei 7.1. din NE-013/2002 si ghidului pentru utilizarea aditivilor
n betoane.
Actiunea, procedeul,
verifica
Obiectivul
actiunii, verificarii
Frecventa Constatar
e
Masuri ce se
adopta
Examinarea datelor
inscrise in
documentele de
calitate
Constatarea
garantarii calitatii
de producator
La fiecare lot -C
-NC
-Se admite
-Se refuza
Verificarea
compatibilitatii cu
cimentul si probe de
lucrabilitate pe
cimenturi si beton
Confirmarea
caracteristicilor
declarate de
producator
La fiecare lot -C
-NC
-Se verifica
-Se refuza
Densitatea solutiei
conform
reglementarilor in
vigoare
Corectarea dupa
caz a dozarii
La fiecare lot
aprovizionat
(sau la solutia
preparata in
-C
-NC
-Se admite
-Se corecteaza
proportiile
studio arca
unitate)
nainte de a ncepe realizarea elementelor prefabricate se vor verifica urmtoarele:
reteta de turnare a betonului;
starea de functionare a utilajelor si mijloacelor folosite la prepararea, transportul,
compactarea, finisarea si tratarea betonului;
corectitudinea asamblarii si ungerea tiparelor (cofrajelor);
dac armarea, inclusiv armturile pentru mbinri, prinderi, mustti, platbande,
profile laminate, au fost montate conform proiectului si dac nu au fost ptate cu solutia de
ungere a cofrajului;
dac precomprimarea a fost executat conform proiectului si prevederilor codului
NE-012/2002 n cazul elementelor din beton precomprimat;
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmtoarele abateri:
agregate - 3%;
ciment si ap - 2%;
adaosuri - 3%;
aditivi - 5%;
De asemenea, naintea nceperii betonrii se va realiza controlul asupra tiparelor astfel
nct: s fie respectat geometria si stabilitatea acestuia, etanseitatea, starea de curtenie,
modul de pregtirea suprafetei unse, starea orificiilor si niselor, etc.
Comandarea i transportul betonului se va pe baza cantit[ii necesare de pus n oper
imediat. Distan[a de transport i durata pn la punerea n oper trebuie reduse ct mai mult
posibil n conformitate cu prevederile normativului NE-012/1999. Mijloacele de transport
trebuie s fie curate i etane pentru a nu pierde laptele de ciment.
Punerea n oper a betonului se face conform normativului NE-012/1999, urmrindu-
se pe ct posibil o betonare continu a elementelor (fr ntreruperi).
Betonarea se va face de regul cu bena, cu luarea de msuri n ceea ce privete
lucrabilitatea betonului i dimensiunile agregatelor.
Betonul adus la amplasamentul de lucru trebuie s se ncadreze n limitele de
lucrabilitate admise (L3) i s nu prezinte segregri si pierderi ale laptelui de ciment. Nu este
admis corectarea lucrabilit[ii prin adugare de ap sau alte mijloace si se interzice cu
desvrsire turnarea betonului n centrul tiparului si mpingerea cu vibratorul spre capete sau
zonele marginale ale elementelor ce se execut.
nl[imea maxim de turnare a betonului este de 3 m, iar betonarea se va face cu
plnii speciale cu captul inferior la 1,0 x 1,5 m deasupra zonei ce se betoneaz.
n timpul betonrii se va verifica tot timpul pozi[ia armturilor i a cofrajelor, pentru
evitarea eventualelor deformri sau deplasri. Cnd apar aceste deforma[ii, se va opri
betonarea pn la corectarea acestora n mod operativ.
Betonul se va turna uniform n lungul elementului urmrindu-se realizarea de straturi
orizontale de max. 50 cm grosime, iar turnarea stratului urmtor se va face nainte de
studio arca
nceperea prizei betonului n stratul anterior.
Dup nivelare se trece la compactarea betonului prin vibrarea fiecrui strat.
La stabilirea procedeului de vibrare se vor avea in vedere urmatoarele:
- elementele prefabricate de suprafata turnate in pozitie orzontala cu grosimi sub 2025cm
pot fi compactate cu ajutorul maselor vibrante si al placilor vibratoare; tipul de vibrare fiind 8-
25;
- elementele de tip stalpi si grinzi realizate in pozitie orizontala pot fii compactate cu
vibratoare de cofraj, mese vibrante si vibratoare de adncime; timpul de vibrare variaza intre
6-84-6 minute;
Vibrarea se face pn ce la suprafa[a betonului apare laptele de ciment, dar nu se va
depi timpul de vibrare.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat sunt:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafata devine orizontala si usor lucioasa;
- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
n timpul betonrii nu este permis ciocnirea sau montarea armturii elementului ce
se betoneaz i nici aezarea vibratorului pe armturi.
Se va urmri nglobarea complet a armturilor n beton i respectarea grosimii
stratului de acoperire cu valoarea din planele de execu[ie)
O aten[ie deosebit trebuie acordat umplerii complete a sec[iunilor, att la capetele
elementului ct si n lungimea acestuia, fiind recomandabil ndesarea betonului cu ipci sau
vergele, concomitent cu vibrarea lui.
Este interzis circula[ia muncitorilor pe armturi, cofraje sau beton proaspt, aceasta
fcndu-se numai pe pun[i special amenajate. Durata maxim a ntreruperilor n timpul
betonrii nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului ce se poate
considera 2 ore de la prepararea acestuia.
Programul de pretensionare, trebuie s cuprind date privind rezistenta de control
dinaintea transferului. Operatia de transfer se va face numai dup ce s-a verificat, prin
ncercarea epruvetelor de control, pstrate n aceleasi conditii cu elementele, conform STAS
1275/1989, c rezistenta betonului corespunde prevederilor proiectului. n cazul
pretensionrii armturilor si transferului fortei de precomprimare, se interzice circulatia si
stationarea personalului muncitor n spatele preselor sau n lungul pistelor.
Dac n urma decofrrii se constat defecte de turnare majore (goluri, segregri,
neacoperiri de armturi etc.) se va trece la remedierea acestora numai dup consultarea
proiectantului.
Defectele admisibile ale elementelor de beton i abaterile de la dimensiunile din
proiect sunt date n Normativul NE012-99 anexa .2. i trebuie respectate. Sunt admise
studio arca
urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din beton: - defecte de suprafat (pori,
segregri, denivelri) avnd adncimea de maximum 1 cm si suprafata de maximum 400cm
2
,
iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 10% din suprafata fetei
elementului; defecte n stratul de acoperire al armturilor (stirbiri locale, segregri) cu
adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maximum 5cm iar
totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 5% din lungimea muchiei
respective. Defectele mentionate anterior vor fi remediate n mod obligatoriu conform
normativului C149/1987. Dac defectele depsesc limitele mentionate anterior, acestea se
nscriu ntr-un proces-verbal care se ntocmeste la examinarea elementelor dup decofrare si
vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expertul tehnic dup caz.
Manipularea, depozitarea, transportul sau montarea greit a elementelor prefabricate
poate duce la deteriorri, cum ar fi: ruperi i tirbituri locale, fisurri i chiar ruperi ale
elementelor prefabricate. Remedierea defectelor trebuie fcut astfel nct s se stabileasc
continuitatea i calitatea betonului integral, pentru a corespunde prevederilor proiectului.
Procedeele de remediere difer dup natura defectelor i pot fi: rebetonri, completri de
sec[iuni, repara[ii prin injectri cu past de ciment sau amestecuri pe baz de polimeri,
placare cu [estur din fibr de sticl nglobat n rini epoxidice, etc.
Remedierea zonelor cu defecte va ncepe cu pregtirea suprafe[elor ce urmeaz a fi
reparate. Opera[iile ncep prin ndeprtarea por[iunilor de beton necorespunztoare, cur[irea
i eventual lrgirea fisurilor care trebuie injectate. Pentru zonele care necesit completri cu
un volum mai mare de beton, este necesar ca la pregtirea golului s se asigure prin forma
dat acestuia mpnarea betonului nou turnat.
Sculele utilizate la efectuarea spargerilor trebuie s fie ascu[ite, iar ciocanele folosite
s nu fie prea grele, pentru a nu se sparge mai mult dect este necesar sau a nu se produce
fisuri suplimentare. Aceste opera[ii se vor efectua cu aten[ie deosebit, pentru a nu se
deteriora armtura pretensionat sau nepretensionat.
Zonele care urmeaz a fi reparate se perie energic cu peria de srm, dup care se
cur[ cu jet de aer comprimat i se spal cu ap. Lucrrile pregtitoare se consider
ncheiate dup ndeprtarea apei de splare i zvntarea suprafe[elor ce urmeaz a fi
reparate.
Aplicarea procedeelor de remediere a elementelor de beton precomprimat se
efectueaz n func[ie de natura defectelor i va fi stabilit cu exactitate de ctre specialitii
poligonului de prefabricate n care vor fi executate elementele, n vederea alegerii celei mai
eficiente solu[ii.
Accelerarea ntririi betonului cu tratament termic se realizeaz prin tratarea termic n
tipare nclzitoare cu aburi de joas presiune si ap cald, la temperatura de 55
0
C. Ciclul de
tratare termic cuprinde urmtoarele faze: perioada de asteptare (4 ore) de la terminarea
executiei elementelor pn la nceperea tratamentului; perioada de ridicare a temperaturii (15
0
C/h); perioada de tratare izoterm; si perioada de coborre a temperaturii (15
0
C/h).
Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va respecta normativul C-16/1984.
Se consider c exist pericol de nghe[ pentru betoane, n perioada n care:
studio arca
a) temperatura aerului coboar sub 0
0
C;
b) temperatura betonului la locul de punere n oper este sub +5
0
C.
Se vor respecta urmatoarele msuri specifice:
Elementele prefabricate vor fi realizate in poligoane dotate corespunztor unde se
poate asigura tehnologia complet de fabricatie si tratamentul termic necesar;
Betonul este preparat cu agregate dezghetate, avnd temperatura minim de +5
0
C;
Temperatura betonului, dup punerea lui n oper, nu coboar sub temperatura sa
de nghet, nainte de a atinge un nivel critic de ntrire, valabil n functie de raportul A/C;
temperatura de nghet a betonuluieste considerat valoarea 0
0
C, cu exceptia cazurilor n
care se folosesc aditivi care coboar aceast temperatur pn la o valoare specific ce
rezult din instructiunile lor de folosire;
Fasonarea armturior se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz,
spatiile nclzite n baza de productie;
nainte de ridicarea si manipulare pentru montaj elementele prefabricate vor fi
curtate de gheat, zpad si impuritti n zonele de mbinare, prin: rzuire, ciocnire usoar,
periere cu perii de srm;
Zona de ncastrare a stlpilor n pahare se va nclzi prin suflare cu aer cald pn
la obtinerea unei temperaturi cel putin egala cu cu a betonului de monolitizare (min. +10
0
C);
se interzice folosirea apei calde sau a aburilor dect dac betonul de monolitizare se toarn
imediat, evitnd pericolul formrii unui alt strat de gheat; de asemenea, se interzice folosirea
mijloacelor de nclzire cu flacr deschis care afum betonul si armturile, compromitnd
buna legtur ntre betonul din fundatie cu betonul prefabricat;
Dup executarea monolitizrii, acesta se va izola prin acoperirea imediat cu
materiale termoizolante;
n cazul imbinrilor realizate prin sudur se vor folosi electrozi cu nvelis bazic,
rezistent la fisurare. Materialele de adaos trebuie s corespund materialului de baz si s
asigure cordonului de sudur propietti cel putin egale cu ale materialului de baz;
Sudurile se vor executa fr ntrerupere; finisarea sudurilor se va face imediat dup
terminarea unei portiuni sudate, cnd materialul este nc cald.
n cursul betonrii elementelor prefabricate se va verifica dac:
Datele nscrise n bonurile de transport ale betonului corespund comenzii i nu s-a
depit durata maxim de tranport
Lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute n fiele tehnologice
Condi[iile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte
Se respect frecven[a de efectuare a ncercrilor i prelevrilor de probe, conf.
Normativului NE012-99, cap.17.
Msurile adoptate de men[inere a pozi[iei armturilor, dimensiunilor i formei
cofrajelor sunt corespunztoare
Se aplic msurile de protec[ie a suprafe[elor libere ale betonului proaspt.
n condica de betoane se vor consemna:
Bonurile de transport corespunztoare betonului pus n oper
Locul unde a fost pus n lucrare
Ora nceperii i terminrii betonrii
Probele de beton prelevate
studio arca
Msurile adoptate pentru protec[ia betonului proaspt
Evenimentele intervenite (intemperii, ntreruperi, etc)
Temperatura mediului
Personalul care a supravegheat betonarea.
2. Ar*Gturi, *ateria)e, *ani0u)are, 1e0(zitare, /as(nare
La lucrrile cuprinse n prezentul proiect se utilizeaz:
T9,3-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 9,3mm (3/8),
T12,5-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 12,5mm (1/2),
T15,2-1860-TBR-CB(T) cu diametrul de 15,2 (6/10);
Acestea sunt alctuite din 7 srme (6 srme periferice nfurate elicoidal n jurul unei srme
centrale).
O[el beton laminat la rece fabricat n talia din o[el marca FeB44K;
O[el beton laminat la cald fabricat n talia din o[el marca FeB44K;
Plase sudate STNB si SPPB la care barele au diametrul de 5 si 6 mm,; aceste
plase pot avea barele de acelai diametru sau diametre diferite pe cele dou direc[ii, cu
ochiurile re[elei ptrate sau dreptunghiulare;
O[elul pentru armturi trebuie s ndeplineasc cerin[ele de calitate cerute de
Specificatie Tehnica ST-009/2004, STAS-438/1-89, STAS-438/2-91, STAS-438/3-, i care se
dovedesc pe baza certificatului de calitate al lotului de o[el adus i prin ncercri n laborator.
O[elurile pentru armturi trebuie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spa[ii
amenajate i dotate corespunztor astfel nct s asigure:
evitarea corodrii o[elului;
evitarea murdririi o[elului;
asigurarea posibilit[ii de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru.
Livrarea otelului beton se face numai conform prevederilor n vigoare si nsotita de
certificate de calitate care vor cuprinde:
valorile proprietatilor mecanice rezultate din ncercari;
rezultatele ndoirii la rece;
rezultatele analizei chimice.
Livrarea otelului beton se face n legaturi de bare sau colaci, masa minima a unui
colac este de 40kg, iar masa maxima este de 600kg.
colacii vor fi legati strns n trei sau mai multe locuri;
marcarea se va face prin vopsire;
depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face astfel nct sa se evite:
conditiile care favorizeaza corodarea otelului;
murdarirea acestuia cu pamnt sau alte materiale.
Fasonarea barelor, confec[ionarea i montarea acestora se va face n strict
conformitate cu prevederile proiectului tehnic de execu[ie, n ateliere de armturi.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte, n acest scop
studio arca
procedndu-se la cur[irea eventualelor impurit[i i a ruginii prin frecare cu peria de srm.
Otelul livrat in colaci sau indoit se va indrepta fara a se deteriora profilul, nervurile sau
proiminentele iar alungirea maxima, in cazul intinderi cu troliu, nu va depasi 2 mm/m.
Curatirea barelor se face cu scopul de a :
indeparta eventualele impuritati si corpuri straine de pe suprafata barelor;
indeparta rugina neaderenta de pe bare sau rugnia aderenta, din zonele unde
barele se inadesc prin sudura.
Reducerea diametrului barelor in urma curatiri nu trebuie sa fie mai mare de 0.5 mm,
la bare cu D<25 mm si 0.75 mm la bare cu D25 mm.
Taierea barelor si fasonarea se face in concordanta cu proiectul.
Barele vor fi prevazute sau nu cu ciocuri, la capete, functie de prevederile proiectului si
tipul de otel folosit.
Fasonarea se face la temperaturi de minimum -10
0
C iar barele cu diametru peste
25mm se vor fasona la cald . Fasonarea pentru inclinarea armaturilor, realizarea ciocurilor
sau realizarea etrierilor se face prin indoire lenta si fara socuri.
La armaturile netede ciocurile se fac la 180
o
cu indoire cu o raza interioara de
min.1.25d si o portiune dreapta de 3d iar la armaturile cu profil periodic ciocul se
realizeaza la 90
0
cu o raza interioara de min. 2d si o portiune dreapta de 7d.
ndoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere
peste coltul unui cadru se face dupa un arc de cerc cu raza de min.10d.
Etrieri,care se indoaie la colturi dupa un unghi drept vor avea arcul de indoire de min. 2d (d-
diametrul etrierului).
Montarea barelor n cofraje se va face prin distan[ieri din plastic iar legarea barelor cu
srm moale.
Abaterile limta admise sunt cel mult de:
placi grinzi stilpi
-distanta intre axele barelor : + 5 mm + 3 mm + 3 mm
-grosimea stratului de acoperire : + 2 mm + 3 mm + 3 mm
-pe lungimi totale, fata de proiect : +20 mm +20 mm +20 mm
Ovalizarea barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita pentru diametre.
Se va urmri realizarea acoperirii armturii conform recomandrilor de mai sus.
Dac lungimea barelor din lot nu este suficient pentru realizarea unui anumit tip de
bar, se va proceda la nndirea acestora, la montaj, prin petrecere conform fiecrei planse
de executie.
La montarea armturilor n cofraj se interzice clcarea de ctre muncitori pe armturile
studio arca
deja montate. La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei
desfurri a turnrii i compactrii betonului prin:
Crearea spa[iilor necesare ntre armturi pentru ptrunderea liber a betonului sau
a furtunelor de descrcare a betonului, respectiv pentru ptrunderea vibratorului (min. 2,5 x
vibrator, la intervalul de maximum 5 ori grosimea elementului)
Prevederea de capre din o[el sprijinite pe barele de la partea inferioar n cazul
armrii plcilor sau a altor elemente la care pozi[ia barelor nu este asigurat prin armarea
nsi.
La ncruciri barele de armtur trebuie s fie legate ntre ele prin legare cu dou fire
de srm moale (STAS 889-80) cu diametrul de 1,0-1,5 mm, sau prin puncte de sudur.
La grinzi i stlpi vor fi legate toate ncrucirile barelor armturii cu col[urile etrierilor i
agrafelor. Barele nclinate ale grinzilor vor fi legate n mod obligatoriu de primii etrieri cu care
se ncrucieaz.
Praznurile si piesele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudur sau legturi
cu srm de armtura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel nct s se asigure
mentinerea pozitiei lor n timpul turnrii betonului.
Pentru montarea carcaselor se prevd urmtoarele:
Armturile asamblate n carcase se monteaz cu mijloace de ridicare mecanizate
dotate cu dispouitive adecvate care s impiedice deteriorarea sau xdeformarea acestora;
Elemetul de cofraj n partea prevzut pentru introducerea carcasei trebuie lsat
deschis;
Zonele din preajma traiectoriei carcasei vor fi degajate de orice materiale;
Se va verifica corespondenta dintre dimensiunile cofrajelor si cele ale carcasei;
n cazul armturii pretensionate se vor efectua urmtoarele lucrri pregtitoare:
se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel;
suprafata otelului se va curta de impuritati si se va degresa dac este cazul;
armturile care urmeaz s fie pretensionate simultan se vor folosi din acelasi lot;
portiunile de armtur care au suferit o ndoire local, rmnnd deformate, nu se
vor utiliza fiind interzis operatia de ndreptare; portiunile de armtur pretensionat care au
fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudur se vor ndeprta; barele care n timpul
transportului au suferit deformatii usoare (sub 5cm/m) se vor ndrepta mecanic, la
temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10
0
C;
se va evita rebobinarea srmelor si toroanelor la diametre mai mici dect cele de
livrare;
tierea n lungime se va face astfel nct s nu se produc deformri ale sectiunii de
tiere care s mpiedice introducerea armturii prin ecranele de distantare;
se va evita murdrirea armturilor cu prtile unse ale tiparelor;
abaterile la pozitionarea n sectiunea elementului a armturilor pretensionate nu va
depsi 3mm fat de pozitia din proiect;
diametrul gurilor din ecranele de distantare va fi mai mare dect diametrul
armturii prentinse cu 1...2 mm n cazul srmelor si 2...3 mm n cazul toroanelor;
dispozitivele de blocare ale captului stendului (precum si ale tiparelor) se vor plasa
astfel nct devierea maxim a armturii de la ultimul distantier s nu depseasc panta 1/10;
pretensionarea se va executa n dou etape: n prima etap forta de pretensionare
studio arca
va fi maxim 40% din forta de control pentru ca armturile nepretensionate s se poat
pozitiona si lega cu srm moale neagr;
blocajele sunt corespunztoare;
diametrul si dispozitia armturilor n blocaje si separatoarele corespund proiectului;
dispozitivele de sigurant ale instalatiei de pretensionare sunt reglate la valoarea
prescris;
se vor evita sistemele de pozitionare a armturilor pretensionate sau
nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata betonului;
racordurile instalatiilor hidraulice sunt n stare bun si corespund schemei de
functionare.
Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt parte component a
procedeului de precomprimare, mpreun cu armtura pretzensionat utilizat. Acestea vor
avea capacitatea de rezistent cel putin egal cu forta caracteristic de rupere a armturii
pretensionate. Prtile componente ale blocajelor si ancorajelor vor fi pstrate si manipulate n
conditii care s evite deteriorarea sau coroziunea.
Pe baza unor verificri periodice se vor ndeprta blocajele care nu mai corespund n
ceea ce priveste siguranta ancorrii armturilor prentinse si ncadrarea n valorile limit ale
lunecrilor la blocare.
Pretensionarea armturilor se va face la temperaturi de minim +0
0
C. n cazul
elementelor produse pe stend, diferenta de temperatur a mediului ambiant, ntre tensionare
si betonare nu va depsi 15
0
C.
Dispozitivele de pretensionare vor corespunde sistemului de pretensionare aplicat;
utilizarea acestora se va face n conformitate cu indicatiile productorului sistemului si cu
regulile de tehnologice de executie ale elementului precomprimat. nstalatiile de
pretensionare importate vor fi garantate de furnizor si verificate, pn la capacitatea lor
maxim, de cel ce le utilizeaz.
Programul de pretensionare, va cuprinde date privind:
tipul de element,
tipul si caracteristicile instalatiei de pretensionare,
tipul armturii pretensionate,
forta de pretensionare stabilit prin proiect,
pierderile de tensiune,
forta de pretensionare ce urmeaz a se realiza functie de pierderile de tensiune
msurate; se va trasa diagrama fort-alungire.
Abaterile admise, la efortul de pretensionare realizat sunt de 3% pentru media eforturilor
din toate armturile si 5% pentru o armtur luat separat. Pentru verificarea pierderilor de
tensiune necesare ntocmirii programului de pretensionare se va tine seama de prevederile
proiectului tehnic si regulilor de fabricatie.
nainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere calitativ lucrrile de
armturi, i se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte.
Abaterile limita fata de proiect si fata de prescriptile in vigoare trebuie sa fie :
studio arca
pentru lungimea segmentelor de bare si lungimea totala = 5 mm la lungimi sub 1 m,
= 20 mm la lungimi intre 1 si 10 m, = 30mm la lungimi peste 10 m;
pentru pozitia inadirilor 50 mm; pentru lumgimea de petrecere a barelor, la inadirea
prin suprapunere, = 3d;
pentru distanta intre axele barelor = 3 mm la grizi si stalpi, = 5 mm la placi si pereti,
= 10mm la fundatii, = 10 mm intre etrieri;
pentru stratul de acoperire cu beton = 2 mm la placi, = 3 mm la grinzi , stalpi si
pereti, = 10 mm la fundatii si alte elemente masive;
pentru imbinari si inadiri sudate - conform instructiunilor tehnice C 28/1999.
La terminarea montrii armturilor se vor consemna n procesul verbal constatrile
rezultate n urma verificrilor efectuate cu privire la:
Numrul, diametrul i pozi[ia armturilor n diferite sec[iuni ale elementelor de
construc[ie
Distan[a dintre etrieri, diametrul i modul de legare al acestora
Lungimea por[iunilor de bare care depesc reazemele (must[i pentru stlpi,
clre[i pentru grinzi continue sau plci, etc.)
Pozi[ia nndirilor i lungimea de petrecere a barelor;
Pozi[ia i numrul nndirilor sudate, calitatea sudurilor, inclusiv rezultatele
ncercrilor mecanice la trac[iune
Dispozitivele de fixare a armturii pe timpul betonrii
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armturii
Pozi[ia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate (dac este cazul).
!. TIARE . *ateria)e. C(n1i>ii 1e ca)itate. C(/rare. Dec(/rare
Pentru execu[ia lucrrilor de beton armat se vor folosi tipare metalice pe tip de
element.
Tiparele si piesele de fixare sau prindere ale acestora vor fi suficient de rigide, pentru a
nu suferi deformatii la manipulare, montare si remontare a unor prti, datorit vibrrii si
presiunii betonului care s conduc la realizarea de elemente cu abateri dimensionale mai
mari dect tolerantele admise.
Tiparele la care decofrarea se realizeaz prin smulgere, vor fi astfel ancorate nct s
reziste la o fort cel putin egal cu de 2,5 ori masa elementului ce se realizeaz.
Panourile de cofraj, nainte de fiecare folosire, se cur[ de beton i lapte de ciment i
se ung cu agen[i de decofrare pe fe[ele ce vin n contact cu betonul. Aceste produse nu
trebuie s corodeze betonul sau cofrajul, s nu pteze betonul, s se aplice uor i s nu-i
schimbe propriet[ile.
Se va acorda aten[ie la rosturile panourilor pentru asigurarea etaneit[ii cofrajului. n acest
scop nu se admit panouri rupte, gurite sau cu cptueala discontinu.
La montarea cofrajului se admit abateri de 0,3 cm fa[ de cotele proiectului.
Tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabricate din beton precomprimat trebuie s:
studio arca
- Fie suficient de rigide pentru a rezista la la orice actiune ce poate aprea n timpul
procesului de executie;
- Rmn stabile pn cnd betonul atinge o rezistent suficient pentru a suporta eforturile
la care va fi supus la decofrare;
- Asigure satisfacerea tolerantelor admise pentru element;
- Permit fixarea sigur si n conformitate cu proiectul, a piselor nglobate din zonele de
capt, iar piesele de asamblare temporar , care traverseaz betonul, s poat fi eliminate
fr dificultate;
- Permit o compactare corespunztoare n zonele de ancorare a armturilor pretensionate;
- Permit scurtarea elastic la precomprimare si intrarea n lucru a greuttii proprii;asigure
posibilitatea de deplasare si pozitii de lucru corespunztoare pentru personalul care execut
turnarea si compactarea betonului, evitndu-se circulatia pe armturile pretensionate.
Se interzice decofrarea elementelor nainte de atingerea de ctre beton a rezisten[ei
minime prevzute n proiectul tehnic de execu[ie.
Tiparele nu trebuie demontate dect la atingerea valorilor stabilite ale rezistentei
betonului pentru:
- evitarea deteriorrii suprafetelor si a muchiilor dup decofrare;
- preluarea eforturilor din elementele de beton;
- evitarea deformrilor datorate comportrii elastice si plastice (curgerii lente) a betonului,
care depsesc tolerantele specifice.
Dup decofrare se va controla operativ aspectul si calitatea fiecrui element si se va
face marcarea vizibila a fiecrui element cu seria, numrul de ordine, codul de fabricatie.
La decofrarea elementelor din beton precomprimat i beton armat se va verifica:
Aspectul elementelor (segregri, stirbituri, fisuri, desprinderi de beton, etc.)
Dimensiunile sec[iunilor transversale ale elementelor; controlul dimensiunilor
geometrice se face n mod obligatoriu la fiecare element n parte;
Pozi[ia pieselor metalice nglobate
Pozi[ia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elementele ce se toarn ulterior.
Rezultatele verificrilor vor fi consemnate n procesul verbal, [innd seama de
precizrile din proiect i din Normativul NE012-99 anexele .1. i .2. n cazul constatrii
unor defecte ce depesc limitele de acceptare conform Normativului NE012-99 anexa .2.
se va trece la executarea remedierilor, conform C-149/87 i pe baza solu[iilor propuse de
proiectant.
Abateri limite admisibile in urma decofrarii, in raport cu inaltimea (lungimea sau
latimea) si de dimensiunile sectiunii elementului, vor fi de maxim:
placi stilpi grinzi
-pe lungime,inaltime sau latime : +16 mm +16 mm +16 mm
-fata de dimensiunile sectiunii, (respectiv grosimea placii)
+ 3 mm + 5 mm + 3 mm
Abateri limite maxime, raportate la dimensiuni totale, pentru inclinarea suprafetelor
decofrate, sunt :
placi stilpi grinzi
studio arca
-fata de planul vertical: + 3 mm + 3 mm + 3 mm
-fata de planul orizontal: + 5 mm + 5 mm + 5 mm
-pozitia oblica din proiect: + 5 mm + 5 mm + 5 mm
mediat dup decofrare se execut protectia anticoroziv a pieselor metalice aparente.
Aplicarea straturilor protectoare anticorozive n faza final de uzinare respectiv la refacerea
straturilor de grund n zonele cu mbinri la montaj, se va face n conformitate cu normativul
C-139/87 i cu toate normele i standardele conexe acestuia. Protec[ia anticoroziv a
pieselor metalice se va realiza att din faza de uzinare, ct i pe antier. Protec[ia
anticoroziv se face pentru clasa de agresivitate i const din urmtoarele: 2 straturi grund
FZ alchidic.
&. Trans0(rtu) 0re/a9ricate)(r
Prefabricatele se pot transporta n general n dou moduri:
Cu mijloace de transport pe calea ferat
Cu mijloace auto obinuite (autocamioane i remorci) sau speciale (trailere)
Mijlocul de transport potrivit pentru obiectivul n cauz se va stabili de ctre uzina
productoare, [innd cont de urmtoarele elemente:
Distan[a de transport;
Greutatea i forma elementelor prefabricate;
Cantitatea total de transportat;
Natura cilor de comunica[ie din zona respectiv;
Mijloacele de ridicare disponibile;
Costul transportului.
n orice sistem de transport care se alege, principala condi[ie este s se asigure
prefabricatele mpotriva posibilit[ilor de degradare n timpul transportului, prin evitarea
ciocnirilor, rsturnrii sau ruperii lor. Se recomand ca pozi[ia de transport s fie aceeai cu
pozi[ia pe care o au piesele n construc[ie. La elementele prefabricate care nu se pot
transporta n pozi[ia de montaj i se transport orizontal, este necesar ca ele s poat prelua
eforturile ce apar.
a. Trans0(rtu) 0e ca)ea /erat3
Vagoanele de cale ferat trebuie astfel ncrcate nct s se respecte gabaritul de
ncrcare, s se asigure o fixare corespunztoare pentru a nu se degrada piesele
prefabricate [innd seama i de ocurile din triaje i frnri brute i s se asigure siguran[a
circula[iei pe calea ferat.
Prin gabarit de ncrcare se n[elege conturul transversal limit n care trebuie s se
nscrie vagonul i ncrctura lui. Pentru a se respecta aceast prevedere este necesar ca
l[imea pieselor s nu treac de 3,00 m, iar nl[imea lor s nu depeasc 3,30 m, inclusiv
legturile de fixare.
studio arca
n func[ie de felul pieselor se disting trei moduri principale de fixare a prefabricatelor n
vagoane:
Fixarea prin legare i mpnarea de elementele de rezisten[ ale vagonului; acest
mod de fixare se folosete n general pentru prefabricatele mici i mijlocii.
Fixarea cu dispozitive speciale; acest mod de fixare este specific elementelor lungi.
Fixarea n rastele speciale pentru elemente de suprafa[.
n cazul n care elementele se transport suprapuse, reazemele se aeaz la
capetele elementului, la distan[a indicat n proiect. Pe nl[ime, reazemele se pun exact pe
aceeai ax vertical; dezaxarea reazemelor pe vertical poate duce la fisurarea elementelor.
9. Trans0(rtu) cu aut(ca*i(ane ?i re*(rci (9i?nuite
Pentru transportul prefabricatelor pe distan[e mici se folosesc mijloace de transport
auto: autocamioane platform de diferite capacit[i, autocamioane cu semiremorc sau
tractoare cu remorci obinuite.
Mijloacele de transport utilizate trebuie s fie potrivite cu caracteristicile pieselor:
greutate, l[ime, lungime i nl[ime. L[imea pieselor prefabricate nu trebuie s depeasc
l[imea platformei autocamionului sau remorcii. Cu autocamionale i remorcile obinuite se
transport de obicei elementele plane aezate n stive cu nl[ime redus, deoarece viteza
mare pe care o au aceste mijloace de transport i nl[imea mare de ncrcare a platformei
fac ca mijloacele de transport s aib o stabilitate redus.
c. Trans0(rtu) cu re*(rci s0ecia)e
Transportul prefabricatelor cu trailere este foarte avantajos, deoarece acestea au o
capacitate mare de transport, o stabilitate mare n timpul transportului i o vitez de transport
corespunztoare. Pentru piesele prefabricate transportate pe orizontal se folosesc reazeme
corespunztoare din lemn, piesele prefabricate fiind stivuite. Dimensiunile i forma stivelor
trebuie s asigure respectarea gabaritului de circula[ie pe drumurile publice i o ncrcare a
trailerului la ntreaga capacitate.
'. $ani0u)area ?i 1e0(zitarea 0re/a9ricate)(r
Piesele prefabricate transportate pe calea ferat sunt descrcate de obicei n gri sau
pe liniile de garaj ale bazelor de produc[ie, de unde sunt transportate cu mijloace auto la locul
de montaj.
Piesele prefabricate transportate cu mijloace auto se depoziteaz direct la locul de
montaj sau se monteaz de pe mijlocul de transport. Opera[iile de manipulare i depozitare
trebuie s se fac astfel nct piesele s nu fie degradate.
Pentru a putea fi ridicate i manevrate, piesele prefabricate au puncte fixe de ridicare,
stabilite prin proiectul de execu[ie, formate din urechi de o[el-beton sau guri. De urechi se
prind crligele unui dispozitiv de ridicare, care la rndul lui este prins n crligul utilajului de
studio arca
ridicat.
Cnd piesa este prevzut cu guri (cum este cazul stlpilor prefabrica[i), prin acestea
se trece o bar metalica care urmeaz s se prind apoi n crligele dispozitivului de ridicat.
Cnd piesa are mai multe puncte de prindere (cum este cazul elementelor de planeu de tip
TT, grinzile transversale sau longitudinale), prinderea se realizeaz astfel nct greutatea
piesei s se repartizeze n mod egal n toate punctele de prindere, cu ajutorul unui dispozitiv
corespunztor.
Piesa nu se ridic dect dup ce cablul utilajului de ridicat a fost bine ntins i dup ce
s-a verificat dac prinderea este corect fcut la fiecare punct de ag[are.
La aezarea n depozit sau n mijlocul de transport piesa trebuie ghidat pentru a
putea ocupa exact locul indicat. Ghidarea se realizeaz prin prinderea piesei de ctre
muncitori direct cu mna, iar aezarea se execut lent, fr izbituri.
La depozitele deservite de macarale, piesele se depoziteaz numai n raza de ac[iune
a acesteia, fiind interzis abaterea cablului de la pozi[ia vertical, prin tragerea piesei n
timpul ct ea se afl n crligul macaralei.
Prefabricatele se depoziteaz prin aezarea pieselor n rnduri orizontale sau n
rnduri verticale, n fiecare stiv aezndu-se un singur tip de prefabricate.
Piesele se aeaz una peste alta, iar ntre ele se fixeaz dou ipci sau doi dulapi
transversal pe dimensiunea cea mai mare a piesei. Lungimea ipcilor trebuie s depeasc
cu cel pu[in 10 cm n fiecare parte l[imea prefabricatelor. Ele se aeaz ntotdeauna pe
aceeai vertical, la o distan[a de captul piesei indicat n proiect i este bine ca ipcile i
dulapii s se afle n dreptul sec[iunii pline a prefabricatelor.
Piesa cea mai joas se aeaz pe dou tlpi, din dulapi sau rigle. L[imea tlpilor
trebuie astfel aleas nct sub greutatea stivei terenul s nu aib tasri prea mari, care ar
putea provoca rsturnarea acesteia. Rezemarea stivei direct pe pmnt sau pe mai mult de
dou tlpi este interzis, deoarece acest mod de aezare poate duce la ruperea
prefabricatului. Greutatea pieselor din rndurile stivei se suport de cele de dedesubt, iar
transmiterea ncrcrii de la o pies la alta se realizeaz prin intermediul ipcilor sau
dulapilor. Dac aceste reazeme nu sunt pe aceeai vertical, piesele se ncarc n mod
defectuos, putnd rezulta ruperea acestora.
nl[imea stivelor nu trebuie s treac de 2,50 m, iar n stiv nu se aeaz mai mult de
10 niveluri, la piesele de dimensiuni mari, sau 15 rnduri la piesele de nl[ime redus.
Piesele aezate n stiv vor avea urechile de ag[are la partea superioar, pentru a
permite prinderea i ducerea lor n bune condi[ii. Este interzis ca prefabricatele s reazeme n
stiv pe urechile elementului de dedesubt. Aceast condi[ie se poate asigra prin mrirea
distan[ei dintre piese pe vertical punndu-se ntre ele rigle de dimensiuni mai mari, depind
nl[imea urechilor. ndoierea agrafelor n timpul transportului i al depozitrii este interzis,
deoarece ndoirea i ndreptarea repetat a acestei armturi duce la ruperea ei din cauza
slbirii materialului sau la distrugerea local a betonului, degradnd piesa i putnd avea ca
studio arca
urmare smulgerea urechilor din beton.
Piesele fr agrafe se aeaz astfel nct s fie posibil legarea lor cu frnghii sau cu
cabluri pentru ridicare.
n depozite stivele se aeaz cu un spa[iu de 1,00 m ntre ele. De asemenea, este
necesar s se lase un spa[iu de trecere de 1,50 m pentru circula[ia muncitorilor care lucreaz
n depozit. Aceste spa[ii se prevd n lungul depozitului la mai multe rnduri de stive, iar n
sens transversal la cel mult 25,00 m distan[.
Piesele se vor aeza cu partea marcat ctre spa[iile de circula[ie, pentru a putea fi
uor identificate. De asemenea, depozitele trebuie prevzute cu spa[ii i ci de circula[ii
amenajate att pentru utilajele de ridicat care deservesc depozitul, ct i pentru vehiculele
care transport prefabricatele.
C(n1i>ii s0ecia)e 1e res0ectat )a *ani0u)area, 1e0(zitarea, trans0(rtu) ?i
*(nta4u) e)e*ente)(r 1e 9et(n 0re/a9ricat6
Este imperios necesar respectarea deschiderilor i a lungimilor de rezemare
prevzute n proiect, deoarece la elementele prefabricate din beton armat, respectiv din
beton precomprimat este practic imposibil compensarea erorilor de execu[ie;
Se vor evita n timpul manipulrii, depozitrii sau montajului situa[iile care produc
solicitri care nu au fost prevzute n proiectare, adic vor fi respectate prevederile proiectului
n ceea ce privete punctele i modul de prindere n crligul mijlocului de ridicare, precum i
pozi[ia reazemelor;
Rezemarea se va efectua prin intermediul unei plcu[e din neopren sau plumb
conform detaliilor de rezemare prevzute n proiectul tehnic de execu[ie; se va evita
rezemarea unui element din beton prin contact direct cu un alt element de beton (exemplu:
rezemarea unei grinzi pe captul superior al stlpului).
Dimensiunile sistemului de rezemare depind de suprafata de contact dintre
elementul rezemat si elementul care reazama, avand functia de strat de amortizare si de
repartitie a incarcarilor, atat in faza tranzitorie de montaj cat si in faza finala de exploatare;
strat de amortizare i reparti[ie poate fi din neopren sau plumb.
nclinarea, rsturnarea i producerea de ocuri trebuiesc evitate la manipularea i
montajul elementelor din beton precomprimat;
Montajul elementelor prefabricate este descris n fisele tehnologice prezentate n
anex.
8. $3suri 1e 0r(tec>ia *uncii 0e cate7(rii 1e )ucr3ri
La executarea lucrrilor de construc[ii aferente structurii de rezisten[ se vor respecta
msurile de protec[ia muncii prevzute n actele normative, normele i ordinele specifice n
vigoare.
LEGEA NR. 5/1985 cu privire la protec[ia muncii;
NORME REPUBLCANE DE PROTEC|A MUNC, APROBATE DE MNSTERUL
MUNC S MNSTERUL SNT|, cu ordinele nr.34/1975 i 60/1975, inclusiv modificrile
aprobate cu Ordinul 110/1975 i 60/1975, inclusiv modificrile aprobate cu Ordinul 110/1977
studio arca
i 39/1977.
NORME DEPARTAMENTALE PENTRU PROTEC|A MUNC N CONSTRUC|
aprobate de Ministerul Construc[iilor cu Ordinul 941/1968
NORMELE DE PROTEC|A MUNC aprobate de Ministerul Construc[iilor
ndustriale cu Ordinul 7/N/1970
NORME DE PROTEC|A MUNC n activitatea de construc[ii montaj aprobate de
Ministerul Construc[iilor ndustriale cu Ordinul nr.1233/D/1990
NORME GENERALE DE PROTEC|E MPOTRVA NCENDLOR la proiectarea i
realizarea construc[iilor i instala[iilor, aprobate prin Decretul nr. 290/16.08.1977
NORME TEHNCE DE PROECTARE S REALZARE A CONSTRUC|LOR
PRVND PROTEC|A LA AC|UNEA FOCULU, P118-83
NORME DE PREVENRE S STNGERE A NCENDLOR, aprobate de Ministerul
Construc[iilor ndustriale cu Ordinul 742/D/1981
REGULAMENT DE PROTEC|A S GENA MUNC N ACTVTATEA DE
CONSTRUC| aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/1993.
n cadrul activit[ii de protec[ia muncii desfurate de unit[ile participante la
executarea lucrrilor de construc[ii se vor lua msuri de introducerea imediat n practic
(instructaje, msuri concrete la punctele de lucru, etc.) a tuturor actualizrilor i completrilor
la normele de protec[ia muncii existente, precum i a celor nou aprute, sub form de legi,
norme i normative sau regulamente, astfel nct activitatea de protec[ia muncii i igiena
muncii s se desfoare pe baza actelor normative aflate n vigoare la data execu[iei.
re2e1eri 7enera)e
n conformitate cu dispozi[iile legale n vigoare, pe timpul execu[iei i al exploatrii
lucrrilor proiectate, executantul i beneficiarul lucrrilor vor instala toate indicatoarele i
mijloacele de protec[ie i de aten[ionare adecvate i vor executa toate marcajele necesare
pentru protec[ie i avertizare, precum i cele pentru identificarea n viitor a traseelor re[elelor
subterane proiectate i executate.
Lucrrile periculoase trebuie s fie semnalizate, att ziua ct i noaptea, prin tblii
indicatoare de securitate, sau prin orice alte aten[ionri speciale, n func[ie de situa[ia
concret din timpul execu[iei sau a exploatrii lucrrilor proiectate.
Executantul va realiza de asemenea, toate msurile de protec[ia muncii, siguran[a
circula[iei i prevenirea incendiilor, rezultate ca necesare pe baza proiectului de execu[ie a
organizrii lucrrilor, acestea suportndu-se din cota de organizare de antier sau din cota de
cheltuieli indirecte.
Enc3rcarea, 1esc3rcarea ?i 1e0(zitarea *ateria)e)(r
Lucrrile se vor executa n locuri special amenajate i nepericuloase pentru
muncitori.
La opera[iunile manuale de ncrcare-descrcare se vor folosi angaja[i care
ntrunesc condi[iile prevzute prin lege.
Se vor folosi utilaje, dispozitive i echipamente corespunztoare pentru asigurarea
unei depline securit[i a muncii.
studio arca
Se vor respecta prevederile legale cu privire la igiena muncii (greut[i maxime
manevrabile manual, etc.).
Se interzice sta[ionarea sau circula[ia sub materialele transportate la nl[ime,
precum i n zona de ac[iune a utilajelor care execut manevrarea materialelor.
Se vor respecta prevederile legale n vigoare cu privire la executarea acestui gen de
opera[ii n depozite, n sta[ii CFR (proprii sau nu) sau n cazul unor materiale speciale (acizi,
butelii cu diverse gaze, substan[e toxice sau explozive, etc.).
re0ararea ?i trans0(rtu) 9et(ane)(r ?i *(rtare)(r
Prepararea betoanelor i mortarelor se va face n instala[ii centralizate,
respectndu-se normele de protec[ia muncii specifice.
Transportul betonului pe vertical sau orizontal n cadrul antierului se va face cu
pompe de beton sau bene a cror stare tehnic se va verifica zilnic.
De asemenea, se va verifica zilnic starea tehnic a utilajelor de ridicat i transportat.
Sta[ionarea sau circula[ia persoanelor sub i n raza utilajului de ridicat, pe timpul
transportului este interzis.
Circula[ia pe cofraje pentru transportul betonului se va face pe podine cu l[imea de
minim 1,20 m.
La transportul i turnarea betonului cu pompe de beton se vor respecta normele
specifice de protec[ia muncii, ct i instruc[iunile de func[ionare a utilajului.
Turnarea ?i c(*0actarea 9et(nu)ui
Sefii de antier, efii de puncte de lucru, maitrii i efii de echip i vor ndeplini cu
stricte[e atribu[iile i obliga[iile cu privire la instructajul de protec[ia muncii. Propaganda
privind protec[ia muncii va urmri aplicarea la locul de munc a msurilor de protec[ia muncii
i s asigure securitatea muncii;
nainte de nceperea turnrii betonului, eful punctului de lucru va controla modul de
execu[ie a cofrajelor, podinelor i schelelor;
Podinele de lucru vor fi prevzute cu balustrade i scndur de margine;
Se interzice accesul persoanelor n zona de betonare, unde exist pericol de cdere
a betonului;
La compactarea betonului cu ajutorul vibratorului se vor lua msuri specifice, dintre
care se amintesc:
vibratoarele vor fi verificate nainte de nceperea turnrii;
n cazul defectrii n timpul turnrii, ele vor fi deconectate imediat i predate
electricianului pentru verificare;
carcasa vibratorului se va lega la pmnt, iar personalul care lucreaz cu vibratoare va
purta cizme de cauciuc i mnui electroizolante;
conductorii care alimenteaz vibratoarele vor fi flexibili i izola[i n tub de cauciuc;
in timpul deplasrii vibratorului sau la ntreruperea lucrului pentru un timp orict de
scurt, acesta se va deconecta de la re[eaua electric;
manevrarea vibratoarelor se va face de ctre personalul muncitor cruia i s-a fcut
instructajul de manipulare, precum i cel specific de protec[ia muncii.
La turnarea betonului n elemente verticale se vor folosi bene cu furtun omologate,
studio arca
sau plnii montate la partea superioar a cofrajului.
Se va verifica starea tehnic a benei i accesoriilor acesteia, manipularea benei cu
furtun sau a benei de tip uzual (omologat i aceasta) se va face n conformitate cu
instruc[iunile specifice de utilizare.
Fas(narea ?i *(ntarea ar*3turi)(r 1e (>e).9et(n
Se vor respecta normele de protec[ia muncii specifice atelierelor (de antier sau
centralizate) destinate fasonrii armturilor i utilizrii mainilor i utilajelor din dotare;
Se vor utiliza echipamente de lucru, scule i dispozitive adecvate i n bun stare
tehnic i de func[ionare;
Se interzice montarea armturilor n apropierea liniilor electrice sub tensiune;
Este interzis circula[ia i montarea armturilor pe cofrajul elementelor prefabricate
nainte ca acesta s fi fost consolidat i verificat;
Este interzis circula[ia pe armturile deja montate;
Sudarea armturilor se va face n condi[ii de siguran[ conform normelor n vigoare;
n timpul pretensionrii armturilor si transferului fortei de precomprimare se vor lua
msurile necesare pentru a mpiedica stationarea si circulatia personalui muncitor n spatele
preselor sau n lungul liniilor tehnologice si se vor prevedea panouri de avertizare;
La elementele cu armtur prentins, capetele stendului sau ale tiparelor portante
vor fi prevzute cu aprturi metalice, prinse de culeile stendului sau de extremittile
tiparelor.
C(/ra4e, sche)e, e?a/(1a4e, sc3ri
De regul se vor folosi schele, eafodaje, scri i cofraje din inventar (tipizate).
Dac se utilizeaz elemente netipizate acestea se vor executa pe baz de proiect aprobat;
Se vor lua toate msurile necesare pentru asigurarea rezisten[ei, stabilit[ii i
siguran[ei n exploatare a acestui gen de lucrri, n conformitate cu prevederile normelor i a
fielor tehnologice;
La executarea (montarea) schelelor, cofrajelor, etc. personalul muncitor va fi echipat
cu centuri de siguran[ ancorate n elementele fixe i rezistente ale construc[iei;
Schelele interioare vor fi solide i bine contravntuite;
Scrile se vor asigura mpotriva rsturnrii i alunecrii;
Toate elementele cofrajelor se vor executa pe baza fielor tehnologice aprobate de
conducerea unit[ii de construc[ii-montaj;
La lucrrile de cofraje va participa numai personalul muncitor admis pe baza
normelor n vigoare. Zilnic maitrii vor controla starea cofrajelor lund msuri de remediere
dac este cazul. Urcarea i circula[ia pe cofraje se va face pe scri i podine asigurate cu
balustrade de protec[ie.
$ani0u)area, trans0(rtu) ?i *(nta4u) e)e*ente)(r 1in 9et(n ar*at ?i 0rec(*0ri*at
Montarea elementelor din beton armat i precomprimat se va face pe baza fiei
tehnologice care va cuprinde utilajele, dispozitivele i echipamentele necesare, respectiv
studio arca
msurile de protec[ia muncii la acest gen de lucrri, pe fiecare element n parte.
Sefului punctului de lucru i revine sarcina de a prelua cu ntreg personalul muncitor
con[inutul fiei tehnologice cu privire att la opera[iile de montaj, ct i la protec[ia muncii. De
asemenea, eful punctului de lucru rspunde de punerea n practic a msurilor de protec[ia
muncii, de distribuirea echipamentelor de protec[ie, de verificarea bunei func[ionri a utilajelor
i dispozitivelor de montaj.
La manipularea i montajul elementelor prefabricate trebuie s de evite nclinarea
lor i producerea de ocuri. De asemenea, se interzice rsturnarea elementelor, fiind necesar
s se ia msuri corespunztoare de prindere pentru prevenirea rsturnrii elementelor la
depozitare sau montaj.
|innd seama de eforturile ini[iale, la manipularea, transportul, depozitarea i
montajul elementelor din beton precomprimat trebuie s se evite situa[iile care nu au fost
prevzute la proiectare. Respectarea prevederilor proiectului n ceea ce privete punctele i
modul de prindere n crligul utilajului de ridicare, precum i pozi[ia reazemelor trebuie s se
fac n mod riguros.
Este interzis lovirea ancorajelor i efectuarea sudurilor care ar veni n contact cu
ancorajele sau extremit[ile aparente ale armturilor pretensionate i care ar duce la
periclitarea rezisten[ei elementelor n ansamblu.
Se vor lua msuri pentru prevenirea coroziunii armturii pretensionate. Aceste
msuri sunt necesare deoarece ruperea armturii pretensionate corodate are caracter brusc,
fr avertizare, i poate conduce la accidentarea personalului aflat n vecintate.
Pentru prinderea elementelor prefabricate n crligul macaralei se vor folosi
dispozitive adecvate, sigure i care s permit desprinderea uoar, dup montaj, fr ca
muncitorii s fie nevoi[i s se urce spre crlig.
La montaj, executarea sudurilor trebuie s fie fcut fr a se nclzi sau a se forma
arc electric cu ancorajele sau extremit[ile aparente ale armturilor pretensionate. De
asemenea, ancorajele i extremit[ile pretensionate trebuie s fie protejate pentru a nu fi
atinse de materialul incandescent provenit de la sudur.
Este interzis lsarea n stare suspendat a elementelor n curs de ridicare.
Desprinderea din crligul macaralei este permis numai dup verificarea stabilit[ii
elementelor prefabricate.
La montarea prefabricatelor, muncitorii vor avea, pe lng centura de siguran[,
frnghii i ncl[minte nealunecoas (cu talpa sub[ire).
Este interzis sta[ionarea sub elementele care se monteaz.
Lucr3ri 1e su1ur3
La lucrri de sudur nu sunt admii dect muncitori califica[i, care au absolvit
cursuri de specialitate, au fcut un instructaj special de tehnic a securit[ii muncii i au
vrsta de peste 18 ani.
Persoanele care execut sudura, respectiv cele care execut verificarea sudurii
(indiferent de faza de execu[ie) vor fi dotate cu echipament de lucru i de protec[ie adecvat
prevzut n normative i au obliga[ia de a folosi acest echipament n timpul lucrului. La
executarea lucrrilor de sudur pe schele la nl[ime se vor lua msuri de siguran[ i
securitate att pentru sudor ct i pentru aparatul de sudur, pentru a nu cdea, iar schelria
din lemn se va proteja cu foi de tabl mpotriva unui eventual incendiu. Sudorii vor fi dota[i cu
centuri de siguran[. Personalul desemnat cu verificarea i controlul sudurilor va fi dotat de
studio arca
asemenea cu echipament de protec[ie specific lucrului la nl[ime (centuri de siguran[, cti
de protec[ie i masc de protec[ie n cazul verificrilor n timpul sudrii).
n func[ie de procedeul de sudare de regul sudur electric se vor respecta
msurile prevzute n normele de tehnica securit[ii muncii n instala[ii de joas tensiune,
elaborate de Ministerul Energiei Electrice i n standardele de stat privind transformatoarele
de sudur. De asemenea se vor respecta toate normele aflate n vigoare cu privire la
protec[ia muncii la executarea sudurilor prin diferite procedee.
Se interzice executarea lucrrilor de sudur sub cerul liber pe timp de ploaie sau
ninsoare, sau n apropierea unor materiale sau produse inflamabile.
Or7anizarea 1e ?antier
Prin proiectul de organizare de antier ntocmit de unit[ile de construc[ii montaj
se vor preciza msurile cu privire la accesul n antier a utilajelor, circula[ia auto, transportul
materialelor, organizarea depozitelor de antier.
Santierul se va delimita de locurile publice din zon prin mprejmuire i efectuare a
pazei permanente precum i controlul persoanelor care intr n antier.
Se vor amenaja locuri speciale pentru aprovizionarea antierului cu energie
electric, ap tehnologic i dac este posibil potabil.
Se vor plasa tbli[e indicatoare n locuri periculoase.
Organizarea de antier se va intocmi de catre executatnt si va cuprinde toate
msurile necesare desfurrii execu[iei n bune condi[ii, fr pericol de accidente i
avarierea unor re[ele, prin dezafectarea, mutarea, devierea, sau scoaterea temporar din
func[iune a re[elelor aflate pe amplasament respectiv n imediata vecintate a antierului
studio arca
"()u*u) 2. AR%ITECTURA
Ca0. 2.1. GENERALITATI
Categoriile de lucrari la care se refera prezenta documentatie sunt:
- lucrari de inchideri si compartimentare;
- lucrari de finisaje pardoseli;
- lucrari de tencuieli, placari si zugraveli;
- lucrari de termo si hidroizolatii;
- confectii metalice;
- tamplarii;
- dotari;
- lucrari exterioare.
Se vor respecta cerintele la:
- rezistenta si stabilitate;
- siguranta in exploatare;
- siguranta la foc;
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
- izolare termica, hidrofuga si economie de energie; - protectie impotriva zgomotului.
Livrarea, depozitarea, manipularea, abaterile admise, verificarea si receptia lucrarilor se vor
face cu respectarea legislatiei in vigoare. Executarea lucrarilor se va face cu respectarea
proiectelor faza P.T. si D.E.
Materialele utilizate trebuie sa aiba a7re*ent tehnic si certi/icat 1e ca)itate.
Punerea in opera a materialelor se va face cu respectarea 1eta)ii)(r si cerinte)(r
0r(1ucat(ri)(r acestora.
Ca0. 2.2. INC%IDERI, CO$ARTI$ENTARI
2.2.1. Inchi1eri 0eri*etra)e ha)a, 7ara4 *(t(sti2uit(are
Materiale: nchiderea exterioara a cladirii este realizata din:
- se monteaza un soclu din beton armat prefabricat cu termoizolatie inclusa in grosime;
- casete de tabla 115/600;
- strat termoizolator realizat din panouri rigide de 120 mm grosime cu densitate de 40 kg/mc;
- tabla verticala de exterior tip 40/915.
Observatii: Suport termoizolatie:
Suportul termoizolatiei este realizat din casete de tabla prevopsita tip
studio arca
115/600, grosimea tablei fiind de 0.88mm. Prinderea acesteia se va face
mecanic de stilpi.
Termoizolatia:
Panourile termoizolante rigide de vata minerala bazaltica tip sover,
denumire produs Toplan PLU sau similar, densitate 40Kg/mc, avind
dimensiuni de 1250x625 mm prezinta un coeficient de conductivitate
termica redus ( = 0.034 W/mK) si rezistenta termica mare. Fixarea
panourilor se face manual.
Tabla verticala de inchidere:
Tabla verticala este de tip 40/915 Montana sau similar, grosimea tablei
fiind de 0.70mm. Prinderea acesteia se face mecanic de casetele
orizontale.
nchiderile perimetrale includ structura metalica de prindere aferenta si alte
tinichigerii aferente peretilor
- Rosturile structurale (dintre hala veche si hala propusa) vor fi etanseizate cu
materiale de rostuire elastice speciale.
2.2.2 #i1arii e5teri(are
Material: Zidarie blocuri din beton celular autoclavizat (BCA)
- producator: Ht(n7, produs: Ht(n7 B 2,'.'== NFIL sau similar
Dimensiune: Grosime: 25 cm
Observatii: - Modul de tesere, grosimea rosturilor orizontale, mortarul utilizat vor respecta
detaliile tehnice si recomandarile producatorului si standardele si normativele
specifice;
- La interior se va aplica un sistem de finisare cu tencuiala uscata (vezi 2.5.2) ,
iar la exterior se va aplica sistem termoizolant cu placi din polistiren in grosime de 10
cm (vezi 2.7.1);
2.2.! #i1arii interi(are
Material: Zidarie blocuri din beton celular autoclavizat (BCA)
- producator: Ht(n7, produs: Ht(n7 B 2,'.'== NFIL sau similar
Dimensiune: Grosime: 20 cm
Observatii: - Modul de tesere, grosimea rosturilor orizontale, mortarul utilizat vor respecta
detaliile tehnice si recomandarile producatorului si standardele si normativele
specifice;
- Se va aplica un sistem de finisare cu tencuiala uscata (vezi 2.5.2)
2.2.& ereti c(*0arti*entare
Material: Placi gipscarton, profile metalice (CW, UW):
- producator: Ri7i0s, produs: RB 12,' sau similar
- producator: Ri7i0s, produs: RF 12,' sau similar pentru peretii
rezistenti la foc 120 min
Dimensiune: Grosime perete 15 cm
(placi gipscarton 12,5 mm, structura metalica 100mm)
Observatii: - Peretii sunt autoportanti, dublu placati.
- Peretii rezistenti la foc 120 min sunt triplu placati, cu structura metalica CW 75
mm si vata minerala 40 mm densitate 40kg/mc.
- Se va prevedea perimetral banda de etansare.
studio arca
- producator: Rigips sau similar
- n vederea protectiei la zgomote si a izolarii termice, intre profilele CW
portante se va introduce un material izolator din fibre minerale.
- producator: Is(2er, produs: AJust( :' sau similar
- n structura peretilor se vor ingloba instalatii electrice si sanitare, utilizand
detalii si accesorii recomandate de producator.
- Se atrage atentia asupra faptului ca prin chituire se inteleg doua procese de
lucru chituirea prealabila si chituirea ulterioara. Toate fisurile si crapaturile care
apar se vor spaclui si revopsi.
- Suprafetele peretilor de compartimentare vor fi pregatitie astfel incat sa fie
gata pentru zugravire.
2.2.' ereti c(*0arti*entare 9ai
Material: Placi gipscarton, profile metalice (CW, UW)
- producator: Ri7i0s, produs: RBI 12,' sau similar
Dimensiune: Grosime perete 15 cm
(placi gipscarton 12,5 mm, structura metalica 100mm)
Observatii: - Peretii vor fi autoportanti dublu placati. Placarile din spatiile cu umezeala se
fac cu placi rezistente la umezeala (2 placi: RB + RB).
- Se va prevedea perimetral banda de etansare sau straifuri de vata minerala
bazaltica.
- n vederea protectiei la zgomote si izolarii termice, intre profilele CW portante
se va introduce un material izolator din fibre minerale.
- n structura peretilor sa vor ingloba instalatii electrice si sanitare, utilizand
detalii si accesorii recomandate de producator.
- n peretii de compartimentare se vor ingloba cutiile distribuitoarelor termice si
sanitare.
- Suprafetele peretilor de compartimentare vor fi pregatitie astfel incat sa fie
gata pentru zugravire.
Ca0. 2.!. IN"ELITORI
Materiale: nvelitoarea structurii este realizata din:
- strat suport al invelitorii realizat din tabla cutata trapezoidala prevopsita;
- bariera de vapori;
- strat termoizolator realizat din panouri rigide de 14 cm grosime cu
densitate de 160 kg/mc;
- strat de hidroizolatie realizata din membrana Sika15G sau similar.
Observatii: Suport termo-hidroizolatie:
Suportul termohidroizolatiei este realizat din tabla cutata autoportanta
prevopsita tip SP 153/840, grosimea tablei cutate autoportante fiind de
1.0mm. Prinderea acesteia se va face mecanic de grinzile de acoperis.
Greutatea tablei este de 13.84kg/mp. Coeficient global de siguranta egal
cu 1.65; sageata maxima admisa conform STAS l/200. Suprafata de
rezemare la capatul fisiei de tabla 9 cm.
Bariera de vapori:
studio arca
Este realizata din folie de polietilena care se aplica pe toata suprafata de
izolat.
Termoizolatia:
Panourile termoizolante rigide de vata minerala tip sover, denumire
produs Dachoterm S sau similar, densitate 160Kg/mc, avind dimensiuni
de 1000x2000 mm prezinta un coeficient de conductivitate termica redus
( = 0.04 W/mK) si rezistenta termica mare. Fixarea panourilor se face
mecanic.
Stratul de hidroizolatie:
Este realizat din membrana PVC Sika15G sau similar .
Elementele de hidroizolare Sika15G sau similar, nu contribuie la
stabilitatea generala a cladirii, fiind un element de impermeabilizare cu
greutate specifica relativ redusa.
Membranele prezinta caracteristici coprespunzatoare in ceea ce priveste
stabilitate si rezistenta prin: rezistenta la strapungere, intindere si
alungire la rupere, stabilitate.
Glafuri: din tabla prevopsita cu grosimea 6/10 mm, corespunzator detaliilor.
Culoare standard: alb sau gri; inclusiv costurile necesare rezolvarii
rosturilor, nituirea, siliconare si prindere cu dibluri.
Punere in opera:
Tabla cutata autoportanta se va monta conform plansei de panotaj din proiect,
prinderea ei de structura se va executa mecanic cu dibluri de beton tip EJOT 6x35 sau
similar, iar coaserea fisiilor de tabla in lungul lor si in zona de suprapuneri se va realiza cu
pop nituri din 60 in 60 de cm.
Bariera contra vaporilor se executa din folie de polietilena asezata direct pe tabla.
Suprapunerea la rosturi este de 10 cm si se lipeste cu banda adeziva. De asemenea se evita
invecinarea rosturilor.
Placile rigide de termoizolatie se aseaza in dublu strat, se evita invecinarea rosturilor
atit pe verticala, cit si pe orizontala. Fixarea placilor de termoizolatie de tabla cutata se
executa cu autofiletante cu saiba de tabla.
n cazul membranelor Sika15G sau similar, structura de baza trebuie sa fie
corespunzatoare, uscata si fara portiuni dure, acestea fiind cerintele tehnice pentru o punere
in opera fara probleme. Canturile ascutite sint un pericol pentru membrane, astfel incat daca
nu pot fi indepartate se acopera cu tesatura poliesterica cu greutate min. 300g/mp. Pentru a
se asigura o hidroizolare corespunzatoare, membranele se vor suprapune pe o lungime de
minim 8cm. De asemenea membranele se vor suda transversal cu evitarea invecinarii
sudurilor.
Pe santier se va instala o alimentare constanta cu energie electrica pentru aparatele
folosite (aparat de termosudura, masini de gaurit, etc.) pentru ca pot influenta negativ
functionarea sculelor si aparatelor. Daca puterea aparatelor de termosudura variaza,
sudurile vor fi executate necorespunzator.
Punerea in opera se face conform indicatiilor producatorului si tinind cont de urmatoarele
Documente Tehnice :
C'8.;' - Normativ pentru verificare calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
C!:.;; - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii;
studio arca
Folosire si intretinere:
ntretinerea invelitorii cuprinde urmatoarele :
- scoaterea muschilor, in general a vegetatiei si a diverselor resturi care pot dauna
bunei functionari a acoperisului;
- mentinerea in buna stare de functionare a evacuarilor apei pluviale si verificare
periodica a functionarii acestora;
- mentinerea in buna stare a lucrarilor auxiliare cum sunt tencuielile pentru acoperirea
golurilor, cosurilor de fum, si alte lucrari;
- mentinerea in buna stare a suportului acoperirii, inclusiv structura termoizolatiei.
Ca0. 2.&. ARDOSELI
a. ARDOSELI CLADIRE AD$INISTRATI"A
2.&.1 Strat su0(rt
Material: Sapa - 5 cm
2.&.2 Finisa4 h(), casa scarii, scari, 2estiare
Material: Strat de adeziv in pat subtire pentru lipirea placilor ceramice
- producator: $ure5in, produs: BFK =! sau similar
Strat finisaj - placi ceramice portelanate, colorate in masa, cu suprafata
antiderapanta
- producator Ener7ie Ker - produse gama $ini*a) )us, Fu*( sau
similar
Dimensiune: Grosime placi min.8 mm, placi 45x45 cm
Observatii: - La toate imbinarile cu alte alte materiale se vor folosi profile metalice speciale.
- producator: r()ine, produs: r(2ari( sau similar
- Toate pardoselile vor fi prevazute cu plinte corespunzatoare, min. 8 cm.
- Placile ceramice se vor rostui cu chituri speciale.
- producator: $ure5in, produs: F$ 8= sau similar
- La alegerea finisajelor se va tine cont de asigurarea sigurantei in deplasare si
in exploatare (rezistente la trafic intens).
2.&.! Finisa4 7ru0uri sanitare
Material: Strat hidroizolant
- producator: $ure5in, produs: F)Lssi7/()ie 1 KS sau similar
Strat de adeziv in pat subtire pentru lipirea placilor ceramice
Strat finisaj - placi ceramice, cu suprafata antiderapanta
- producator Ener7ie Ker - produse gama $ini*a) )us, Fu*( sau
similar
Dimensiune: - placi 30x30 cm
- producator: r()ine, produs: r(2ari( sau similar
- Toate pardoselile vor fi prevazute cu plinte corespunzatoare, min. 8 cm.
- Dimensiunile rosturilor vor fi de 3 mm.
- Placile ceramice se vor rostui cu chituri speciale.
studio arca
- La alegerea finisajelor se va tine cont de asigurarea sigurantei in deplasare si
in exploatare, suprafata placilor nu permite alunecarea nici in conditii de
umiditate.
2.&.& Finisa4 9ir(uri, sa)i c(n/erinte, 1iscutii, sa)a ser2er
Material: Strat finisaj covor PVC, trafic intens
- similar finisaj cladire existenta
Dimensiune: Grosime totala finisaj aproximativ 0,5 cm
Observatii: - La toate imbinarile cu alte materiale se vor folosi profile metalice speciale.
- Toate pardoselile vor fi prevazute cu plinte corespunzatoare.
2.&.' Finisa4 terase e5teri(are
Material: Strat de baza - pat de nisip
Strat finisaj - dale (pavele) din beton,
- producator: Se**e)r(cJ SteinIDesi7n, produs: 7a*a Rettan7( sau
similar
Observatii: - Se vor aseza pe un pat de nisip cu o grosime minima de 4 cm.
- Toate marginile se vor realiza cu borduri din acelasi material.
- Zonele parcarilor exterioare se vor prevedea cu dale inierbate.
- Stratul finit va avea o inclinatie minima de 1,5% spre punctele de colectare a
apelor pluviale.
2.&.8 Finisa4 ha)a 0r(1uctie, 7ara4 *(t(sti2uit(are, z(na 1e0(zitare 1eseuri
Material: Strat suport - placa beton, amorsa
Strat finisaj - rasini epoxidice
- producator: SiJa, produs SiJa/)((r 2'!=M sau similar
Observatii: - Rosturile structurale se vor continua si in stratul de finisaj si vor fi etanseizate
cu materiale de rostuire elastice speciale.
Stratul suport are urmatoarele caracteristici:
- ncarcare uniforma distribuita 10To/mp.
- ncarcarea maxima pe un picior de mobilier/ utilaj este de 5 tone luind in
considerare talpa cu dimensiuni de 120 x 140mm, distanta minima intre doua
picioare de este de 400mm.
- ncarcare concentrata maxima data de roata motostivuitorului este 26N, iar
incarcarea data de un camion incarcat este de 9Tone/ax.
Grosimea minima a pardoselii este de 18cm beton C25/30 armat cu plasa
sudata F5 100x100, stratul de suprafata este tratat cu 3Kg/mp quartz.
Planeitatea are tolerante de 5mm la 2metri.
Perimetral se vor monta socluri din beton. Se vor executa rosturi de contractie si
rosturi de dilatare acolo unde este necesar.
-Se prevad marcaje drumuri acces, zone tehnologice pe pardoseala latime 20
cm
2.&.: Finisa4 )a9(rat(r, ate)iere, s0atii tehnice, *a7azie
studio arca
Material: Beton sclivisit cu strat sigilant
Observatii: - Se vor folosi rosturi de dilatare acolo unde este necesar.
Ca0. 2.' LACARI INTERIOARE
2.'.1 )acari 7hene si *asti 0entru insta)atii
Material: Gipscarton, profile metalice (CW, UW)
- producator: Rigips, produs: RB 12,5 sau similar
Glet pe baza de ipsos
Dimensiune: Grosime 7,5 cm (2 placi gipscarton 12,5 mm, structura metalica 50mm)
Observatii: - Peretii trebuie sa asigure sustinerea obiectelor sanitare si inglobarea
instalatiilor.
- Placarea ghenelor si mastilor se va realiza cu doua straturi de gipscarton
- Placarile din spatiile cu umezeala se fac cu placi rezistente la umezeala.
- n vederea protectiei la zgomote si izolarii termice, intre profilele CW portante
se va introduce un material izolator din fibre minerale.
- producator: sover, produs: Akusto 5 sau similar
- Vor fi prevazute usite de vizitare si grile de ventilare.
2.'.2 )acari sta)0i, 0ereti, 7rinzi Ftencuia)a uscata@
Material: Gipscarton 12,5mm, adeziv
- producator: Ri7i0s, produs: RBDRBI 12,' sau similar
Glet pe baza de ipsos
Observatii: - Placarile din spatiile cu umezeala se fac cu placi rezistente la umezeala.
2.'.! Ta2ane /a)se
Material: Plafoane casetate gips-carton (600x600 mm), profile metalice(T-24, T15, piese
de ancorare, tije de suspendare)
- producator: Ri7i0s, produs: Dec(7i0s sau similar
2.'.& )acari cera*ice 7ru0uri sanitare
Material: Strat de adeziv in pat subtire pentru lipirea placilor ceramice
Strat finisaj placi ceramice (faianta suprafata lucioasa/mata)
- producator: Ener7ie Ker, produse gama $ini*a) )us, Ghiacci( sau
similar
Dimensiune: 30x30 cm
- producator: Proline, produs: Provario sau similar
- Dimensiunile rosturilor vor fi de 3 mm.
- Placile ceramice se vor rostui cu chituri de rost.
- La faianta din grupurile sanitare se va prevedea si un strat hidroizolant in
zonele de montaj a cabinelor de dus.
- producator: $ure5in, produs: F)Lssi7/()ie 1 KS sau similar
studio arca
Ca0. 2.8. #UGRA"ELI
#u7ra2e)i )a 0ereti, 0ara0eti, sta)0i, 7rinzi
Material: Strat de amorsa
- producator: Bau*it, produs: Grun1 sau similar
Vopsea lavabila de interior
- producator: Bau*it, produs: E5tra sau similar
Observatii: - Pe suporturile cu capacitate mare de absortie ridicata se aplica un strat de
amorsa.
- Se va aplica manual sau mecanizat.
- Vopseaua se va aplica minim in doua straturi.
- Culorile vor fi alese de proiectant impreuna cu beneficiarul.
- E obligatoriu sa se pastreze pe santier, pana la terminarea constructiei, suficiente rezerve
de nuante si culori, pentru ca in cazul lucrarilor ulterioare necesare sa nu apara diferente de
culori.
Ca0. 2.:. CONFECTII $ETALICE
Ba)ustra1e scari interi(are
Material: Cadru metalic - platbanda 50x8 mm
Elemente verticale (de inchidere) metalice - platbanda 50x8 mm
Piese de fixare metalice
Dimensiune: Conform planselor de arhitectura (faza PT+DE)
Observatii: - Finisare prin vopsire in camp electrostatic.
- Prindere mecanica a panourilor, cu posibilitati de reglare.
- Distanta intre elementele verticale va fi de 100 mm.
- naltimea de montaj si se va face conform standardelor si normelor in vigoare.
Ca0. 2.;. TER$OI#OLATII
Ter*(siste* /ata1e
Material: Adeziv pentru spaclu, plasa din fibra de sticla, placi din polistiren expandat
pentru fatada, dibluri polietilena, grund universal, tencuiala decorativa cu
granulatie mica (produs: tencuiala periata 1,5K).
- producator: Baumit, produs: Sistem termoizolatie EPS sau similar
Dimensiune: Grosime placi polistiren 10 cm/ 5 cm
Observatii: - Se recomanda ca partile expuse la impact sa fie placate cu polistiren extrudat.
- Spaletii se vor inchide cu polistiren de 3cm grosime.
- Se va folosi profil de soclu cu lacrimar.
- La toate muchile orizontale se prevede picurator.
- La muchii se vor prevedea profile de colt.
- n zonele golurilor de geam se va prevedea o armare suplimentara.
- Placile de polistiren se vor tese, fara sa apara rosturi verticale.
studio arca
- Fixare suplimentara cu dibluri.
- Tencuiala decorativa periata in strat subtire pe baza de rasini siliconice pentru
exterior.
- Rosturile structurale (dintre hala veche si hala propusa) vor fi etanseizate cu
materiale de rostuire elastice speciale.
Ca0. 2.<. USI
2.<.1 Usi acces in c(r0 *u)ti/uncti(na) F9ir(uri@
Material: Usa glisanta automat, profile din aluminiu vopsite cu bariera termica
Dimensiune si caracteristici - conform tablou de tamplarie
Pozitionare: - conform planse proiect arhitectura
Observatii: - Coeficient de transfer termic 1,2 W/mK
- Una dintre din foi are emisivitate redusa LOW E.
- Geam termoizolant cu sticla clara de tip float si folie speciala antiefractie.
- Accesorii de culoare argintiu mat, maner cu sild, broasca.
- Profile de compensare in cazurile specificate.
- Cu sisteme de inchidere si antiefractie.
2.<.2 Usi URF &'N Frezistente )a /(c@
Material: Usi antifoc din tabla galvanizata cu miez izolator
- producator: %(r*ann, produs: usi din tabla de otel sau similar
Dimensiune si caracteristici: - conform tablou de tamplarie
Pozitionare: - conform planse proiect arhitectura
Observatii: - Testate si certificate in Romania.
- Toc fara prag, din profil de tabla galvanizata, cu distantier pentru montaj.
- Cu dispozitiv de autoinchidere.
- Bolt de siguranta in muchia cu balama.
- Garnitura termo-expandabila introdusa in toc.
- Prindere in podea fixata cu suruburi/dibluri.
- Placuta de identificare cu seria de productie pentru fiecare usa antifoc.
- Vopsire in camp electrostatic in culorile RAL.
2.<.! Usa anti/(c 7)isanta URF &'N Frezistenta )a /(c@, intre ha)a si 7ara4
Material: Usa metalica
- producator: %(r*ann, produs: usi glisante sau similar
Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura si tablou de tamplarie
Observatii: - Testate si certificate in Romania.
- nfoliate sau vopsite.
- Cu un sau doua canaturi.
- Pereti dubli, miez termoizolant.
- Cu usa pietonala de trecere inglobata.
- Cale de rulare superioara mascata.
- nchidere automata cu contragreutati si amortizor hidraulic- mascate.
studio arca
2.<.& Usi secti(na)e acces aut(
Material: Usa metalica
- producator: %(r*ann, produs: usa SU&= sau similar
Dimensiune: Conform piese desenate arhitectura (faza PT+DE) si tablou de tamplarie
Observatii: - Cu pereti dubli, panouri de otel si izolare termica.
- Actionate din interior si exterior cu telecomanda.
- Tratate impotriva intemperiilor.
- Se vor respecta specificatiile producatorului cu privire la detaliul de montaj si
intretinere.
- Montajul include si realizarea confectiilor metalice suplimentare pentru
montarea usilor.
- Usa de la rampa de descarcare va fi prevazuta cu burduf de etansare
2.<.' Usi 9ir(uri, ate)iere, 2estiare, 7ru0uri sanitare
Material: Miezul placa din PAL perforata
- producator: %(r*ann, produs: usa #K sau similar
Dimensiune: Conform tabloului de tamplarie si piese desenate arhitectura (faza PT si DE)
Observatii: - Fetele canatului, tabla de otel vopsita mat in camp electrostatic. Miezul
canatului este placa din PAL perforat.
- Culoare gri RAL 7040
- Manerul argintiu mat
- Se vor respecta specificatiile producatorului cu privire la detaliul de montaj.
-Finisajul usilor se va alege ulterior de catre proiectant, impreuna cu
beneficiarul.
2.<.8 Usi "C, acces s0reD1in e5teri(r
Material: Tamplarie PVC cu geam termorezistent/panou PVC/ grile de ventilare
Dimensiune: Conform tabloului de tamplarie si piese desenate arhitectura (faza PT si DE)
Observatii: - Fac parte din tamplaria exterioara, au caracteristici similare.
- Prevazute cu sistem de inchidere.
- Prevazute cu prag de trecere.
- Usile de la hala cu acces direct spre exterior sunt prevazute cu bara
antipanica.
Ca0. 2.1=. FERESTRE, "ITRINE
2.1=.1 Ta*0)arie e5teri(ara
Material: Profile armate din PVC de culoare alba
- producator: Rehau sau similar
Dimensiune: Conform planselor de arhitectura (faza PT+DE), tablou tamplarie
Observatii: - Coeficient de transfer termic 1,2 W/mK
- Una din foi are emisivitate redusa LOW E
- Spatiul dintre foile de sticla este umplut cu argon sau similar.
- Geam termoizolant cu sticla clara de tip float
- Ochiurile mobile au deschidere oscilo-batanta.
studio arca
- Accesorii (maner, capace balamale) in culoarea tamplariei.
- n cazurile specificate se vor folosi profile de compensare.
- Tamplaria include toate piesele si accesoriile necesare conform indicatiilor producatorului.
- Tamplariile sunt dotate cu glafuri interioare si exterioare.
2.1=.2 Ta*0)arie interi(ara
Material: Profile armate din PVC de culoare alba
- producator: Rehau sau similar
Profile Al de culoare gri argintiu, pentru tamplaria de la nivelul parterului
Dimensiune: Conform planselor de arhitectura (faza PT+DE), tablou tamplarie
Observatii: - Geam termoizolant cu sticla clara de tip float
- Ochiurile tamplariei sunt fixe
- Accesorii (maner, capace balamale) in culoarea tamplariei.
- n cazurile specificate se vor folosi profile de compensare.
- Tamplaria include toate piesele si accesoriile necesare conform indicatiilor producatorului.
- Tamplaria de la nivelul parterului este rezistenta la foc 45.
2.1=.! Tra0e 1e /u*
Dimensiune: 1,80x2,50 m
Observatii: Sunt prevazute cu dispozitiv de deschidere automata pentru evacuarea fumului
si caldurii compus din:
- cadru si contracadru din profil de aluminiu natural anticoroziv;
- structura de suport al sistemului de deschidere din profil de otel;
- cilindru pneumatic alezaj 50 mm actionat cu gaz CO2;
- butelie de gaz CO2 sub presiune;
- ventil cu element termosensibi reglat la 68C;
- deschidere manuala din exterior pentru intretinere si control periodic;
- bloc mecanic pentru blocare inchiderii accidentale sub actiunea vantului;
- unghi de deschidere circa 165;
- motor electric si dispozitivele de actionare.
Sunt montate in planul invelitorii peste hala.
Ca0. 2.11. OBIECTE SANITARE
2.11.1 "as MC
Material: Ceramica portelanata
WC - producator: K()(, produs: N(2a T(0 sau similar
Clapeta cu dubla actionare, culoare alb - producator: "a)sir, produs:
ABS sau similar
Observatii: - Suspendat, pe cadru cu rezervor montat ingropat.
- vas WC - culoare alba
- colac - culoare alba
- Pozitionarea se face conform planselor de arhitectura si instalatii;
- naltimea de montaj se face conform specificatiilor producatorului si a normelor
in vigoare.
studio arca
- Tipul rezervorului se va alege de catre proiectantul de specialitate.
2.11.2 La2(ar
Material: Lavoarul ceramica portelanata - producator: K()(, produs: N(2a T(0 '=c* sau
similar
Piedestal suspendat ceramica portelanata
Bateria - producator: K)u1i, gama Terci( sau similar
Dimensiune: 50 cm
Observatii: - Suspendat, semi-piedestal
- Culoare alb
- Sifon cromat din aceasi gama
- Protectie preaplin
- Pozitionarea se face conform planselor de arhitectura si instalatii.
- naltimea de montaj se face conform specificatiilor producatorului si a normelor
in vigoare.
- Accesoriile si bateria se vor alege de catre proiectant, impreuna cu
beneficiarul.
2.11.! Ca1a 1us
Material: Cada acril
- producator: K()(, produs: Stan1ar1 )us <= patrat sau similar
Bateria - producator: K)u1i, produs: Terci( sau similar
Set de dus (bara cu suport culisant) - producator K)u1i, produs: gama
Fresh)ine 300 sau similar
Dimensiune: 90x90 cm
Observatii: - Profile de culoare alba sau cromat.
- Sifon cromat
- Accesoriile si bateria se vor alege de catre proiectant, impreuna cu
beneficiarul.
- Paravanele mobile sunt din HPL gri argintiu.
2.11.& ara2ane MC
Material: placa HPL culoare gri argintiu
- producator Fun1er*a5 sau similar
Dimensiune: conform planselor arhitectura (faza PT+DE)
Observatii: - Profile si accesorii de culoare alba sau cromat.
2.11.' Acces(rii 7ru0uri sanitare
Material: cos gunoi, suport hartie igienica, uscator, oglinda
Observatii: se vor stabili impreuna cu proiectantul si beneficiarul - similar cladire existenta
Ca0. 2.12. INSCRITIONARI SI $ARCA+E
2.12.1 $arca4e )(curi 1e 0arcare si 9enzi 1e circu)atie
studio arca
Toate zonele de parcare, cat si caile de circulatie vor avea un marcaj corespunzator. Se va
marca individual fiecare loc de parcare. Se vor marca si semnaliza toate accesele pe parcela.
Toate posibilele obstacole se vor semnaliza corespunzator. Culoarea si dimensionarea
marcajelor se va face in conformitale cu legile in vigoare. Se vor prevedea semne de
circulatie conform planselor de lucrari rutiere. Executia marcajelor sa va face manual sau
mecanizat si trebuie sa asigure o buna utilitate in timp, in conditii de uzura crescuta.
Ca0. 2.1!. LUCRARI RUTIERE si A"A+E
2.1!.1 Circu)atii aut( Ftir@ si 0)at/(r*a 0arcari
Material: Stratificatie: geotextil, fundatie din balast cilindrat, nisip, hartie kraft, beton
rutier
Observatii: - Executia se face cu respectarea planselor de lucrari rutiere (PT+DE).
- Toate marginile se vor realiza cu borduri din beton prefabricat.
- Stratul finit va avea o inclinatie care respecta proiectul de sistematizare
verticala spre punctele de colectare a apelor pluviale.
2.1!.2 Ra*0a 1e e7a)izare
Material: Confectie metalica, partea superioara otel antiderapant
-producator:%(r*ann, produs: %TL.2 Ramp de egalizare cu clap
telescopic sau similar
Observatii: Se vor respecta specificatiile producatorului cu privire la detaliul de montaj
2.1!.! a1(c 1e an1(care
Se monteaza intr-un gol in pardoseala halei conform planurilor de arhitectura; golul este
bordat cu un profil metalic pentru protectia muchiilor si fixarea rampei de egalizare
2.1!.& A)ei 0iet(na)e, terasa e5teri(ara
Material: Stratificatie: geotextil, fundatie din balast cilindrat, nisip, dale beton 6cm
- producator: Se**e)r(cJ SteinIDesi7n, produs: 7a*a Rettan7( sau
similar
- Stratul finit va avea o inclinatie care respecta proiectul de sistematizare
verticala spre punctele de colectare a apelor pluviale.
2.;.' C(0ertina e5teri(ara Fz(na terasa e5teri(ara@
Material: Structura metalica (suport invelitoare si stalpi de sustinere)
nvelitoare din panouri policarbonat
Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura
Observatii: - Elementele metalice, zincate si vopsite in camp electrostatic
- Prindere mecanica cu posibilitati de reglare;
2.1!.8 Strat 0ietris (rna*enta) 0eri*etra)
Material: Stratificatie: geotextil, pietris ornamental rotund
studio arca
2.1!.: Ba)ustra1e incinta Fz(na ra*0a acces@
Material: Cadru metalic teava rectangulara 60x106x6 mm
Elemente verticale (de inchidere) metalice - bara 16 mm
Piese de fixare metalice
similar balustrada existenta
Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura, drumuri
Observatii: - Finisare prin zincare si vopsire in camp electrostatic
- Prindere mecanica a panourilor, cu posibilitati de reglare;
- Distanta intre elementele verticale va fi de 100 mm
- naltimea de montaj se va face conform standardelor si normelor in vigoare.
2.1!.; E)e*ente 1e 0r(tectie )a ra*0a
Material: Teava rotunda 150 mm
Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura, drumuri
2.1!.< Scara *eta)ica e5teri(araFz(na ra*0a acces@
Material: Cadru metalic fixare trepte
Trepte din tabla
Balustrada metalica
Dimensiune: Conform planurilor de arhitectura
- Prindere mecanica cu posibilitati de reglare;
- Distanta intre elementele verticale de la balustrada va fi de 100 mm
- naltimea de montaj se va face conform standardelor si normelor in vigoare.

Ca0. 2.1&. #ONE "ER#I
Toate zonele exterioare declarate zone verzi vor avea un strat de sol vegetal in care se vor
face plantarile si insemantarile. Stratul de sol trebuie sa fie de buna calitate, daca stratul de
sol existent nu are proprietatile necesare se va aduce unul corespunzator. Se va asigura un
sistem de irigare. Se vor face toate lucrarile de intretinere si cosmetizare pana in momentul
receptiei finale.
Zona verde se va planta cu gazon si vegetatie de medie inaltime.
Ca0. 2.1'. RE"EDERI RI"IND E,ECUTIA LUCRARILOR
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile proiectelor, parte scrisa si desenata, faza
PT si DE, precum si toate normele si normativele romanesti in vigoare, inclusiv:
P 100-1/2006 - Cod de proiectare seismica a constructiilor
STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
STAS 10104/83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor sructurale
STAS 1030-85 - Mortare de zidarie si tencuiala. Clasificare si conditii tehnice
STAS 2643-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. Metode de incercare
studio arca
STAS 10100/0-75 - Principii de verificare a sigurantei constructiilor
P2-85 - Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie
CR 6-2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
C 17-82 - nstructuni tehnice privind compozita si prepararea mortarelor de zidarie
si tencuiala
GP 053-2000 - Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elastica a peretilor de
compartimentare de structura de rezistenta
NP 069-2002 - Normativ privind proiectarea, execu[ia i exploatarea nvelitorilor
acoperiurilor n pant la cldiri
P121-1989 - nstruc[iuni tehnice pentru proiectarea i executarea
msurilor de protec[ie acustic i antivibrativ la cldiri industriale
NP 040-2002 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la
cladiri
NP 064-2002 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de
constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice
GP 114-2006 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP si SBS
GE 047-2002 - Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii
C 163-1987 - nstructiuni tehnice pentru folosirea profilelor incastrate din PVC
plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii
NE 001-1996 - Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri
C 6,223-1986 - nstructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta majolica si
placi ceramice smaltuite
GP 037/0-1998 - Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor
la cladiri civile
C 217-1983 - Norme tehnice privind alctuirea i executarea hidroizola[iei cu folie din
pvc plastifiat la acoperiuri
NP 102-2004 - Normativ pentru proiectarea si montajul peretilor cortina pentru
satisfacerea cerintelor de calitate prevazute de Legea nr. 10/1995
NP 24-97 - Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor pentru autoturisme
STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere pentru constructii
STAS 146-78 - Var pasta pentru constructii
STAS 1500-78 - Cimenturi cu adaosuri
STAS 1667-76 - Nisip natural de cariera sau rau
STAS 790-73 - Apa
C 18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede
STAS 2634-80 - Metode de incercare a mortarului in stare proaspata si intarita
STAS 1030-70 - Mortare obisuite din var, ciment sau ipsos
P 118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia
la actiunea focului
Legea nr. 307/2006 - privind aprarea mpotriva incendiilor
Ordinul M.A.. nr. 163/2007 - Normele generale de aprare mpotriva incendiilor
C 300/1994 - Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente
NP 086/2005 - Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de
stingere
HGR 766/1997 - Regulament privind ncadrarea n categorii de importan, ntreinere,
exploatare, urmrire n timp i postutilizare privind ntocmirea i pstrarea
studio arca
crii tehnice a construciei.
STAS 8844 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Usi batante pe scarile de
evacuare. Prescriptii constructive impotriva trecerii fumului
STAS 3081 - Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranti interiori
STAS 4981 - Utilaje de stins incendii. Stingator portativ cu praf si CO2
STAS 9752 - Utilaje de stins incendii. Stingator portativ cu CO2
SR EN 54/1-4 - Sisteme de detectori si alarma la incendiu
SR EN 3 - Stingatoare portative de incendiu
SR 11959 - Utilaje de stins incendiu. Stingatoare portative. Conditii de amplasare
SR EN 671/1,2 - nstalatii fixe de lupta impotriva incendiului. Sisteme echipate cu furtun.
Hidranti cu furtun semirigi /plate
STAS 297/1,2 - ndicatoare de securitate. Culori si forme
STAS 2965 - Scari - Prescriptii generale de proiectare
STAS 6131 - naltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor
STAS 2453 - Ascensoare pentru persoane
CE 1-95 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al
cerintei de siguranta in exploatare
NP 063 - Normativ privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor
pentru circulatia pietonala in constructii
P 130 - Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor,
inclusiv supravegherea starii tehnice a acestora
NP 051/2001 - Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent, la
exigentele persoanelor cu handicap
C 3 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
C 35 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
GP 013 - Ghid privind proiectarea, executarea si asigurarea pardoselilor la
constructii
STAS 2560/3 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Pardoseli din piatra
naturala si artificiala. Reguli si metode de verificare
C 112 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrarile de constructii
C 37 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii
L10/1995 - Legea calitatii in constructii
SR EN 772-13 - Determinarea densitatii aparente si absolute in stare uscata a
elementelor pentru zidarie (cu exceptia pietrei naturale)
SR EN 772-16 - Determinarea dimensiunii
EN 998-2 - Mortare de uz general cu compozitie prescrisa
STAS 10109/1-82 - Lucrrile de zidrie. Calculul i alctuirea elementelor
STAS 10101/0A-77 - Clasificarea i gruparea aciunilor pentru construcii civile i industriale
STAS 10101/01-78 - Greuti tehnice i ncrcri permanente
STAS 10102/2-75 - ncrcri datorate procesului de exploatare
STAS 10101/20-90 - ncrcri date de aciunea vntului
STAS 10101/21-90 - ncrcri date de zpad
STAS 10101/23A-78 - ncrcri date de temperatura exterioar n construc ii civile i
industriale
STAS 6156-86 - Protec ia mpotriva zgomotului n construc ii civile i industriale. Limite
admisibile i parametrii de izolare fonic
P 104 - 83 - nstruciuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si
studio arca
acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
STAS 6203-75 - ncercari de aderenta a mortarelor
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de construcii si
a instalatiilor aferente
"OLU$UL !. INSTALATII
Ca0. 1 INSTALATII ELECTRICE
Ca0. 1.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste sarcinile ce revin executantului lucrarilor de
instalatii electrice pentru obiectivul ,Construire hala (P) si corp birouri (P+1E), instalatii si
amenajari in incinta amplasament Loc. Giarmata Vii, com. Ghiroda, jud. Timis, CF 400263
Ghiroda, beneficiar SC Dura Automotive Romania S.R.L.
Lucrarile proiectate in prezenta documentatie sunt lucrari uzuale de instalatii electrice:
montare tablouri, coloane si circuite electrice, montare aparataj, probe si verificari.
La baza acestui proiect stau solicitarile beneficiarului, avizele obtinute, datele culese
de pe teren si colaborarile cu celelalte specialitati.
Prevederile caietului de sarcini sunt obligatorii pentru proiectant, constructor si
beneficiar, in cazuri deosebite se pot aproba derogari de la prevederile prezentului caiet de
sarcini, numai cu acordul scris al proiectantului si beneficiarului.
Ca0. 1.2 STANDARDE AI NOR$ATI"E RINCIALE UTILI#ATE
Lucrarea a fost elaborata in conformitate cu proiectele tip in vigoare. Toate materialele
folosite in lucrare sunt tipizate.
Standardele si normativele care se vor respecta sunt:
PE 003/1979 Modificarea 1 (1984): Nomenclator de probe privind montajul, punerea in
functiune si dotare in exploatare a instalatiilor energetice;
PE 006/1981: nstructiuni generale de protectie a muncii pentru unitatile MEE;
PE 009/1993: Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru
ramura energiei electrice si termice;
NTE 007/2008: Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electice;
PE 132/2003: Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
NSSM-TDEE-65/2003: Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul si
distributia energiei electrice;
NP-7-02: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.;
studio arca
C56/2000: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor.
C 300 - Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construc[ii
i instala[ii aferente acestora;
P 100 - Normativ pentru proiectarea antiseismic a construc[iilor de locuin[e, social-
culturale, agrozootehnice i industriale;
Ordinul 9/N/15,03,1993MLPAT - Regulament privind protec[ia i igiena muncii n
construc[ii;
Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea n construc[ii;
Legea nr. 13/2007 Legea energiei electrice;
HG 273/1994 - Regulament de recep[ie a lucrrilor de construc[ii i instala[iile aferente
acestora. Anex: Cartea tehnic a construc[iei;
HG 392/1994 - Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee i
echipamente noi n construc[ii;
HG 925/199 - Regulamentul de verificare i expertiz tehnic de calitate a proiectelor,
a execu[iei lucrrilor i a construc[iilor.
Prezenta list nu este restrictiv. Se ia n considerare ntotdeauna ultima edi[ie a
actului normativ.
Ca0. 1.! RECI#ARI ENTRU CONSTRUCTOR SI BENEFICIAR
Beneficiarul are obligatia sa anunte proiectantul in aparitiei unor lucrari neprevazute, a
unor neconcordante intre proiect si situatia de pe teren sau a lipsei unor detalii ce impiedica
desfasurarea lucrarilor, sa opreasca lucrarile in situatiile prevazute la obiectiile priectantului,
sa verifice permanent indeplinirea conditiilor prevazute in proiect si caietul de sarcini.
Executantul trebuie sa furnizeze toate materialele, mana de lucru, echipamentele,
sculele, testarea si service-ul necesar pentru montarea si instalarea completa si functionala a
instalatiilor electrice, in conformitate cu documentatia de fata, listele de cantitati si alte cerinte
indicate in proiect.
Toate lucrarile trebuie sa fie realizate astfel incat sa fie acceptate de Dirigintele de
santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice)
Pentru orice neconcordante intre situatia din teren si proiect, constructorul se va
adresa dupa caz, proiectantilor de specialitate.
nainte de punerea sub tensiune a instalatiilor se va controla daca toate lucrarile au
fost terminate si se vor verifica de catre executant daca toate materialele si echipele au fost
retrase din zona de lucru. Pentru perioada de punere in functiune si de exploatare de proba
se intocmeste de catre unitatea de exploatare si constructor un grafic desfasurator cu
precizarea tuturor operatiilor, masurilor de protectia muncii si a probelor ce se efectueaza.
Modul de executare a lucrarilor si raporturile intre beneficiar si operatorul de distributie
a energiei electrice, privind regimul proprietatii asupra instalatiilor si racordarea la sistem a
obiectivului, sunt reglementate de legislatia in vigoare, de care se va tine seama pe parcursul
derularii investitiei:
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 republicata, actualizata, privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii
Lege nr. 10/1995 privind calitatea n construc[ii
LEGEA energiei electrice, nr. 13/2007
studio arca
Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament de ctre operatorii de re[ea,
aprobat de ANRE
HG 90/2008 Regulament privin racordarea utilizatorilzor la retelele electrice de interes
public
OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului
Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor
Legea 319 din 2006 a securitatii si sanatatii in munca
Norm metodologic din 2006, de aplicare a prevederilor Legii securit[ii i snt[ii n
munc nr. 319/2006.
Ca0. 1.& DESCRIEREA LUCRARILOR
1.&.1 A)i*entarea cu ener7ie e)ectrica
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se propune a se realiza pe joasa
tensiune dintr-un post de transformare T2 prefabricat 20/0,4 kV existent, construit in faza de
dezvoltare a obiectivului, aflat momentan in stare de conservare. Se vor executa toate
lucrarile necesare, atat pe partea de medie tensiune, cat si pe partea de joasa tensiune
pentru conectarea si punerea in functiune a acestuia.
Din punct de vedere al consumului energetic prezent si de perspectiva, imobilului ii
revenine o putere instalata/de calcul Pi/Pmsa=1800,0/756,0 kW, Ks=0,42;
Principalele receptoare aferente imobilului sunt: utilaje hala productie, aparatura
electrocasnica, instalatii de climatizare, calculatoare si instalatii de iluminat. Puterea celui mai
mare consumator este de 260 kW pentru chiller.
Consumatorul nu solicita conditii speciale in asigurarea indicatorilor de siguranta in
alimentarea cu energie electrica. Timpul maxim de intrerupere acceptat de consumator este
cel necesar remedierii defectiunilor din instalatiile furnizorului.
Delimitarea de proiectare, proprietate si gestiune intre furnizor si consumator va fi la
papucii cablurilor de forta ce pleaca din BMPT proiectate spre tabloul general hala.
nstalatiile electrice proiectate sunt in aval de punctul de delimitare (masura) si cuprind
instalatiile aferente constructiei. Echiparea spatiilor cu instalatiile electrice de distributie forta
si iluminat necesare se face conform normelor n vigoare, n func[ie de specificul si destinatia
spatiilor.
nstalatiile de utilizare, de la punctul de delimitare spre consumator se vor executa prin
grija consumatorului, care va intocmi si dosarul definitiv pentru instalatia de utilizare.
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului nu face obiectul prezentei documentatii,
fiind prezentat orientativ, solu[ia de alimentare cu energie electrica a imobilului urmand a fi
stabilit pe baza fisei de solutie sau a unui proiect elaborat de operatorul de distributie
electric din zona, in care se va tine seama de puterea absorbita pe obiectiv in prezent si in
perspectiva.
1.&.1.1 Insta)atia 1e i)u*inat
Iluminatul interior se prevede cu corpuri de iluminat (CL) fluorescente etanse
montate la inaltimea de 3m pentru hala de productie, ateliere, depozite si laboratoare, si cu
corpuri de iluminat fluorescente cu reflector si dispersor lamelar metalic pentru zona de
birouri. Acestea vor fi comandate local cu intrerupatoare locale pentru zona de birouri,
studio arca
ateliere, depozite si laboratoare si o comanda locala dintr-un tablou comanda iluminat pentru
hala de productie.
Circuitele electrice de iluminat din hala de productie se executa cu cabluri de tip CF
montate aparent pe perete cu coborari protejate in tup PVC si in pat de cabluri metalic.
Circuitele de iluminat din birouri se vor realiza cu cabluri de tip CF montate peste tavanul
fals si ingropat protejate in tub PVC pentru coborarile la aparatul de comanda. Circuitele
electrice de iluminat din grupurile sanitare se vor realizate cu conductoare 3xM(C)1x1.5
protejate in tub PF20 montate ingropat.
Dozele de derivatie se vor monta ingropat sau peste tavanul fals, in zonele unde nu
exista tavane false, se vor monta aparent.
Iluminatul exterior se va face cu corpuri de iluminat tip proiector halogen montate pe
fatada pentr zonele de acces hala si cu corpuri de iluminat stradal montate pe un stalp din
OlZn cu inaltime de 13m. Alimentarea acestora se va face din tabloul electric general de
distributie TGD hala cu cabluri CAbF montate aparent pe perete sau ingropat in pamant.
luminatul exterior se va face intrerupator general manual sau automat cu senzori de
crepuscul, si va fi coordomat cu restul iluminatului exterior realizat in faza de dezvoltare a
obiectivului.
Iluminatul de veghe se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescente etanse montate
suspendat, comandate din tabloul comanda iluminat hala, avand alimentare prin UPS.
nstalatia electrica de iluminat de siguranta va fi de tip 3 si va fi compusa din instalatii
electrice de iluminat de siguranta pentru evacuare si iluminat de siguranta pentru marcarea
hidrantilor. Pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare se vor prevede corpuri de iluminat
cu acumulator si dispozitiv pentru comutarea automata, cu autonomie de 1,5h inscriptionate
cu eticheta ESRE sau EXT. Pe casa scarii se va prevede corpuri de iluminat se siguranta
pentru a indica calea de evacuare. Corpurile de iluminat de siguranta pentru marcarea
hidrantilor interiori vor fi marcati cu inscriptia HDRANT, vor avea acumulator si autonomie de
1,5h. Corpurile se amplaseaza in afara hidrantului, alaturi sau deasupra, la distanta de maxim
1,5 m de acesta.
nstalatia de iluminat de siguranta se va alimenta din circuitele existente pentru acest
tip de iluminat, construite in faza de dezvoltare a obiectivului.
1.&.2 Insta)atii 1e 0rize
Instalatiile electrice de prize vor consta in prize modulare de tip schuko modulare
pentru circuitele electrice, montate sub tencuiala in zona birourilor, si pe tencuiala in zona
atelierelor, laboratoarelor, depozitelor si halei de productie. n hala de productie se vor monta
grupuri de prize compuse dintr-o priza trifazata de 16A sau 32A si doua prize schuko
monofazate 16A, montate in cofret de policarbonat, protejate local cu intreruptoare
magnetotermice.
Circuitele electrice de prize din hala de productie se executa cu cabluri de tip CF
montate aparent pe perete cu coborari protejate in tup PVC si in pat de cabluri metalic.
Circuitele de prize din birouri se vor realiza cu cabluri de tip CF montate peste tavanul fals
si ingropat protejate in tub PVC in perete.
n zona birourilor se vor realiza grupuri mixte de prize electrice si de curenti slabi TV,
NET, TEL, si vor exista doua circuite de prize pentru fiecare birou, unul cu utilizare exclusiva
studio arca
pentru tehnica T avand alimentarea prin UPS si unul pentru alte utilizari. Pe circuitele de
prize cu risc ridicat se vor monta protectii diferentiale.
1.&.! Insta)atii 1e /(rta
nstalatiile de alimentare alce circuitelor electrice de forta se vor reliza cu cabluri CF
montate aparent pe elemente de constructie sau pe jgheab metalic. Pentru alimentarea
electrica a utilajelor din hala de productie se va folosi distributie electrica in bara capsulata
3P+N+PE montate pe jgheab metalic la inaltimea de 3 metri, si coborari cu cabluri CF la
fiecare utilaj. Coborarile de la barele capsulata la utilaje vor fi realizate de catre beneficiar (in
functie de fiecare utilaj in parte).
Toate receptoarele se repartizeaza uniform pe cele trei faze ale sistemului, pentru
echilibrarea incarcarii instalatiilor si reducerea pierderilor de tensiune si putere, circuitele se
dimensioneaza conform puterilor necesare si caderii de tensiune impuse de normative in
punctul de consum cel mai indepartat de tablou. Se va monta conductorul de PE prevazut
suplimentar (al treilea respectiv al cincelea conductor avand sectiunea cf. NP-7-2002) daca
nu este n construc[ia cablului.
1.&.& Ta9)(uri e)ectrice
Tablourile electrice birouri, vor fi monofazate si trifazate, vor avea carcasa de
policarbonat, se vor echipa pe plecari cu disjunctoare caracteristica tip ,B capacitate de
rupere min. 4,5 kA, monofazate sau trifazate cu protectie diferentiala de mare sensibilitate
unde e cazul.
Tablourile electrice ateliere vor fi trifazate, vor avea carcasa metalica, se vor echipa pe
plecari cu disjunctoare caracteristica tip ,B capacitate de rupere min. 4,5 kA, monofazate sau
trifazate cu protectie diferentiala de mare sensibilitate unde e cazul.
Tabloul electric general TGD va avea carcasa metalica vopsita electrostatic si se va
echipa pe intrare cu intreruptor automat general tetrapolar debrosabil avand capacitate de
rupere min. 16 kA, debrosabil, cu protectie diferentiala de medie sensibilitate impotriva
incendiilor provocate de deteriorarea izolatiei, cu protectie la suprasarcina si scurtcircuit,
caracteristica de declansare tip ,CO. Tabloul se va echipa pe plecari cu disjunctoare
monofazate si trifazate modulare (bipolare respectiv tetrapolare, cu protectie diferentiala de
mare sensibilitate unde e cazul) si cu centrala de afisaj pentru curenti, tensiuni, puteri, etc.
n caz de urgenta, consumatorul poate fi debransat de la retea punctul trafo.
naltimea de montare a tablourilor electrice nu va fi mai mica de 0,5 metri si mai mare
de 1,7 metri masurata fata de cota pardoselii, culoarul de acces si manevra in fata tabloului
nu va fi mai mic de 1 metru, tabloul electric va fi legat la pamant.
1.&.' Insta)atii e)ectrice ane5e
nstalatiile electrice pentru incalzire si ventilatie se vor executa conform instructiunilor
de fabrica, . Lucrarile de conectare, comanda si alimentare se vor efectua in colaborare cu
firma executanta a reglajelor respective.
studio arca
1.&.8 Insta)atii)e curenti s)a9i
n imobil se va executa o retea structurata de telefonie, TV si NET Aceasta va fi
realizata cu cabluri coaxiale si STP montate ingropat in perete in tub de protectie PVC si
prize modulare TEL, NET TV, aceasta se vor interconecta cu instalatia de TEL, NET, TV si la
cutia de curenti slabi existena realizata in faza de dezvoltare a obiectivului. Se vor respecta
distantele necesare fata de instalatiile de energie in vederea reducerii influentelor
electromagnetice.
Se implementeaza un Sistem ierarhizat pentru asigurarea si monitorizarea accesului in
obiectiv cu cartela magnetica, pentru controlul accesului si pontajul angajatilor. Acesta se va
interconecta cu sistemul de control acces existent realizata in faza de dezvoltare a
obiectivului
n imobil se va executa o instalatie de alarmare antiefractie, realizata din centrala
antiefractie, senzori prezenta si senzori magnetici deschidere usa. Acesta se va interconecta
cu instalatia antiefractie existenta realizata in faza de dezvoltare a obiectivului.
Se va executa o instalatie monitorizare video, se vor monta camere video atat in interior
cat si in exteriorul imobilului, interconectate la instalatia monitorizare video existenta realizata
in faza de dezvoltare a obiectivului.
nstalatia de detectie si semnalizare incendiu va fi formata din centrala de alarmare
incendiu, senzori de fum si temperaura, butoane de alarma, sirene si actionari incendiu
pentru luminatoare. Centrala PS va fi adresabila si va fi amplasata in camera de paza.
Elementele de detectie vor fi realizate cu detectoare de fum sau temperatura, si detectoare
combinate de fum si temperatura, si vor fi montate in toate incaperile obiectivului. Pentru
semnalizarea manuala a incendiului se vor prevede butoane adresabile de alarmare,
amplasate pe caile de evacuare din cladire. Semnalizarea incendiului se va face cu sirene
adresabile de interior amplasate pe fiecare nivel al imobilului. Acesta se va interconecta cu
instalatia de detectie si semnalizare incendiu existenta realizat in faza de dezvoltare a
obiectivului.
1.&.: Insta)a>ii 1e 0r(tectie c(ntra tensiuni)(r acci1enta)e 1e atin7ere
r(tec>ia circuite)(r se realizeaz prin urmtoarele msuri cf. prescrip[iilor NP-7-2002:
- protectia de baza: intreruperea alimentarii (prin legarea la nulul de protectie electrica
(PE) a conductorului prevazut suplimentar - al treilea respectiv al cincelea conductor avand
sectiunea cf. NP-7-2002). Bara de nul de protec[ie se racordeaz la nulul coloanei electrice
naintea ntreruptorului general al TGD;
- protectie de rezerv: prin legarea maselor la pamant la centura de pamantare
interioara sau la tronsoane de banda OlZn 25x4 pozate pana la locul de montare al
receptorului, imbinarile fiind realizate prin sudare de ex. pompe, ventilatoare, cazan.
- protectie diferentiala de medie sensibilitate impotriva incendiului datorat deteriorarii
izolatiei: la intreruptorul general al tablourilor electrice;
- protectii diferentiale de mare sensibilitate impotriva atingerilor indirecte: pe circuitele
cu risc ridicat prize 230Vca in mediu cu umiditate ridicata sau pardoseli conductoare;
- protectia fata de supratensiuni de frecventa industriala produsa prin intreruperea
nulului retelei: in BMPT si TGD prin DPST prevazut cf. normelor legale
studio arca
- protectia izola[iei de baz fa[ de supratensiuni atmosferice: prin paratrasnet
- protectie izola[iei fa[ de unda de supratensiune de origine atmosferica transmisa
pe caile conductoare: prin descarcatoare montate in tablourile electrice. Beneficiarul poate
prevedea protectii suplimentare locale pentru echipamentele de calcul, de ex. prin
utilizarea de cutii cu prize 230Vca echipate cu descrctoare.
Fiecare circuit va avea conductoare de faza, nul de lucru si nul de protectie, montate in
cablu sau tubul de protectie. Pentru coloanele principale, conductorul de protectie va fi banda
OlZn 25x4 racordata intre tablouri sau legata la instalatia de legare la pamant interioara pe
treaseu cel mai scurt.
Amplasarea coloanelor si circuitelor se va face respectand conditiile de apropiere si
traversare prevazute in normativle 7 si NTE007/2008 in vigoare.
naintea nceperii lucrrilor, se va face coordonarea lucrrilor de instala[ii electrice cu
celelalte specialit[i, pentru evitarea intersec[iilor.
La execu[ie se vor respecta prevederile normativului pentru instala[ii electrice pana la
1000 V indicativ NP-7-2002 si normativelor in vigoare in domeniu.
n grupurile sanitare se va realiza 9ara 1e e7a)izare a 0(tentia)e)(r F)e7atura
0rici0a)a@, la care se leaga partile metalice ale instalatiilor de apa rece, apa calda, incalzire,
gaz. n interiorul spatiilor tehnice se executa centura interi(ara 1e )e7are )a 0a*ant de
protectie, cu banda OlZn 25x4 pozata pe perete.
1.&.; Insta)a>ii 1e 0r(tectie i*0(tri2a trasnetu)ui
nstalatia de paratrasnet va avea nivelul de protectie Intarit I si va fi realizata cu un
ca0tat(r ti0 DA montat pe catarg de 5 metri pe invelitoare. Legaturile la priza de pamant se
executa cu doua c(9(rari cu c(n1uct(r r(tun1 O)#n pe peretele exterior. Aceasta se va
prevede cu piesa de separatie fata de priza de pamant si contor de descarcari. La
proiectarea i executarea instala[iei de protec[ie mpotriva trsnetului (PT) pentru o
concep[ie optim tehnic i economic a acesteia, factorii interesa[i (ingineri de instala[ii,
arhitec[i, constructori) trebuie s asigure utilizarea n instala[ia de protec[ie mpotriva
trsnetului (PT) a elementelor i echipamentelor metalice naturale ale construc[iei. Astfel, se
va folosi:
jgheaburi, ferme, elemente metalice pravazute la ultimul nivel, daca indeplinesc conditiile
de sectiune conductoare prevazute de normativul 20-2000 - cu rol de conductoare de
captare;
priza naturala a constructiei compusa din armaturile fundatiei si structurii, legate la
pamant si pentru care se asigura continuitate electrica - cu rol de priza de legare la pamat
pentru protectie electrica si impotriva trasnetului;
armaturi verticale ale constructiei - cu rol de conductoare de coborare pentru legarea
conductoarelor de captare la priza de pamant comuna.
1.&.< riza 1e 0a*ant
n zona verde sau trotuar la parter se executa 0riza arti/icia)a 1e )e7are )a 0a*ant cu
electrozi verticali (tarusi) OlZn 2,5 lungi de 2,5 m ingropati si banda OlZn 40x4 mm ingropata
studio arca
la 0,5 m, pana la obtinerea unei rezistente de disprsie a sistemului, Rd<1 Ohm. Aceasta va
fi comuna cu instalatia de protectie impotriva trasnetului.
mbinarile instalatiei de legare la pamant se executa prin sudare. Locul imbinarii se
protejeaza anticoroziv. Armatura metalica a constructiei din fundatie se va uni printr-o
armatura continua de beton OB 14, prin sudura, astfel incat sa se obtina continuitate electrica
pe un contur poligonal inchis. Constructiile din beton armat pe care se monteaza
echipamente electrice (suporti pompe, etc.) vor avea borna de legare la pamant racordata
prin sudura la armatura. Suportii metalici ai echipamentelor electrice se vor lega la priza de
pamant.
1.' SARCINI REFERITOARE LA E,ECUTIA LUCRARILOR
Executantul trebuie sa confirme in scris ca toate cerintele privind spatiile, caminele,
deschiderile pentru accesul echipamentelor si instalatiilor indicate in proiectele de arhitectura
sau de alt tip sunt indeplinite. n cazul in care nu sunt indeplinite, executantul va furniza
informatii de lucrari structurale necesare. Executantul trebuie sa cunoasca toate datele
despre incarcare si dimensiunile limitative, pozitia exacta a echipamentelor trebuie stabilita la
fata locului de catre Executant si aprobate de Dirigintele de santier.
Executantul trebuie sa aiba ultimile informatii si detalii tehnice despre modul de
desfasurare a celorlalte lucrari, ultimile planuri de arhitectura si structura si trebuie sa isi
coordoneze lucrarile cu celelalte specialitati. Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de
santier si beneficiarului pentru aprobare programul de lucru, informatiile tehnice, modul de
amplasare a instalatiilor si va aduce la cunostinta Dirigintelui de santier orice neconcordanta
intre proiect, lista de cantitati si specificatii.
Lucrarile de organizare de santier pentru instalatiile electrice se executa in spatiile
afectate organizarii de santier a partii de constructii si constau in amenajarea de spatii de
depozitare a materialelor si sculelor. Acestea vor fi protejate contra accesului neautorizat si a
influentelor datorate vremii sau a altor factori ce pot produce deteriorarea materialelor sau a
lucrarilor deja executate. Accesul cu mijloace auto pentru transportul materialelor si utilajelor
este posibil pana la intrarea in imobil, direct din strada adiacenta. Racordarea la utilitati:
energie electrica si apa se va face conform normativelor si legilor in vigoare. Organizarea de
santier se va amplasa astfel nct afectarea zonelor locuite sa fie minima. Dupa terminarea
lucrarilor, terenul se va curata aducndu-se la starea initiala.
Executantul va efectua intruirea personalului de exploatare si intretinere a instalatiilor
si va pune la dispozitia Dirigintelui de santier programarea cursului si a orarului de intretinere.
Perioada de garantie va fi stipulata in contractul de executie incheiat de executant, precum si
timpul maxim in care Executantul trebuie sa se prezinte la beneficiar pentru constatarea si
remedierea problemelor aparute.
Executantul va pune la dispozitia beneficiarului, arhitectului,proiectantului si Dirigintelui
de santier spre aprobare cu cel putin 30 zile inainte de achizitionare, fise de catalog cu date
tehnice cu produsele ce urmeaza a fi utilizate. Fiecare monstra trebuie sa fie in stare buna
pentru a fi demontata pentru examinare, aprobarea produselor nu il absolva pe Executant de
responsabilitatea de a furniza materiale conforme cu cerintele din proiect si a normativelor in
vigoare.
Dispunerea in proiect a jgheaburilor, cablurilor si tuburilor nu indica neaparat pozitia
exacta pentru executie. Desenele cu aceste detalii vor fi verificate si confruntate cu situatia
reala din teren, urmand ca lucrarile sa fie executate confom acestora, sau sa fie intocmite
studio arca
prin grija executantului alte desene de executie.
Executantul va asigura toate instrumentele, forta de munca si alte facilitati necesare
pentru testarea tuturor echipamentelor pe cheltuiala lui, si va pune la dispozitia Dirigintelui de
santier spre aprobare procedura de testare cu 14 zile inainte de desfasurarea testului.
Testarile se vor face in prezenta Dirigintelui de santier, defectele aparute vor fi remediate
pentru a obtine cerintele din contract.
Executantul va intocmi "documentatia conforma cu executia sau va pune la dispozitia
Dirigintelui de santier fatele necesare intocmirii acestei documentatii in termen de 30 zile
dupa incheierea procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor.
Executantul va pune la dspozitia Dirigintelui de santier manualui de operare si
intretinere si intructiunile tuturor echipamentelor inainte de incheierea procesului verbal de
receptie.
1.8 NI"ELUL DE ERFOR$ANTA AL LUCRARILOR
Solutiile tehnice au fost elaborate cu respectarea cerintelor esentiale de calitate
prevazute in Legea 10/1995
-rezistenta mecanica si stabilitate;
-securitate la incendiu;
-igiena, sanatate si mediu;
-siguranta in exploatare;
-protectia impotriva zgomotului;
-economie de energie si izolatie termica;
1.: ORDINEA DE DESFASURARE A LUCRARILOR
-studierea si insusirea documentatiei tehnice;
-executia prizei de pamant artificiale, montarea tuburilor in fundatii pentru traseele pozate
ingropat in pamant, montarea si executia caminelor de tragere;
-stabilirea in teren a pozitiei tabloului general de distributie TGD si a tablourilor de distributie
secundare, a traseelor de jgheab si tubulatura, a dozelor de aparat si conexiuni, a aparatelor
de iluminat;
-fixarea tubulaturii de protectie, a jgheaburilor metalice, a dozelor de derivatie si aparataj;
-pozarea cablurilor in tuburi si jgheaburi si executia legaturilor in doze;
-pozarea cablurilor de alimentare a tablourilor de distributie;
-executia si montarea tablourilor electrice;
-executia legaturilor in tablourile electrice;
-montarea aparatelor si a corpurilor de iluminat;
-racordarea tabloului general de distributie la sursele de alimentare;
-executia verificarilor;
-executia probelor de functionare si punerea sub tensiune;
1.; CATEGORII DE LUCRARI
1.;.1 $(ntarea tu9u)aturii, 47hea9u)ui *eta)ic, a 1(ze)(r 1e c(ne5iuni si a0arat
-traseele jgheaburilor metalice vor fi realizate aparent, pe cat posibil orizontal sau vertical;
studio arca
-elementele de sustinere a jgheaburilor metalice vor fi dimensionate si montate conform
indicatiior producatorului;
-spatiul dintre jgheaburi si tuburi va fi ocupat cu cabluri sau conductoare in proportie de
maxim 70%;
-jgheaburile si tuburile metalice vor fi conectate prin conductor flexibil V-G la o bara de
echipotentialitate;
-traselele circuitelor de tubulatura vor fi cat mai scurte in linie dreapta si montate vertical sau
orizontal;
-se vor monta elemente de fixare la maximum 15cm de doze, de curburi si tablouri;
-se va respecta distanta minima ceruta de Normativul 7-2002 coroborate cu indicatiile
producatorului;
-dozele de aparat si conexiuni se vor monta paralel cu pardoseala;
-montarea tubulaturii se va face in domeniul de temperatura al mediului ambiant prescris de
producator;
1.;.2. $(ntarea ta9)(uri e)ectrice 0r(iectate
1.;.2.1 C(n1itii 0entru *(ntarea ta9)(uri)(r e)ectrice
Montarea tablourilor electrice se face conform normativului NP-7-02: "Normativ pentru
proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.,
si ghidului GP 052-2000 "Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si
1500 V c.c.: Se interzice montarea directa a firidelor de bransament si a tablourilor electrice
pe elementele de constructie din materiale combustibile (de exemplu din lemn).
Distantele minim admise (in cm) intre firidele de bransament (si tablourile electrice) si
celelalte instalatii din cladire sunt prezentate mai jos:
Coloane, conducte, bare electrice 0
Conducte sau instalatii cu fluide incombustibile -Reci (sub 40 - C) 5
-Calde (peste 40 - C) 50
Conducte sau instalatii cu fluide combustibile 5
Elemente de constructie -ncombustibile 0
-Combustibile 3
1.;.2.2. $(ntarea ta9)(uri)(r
Montarea tablourilor electrice comporta urmatoarele operatii :
-Se traseaza locul unde se va monta tabloul. Se verifica distantele minim admise fata de
pardoseala si fata de celelalte instalatii sau elemente ale constructiei;
-Se realizeaza golul in zidarie sau in tencuiala;
-Fixarea tabloului;
-Se tencuieste si se netezeste peretele in jurul tabloului;
-Se curata carcasa, rama si usa tabloului.
1.;.!. $(ntare c()(ane e)ectrice
studio arca
Coloanele electrice se realizeaza cu cabluri (tip CAbF sau CF) si vor avea :
-3 (1) conductoare de faza (F)
-conductor de nul de lucru (N)
-conductor de nul de protectie (PE) .
Coloanele se executa cu cabluri tip CAbF sau CF cu intarziere marita la
propagarea flacarii, montate aparent in ghena de trecere de nivel, montate in tavan fals sau
trase in tub de protectie montat in perete.
Realizarea coloanelor electrice comporta urmatoarele operatii :
-se marcheaza traseul coloanei (trasarea coloanei);
-se executa santurile in zid (si plansee) pentru montarea ingropata a coloanelor (daca este
necesar);
-se monteaza tuburile de protectie;
-se tencuiesc si se netezesc peretii (sau planseele) in jurul coloanelor;
-se monteaza conductoarele in tuburi; aceasta se face numai dupa ce tuburile au fost
montate si tencuiala s-a uscat;
-se executa legaturile electrice.
Trasarea coloanei consta in insemnarea cu creta colorata sau alba a drumului
(traseului) coloanelor electrice.
Pe traseul coloanei, se interzice innadirea si derivarea conductoarelor. Derivatiile se
realizeaza numai in firide.
La realizarea coloanelor electrice se vor respecta cerintele normativului NP-7-02:
"Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V
c.a. si 1500 V c.c..
Se va evita amplasarea coloanelor electrice in locurile in care integritatea lor ar putea fi
periclitata datorita loviturilor, temperaturilor ridicate, pericolului de incendiu, umiditatii.
Nu se monteaza coloane electrice pe cosuri sau canale de fum si nici in apropierea
sobelor, a corpurilor de incalzire, a panourilor radiante sau a altor suprafete similare.
Amplasarea coloanelor trebuie sa asigure un acces usor la instalatiile electrice, astfel incit
verificarea, localizarea si remedierea defectelor sa se faca cu usurinta.
Traseul coloanelor trebuie ales cat mai scurt posibil. Traseele coloanelor electrice vor fi
numai orizontale si verticale. Exceptii se admit numai in cazuri justificate (de exemplu pe
casa scarii). Se va evita traseul comun cu alte instalatii (apa, gaze naturale, etc).
n cazul in care acest lucru nu este posibil, instalatiile electrice se vor monta:
-deasupra conductelor de apa si canalizare;
-dedesubtul conductelor de gaze naturale si fluide calde (40C)
Distanta cablurilor de comunicatii fata de corpurile de iluminat fluorescent nu va fi mai
mica de 1,0 m. Distanta intre traseul cablului de comunicatii si alte circuite va fi de cel putin
0,5 m.
Traversarea elementelor de constructie (de exemplu trecerea prin pereti) se va face
prin protejarea conductoarelor in tuburi de protectie (tuburi din material plastic pentru
materiale necombustibile si tuburi metalice pentru materiale combustibile). Tubul de protectie
se va monta inclinat (minim 5) spre exterior sau spre incaperea cu conditiile cele mai grele.
Conductoarele izolate ale unei coloane electrice, inclusiv conductorul de nul de lucru si de
protectie, se vor monta in acelasi tub.
Executarea santurilor pentru montarea tuburilor si a diblurilor in zidurile de caramida
se va face cu ajutorul daltii si a ciocanului, pe cit posibil pe rosturile zidariei .
studio arca
Se interzice taierea de goluri sau santuri in stalpi sau grinzi de beton armat, in general in
elementele de rezistenta ale constructiilor.
n planseele din beton monolit, strapungerile se vor executa numai de jos in sus pe
2/3 din grosimea planseului si apoi se vor completa de sus in jos.
Daca la daltuirea santului se intalnesc grinzi din materiale combustibile, acestea se vor
proteja cu un strat de mortar gros de 1 cm sau cu fasii din materiale electroizolante si
incombustibile a caror latime sa depaseasca cu cel putin 3 cm diametrul exterior al tubului.
Golurile din elementele de constructie pentru protejarea conductelor electrice se
executa cu diametrul de minim 15 mm.
La montarea tuburilor sub tencuiala, fixarea se face cu ochiuri de sarma din otel
moale, cu diametrul de 1-1,5 mm, prinse in cuie si in copci de ipsos.
Tuburile izolante, usor protejate din PVC, tip PVC - U sau PE , se vor monta la
temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre + 5C si + 40C si se vor utiliza (exploata) in
medii cu temperaturi intre - 25 C si + 40C.
mbinarea si racordarea tuburilor se vor executa numai cu accesorii corespunzatoare
tipului respectiv de tub si in asa fel, incat ele sa prezinte aceeasi garantie de rezistenta
mecanica, izolatie electrica si etanseitate ca si a tuburilor insasi.
Se interzice imbinarea tuburilor la traversarea lor prin pereti .
Curbele vor avea raza interioara, la montajul aparent de minimum 5 ori diametrul
exterior al tubului, iar la montajul ingropat, de minimum 10 ori diametrul exterior.
ncalzirea tuburilor din materiale plastice, in vederea executarii mufelor si a indoirilor
(curbelor), se va face cu ajutorul lampii de benzina sau cu dispozitivul cu arzator cu butelie,
prin curent de aer cald, neadmitindu-se cute. n cazul tuburilor cu diametrul exterior peste 16
mm, acestea se vor umple, in prealabil, cu nisip uscat, incalzit la circa 40 C.
Capetele tuburilor se vor netezi cu pila.
Se interzice montarea inglobata in beton a tuburilor cu defecte (fisuri, crapaturi, pereti
subtiri, etc.).
Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor in care sunt introduse conducte electrice pe
suprafata cosurilor si a panourilor radiante sau pe alte suprafete similare, in spatele sobelor
sau corpurilor de incalzire
1.;.& $(ntarea c(r0uri)(r 1e i)u*inat
-corpurile de iluminat prevazute in cadrul documentatei corespund conditiilor tehnice
prevazute in STAS6646/1,2 si 3 97;
-corpurile de iluminat prevazute se racordeaza numai intre faza si nulul de lucru (N), la borna
(PE) find conectat conductorul de protectie (PE);
-se interzice legarea impreuna a conductorului de nul (N) cu conductorul de protectie (PE);
-in corpurile de iluminat, legatura electrica in dulii se face astfel incatconductorul de nul al
circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza
trecut prin intrerupator se leaga la borna de interior din fundul duliei;
-corpurile de iluminat de siguranta vor fi montate in zona usilor de acces;
-elementele de fixare pentru corpurile de iluminat se vor alege astfel incat sa suporte fara a
suferi deformari o greutate egala cu de cinci origreutatea corpului de iluminat si in acelasi
timp cel putin 10 kg;
-circuitele de alimentare ale iluminatului general, exterior si de siguranta se vor realiza cu
cabluri cu intarziere la propagarea flacarii si emisie redusa de gaze toxice si corozive;
studio arca
-circuitele de alimentare pentru iluminatul de siguranta se vor poza pe trasee si in doze
diferite de cele ale iluminatului general;
-se interzice suspendarea aparatului de iluminat direct pe conducorii de alimentare;
1.;.' $(ntarea a0arate)(r 1e c(*an1a i)u*inat si a 0rize)(r
-dozele de aparat vor fi dimensionate dupa numarul aparatelor ce trebuiesc montate inauntru;
-fiecare circuit in doza va fi marcat cu o eticheta care indica tabloul la care se conecteaza;
-pozitia aparatelor si dozelor din proiect se va considera aproximativa, inainte de instalarea
acestora se vor studia toate proiectele si se vor obtine informatii de la arhitect;
1.< "ERIFICAREA SI TESTAREA
Metodele de testare vor fi conforme cu normele in vigoare. Executantul il va anunta pe
Dirigintele de santier cu 10 zile inainte de verificarile executate pentru fazele determinante.
Verificarea instalatiilor electrice se va face de catre executant in timpul executiei si inainte de
punerea in functiune conform ghidului GP052, normativelor C56, PE116, NSSMUEE111 si
CE60364-6-61. Verificarile vor consta in:
-verificari preliminare;
-verificari definitive;
-verificari prin examinare vizuala;
-verificari prin incercari.
Executantul va fi responsabil cu inregistrarea rezultatelor tuturor testelor si verificarilor,
acestea vor fi incluse intr-un raport ce se va inmana Dirigintelui de santier. Executantul este
responsabil de inspectia vizuala a echipamentelor, care se va face chiar inainte de punerea
sub tensiune. Programarea testelor se va face cu aprobarea Dirigintelui de santier,
executantul va prezenta documente din care sa reiasa ca instrumentele de testare au fost
verificate metrologic conform legii.
1.1= $ASURATORI SI DECONTARI
Decontarea se face pe baza unor sitoatii de lucrari acceptate de beneficiar, care au la
baza cantitatile masurate in teren si preturile unitare din antecalculatie.
-tuburile, jgheaburile metalice, cablurile si conductoarele se masoara la metru liniar;
-dozele de conexiuni si de aparataj, aparatele de comanda si de iluminat se masoara la
bucata;
-tablourile electrice se masoara la bucata;
1.11 CONDITII DE RECETIE
Receptia lucrarilor se va face in doua faze:
-receptia la terminarea lucrarilor (proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor);
-receptia finala (proces verbal de receptie finala);
La receptie se va verifica aspectrul estetic si functional al lucrarilor prevazute.
Procesul verbal intocmit cu ocazia receptiei, trebuie sa cuprinda:
-data efectuarii receptiei;
-functia, calitatea si numele persoanelor care au efectuat receptia;
-problemele constatate la receptie si modul de rezolvare a acestora;
studio arca
1.12 $ANAGE$ENTUL CALITATII
Pe tot parcursul executiei lucrarilor, verificarea calitatii lucrarilor si pregatirea receptiei
lucrarilor se vor face conform "Caietului de control al calitatii pentru instalatii interioare"
continut in normativul C 56/2000: "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
instalatii aferente constructiilor.
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica calitatea:
-Montarii tuburilor/tevilor de protectie si a accesoriilor acestora;
-Tragerii conductelor si cablurilor (dupa caz) prin tuburi sau canalizatii;
-Montarii cablurilor de energie si a accesoriilor acestora;
-Montarii aparatelor de conectare si actionare;
-Conectarii conductoarelor si cablurilor n doze, n clemele din tablouri/cutii de conexiuni si la
receptori;
-Montarea instalatiilor de protectie a omului mpotriva socurilor electrice;
Atestarea calitatii lucrarilor se va face pe baza urmatoarele documente:
-Proces-verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor (C56: Anexa V.3);
-Proces-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (C56: Anexa V.2);
-Proces-verbal de control a continuitatii electrice si a rezistentei de izolatie a conductorilor
(C56: Anexa: V.13;
-Proces-verbal de ncercare a prizelor de pamnt (C56: Anexa V.14).
Toate cerintele functionale si de performanta, cerintele legale si de reglementare
aplicabile au fost luate n considerare prin datele de intrare. Conform cerintelor impuse prin
SR EN SO 9001, proiectul a fost elaborat, verificat si aprobat de personal calificat.
Materialele si echipamentele prevazute n proiect vor fi achizitionate de la furnizori atestati.
NSTALA| SANTARE
Ca0. 2.1 RETELE E,TERIOARE
2.1.1 $ONTAREA CONDUCTELOR DE CANALI#ARE DIN "C KG F*ena4era si 0)u2ia)a@
SI A CA$INELOR DE "I#ITARE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde instruc[iunile tehnice pentru montarea subteran a
studio arca
conductelor din PVC KG cu muf, pentru canalizare cu diametre ntre Dn 110 mm i Dn 630
mm.
TE%NICA $ONT-RII EN AANPURI
Antreprenorul trebuie s deschid front de lucru pe o lungime care s permit, ca pn la
sfritul zilei de lucru s poat umple an[ul deasupra conductei montate cu pmnt
compactat, pn la nivelul funda[iei sistemului rutier.
Tehnica montrii n an[uri deschise a conductelor comport urmtoarele faze i
opera[iuni:
a@ Faze premergtoare:
- Pregtirea traseului conductei (eliberarea terenului i amenajarea acceselor de-a lungul
traseului, pentru aprovizionarea i manipularea materialelor);
- Marcarea traseului i fixarea de reperi n afara amprizei lucrrilor, n vederea execu[iei
lucrrilor.
- Recep[ia, sortarea i transportul [evilor i a celorlalte materiale legate de execu[ia lucrrilor.
9@ Faza de execu[ie:
- Sparea traneelor manual, sau mecanizat, conform situatiei de pe teren.
- Pregtirea patului de pozare a tuburilor.
- Lansarea cu aten[ie, cu utilaje specializate a tuburilor i fitingurilor, etc. necesare.
- Cur[irea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indica[iilor furnizorilor de tuburi.
- mbinarea tuburilor din PVC KG cu muf i inel de cauciuc.
- Umplerea par[ial a traneei cu pmnt (lsnd mufele sau zonele de lipitur descoperite).
- Execu[ia cminelor de vizitare i montarea pieselor speciale.
c) Faza de probe i punere n func[iune
- Dup terminarea lucrrilor de montaj, dup ce betonul i mortarul utilizate au ajuns la
rezisten[a proiectat, nainte de execu[ia final a umpluturilor se execut ncercarea de
etaneitate a canalelor, nchise pe por[iuni.
- Prevederea lucrrilor pregtitoare pentru proba de etaneitate.
- Efectuarea probei de etaneitate, executat n conformitate cu normativele n vigoare.
- nlturarea defec[iunilor (n caz c exist pierderi de ap) i refacerea probei.
- Executarea umpluturilor i refacerea terenului i a mbrcmin[ii rutiere (conform
destina[iei ini[iale).
- Punerea n func[iune.
- Recep[ia general a canalului.
INSTRUCPIUNI DE $ONTA+
Trasarea ?i ni2e)*entu)

Avnd n vedere c realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importan[
deosebit n asigurarea func[ionalit[ii acestuia, se va da o aten[ie sporit trasrii i stabilirii
cotelor de nivel de referin[. Opera[ia de trasare se execut n urmtoarea ordine:
1) se picheteaz axul canalului;
2) se execut un nivelment de precizie n raport cu reperele topografice permanente
studio arca
(capace, cmine, construc[ii, etc).
3) se traseaz marginile traneelor pentru executarea canalului.
4) se monteaz o scndur aezat pe muchie i orizontal, deasupra fiecrui cmin.
Scndura numit i rigl se fixeaz pe doi stlpi de lemn, fixa[i n pmnt, prin
nivelment de precizie i se verific din timp n timp, i n special nainte de turnarea funda[iei
canalului.
Dup montarea riglelor, se materializeaz pe acestea axul canalului printr-un cui
btut.
n cazul n care sptura traneelor se face mecanizat, fixarea riglelor se execut
dup terminarea lucrrilor cu utilaje, dar naintea nceperii finisajului spturii, care se face
manual.
Tot n cadrul opera[iunii de trasare se va materializa prin [rui i pozi[ia intersec[iilor
canalului ce se execut cu alte re[ele existente n zon.
Pentru identificarea traseelor exacte ale re[elelor existente se vor executa sondaje n
prezen[a delega[ilor de[intorilor de re[ele, conform avizelor.
n timpul execu[iei canalului se vor respecta ntocmai de ctre antreprenor condi[iile
prevzute n avizele de[intorilor de re[ele edilitare din zona lucrrilor pentru a se evita
deteriorarea sau producerea de accidente.
Des/acerea ?i re/acerea 0a2a4e)(r6
Starea, natura i caracteristicile pavajului se stabilesc de ctre constructor mpreun
cu dirigintele, de asemenea se stabilesc msurile care trebuie luate pentru a fi refcut.
Refacerea pavajului se va face conform proiectului de specialitate.
E5ecu>ia s303turi)(r :
Spturile se execut n tranee deschise, taluzrile verticale se vor sprijini.
Sptura se va executa la cote corespunztoare, astfel nct s se asigure adncimile
pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv.
San[urile spturilor vor fi mprejmuite cu panouri de protec[ie, de inventar, iar din loc
n loc se vor prevedea pode[e metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dup caz).

E5ecu>ia cana)u)ui
Dup executarea spturilor la cotele din proiect fundul an[ului trebuie s fie neted,
fr pietre i rdcini, se realizeaz patul de pozare pentru canal din nisip, granula[ie 1... 7
mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad compactitate 90%).
Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioar a tubului
de PVC KG. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime.
Astuparea transeelor si compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o
acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC. Deoarece
rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia este influentata
de felul in care sunt ingropate, se recomanda ca
unghiul de ingropare sa fie intre 90 si 180.
Cantitatea de nisip necesara realizarii patului de
pozare este prevazuta pentru un unghi de ingropare
de 120.
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte,
mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra
sensului de curgere a apei.
#ia$.con".
#
%ati$e
sapat.
l&$'
(&$'
()0.1*#+4
,ol.nisip
&$c+$l'
,)(0.4*#)l-
-3.14#/4
160.3.6 0.8 0.14 0.43
200.4.5 0.8 0.15 0.45
315.7.7 0.9 0.18 0.56
400.9.8 1.0 0.2 0.67
500.12.2 1.1 0.23 0.79
studio arca
Conductele se pot asambla si pe marginea santului. Coborarea conductelor in sant sa
va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pamant sau obiecte
dure. mbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare. Capatul
tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15.

Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va
realiza cu un fierastrau cu pasul dintelui d 2-3 mm. La capatul tubului, lungimea de
introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor. Garnitura de etansare,
cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura de cauciuc se
introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura. Se
unge cu un strat subtire de sapun capatul tubului ( nu se vor folosi produse derivate titeiului).
Capatul tubului pregatit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura ( tuburile
trebuie sa fie coaxiale). Pentru diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseste dispozitivul
de imbinare ( cricul cu parghie) .
Pe canalele publice se prevd cmine de vizitare din beton STAS 2448 la schimbarea
pantei, diametrului sau direc[iei sau la o distan[ de max. 60 m.
Racordarea tubului PVC la cminul de vizitare din beton se face numai prin
intermediul unei piese speciale din PVC care asigur o etaneitate corespunztoare.
Suprafa[a exterioar a "piesei de acces la cmin (sablat exterior) face priz cu betonul, iar
ntre suprafe[ele interioare ale piesei i tubului, etaneitatea se asigur cu inel de cauciuc.
Aceast pies asigur i o devia[ie de 3
0
de la ax. La montare, captul interior al piesei
trebuie s fie n acelai plan cu peretele interior al cminului, iar depirea s fie permis
doar la captul exterior.
E5ecu>ia c3*ine)(r 1e 2izitare
Montarea cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor
canalului, de regul din aval spre amonte.
Ordinea opera[iunilor de executare a cminelor de vizitare va fi urmtoarea:
- turnarea par[ial a funda[iei cminului; respectiv pn la cotele de montare a tuburilor, ce
vor fi nglobate par[ial n funda[ie prin intermediul "piesei de acces la cmin;
- cuneta caminului sa va executa folosind tubul de PVC in care se va face un decupaj;
- pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu avnd Dn 100 cm. i a coului de
acces din tuburi de beton simplu (cu muf) avnd Dn 80 cm, monolitizarea i rostuirea
tuburilor se va face cu mastic, inclusiv a plcii ntre camera de lucru i coul de acces (poz. 7
STAS 2448).
- montarea plcii suport din beton armat Bc. 20 (vezi anexele A.3 sau A.4 din STAS 2448-82)
i monolitizarea acesteia de corpul cminului (co acces) cu mastic
- pozarea ramei i a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul V, cu balama
antifurt, carosabile i monolitizarea ramei cu mastic;
- montarea scrilor de acces n cmin, executate din o[el beton F 20 mm, prima treapt
urmnd a fi fixat la max. 50 cm. distan[ de capac, iar ultima la max. 30 cm. distan[ fa[ de
bancheta de lucru;
- cur[irea rigolei din cmin, de eventualele materiale czute n timpul execu[iei cminului i
sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.
Verificarea calit[ii cminelor de vizitare i proba de etaneitate se va face
concomitent cu verificarea i probarea tronsoanelor de canal realizate, [innd cont de
condi[iile de exploatare a acestora.
studio arca
E5ecu>ia u*0)uturi)(r
Dup montajul canalului i realizarea cminelor de vizitare de la capetele tronsonului,
execu[ia umpluturilor se va efectua n dou etape dup cum urmeaz:
- etapa (1): umpluturi par[iale n straturi de 15-20 cm. grosime compactate (modul de
compactare i gradul de compactare au fost prezentate la 6.4.) pentru a nu produce
deplasri ale corpului canalului, pn la o nl[ime de 50 cm. deasupra generatoarei
superioare a tuburilor, cu lsarea descoperit a mufelor dembinare, n vederea efecturii
probei de etaneitate.
- etapa (2): dup efectuarea probei de etaneitate se execut umplerea total a traneei, n
straturi de 20 30 cm. grosime bine compactate pn la nivelul de realizare a refacerii
sistemului rutier ini[ial al strzii.
Umpluturile traneei se vor face cu pmnt mrun[it neadmi[ndu-se bulgri de
pmnt sau bolovani.
Encercarea 1e etan?eitate
Se va realiza pe tronsoane, ntre 2 cmine.
n vederea ncercrii care se face cu ap, se prevd urmtoarele lucrri pregtitoare:
- umpluturi de pmnt par[iale, lsnd mbinrile libere
- nchiderea etan a tuturor orificiilor
- blocarea extremit[ilor canalului i a tuturor punctelor susceptibile de deplasare n timpul
probei.
ncercarea la presiune intern se face cu ap (conform furnizor tuburi PVC).
Tronsoanele de conducte, se umplu cu ap ntre dou capete i se men[in cel pu[in 2 ore la
o presiune medie de 2 m coloan de ap. Se marcheaz nivelul pn la care a fost umplut
tronsonul .
Dup 2 ore nivelul apei n punctul de observa[ie nu are voie s coboare mai mult de 5
cm. n cazul cnd rezultatele ncercrii de etaneitate nu sunt corespunztoare, se iau
msuri de remediere, dup care se reface proba.
2.1.2 $ONTAREA O$ELOR F0entru 0(*0area a0e)(r 0)u2ia)e si a ce)(r *ena4ere@
Pompele se pot transporta ambalate in cutii de lemn inchise sau neambalate ,
sprijinite pe suporti de lemn si ancorate corespunzator. n acest ultim caz este obligatorie
astuparea stuturilor de aspiratie si de refulare cu capace de material plastic.
n situatia in care pompa nu se monteaza imediat in instalatie , depozitarea se va face
in incaperi lipsite de praf si umiditate. Pe tot parcursul depozitarii se vor pastra capacele pe
stuturile de aspiratie si refulare, uleiul din lagar, precum si folia din plastic care acopera
agregatul.
Saptamanal rotorul se va invarti manual 10-15 rotatii complete. Dezambalarea
garniturilor pentru presetupa se va face numai inaintea montarii lor. Tot atunci se va face si
deconservarea locasului pentru presetupa prin eliminarea stratului de vaselina aplicat.
Trans0(rt si *ani0u)are 1e catre 9ene/iciar
Manipularea pompelor , incarcarea si mai ales descarcarea din mijloacele de transport
se va face numai cu aparate de ridicat cu sarcina la carlig corespunzatoare si prin legarea in
studio arca
locurile prevazute in acest scop la postamentele pompei si in conformitate cu instructiunile
de montaj si exploatare din cartea tehnica a pompelor.
Transportul pompelor la beneficiar se face cu autovehicolul sau pe calea ferata. n
mod oblogatoriu pompa si motorul electric vor fi ancorate pe podeaua vehicolului cu care se
transporta.
C(n1itii necesare ince0erii *(nta4u)ui
Platforma de montaj destinata deconservarii , curatarii si montarii subansamblelor
precum si celelalte suprafete aferente montarii vor fi eliberate de orice materiale straine
lucrarilor de montaj si curatite de moloz si gunoaie.
La locul in care se desfasoara montajul trebuie sa existe:
- dispozitive de ridicat si transportat prevazute cu cablurile si lanturile corespunzatoare;
- instalatie electrica de forta si iluminat, precum si reteaua electrica de joasa tensiune pentru
lampi portative cu prize suficiente si la indemana, pentru masinile portative si grupurile de
sudura; instalatie de apa tehnica; mese de lucru , menghina, scule, cutii etc.
Dec(nser2area
Suprafetele exterioare prelucrate ale pompei pot fi protejate cu un strat durabil de
protectie anticoroziva.
Acesta va fi inlaturat cu petrol sau cu alt solvent eficace.
Orice parte interioara a pompei , care este expusa la ruginire este protejata cu un strat
subtire de inhibitor de rugina.
naintea instalarii , pompa se spala pentru a inlatura inhibitorul de coroziune sau alte
materiale straine ce s-ar fi putut acumula in timpul transportului, depozitarii si manipularii.
Se va folosi o solutie slab alcalina la 80
0
C sau un solvent eficace.
CERINTE GENERALE RI"IND FUNDATIA SI CONDUCTELE
Este esential ca fundatia de beton sa fie complet intarita inaintea montarii agregatului
de pompare. Pregatirea suprafetei fundatiei pentru turnarea betonului de fixare a placii de
baza se face prin craituire. Se indeparteaza cel putin 25 mm din materialul fundatiei .
Aceasta operatie are ca scop indepartarea betonului poros, de mica rezistenta.
Conducta de refulare trebuie rigidizata in asa fel incat sa nu introduca eforturi si
vibratii in flansa de refulare a pompei.
Daca diametrul stutului de refulare nu este egal cu cel al conductei, racordul se face
cu o reductie concentrica (spre deosebire de cazul similar la aspiratie cand se folosesc
reductii excentrice).
Pe conducta de refulare trebuie instalata o clapeta de retinere intre flansa pompei si
vana de refulare.
CONDITII TE%NICE DE $ONTA+
Respectarea conditiilor tehnice de montaj prezentate in cartile tehnice ale fiecarui tip
de pompa este obligatorie pentru ca asigura montajului o calitate corespunzatoare, iar
agregatului de pompare o functionare sigura si de lunga durata.
Corespunzator cerintelor impuse de conditiile tehnice de montaj se stabilesc normele
tehnologice de ansamblare si instalare a electropompei, limitele abaterilor limita admise la
montaj si ordinea si regulile incercarii si verificarii agregatului inaintea primei porniri si in
perioada functionarii de proba.
Totalitatea operatiilor de montaj , a verificarilor , se va realiza in conformitate cu
studio arca
desenele , fisele de masuratori , instructiunile date de furnizorul motorului si conditiile tehnice
de montaj.
Rezultatele care caracterizeaza montajul se consemneaza in documentatia de montaj
care va cuprinde fisa de masuratori, procese verbale etc.
n cazul in care , in urma transportului sau a depozitarii, apar defecte, acestea vor fi
inlaturate conform unei tehnologii aprobate de uzina constructoare.
Executia si receptia lucrarilor de constructii legate de instalarea si betonarea pieselor
agregatului se va face conform conditiilor tehnice specifice acestor lucrari .
Operatiile de montaj si punere in functiune a agregatului sunt considerate ca realizate
numai dupa efectuarea probelor si verificarilor cuprinse in instructiunile specifice fiecarui tip
de proba si dupa functionarea neintrerupta a agregatului in conditii satisfacatoare timp de 72
ore.
$ASURI DE ROTECTIA $UNCII
Pentru prevenirea accidentarii prsonalului , manipularea pompelor , in cursul instalarii
lor, pe durata exploatarii sau cand se executa operatiuni de intretinere , va fi incredintata
numai persoanelor cu calificare corespunzatoare si fiind instruit in consecinta.
nstalarea aparatelor electrice precum si orice lucrare executata asupra aparatului
electric se va efectua in conditiile deconectarii initiale de la retea.
Amplsarea aparatajului electric trebuie sa asigure evitarea contactului acestuia cu
persoane necalificate , care se pot accidenta.
nainte de pornirea agregatelor de pompare se va verifica daca instalatia electrica a
fost legata la pamant.
Se vor afisa la loc vizibil schema instalatiei in care este montata pompa si
instructiunile de supraveghere adaptate la conditiile specifice tehnologiei instalatiei.
Se interzice cu desavarsire remedierea unor defectiuni in timpul functionarii
agregatului de pompare.
Pe perioada de executie a lucrarilor de montaj se vor lua masuri de protectie a muncii
specificate in NGPM-1996, Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii
MLPAT 1993 si a "Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii
tehnico - sanitare si de incalzire din 1996.
$ASURI DE RE"ENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PS vor fi stabilite de executantul
lucrarii conform "Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora C 300 / 94.
NOR$ATI"E SI STANDARDE DE REFERINTA
1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in constructii;
2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii;
3. HGR nr 766 / 1997 - Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in
constructii;
4. Ordin M.. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a
incendiilor;
studio arca
5. Ordonanta G.R. privind apararea impotriva incendiilor nr. 60 / 1997;
6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele masuri pentru activitati de prevenire si stingere a
incendiilor;
7. P118 / 1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
8. 9 / 1994. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;
9. 9 / 1 1997. Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;
10. C 56. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora;
11. Norme generale de protectie a muncii, editia 1996;
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico -sanitare si de
incalzire editia1996.
13. STAS 1478 .nstalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii generale;
2.1.! STATIA DE EURARE
Statia de epurare este de tipul de tipul mecano-biologice, cu denitrificare de durata,
nitrificare si stabilizare aeroba a namolului, fiind destinata epurarii biologice a apelor uzate
menajere de la hala, avand un numar de 400 muncitori, in doua schimburi.
Treapta mecanica a statiei de epurare consta din cosul din inox, cu distanta dintre
bare de 10 mm, amplasat pe conducta de intrare in statia de pompare, respectiv din sita cu
curatare rotativa, cu fante de 1 mm, amplasat dupa statia de pompare.
Treapta biologica consta din bazine de denitrificare, bazine de nitrificare, 2 decantoare
secundare si bazine de stocare si stabilizare a namolului. Produsul epurarii mecanice sunt
reziduurile solide provenite de la cos si sita, rezultatul epurarii biologice este apa
conventional curata si namolul in exces.
C(nstructie6
Statia de epurare este alcatuita din mai multe containere din polipropilena, in care sunt
montate echipamentele tehnologice. Containerele din polipropilena se pot monta ingropat,
semi-ingropat sau suprateran, in functie de conditiile din teren. Containerele se amplaseaza
pe un radier din beton, dupa care se betoneaza, folosind peretii containerelor ca si cofrag
interior.
Suflantele si panoul de comanda se vor monta intr-o cladire tehnologica, a carui
dimensiuni se vor stabili de catre proiectantul statiei de epurare, in functie de nivelul de
dotare pe care se doreste sa aiba cladirea, respectiv statia de epurare.
Descrierea tehnica a statiei 1e e0urare

Statia 1e 0(*0are
Statia de pompare este destinata pentru pomparea apelor uzate brute in sita cilindrica
cu autocuratare. Pe teava de intrare in statia de pompare va fi montat un cos de retinere din
otel inoxidabil, cu distanta dintre bare de 25 mm, pentru retinerea reziduurilor grosiere, solide,
care ar putea deteriora pompele submersibile. Pompele utilizate sunt pompe submersibile
pentru ape uzate brute. Actionarea lor se va face in functie de nivelul de apa din statia de
pompare. Pompele sunt dotate cu supape de retinere, senzori de nivel, dispozitive de
studio arca
ghidare, fitinguri, tevi. Pe conducta care va merge spre sita cilindrica, va fi montat un
debitmetru inductive, inclusiv suport pentru traductor, pentru masurarea debitului de apa
influenta in statia de epurare. Datele despre debite se stocheaza pentru o perioada de 90 de
zile. Statia de pompare va avea in dotare un dispozitiv de ridicare cu actionare manuala,
pentru extragerea cosului de retinere, care se va goli intr-un container.
Sita ci)in1rica cu aut(curatare
Sitele cilindrice sunt echipamente destinate separarii continue din apa uzata a
particulelor insolubile de dimensiuni mai mari. Filtrarea este asigurata de o sita cu orificii de
diferite forme (circulare, longitudinale, dreptunghiulare). Apa uzata influenta, din racordul de
intrare curge gravitational prin sita, impreuna cu particulele insolubile mai mici decat orificiile
sitei. Particulele mai mari decat fantele sitei sunt retinute, dupa care sunt evacuate deasupra
muchiei sitei de o perie actionata electric. Pentru a preveni improscarea apei, sita este dotata
cu un capac rabatabil. Pentru regimul de functionare exterioara, sita cilindrica este dotata cu
un capac dublu-strat, cu incalzire si termostat, ce porneste incalzirea, cnd temperatura
scade sub 0C. Evacuarea suspensiilor retinute se face de catre o componenta rotativa,
compusa dintr-un ax cu doua perii. Axul este actionat de un reductor electric.
Bazinu) 1e 1enitri/icare
Reactorul de denitrificare este destinata pentru reducerea poluarii pe baza de azot -
azotul si nitratii sunt transformati in nitriti si azot gazos. Tot in acest reactor se face
reducererea poluarii pe baza de carbon, astfel se reduce si o parte a substratului ce se poate
descompune biologic. Pentru buna functionare a reactorului de denitrificare este nevoie de
permanenta omogenizare a apelor din reactor, cu un agitator submersibil in fiecare bazin.

Bazinu) 1e nitri/icare
Reactorul de nitrificare este destinat pentru eliminarea incarcarilor organice pe baza de
carbon, care va conduce la reducerea a CBO
5
si a CCO
Cr
, totodata la transformarea
poluantilor pe baza de azot, din azot amoniacal in nitrati.
Pentru functionarea corespunzatoare a reactorului, si pentru dozarea oxigenului necesar, pe
fundul bazinului de aerare, sunt montate aeratoare cu bule fine Bazinul de aerare este dotat
cu o pompa mamut pentru recircularea interna, care, printr-un circuit intern pompeaza
namolul activat in bazinul de denitrificare. Bazinul mai este dotat cu o pompa submersibila,
care, o data pe zi, la timpul programat, va pompa o cantitate de namol in bazinul de stocare a
namolului.
Decant(are)e secun1are
Decantoarele secundare sunt destinate pentru separarea namolului activat din apa
epurata. Apele uzate provenite din bazinul de nitrificare BN . curg gravitational in
decantoarele secundare, ambele avnd dimensiuni similare. n interiorul bazinului, apele
uzate curg spre baza bazinului, de unde se vor ridica spre suprafata, unde se va produce
aspiratia apei curate printr-un sistem de tevi scufundate in colectorul amplasat in centrul
decantorului, de unde se va evacua prin conducta de evacuare.
Echipamentele decantoarelor secundare sunt: pompele mamut pentru pomparea namolului
decantat, care recircula permanent namolul decantat de la baza decantorului secundar in
bazinul de denitrificare, respectiv pompa pentru namolul plutitor, care de cteva ori pe zi
colecteaza namolul plutitor de la suprafata decantoarelor, si le transporta printr-o conducta in
bazinul de nitrificare.
studio arca
Bazinu) 1e st(care a na*()u)ui
Namolul in exces din bazinul de aerare este pompat in bazinul de stocare si stabilizare
a namolului. Namolul se va stabiliza aerob prin insuflarea de aer, cu ajutorul ununi sistem de
aerare cu bule medii AS - ASE. Aerul va fi furnizat de o suflanta.
2.1.& %IDRANTI SUBTERANI
Se monteaza pe retelele de distributie a apei cu presiunea nominala Pn 10, la care se
racordeaza hidrantul portativ STAS 695-76 sau hidrantul portativ cu robinente STAS 695-85,
pentru alimentare cu apa la stingerea incendiilor sau pentru alte necesitati.
Hidrantii subterani se executa in trei variante.
Tip naltime
naltime de
ingropare
Greutate
A 753 1000 50 kg
B 1003 1250 55 kg
C 1253 1500 60 kg
Piesele din fonta si otel sunt vopsite cu vopsea anticorosiva.
Montarea se face pe retelele de distributie a apei, cu ajutorul unui cot cu talpa.
Hidrantul este ingropat in sol, iar linga gaura de golire se executa un loc de absorbtie a apei
golite din nisip sau balastru. La partea de sus a hidrantului subteran se monteaza cutia
hidrant DN 4055 pentru protejarea hidrantului, care este marcat cu inscriptionarea
HDRANT.
Dupa montarea hidrantului portativ se deschide ventilul hidrantului subteran cu
ajutorul, cheii prin rotire in sens opus al mersului ceasornicului, iar inchiderea se face prin
rotirea cheii in sensul mersului ceasornicului. n cazul deschiderii, tija filetata cu ajutorul
piulitei fluture ridica ventilul din corpul ventilului lasind liber drumul apei, totodata ventilul prin
ridicare inchide gaura de golire. n cazul inchiderii tija filetata apasa ventilului in jos inchizand
drumul apei si deschizand gaura de golire, deci apa ramasa in corpul hidrantului se scurge in
patul de nisip, inlaturind pericolul de ingheti in timpul iernii.
Nu necesita o intretinere speciala, la montare in jurul gauri de golire trebuie amenajata
loc pentru apa golita din nisip sau balastru. n cazul in care mechanismul s-ar avaria, se
demonteaza capacul ventilului si tot sistemul se scoate fara dezgroparea hidrantului. Piesele
avariate se repara si se schimba dupa care se introduce sistemul in corpul hidrantului.
Ca0.2.2 C(r0 A1*inistrati2
Pentru realizarea unor instala[ii sanitare interioare care s corespund exigen[elor de
calitate, executantul va respecta urmtoarele etape:
-pregtirea punctului de lucru;
-aprovizionarea i transportul materialelor;
-montarea: conductelor de ap rece, conductelor de canalizare, a caminelor si
studio arca
utilajelor
-probele de etaneitate i func[ionalitate;
2.2.1 re73tirea 0unctu)ui 1e )ucru
nainte de nceperea lucrrilor, conductorul punctului de lucru va analiza atent
proiectul tehnic lund toate msurile necesare ca lucrrile s corespund calitativ normelor n
vigoare.
n vederea executrii lucrrilor, conductorul antierului i organizeaz punctul de
lucru n barci (sau ncperi) pentru activitatea tehnic, depozitarea i prelucrarea
materialelor.
Magazia va fi o ncpere n care s poat fi pstrate materialele necesare pentru 1-2
zile de lucru. Magazia unde se vor depozita materialele va fi o ncpere nchis, uscat,
curat i bine aerisit.
Materialele cu gabarit mare, cum sunt: conductele, pot fi depozitate i n locuri
deschise ([arcuri) cu condi[ia ca acestea s fie acoperite i ferite de soare.
Materialele vor fi aezate pe rastele, sau stivuite n aa fel nct s nu se degradeze
sau s provoace accidentri personalului muncitor.
O aten[ie mrit se va acorda depozitrii [evilor din polipropilena reticulara i a
tuburilor de canalizare din polipropilen ignifug. Acestea se vor depozita n plan orizontal pe
toat lungimea lor, sortate pe dimensiuni i felul materialului, stivele nedepind nl[imea de
1 metru.
Tuburile din polipropilen ignifug pentru canalizare vor fi depozitate la cel pu[in 1 m
de orice surs de cldur i vor fi protejate de razele soarelui.
Fitingurile i armturile se vor aeza n rafturi pe sortimente, dimensiuni i tipul
materialului.
ncperile unde se vor depozita tuburile sau fitingurile din polipropilen ignifug se vor
prevedea cu ferestre i vor fi foarte bine aerisite.
Atent se vor depozita i materialele de construc[ii sau utilajele func[ionale cum sunt:
tabal, materialele de izolare, etc.
Atelierul de lucru se instaleaz ntr-o ncpere sau magazie de antier i este dotat cu
utilaje cu care se execut opera[iile de prelucrare a materialelor (tiere, filetare, ndoire) i o
bun parte din cele de montaj.
2.2.2 A0r(2izi(narea ?i trans0(rtu) *ateria)e)(r
Conductorul punctului de lucru va urmri i va da instruc[iuni privind modul de
aprovizionare i transport al materialelor. Se va urmri s fie procurate numai materiale i
utilaje prevzute n proiect, care s corespund cerin[elor de calitate, prevzute de
standardele in vigoare.
La procurarea materialelor i utilajelor se va solicita productorului sau furnizorului
certificate de calitate i omologare, care s men[ioneze datele tehnice despre materialul sau
utilajul aprovizionat, date care s corespund cu cele prevzute n proiect.
Manipularea i transportul materialelor i a utilajelor se va face cu mult aten[ie pentru
a nu se produce accidente. Se va acorda aten[ie la modul cum sunt aezate n mijloacele de
transport, materialele sau obiectele grele cum sunt: [evile, grupuri de pompare, etc astfel
nct acestea s nu se rstoarne n timpul transportului.
studio arca
O aten[ie mrit se va acorda la aprovizionarea tuburilor de polipropilen ignifug
pentru canalizare. Pentru recunoatere, tuburile de canalizare au marcate la exterior
denumirea i dimensiunea tubului, numrul de STAS ce st la baza producerii materialului i
data fabrica[iei.
Tuburile din polipropilen ignifug pentru canalizare se vor manipula i transporta cu
mult grij pentru a le proteja de lovituri. La ncrcare, descrcare, materialele din
polipropilen nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale.
La transportarea lor, tuburile din polipropilen se vor aeza numai orizontal, pe
suprafe[e drepte, sprijinite continuu pe toat lungimea lor n stive, care s nu depeasc 1
m nl[ime.
Dac [evile au o lungime mai mare de 4 m, autocamionul va trebui s aib ataat o
remorc monoax.
Transportul tuburilor din polipropilen ignifug pentru canalizare se va face la adpost
de razele soarelui, iar pe timp friguros se vor lua msuri suplimentare de asigurare contra
loviturilor.
2.2.! $(ntarea c(n1ucte)(r si a (9iecte)(r sanitare
Prima opera[ie ce se execut este stabilirea traseelor unde se monteaz conductele.
Traseele vor fi cele prevzute n proiect, respectndu-se prevederile din normativul 9/2004.
Se va urmri foarte atent realizarea de ctre constructor a tuturor golurilor n planee
sau n pere[i pe unde trebuie s treac conductele.

nainte de nceperea execu[iei, dup stabilirea traseelor, toate materialele se vor
supune unui control calitativ riguros. n acest scop se va urmri ca toate materialele care intr
n oper s nu prezinte defecte cum ar fi : ndoiri, turtiri sau fisuri.
Se ncepe cu conductele principale de distribu[ie amplasate n ap i se continu cu
legturile la fiecare obiect sanitar. La montare se vor respecta pantele prevzute n
normative, pentru a permite golirea instala[iei.
Conductele se vor monta astfel nct s nu formeze saci sau pungi de aer.
Conductele de legtur la obiectele sanitare vor fi montate paralel cu pere[ii sau
mascate n pere[i, n func[ie de structura pere[ilor.
Conductele orizontale de ap cald vor fi montate deasupra conductelor de ap rece.

Conductele de ap se vor monta sub conductele electrice, ns deasupra conductelor
de canalizare la o distan[ de minim 20 cm.
Montarea propriu-zis a conductelor const n fixarea lor provizorie la pozi[ie (prin
distan[ieri, prinderea cu copci de ipsos, srme, etc) i montarea definitiv.
Pentru mbinrile demontabile se vor folosi racorduri olandeze amplasate n locuri
accesibile.
n zonele unde conductele se vor monta aparent , prinderea acestora de elementele
de construc[ie se va face cu ajutorul br[rilor. Distan[a dintre punctele de prindere se va
determina n func[ie de diametrul conductei i de modul de protejare (izolare).
La trecerea prin elementele de construc[ie (pere[i sau planee) [evile vor fi montate n
tuburi de protec[ie. Tuburile de protec[ie vor avea diametrul interior mai mare cu 10-20 mm
dect diametrul exterior al [evii. Tubul de protec[ie se va fixa bine n perete sau n planeu.
La trecerile prin pere[i, tubul de protec[ie va avea lungimea egal cu grosimea finit a
pere[ilor, iar la trecerile prin planee, tubul de protec[ie va depi partea superioar finit a
studio arca
planeului cu 20 mm i va fi la nivelul pr[ii finite inferioare a planeului.
Trecerile prin funda[ii sau pere[i exteriori se vor realiza cu msuri speciale de etanare
contra infiltra[iilor.
Nu se admit mbinri ale conductelor n manoanele de protec[ie.
Distan[a minim ntre marginea tubului de protec[ie i cea mai apropiat mbinare sau
deriva[ie, va fi de 5 cm.
Tu9uri 1in 0()i0r(0i)en3 i7ni/u73 cu *u/e, 0entru cana)izare
Prima opera[ie ce se executeste stabilirea traseelor unde se monteaz tuburile.
Traseele vor fi cele prevzute n proiect, vor fi obligatoriu paralele cu pere[ii sau linia stlpilor,
respectndu-se n acest sens prevederile din Normativul 9/2004.
nainte de nceperea execu[iei, dup stabilirea traseelor, toate materialele se vor
supune unui control calitativ riguros. n acest scop se va urmri ca toate tuburile care intr n
oper s nu prezinte defecte cum ar fi: ndoiri, turtiri, fisuri sau garnitura de etanare s fie
degradat sau lips. De asemenea, se va verifica, ca n interiorul tuburilor s nu fie pietre sau
alte obiecte.
Prelucrarea i montarea tuburilor din polipropilen ignifug cu muf pentru canalizare
se va efectua numai de ctre personal tehnic de specialitate, instruit n domeniul prelucrrii
materialelor plastice i montrii acestora.
Acestea se monteaz numai deasupra cotei de +0,00 n conductele de legtur la
obiectele sanitare i coloanele de aerisire.
Se monteaz nti coloanele i apoi conductele de legtur.
Conductele se monteaz aparent, pe ziduri prinse cu br[ri.
Montarea se face nti provizoriu, fixarea fcndu-se cu srm, cu o distan[ liber de
la muf la perete de 2,5 cm.
Se verific pozi[ia de montare i se efectueaz corecturile, apoi coloane se va apropia
de perete i se va fixa cu br[ri sub mufe.
Toate capetele terminale, ramifica[iile i piesele de cur[irese vor astupa provizoriu cu
dopuri de hrtie i mortar de ipsos.
Conductele de legtur la obiectele sanitare se monteaz provizoriu prin legare cu
srma la pozi[ie.
Se scoate dopul de protec[ie de la coloana de scurgere existent, se verific pozi[ia de
montare a conductelor de legtur i se efectueaz corecturile necesare apoi se execut
fixarea definitiv n dispozitivele de sus[inere.
Captul rmas liber pentru racordarea la obiectul sanitar se astup provizoriu cu dop
de hrtie i mortar de ipsos.
Prelucrarea i montarea tuburilor de polipropilen ignifug pentru canalizare se va face
la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre +5
0
C i 30
0
C.
mbinarea tuburilor se face cu ajutorul mufelor prin introducerea captului fr muf n
mufa tubului urmtor. Pentru uurarea introducerii captului fr muf n mufa tubului
urmtor, acesta se unge cu pu[in vaselin. Etanarea mbinrii se realizeaz cu garnituri de
cauciuc.
n cazul cnd este nevoie ca tubul s fie tiat, aceast opera[ie se face cu fierstrul
de mn, tierea fcndu-se perpendicular pe generatoare. Dup tiere, extremitatea tiat
studio arca
se afreneaz la un unghi de 45
0
dup care se debavureaz.
Prinderea i sus[inerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul
br[rilor i protec[iilor elastice fixate pe perete. Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa cea
mai apropiat, sub aceasta.
Coloanele de canalizare se vor prelungi peste terasa cldirii cu 50 cm, iar n capul
acestora se vor monta piese de capt pentru aerisire.
Conductele colectoare de canalizare, montate sub pardoseal se vor aeza pe un pat
de nisip compact de 15 cm grosime.
CONDUCTE R
Pentru montaj se pot utiliza numai elemente, care in timpul transportului si depozitarii
nu au fost deteriorate sau murdarite.
Te*0eratura *ini*a 0entru *(nta4u) c(n1ucte)(r 1in *ateria) 0)astic este 1e
I'QC, tinan1 c(nt 1e su1are. La temperaturi mai scazute se asigura destul de greu
conditiile pentru efectuarea unor imbinari de calitate.
Pe intreaga perioada a montajului si transportului trebuie ca elementele sistemului din
material plastic sa fie ferite de socuri, lovituri de material in cadere si de alte modalitati de
deteriorare mecanica.
Inc(2(ierea c(n1ucte)(r /ara inca)zire se e/ectueaza )a ( te*0eratura 1e *in.
I1'QC. Pentru tevile cu diametru de 20 32 mm este valabil, ca raza minima de indoire este
de 8 diametrul conductei (D).
Nu este permis ca elementele sa intre in contact cu flacara deschisa.
ncrucisarea conductelor se efectueaza prin elemente speciale pentru acest scop.

mbinarea partilor din material plastic se efectueaza prin sudare polifuzionara, apoi prin
sudare cu ajutorul electroformelor, sau prin sudarea cap la cap. n timpul sudurii apare o
imbinare omogena, de inalta calitate. Pentru realizarea imbinarii este necesar sa se respecte
procedeul exact si sa se utilizeze aparatele corespunzatoare.
Pentru imbinarile cu filet este necesar sa se utilizeze fitinguri cu filet. Taierea fileturilor
la elementele din material plastic este interzisa. Fileturile se etanseaza cu banda din teflon
sau cu chituri speciale de etansare.
Daca dupa un fiting combinat urmeaza o conducta metalica, nu se poate ca in
apropierea fitingului sa se realizeze o imbinare prin lipire sau sudare, din cauza unui posibil
transfer de caldura asupra lui.
Pentru inchiderea coturilor de perete, eventual a unui ansamblu universal de perete,
inainte de montarea armaturilor de evacuare (de exemplu in cursul probei de presiune),
recomandam sa se utilizeze dopuri (obturatoare) din material plastic.
Sudarea
Sudarea poate fi prin polifuzionare, cu ajutorul electroformei, sau cap la cap. Toate metodele
trebuie sa fie facute exact dupa procedeele de lucru si cu aparate sigure destinate acestui
scop, ai caror parametri sunt controlati.
$aierea tevilor
Tevile pot fi taiate (decupate) numai cu scule taioase, bine ascutite. Recomandam sa se
utilizeze foarfeci speciale sau cutitul de taiat conducte din material plastic.
studio arca
%mbinarile insurubate, reductiile din material plastic & metal
Pentru reductia material plastic metal, la conducta de apa calda se utilizeaza in principiu
reductii cu fileturi matritate interioare si exterioare, din cupru nichelat. Pentru etansarea
imbinarilor prin surub cu fileturi matritate se utilizeaza chei de etansare cu banda, daca
reductia nu este prevazuta cu insurubare cu mai multe laturi direct la partea metalica.
ATENTUNE:
Utilizarea reductiilor cu fileturi din material plastic nu este admisa in tehnica sanitara din
considerente termo tehnice si fizico mecanice
Reductiile cu fileturi din material plastic pot fi utilizate de exemplu, la efectuarea unor sisteme
de distributie provizorii.
Pentru inchiderea coturilor de perete sau a ansamblurilor universale de perete, inainte de
montarea armaturilor de evacuare se utilizeaza obturatoare din material plastic.
Etansarea imbinarilor
Etansarea imbinarilor prin surub se efectueaza exclusiv cu banda de teflon, sau cu chit
special pentru etansare.
Iz()atia
Conducta de apa calda se izoleaza impotriva pierderilor termice, conducta de apa rece se
izoleaza impotriva cumularilor termice si impotriva acoperirii cu condens a conductei.
zolatia conductei de apa rece este importanta pentru mentinerea temperaturii de maxim
20C, avand in vedere mentinerea calitatilor igienice ale apei potabile. De asemenea,
mentinerea temperaturii apei calde la limita superioara, stabilita de norma privind protectia
impotriva oparirii, este si o masura de limitare a influentelor bacteriilor.
Conducta trebuie sa fie izolata pe intregul traseu, inclusiv fitingurile si armaturile.
Este necesar sa se asigure grosimea minima de proiectare pe intreg diametrul conductei si
pe intregul traseu (asta inseamna ca izolatia care se imbraca deja taiata pe conducta, dupa
montaj trebuie sa fie nou refacuta sub forma profilului intreg, de exemplu prin lipire, prinsa cu
agrafe sau cu banda de lipit).
OBIECTE SANITARE
Echiparea cu obiecte sanitare se va face cu respectarea solicitarii beneficiarului.
Lavoarele vor fi din portelan sanitar cu picior. Se vor monta la 80 cm de la pardoseala
finita.
Lavoarele vor fi prevazute cu baterii amestecatoare cu racorduri de 1/2". Sifoanele de
scurgere aferente vor fi de tip butelie din polipropilena alba sau furtun flexibil,
corespunzatoare diametrului de 32 mm.
Ca accesorii, lavoarele pot fi prevazute, cu respectarea solicitarii beneficiarului, cu
oglinzi, etajere, port-sapun, port-prosop si port-pahar.
Vasele de WC vor fi din portelan sanitar cu rezervorul de spalare montat la
semiinaltime. Rezervoarele vor fi din din polietilena sau din PVC cu izolatie anti-condens, cu
capacitatea de 6 - 9 litri. Vasele de WC vor fi prevazute cu rama cu capac, Ca accesorii,
vasele de WC vor fi prevazute si port-hartie.
Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de constructie se va face fie direct prin
suruburi cu dibluri din plastic, fie indirect prin inermediul consolelor sau a altor elemente de
sustinere.
studio arca
Armaturile sanitare cu montaj pe perete (cada de dus) vor fi pozate la suprafata finita
a acestora.
Cotele de montaj ale obiectelor sanitare, precum si distantele minime pe orizontala
dintre acestea sunt in conformitate cu STAS 1504 85.
n scopul evitarii deteriorarii obiectelor sanitare pe timpul efectuarii lucrarilor de finisaj
la constructie, acestea vor fi protejat in mod obligatoriu pana la terminarea lucrarilor
mentionate.
2.2.& r(9e ?i 2eri/ic3ri a)e insta)a>ii)(r sanitare interi(are
Conductele de ap rece i cald de consum vor fi supuse la urmtoarele ncercri:
-de etaneitate la presiune la rece;
-de func[ionare la ap rece i cald;
-de etaneitate i rezisten[ la cald a conductelor de ap cald de consum.
ncercarea de etaneitate la presiune la rece, ca i ncercarea de etaneitate i
rezisten[ la cald se vor efectua nainte de montarea aparatelor i armturilor la obiectele
sanitare, extremit[ile conductelor fiind opturate cu dopuri.
Presiunea de ncercare la etaneitate i rezisten[ la cald la conductele de ap rece i
cald va fi egal cu 1,5x presiunea de regim, indicat n proiect dar nu mai mic de 6 bari.
n cazul nostru presiunea de etaneitate este de 6 bari.
Conductele se vor men[ine sub presiune cel pu[in 20 de minute, interval n care nu se
admite scderea presiunii.
ncercarea de func[ionalitate la ap rece i cald se va efectua dup montarea
armturilor la obiectele sanitare. Se va verifica prin deschiderea succesiv a armturilor
dac presiunea de utilizare este realizat.
ncercarea de etaneitate i rezisten[ la conductele de ap cald de consum, se va
face prin punerea n func[iune a instala[iei de preparare a apei calde.
Presiunea i temperatura de regim (450 C ) se vor pstra n instala[ie tot timpul
necesar verificrii etaneit[ii mbinrilor i a tuturor punctelor de sus[inere i va dura cel
pu[in 6 ore.
ncercarea de func[ionalitate se va efectua avnd boilerul n func[iune.
Conductele de canalizare vor fi supuse la urmtoarele ncercri:
-de etaneitate;
-de func[ionare.
ncercarea de etaneitate se va efectua prin verificarea etaneit[ii pe traseul
conductelor i a punctelor de mbinare. Verificarea se va efectua nainte de mascarea
conductelor.
ncercarea de etaneitate se va efectua prin umplerea cu ap a conductelor astfel:
-conductele de canalizare a apelor meteorice, pe toat nl[imea cldirii;
-conductele de canalizare a apelor menajere, pn la nivelul de refulare prin sifoanele de
pardoseal sau ale obiectelor sanitare.
La efectuarea probelor de func[ionare se vor verifica pantele conductelor, starea
pieselor de sus[inere i de fixare, existen[a pieselor de cur[ire.
Ca0. 2.! %ALA RODUCTIE
studio arca
2.!.1.Insta)atii 0)u2ia)e ti0 7e9erit
Sistemul de colectare Geberit Pluvia, se bazeaza pe fomenul de vacuum indus in
conducte prin curgere la sectiune plina. Sistemul consta in receptorii de terasa, tevi si fitinguri
fabricate din polietilena de inalta densitate Geberit, un sistem complet de prindere. Prin
actiunea de sifonare, Geberit Pluvia permite colectarea apelor de pe acoperis fara ca
instalatia sa necesite o anumita panta. Datorita vitezelor mari ale apei in conducta sistemul
se autocurata.

TIURI DE INBINARI
Su1ura ca0 )a ca0
Toate diametrele de la 32 315 mm pot fi sudate cap la cap
Proprietatile imbinarii:
nedemontabila;
rezistenta la tensiuni
Sudura cap la cap este metoda cea mai simpla de imbinare, oferind avantajul
prefabricari. Polietilena de inalta densitate un necesita nici un alt material de adaos pentru
sudura cap la cap. Poate fi folosita pentru prefabricare atat pe santier cat si in atelier.
Conditii necesare pentru o sudura cap la cap perfecta:
curatarea plitei de sudura precum si a partilor ce urmeaza a fi sudate;
plita de sudura trebuie sa ajunga la temperatura optima;
o forta de presare optima a partilor ce urmeaza a fi sudate;
partile ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie taiate cat mai drept la ungh de 90.
Sudura cap la cap un necesita spatiu foarte mare. Marginea cordonului de sudura un
blocheza conducta, lasand sectiunea interioara a tevii aproape neschimbata.
Su1ura ca0 )a ca0 *anua)a 0entru 1ia*etre R !2 C :' **
Verificati temperatura plitei de sudura. Nu incepeti procesul de sudura inainte ca ledul
verde de pe plita de sudura sa fie aprins.
Presati capetele conductelor ce urmeaza a fi sudate de plita de sudat, numai la
inceput, apoi doar sustineti cele doua conducte fara a presa. Observati cu mare atentie
procesul de topire.
n momentul in care grosimea cordonul topit este aproximativ cat jumatate din
grosimea peretelui conductei, desprindeti ambele conducte de plita de sudat, simultan, si
presati cu grija cele doua capete de conducta pentru imbinare. Mariti forta de presare pana
obtineti forta necesara conform tabelului de la pag. 4
Mentineti aceeasi forta de presare, pana cand sudura se raceste (aproximativ 30
secunde). Nu accelerati procesul de racire prin contactul cu obiecte reci sau apa
Su1ura ca0 )a ca0 cu *asina 1e su1at 0entru 1ia*etre R &= C !1' **
Pozitionati partile de conducta ce urmeaza a fi sudate in bacurile de prindere si aliniati
bacurile in linie
Presati cele doua capete de conducta catre dispozitivul de indreptat fete. Porniti
dispozitivul si mentineti cele doua conducte presate pana cand cele doua suprafete sunt
complet curate si plane. mbinati cele doua conducte pentru a verifica partile indreptate
Topiti cele doua capete de conducta cu ajutorul plitei de sudura (nu inainte ca ledul
studio arca
verde de pe plita de sudura sa fie aprins) pana cand grosimea cordonului topit este
aproximativ jumatate din grosimea peretelui conductei (depinde de diametrul conductelor)
Presati cu grija cele doua parti ce urmeaza a fi sudate, cu forta de presare necesara
conform gradatiei de pe masina in functie de diametrul conductelor. Blocati mecanismul
masinii pentru ca cele doua conducte sa ramana presate pana cand se realizeaza racirea
completa a sudurii (aproximativ 40 de secunde)
I*9inarea 0rin *u/e 1e e)ectr(/uziune
Se pot suda conducte incepand cu diametrul 40 pana la 315 mm
nedemontabila;
rezistenta la tensiuni
Sudura cu mufa de electrofuziune se foloseste de obicei pentru imbinare la pozitie.
Se foloseste deasemenea pentru istalari ulterioare sau reparatii. mbinarea obtinuta
este simpla, rapida si durabila.
Zona incalzita si zona ce se topeste este impartita in doua campuri separate, astfel ca
nu exista rezistenta electrica in centrul electromufei, ceea ce reprezinta un factor de siguranta
important. Forta de presare necesara pentru sudura este obtinuta din contractia electromufei
in momentul in care este incalzita si este distribuita in mod egal pe toata suprafata sudata.
Firele rezistentei electrice nu vor coroda, in momentul in care sudura s-a terminat ele vor fi
acoperite in totalitate cu polietilena.
Curatati si razuiti capetele de conducta ce urmeaza a fi sudate cu electromufa
Curatati bavura rezultata. Capetele ce urmeaza a fi sudate trebuie sa ramana uscate
pe tot parcursul procesului de sudare cu mufa de electrofuziune FR &=.18= **@
nserati capatul conductei sau al fitingului in mufa de electrofuziune
Conectati la bornele mufei si la priza masina Geberit de sudat prin electrofuziune.
Apasati butonul de start pentru inceperea procesului de sudura.
Timpul pentru realizarea sudurii este de aprox. 70-90 secund.
Dupa ce ledul de terminare a procesului de sudura s-a aprins, deconectati cablurile de
la mufa. Daca indicatorul galben de pe mufa de electrofuziune este complet ridicat, inseamna
ca sudura a fost executata corect
N(ta6 n mod normal o mufa de electrofuziune nu ar trebui folosita decat pentru o singura
sudura. Cu toate astea, in mod exceptional, mufa de electrofuziune poate fi folosita si a doua
oara, insa numai daca se asteapta cel putin timp de o ora dupa prima sudura pentru ca mufa
sa se raceasca complet.
I*9inare cu *u/a 1e e)ectr(/uziune 0entru 1ia*etre R 2== C !1' **
Curatati si razuiti capetele de conducta ce urmeaza a fi sudate cu electromufa
Curatati bavura rezultata. Capetele ce urmeaza a fi sudate trebuie sa ramana uscate
pe tot parcursul procesului de sudare cu mufa de electrofuziune
Marcati pe conducta nivelul pana unde trebuie introdusa in electromufa (75 mm).
Montati inelele de centrare pentru o sudura corespunzatoare.
nserati capetele conductelor ce urmeaza a fi sudate in mufa de electrofuziune, si
conectati cablurile masini de sudat la electromufa. Apasati butonul de start.
ntervalul de temperatura la care se poate realiza sudura: -10C - +40C.
Durata de timp pentru realizarea sudurii este de cca. 5-7 minute la 20C.
studio arca
Asteptati cel putin timp de 15 minute din momentul in care procesul de sudura s-a
terminat pana sa demontati inelele de centrare. Nu desfaceti izolatia de plastic decat in
momentul in care electromufa s-a racit complet.
N(ta6 Aceeasi electromufa NU poate fi folosita de doua ori, deoarece termorezistentele ce
compun aceasta mufa se opresc automat in momentul in care temperatura necesara pentru
producerea sudurii a fost atinsa.
$u/a 1e e50ansiune
Disponibila pentru diametre de la 32 pana 315 mm.
nedemontabila;
nerezistenta la tensiuni
Este necesar a se realiza un punct fix rigid la baza mufei de expansiune, pentru a fi
evitata orice miscare a mufei in momentul aparitiei dilatarilor sau contractiilor.
Forma speciala a garniturii permite conductei HDPE sa alunece in interiorul mufei de
expansiune in timpul dilatariilor sau contractiilor, asigurand astfel o imbinare perfect etansa
chiar si in cazul unei incarcaturi hidraulice mari.
Urmatoarele conditii sunt necesare pentru a asigura o imbinare cu mufa de
expansiune sigura si usoara:
teirea la un unghi de 15 al capatului conductei HDPE ce urmeaza a fi introdus in mufa
de expansiune;
verificarea scalei gradate de pe peretele exterior al mufei pentru determinarea adancimi la
care trebuie inserata conducta HDPE in mufa de expansiune;
dupa masurare se marcheaza pe conducta nivelul pana unde trebuie introdusa;
ungerea capatului conductei ce urmeaza a fi indrodusa in mufa cu silicon sau vaselina (a
nu se utiliza uleiuri sau lubrifianti ce pot cauza deteriorarea garnituri de cauciuc);
Distante)e 1intre 9ratari 0entru tr(ns(ane)e (riz(nta)e
Dia*etru R AA FA RA FG in A
** * * * N J7
40 2,50 5,00 0,80 70,00 7,14
50 2,50 5,00 0,80 88,00 8,97
56 2,50 5,00 0,80 107,00 10,91
63 2,50 5,00 0,80 124,00 12,64
75 2,50 5,00 0,80 156,00 15,90
90 2,50 5,00 0,80 203,00 20,69
110 2,50 5,00 1,10 279,00 28,44
125 2,50 5,00 1,20 348,00 35,47
160 2,50 5,00 1,60 628,00 64,02
200 2,50 5,00 2,00 850,00 86,65
Legenda:
AA distanta dintre punctele de agatare
RA distanta dintre colierele de prindere
studio arca
FA distanta dintre punctele fixe
FG greutatea intregului sistem daca distantele de mai sus au fost riguros respectate
Distante)e 1intre 9ratari 0entru tr(ns(ane)e 2ertica)e
Distanta dintre piesele de expansiune / puncte fixe max. 6 m
Distanta dintre colierele de prindere max. 15 x tevii
Conductele verticale se vor fixa prin metode conventionale
Modul de instalare si manipulare al membranei de hidroizolatie, trebuie sa respecte regulile si
tehnicile de instalare ale producatorului acesteia
Dupa conectarea membranei de hidroizolatie, indepartati capacul de protectie si
montati restul de componente ale receptorului
Suprafata acoperisului trebuie curatata dupa terminarea instalarii. Verificati sa nu
ramana nici un fel de ambalaj sau resturi de material termoizolant pe acoperis. Suplimentar
se va mai face inca o verificare a instalarii componentelor receptorului de terasa.
Modul de instalare si manipulare al membranei de hidroizolatie, trebuie sa respecte
regulile si tehnicile de instalare ale producatorului acesteia.
Daca se opteaza pentru folosirea rezistentei electrice pt degivrare, introduceti cablul
de conectare al acesteia cu grija prin orificiul special destinat el elementului de baza
Insta)are
Modul de instalare si manipulare al membranei de hidroizolatie, trebuie sa respecte
regulile si tehnicile de instalare ale producatorului acesteia.
Dupa terminarea conectari membranei de hidroizolatie indepartati capacul de protectie
al receptorului
Suprafata acoperisului trebuie curatata dupa terminarea instalarii. Verificati sa nu
ramana nici un fel de ambalaj sau resturi de material termoizolant pe acoperis. Suplimentar
se va mai face inca o verificare a instalarii componentelor receptorului de terasa.
Acoperisurile necesita o mentenanta periodica. Aceasta presupune curatarea lor de
orice fel de murdarie, frunze, crengi, noroi pentru a fi evitat un blocaj al sistemului de preluare
a apelor pluviale. Frecventa acestor operatiuni de curatare trebuie stabilita in conformitate cu
conditiile mediului inconjurator (conditiile meteorologice din zona respectiva, numarul de
copaci din apropierea acoperisului, etc.), si trebuie sa includa neaparat curatarea receptoriilor
de terasa Geberit Pluvia. Pentru a face aceasta, demontati atat discul protector din partea
frontala a receptorului, cat si discul interior din parafrunzarul receptorului pentru a va permite
o curatare mai buna a receptorului in sine. Numarul de astfel de operatiuni de curatare pe
durata unui an de zile, trebuie stabilit de catre personalul de mentenanta si trebuie
implementat in programul de mentenanta al cladiri.
2.!.2. INSTALATII DE AER CO$RI$AT
2.!.2.1 Genera)itati.Lucrari 0re7atit(are
naintea inceperii executiei, in vederea corelarii traseelor comune si a rezolvarii corecte
a intersectiilor traseelor, se va coordona planul retelei interioare de aer comprimat cu
planurile celorlalte tipuri de instalatii.
De asemenea se vor confrunta planurile structurii de rezistenta cu planurile de
arhitectura pentru verificarea si daca este cazul,precizarea dimensiunilor de goluri pentru
studio arca
trecerea conductelor.
2.!.2.2 $ateria)e uti)izate
Retelele de aer comprimat se vor realiza din tevi de otel zincat,fitinguri si armaturi
rezistente presiunilor de lucru.Se vor utiliza tevi trase sau tevi sudate longitudinal sau
elicoidal.
mbinarea tevilor se va face prin filet,intrebuintandu-se fitinguri din otel zincat. Capetele
tevilor au filet conic,iar fitingurile il au cilindric.La dimensiuni mai mari se utilizeaza sudarea
directa sau imbinarea cu flanse.Sudarea cap la cap se executa numai pe portiuni rectilinii.
n toate cazurile posibile se va prefera imbiunarea prin filetare,deoarece imbinarea prin
sudare implica o tehnica mai speciala, adica sudo-brazarea.
Flanele se utilizeaz la racordarea conductelor cu aparate sau armturi cu flane.
Flanele sunt din o[el, Pn = 16 atm. conform STAS 8013-84 (pentru 0 4").
Utilizarea [evilor zincate evit ruginirea la interior a conductelor, care ar conduce - n
timp - la obturarea sec[iunilor de curgere.
Etanarea ntre flanse se face cu garnituri speciale, omologate (cauciuc, carton-
klingherit). Garnitura mbinrilor cu flane nu va obtura sec[iunile de curgere, periferia
garniturii ajungnd pn la uruburile flanei.
n por[iunile n care conductele traverseaz elementele de construc[ii nu se admit
mbinri.
naintea montrii instala[iei se va realiza trasarea n coordonare cu celelalte conducte
sau conductoare electrice ce urmeaz a fi montate n aceeai zon.
Conductele vor fi sus[inute prin br[ri, bride sau supor[i suspenda[i. Se pot utiliza i
alte tipuri de sus[ineri cu condi[ia acceptrii lor de ctre proiectant. Supor[ii de sus[inere a
conductelor trebuie s asigure deplasarea conductelor prin dilatare fr modificarea
geometriei traseului. La montarea conductelor montate n plas (vertical sau orizontal) se
va lsa spa[iu suficient ntre conducte sau ntre acestea i elementele de construc[ii pentru
plecrile deriva[iilor, manevrarea robine[ilor, lucrri de ntre[inere, revizii, repara[ii .a.m.d.

Distan[ele minime ntre conductele montate pe traseu paralel:
Referin[a Distan[e minime
(mm)
ntre conturul conductelor neizolate 30
ntre conturul conductei neizolate i peretele construc[iei
(suprafa[a finit)
30
ntre fe[ele exterioare a conductelor izolate 40
ntre fa[a exterioar a izola[iei i construc[ia finit 40
ntre flanele armturilor a dou conducte apropiate 30
C(ne5iuni)e 1e )a uti)a4e si 0ana )a rete)e)e 1e 1istri9utie se 2a rea)iza 1e catre
9ene/iciar
2.!.2.! E5ecutia )ucrarii
studio arca
Retelele de aer comprimat, se vor executa in sistem inelar.Traseul de distributie al aerului
comprimat trebuie sa fie cat mai scurt posibil.
Trebuie luat in cosiderare si efectul de dilatare al conductelor care sa fie preluat de
schimbarile de directie ale treseului, iar acolo unde nu sunt posibile decat trasee rectilinii, se
vor prevedea compensatoare de dilatatie.
2.!.2.& (zarea c(n1ucte)(r 1e aer c(*0ri*at
n lungul retelei are loc condensarea vaporilor de apa din aerul comprimat si,pentru
colectarea condensatului,conductele se monteaza cu o panta de minimum 1-2
0
/
00
contrar
sensului de curgere al aerului prin conducte astfel ca condensul sa se scurga spre punctele
cele mai joase.Acolo se prevad separatoare de condens si ulei.
n scopul evitarii cocsifarii depunarilor de ulei si aprinderii acestora pe conducta de
refulare a aerului comprimat, se va asigura racirea continua a aerului comprimat, precum si
buna functionare a supapelor.
ntretinerea si verificarea conductelor si rezervoarelor de aer comprimat se vor efectua
conform instructiunilor fabricii furnizoare.Este interzisa cu desavarsire curatarea partilor
interioare ale tevilor si rezervoarelor cu benzina sau produse similare,care pot provoca
incendii sau explozii la pornirea instalatiei.
Este interzisa dezghetarea conductelor de aer cu sursa de caldura cu foc deschis.ntre
compresor si rezervorul tampon nu se admite montarea ventilelor de inchidere.
Se va asigura legarea la pamant a tuturor partilor metalice ale instalatiilor de
comprimare a aerului.
Pentru stingerea incendiilor se va actiona cu CO
2
, praf si CO
2
sau tetroclorura de
carbon, folosindu-se stingatoarele.
2.!.2.' r(9e si intretinere
Reteaua de conducte de aer comprimat trebuie sa asigure alimentarea cu aer
comprimat a tuturor consumatorilor, la presiunea de functionare normala a acestora si cu
debitul necesar.Deoarece aerul comprimat este o forma de energie scumpa, pierderile de
presiune in retea sunt limitate de considerente economice, la maximum 10% din presiunea
de regim a compresoarelor.
Retelele de aer comprimat vor fi supuse probelor de verificare a unei executii
rezistente si etanse.
Probele se efectueaza cu aer comprimat.nainte de inceperea probelor,conductele se
sufla cu aer comprimat, fara a avea montate aparatele de masura si control,dar cu robinetele
deschise.
Proba de rezistenta se efectueaza la presiunea de 1,5 Pregim.Ea cuprinde reteaua
fitingurile si armaturile de pe traseu in pozitie deschisa, dar fara armaturile de utilizare (in
locul lor se monteaza flanse oarbe) si fara aparatura de masura si control.Durata probei este
de circa 60 min timp in care presiunea de proba nu trebuie sa scda cu mai mult de 1% din
valoarea initiala.Este interzisa orice remediere cu conductele sub presiune.
Proba de etanseitate se efectueaza la presiunea de regim, cu toate aparatele si
armaturiel de utilizare montate(in pozitia deschis).Ea dureaza numai atat timp cat este
necesar, ca sa se efectueze verificarea cu spuma de sapun, a etanseitatii armaturilor de
utilizare. Proba armaturilor se face cu manevrarea acestora.
studio arca
Punctele neetanse ale retelei reprezinta consumatori permanenti , care au o
influenta negativa considerabila,asupra functionarii intregii instalatii si asupra functionarii
aparaturii.Depistarea punctelor de scurgeri prin neetaseitate este relativ simpla si nu necesita
aparate deosebite, si poate fi efectuata parcurgandu-se traseul conductelor si aplicandu-se
spuma la ramificatii,flanse,robinete.
Este interzisa amplasarea conductelor din reteaua de aer comprimat, in vecinatatea
focurilor deschise sau langa surse de caldura.
Temperatura aerului din reteaua de distributie a aerului comprimat trebuie sa fie cel
putin 75
0
C mai scazuta,decat cea de autoaprindere a uleiului folosit pentru ungerea
instalatiei.
Conductele de aer comprimat neingropate nu se vor poza sub retelele electrice, iar
cand nu este posibil, se vor lua masuri de protectie,intre conducte si retelele electrice
respective.
La executia instalatiei de aer comprimat se vor respecta Normativele in vigoare.
2.!.2.8 Ut)i)a4e Sa)a c(*0res(are
A. C(*0res(r KAESER cu ?uru9 ?i usc3t(r cu re/ri7erare
Model: CSD 122 T (rcire cu aer)
Sistem compact de furnizare i tratare aer comprimat
Compresoarele cu urub de la KAESER ntrunesc toate calitile necesare aplicaiei
dumneavoastr: eficien energetic maxim, silenios n funcionare, cu ntreinere redus,
fiabilitate ridicat, aer comprimat de calitate. Toate acestea sunt rezultatul inovaiilor aduse la
compresor, controler, sistemul de antrenare, sistemul de rcire i ventilaie, insonorizare
precum i la operaiile de ntreinere i service.
Ataat de compresorul standard, modulul usctor cu refrigerare este livrat complet
conectat i gata de operare. Modelul cu carcase separate permite dimensionarea generoas
a componentelor usctorului i totodat o accesibilitate uoar a acestora i ecranarea
usctorului fa de cldura produs n procesul de comprimare. Sistemul de rcire de nalt
performan asigur funcionarea fiabil a echipamentului pn la o temperatur ambiant de
+45 C.
Recu0erarea Ca)1urii 7enerate 1e c(*0res(are
Cea mai simpl i direct metod de recuperare a cldurii generate de un compresor
cu urub rcit cu fluid/ulei const n utilizarea cldurii din aerul de rcire nclzit rezultat de la
compresor.Acest aer nclzit este direc[ionat cu ajutorul unei tubulaturi pentru a fi folosit la
nclzirea ncperilor n hala. Cnd aerul nclzit nu este necesar, este eliberat n exterior
printr-o clapet sau jaluzea manuala sau automata.
A2anta4e)e 1ecisi2e a)e c(*0res(ru)ui Kaeser cu ?uru9
Bloc de compresie KAESER cu SGMA PROFLE cu economie de energie
Fiecare compresor KAESER cu urub utilizeaz un bloc de compresie SGMA
PROFLE cu economie de energie. Fiecare pies prelucrat conform cu cele mai stricte
standarde de calitate i rulmenii cu role aliniai cu precizie asigur o durat lung de via cu
fiabilitate maxim. Compresie ntr-o singur treapt i injecie de fluid de rcire pentru
rcirea optim a blocului de compresie i pentru ungerea i etanarea rotoarelor.
studio arca
Funci(nare cu turaie re1us3
Blocurile mari de compresie cu turaii reduse sunt mai eficiente dect blocurile mici cu
turaii ridicate deoarece produc mai mult aer comprimat pentru aceeai putere
consumat. Turaii reduse nseamn uzur mai mic i n consecin costuri de
ntreinere mai mici.
Trans*isie 161 cu ec(n(*ie 1e ener7ie
Motorul eficient (clasa EFF1) i blocul de compresie sunt legate prin cuplajul direct i
carcasa de protecie a acestuia, formnd un grup compact care este practic fr
ntreinere. Transmisia direct (transmisie 1:1) de la KAESER nu are pierderi i prin
urmare este cu pn la 5% mai eficient dect transmisia prin curea sau prin angrenaj.
R3cire e/icient3 cu aer
n plus fa de eficiena mrit de rcire, sistemul mai are i urmtorul avantaj:
interiorul
carcasei se menine curat deoarece aerul ambiant este aspirat prin rcitor n incinta de
rcire i apoi refulat direct n sus n afar. mpuritile din aerul de rcire sunt reinute la
partea exterioar a rcitorului. Acumularea impuritilor este uor de observat iar operaia
de curare poate fi efectuat fr a fi necesare operaii de demontare. Sigurana n
funcionare este mbuntit iar costurile de ntreinere sunt semnificativ reduse.
A2anta4e)e 1ecisi2e a)e *(1u)u)ui usc3t(r cu re/ri7erare ata?at
Separator centrifugal fiabil
Montat n amonte de usctorul cu refrigerare, separatorul centrifugal asigur, n mod fiabil i
eficient, separarea condensului i drenajul chiar i la temperaturi i umiditate ambiante
ridicate. Un purjor cu senzor de nivel electronic ECO DRAN asigur purjarea fiabil a
condensului fr pierderi de aer comprimat.
Ec(n(*ie 1e ener7ie cu c(*0res(are cu ?uru9 ?i usc3t(r cu re/ri7erare *(1u)ar
ata?at
Pentru a evita consumul inutil de energie n perioadele de ateptare ale compresorului,
usctorul cu refrigerare modular ataat este oprit dup un timp i repornit periodic astfel nct
s fie oricnd gata de operare.
ur4(r e)ectr(nic 1e c(n1ens ECO DRAIN cu senz(r 1e ni2e)
Condensul de la usctor este evacuat de un purjor automat ECO DRAN care
funcioneaz fr pierderi de aer comprimat. n momentul n care colectorul purjorului este
plin, un senzor de nivel deschide o supap cu membran i condensul este
evacuat. Partea electronic asigur deschiderea supapei pentru perioada necesar
evacurii n totalitate a condensului i apoi nchiderea supapei nainte de a se produce
pierderi de aer comprimat.
C(nstrucie *(1u)ar3 cu ec(n(*ie 1e s0aiu
Usctorul cu refrigerare modular transform un compresor cu urub standard ntr-un
sistem compact de furnizare a aerului comprimat uscat. Toate componentele sunt uor
accesibile, simplificnd i scurtnd toate activitile de ntreinere.
studio arca
Schi*93t(r 1e c3)1ur3 Bn 0)3ci 1in (e) in(5i1a9i)
Schimbtorul de cldur al usctorului este rezistent la coroziune i depuneri.
Separatorul de condens al usctorului este din oel inoxidabil i evacueaz eficient
condensul acumulat din aerul comprimat, chiar i n condiiile unui debit fluctuant al aerului
comprimat. Toate componentele i conductele din usctor ndeplinesc cele mai stricte cerine
de siguran i fiabilitate n funcionare.
A2anta4e 1ecisi2e a)e c(ntr()eru)ui intern a) c(*0res(ru)ui Si7*a C(ntr()
Sigma Control este bazat pe un computer industrial robust, actualizabil i cu sistem de
operare n timp real. LED-urile tip ,semafor indic clar i repede starea de funcionare a
echipamentului. Operare prin intermediul afiajului cu 4 rnduri de caractere i text n clar
ntr-una din cele 30 de limbi folosind tastele cu pictograme. Controlerul monitorizeaz i
regleaz automat funcionarea compresorului iar n caz de alarm ini iaz o secven de
siguran care oprete echipamentul. Sunt disponibile 4 moduri diferite de control din care se
poate alege modul cel mai eficient pentru aplicaia dat. Sunt prevzute interfee de
conectare pentru modem, pentru un compresor n conexiune ,master-slave i pentru reeaua
de transmisie date (Profibus DP).
B. Reci0ient 1e aer su9 0resiune '=== )itri, 2ertica), zincat 0rin i*ersie )a ca)1
ndiferent dac au capacitatea de 90 sau 10000 litri, toate recipientele de aer sub
presiune de la KAESER sunt proiectate i construite conform celor mai ridicate standarde de
calitate pentru a asigura fiabilitate i disponibilitate maxim. Recipientele de aer de la
KAESER sunt deosebit de rezistente la coroziune i permit o instalare
rapid i sigur, filetele fiind precis finisate imediat dup procedeul de zincare. nainte de a fi
livrate conexiunile recipientelor sunt protejate cu capace din plastic pentru a asigura livrarea
n perfect stare de funcionare.
Recipient de aer sub presiune zincat
A2anta4e)e 1ecisi2e a)e reci0iente)(r
ntervale lungi de inspecie
Recipientele sunt proiectate pentru rezisten la eforturi cu o variaie de presiune de
pn la 20% din presiunea maxim. Construcia robust n conformitate cu normele AD 2000
permite inspecia periodic la cinci ani. Acest lucru reduce costurile de inspecie i mrete
gradul de utilizare pe ntreaga durat de via.
Durat de via de 3 ori mai mare
Toate recipientele KAESER sunt zincate interior i exterior prin imersie la cald, n
conformitate cu standardul DN EN SO 1461, pentru a asigura o excelent protecie
anticoroziv. Astfel, recipientele zincate de la KAESER rezist aproximativ de 3 ori mai mult
dect recipientele clasice simple.
Deschideri generos dimensionate
Curarea, ntreinerea i inspecia sunt facilitate de deschiderile generos
dimensionate; un alt factor care contribuie la creterea gradului de utilizare pe ntreaga
durat de via.
Finisare perfect
Filetele de la toate recipientele KAESER sunt perfect finisate imediat dup zincare
pentru a permite o instalare rapid i simpl.
studio arca
C. Usc3t(r cu re/ri7erare ?i ec(n(*ie 1e ener7ie $(1e) TD 81
Economii suplimentare de energie
n comparaie cu usctoarele cu sisteme de control convenionale, usctoarele
SECOTEC economisesc energie deoarece sistemul refrigerator este oprit pe durata pauzelor,
a perioadelor de consum redus i cnd nu se lucreaz. Sistemul de control funcioneaz fr
a fi necesar programarea perioadelor de lucru. Masa termic integrat asigur c sistemul
este gata de operare n orice moment. Suplimentar, cderea minim de presiune asigurat
de usctor permite reducerea presiunii maxime generate de compresor i implicit o economie
suplimentar de energie
Usc3t(are cu re/ri7erare ?i siste* Sec(tec
Avantaje decisive
Separator de condens eficient
Usctoarele SECOTEC de la KAESER sunt prevzute cu un separator de condens special
proiectat, fabricat din oel inoxidabil, care asigur separarea condensului din aer chiar i n
condiii de variaie puternic a consumului de aer.
Cdere minim de presiune
Usc3t(are)e SECOTEC utilizeaz evi care asigur o curgere optim, fr s necesite
pre-filtru. Prin urmare pierderile de presiune sunt meninute la un nivel minim, fapt care
permite reducerea semnificativ a presiunii maxime din sistem. Rezult economii
importante, deoarece fiecare reducere cu 1 bar a presiunii reprezint o reducere cu 6 %
a puterii consumate i totodat reducerea pierderilor de aer datorate neetaneitilor.
ur4are si7ur3 a c(n1ensu)ui cu 0ur4(r ECO DRAIN
Usctoarele SECOTEC sunt echipate, n varianta standard, cu purjor ECO DRAN cu senzor
electronic de nivel. Cnd rezervorul colector este plin, senzorul de nivel deschide o supap
cu diafragm i o nchide imediat dup purjarea condensului. Spre deosebire de purjoarele
cu electroventil, n acest caz nu exist pierderi de aer comprimat i nici
risip de energie.
Siste*u) 1e c(ntr() SECOTEC
Sistemul de control SECOTEC pornete i oprete compresorul frigorific n funcie de
consumul de aer. Componenta principal a usctorului este masa termic de capacitate
ridicat care este rcit, pn la temperatura de decuplare, de circuitul refrigerator i
care reine cldura din aerul comprimat care trece prin schimbtorul de cldur. De
ndat ce temperatura masei termice crete pn la temperatura de cuplare,
compresorul frigorific pornete i o rcete la loc. Aceast caracteristic asigur
reducerea considerabil a consumului de energie comparativ cu controlul convenional.
D. $icr(/i)tru FE =,1 S* $(1e)6 FE.1=: D
Aer comprimat tratat conform cerinelor
Toate filtrele de aer KAESER i componentele de tratare a aerului comprimat sunt
studio arca
special proiectate pentru utilizarea lor combinat. Aerul comprimat este disponibil pentru
fiecare clas de calitate dorit, de la aer de uz general pn la aer alimentar sau
farmaceutic. Astfel se poate ajunge pn la aer comprimat tehnic fr ulei, mai curat dect
aerul din jur pe care l respirm zi de zi. Toate echipamentele i sistemele sunt testate i
certificate TV (autoritatea german de inspecie tehnic).
$(1e)6 ECO DRAIN
Avantajele decisive ale purjorului ECO DRAN
Senzor de nivel
Senzorul capacitiv de nivel nu are piese de uzur i poate msura toate tipurile de condens.
Funcioneaz perfect i n cazul contaminrii puternice, chiar i atunci cnd este umplut doar
cu ulei.
C(ntr() e)ectr(nic inte)i7ent
Controlul electronic acioneaz supapa de purjare cu o att de mare precizie nct
ntregul condens colectat este purjat fr pierderi de aer comprimat. Fr pierderi = fr
consum suplimentar de energie = economii bneti importante. Toate componentele sunt
izolate mpotriva ptrunderii apei (conform clasei P65, excepie ECO DRAN 31/32:
clasa P54).
Autocontrol
La apariia unei situaii de alarm (de ex. la blocarea furtunului de purjare) echipamentul
ateapt 60 secunde nainte de a intra n modul de alarm, dup care trece n modul de
purjare periodic de 7,5 secunde la fiecare 4 minute. Un LED care se aprinde intermitent
indic starea de alarm iar un contact fr potenial permite transmiterea unui semnal la un
centru de comand sau la controlerul compresorului.
Calitate industrial
Funcionarea fiabil, calitatea ridicat i operarea n condiii de siguran sunt eseniale
pentru aplicaiile industriale. De aceea fiecare ECO DRAN ndeplinete cele mai nalte
cerine. Chiar i cu acumulri fluctuante i coninut ridicat de impuriti sau ulei
funcionarea sigur este o certitudine.
ntreinere cu un ,clic i gata (modelele ECO DRAN 31/32)
Activitatea de ntreinere pentru aceste modele ECO DRAN nu poate fi mai rapid sau mai
simpl de atta. Un simplu "clic" este tot ceea ce trebuie fcut pentru a demonta unitatea de
service de modulul electronic. De aceea nu mai este necesar
dezasamblarea complet pentru efectuarea activitii de ntreinere.
E. Siste* 1e tratare c(n1ens ATua*at CF :'
Tratare testat i certificat a condensului
AUUA$AT.u) este un sistem care permite tratarea local eficient a condensului, reducnd
semnificativ costurile cu tratarea apelor uzate. Tratarea condensului cu sistemul KAESER
model AQUAMAT economisete pn la 90% din costurile de neutralizare care sunt solicitate
de companiile specializate n tratarea i neutralizarea condensului.
$(1e)6 ATua*at
Avantajele decisive ale sistemului AQUAMAT
studio arca
Material filtrant de nalt performan
Toate cartuele pentru pre-filtrare i filtrare sunt din material de nalt performan (nu conin
carbon activ). n plus, rezervorul de separare din amonte cu pre-separare
gravitaional permite creterea semnificativ a intervalelor de ntreinere cu o fiabilitate
sporit. (nu este aplicabil la modelul CF3).
ndicator de alarmare vizibil
Senzorul de nivel indic clar gradul de contaminare al filtrului. Filtrul trebuie schimbat de
ndat ce acest indicator devine vizibil. Utilizatorul poate verifica funcionarea
AQUAMAT-ului folosind setul de testare turbiditate i n consecin poate programa
activitatea de ntreinere corespunztoare (se recomand: verificare sptmnal).
Schimbarea curat a filtrului
Demontarea principalului cartu filtrant este simplificat de un mner potrivit. Filtrul poate
fi apoi fixat foarte uor de carcasa AQUAMAT pentru a facilita scurgerea. De aceea
schimbarea filtrului este rapid i curat. Umectarea prealabil a noului filtru nu mai este
necesar.
ntrri multiple
Standard pot fi conectate pn la patru conducte de condens (de la AQUAMAT CF 9 n sus).
Conexiunile neutilizate sunt nchise cu dopuri de plastic, care sunt incluse n
furnitura livrat.
2.! %IDRANTI INTERIORI
Hidran[ii de incendiu interiori se amplaseaz n locuri vizibile i uor accesibile n caz
de incendi, n func[ie de raza lor de ac[iune i de necesit[i, n urmtoarea ordine: lng
intrri n cldiri, n case de scri pe coridoare, lng intrarea n ncperi i n interiorul
acestora.
Hidran[ii de incendiu interiori se pot monta aparent sau ngropat, marcndu-se
corespunztor. Standardele de referin[ sunt STAS 297/2 i SR SO 6309.
Pe timp de noapte sau n locurile unde se desfoar activit[i la lumin artificial,
marcarea hidran[ilor se face prin iluminat de siguran[.
Robinetul hidrantului de incendiu, mpreun cu echipamentul de serviciu format din
furtun, tamburul cu suportul su i dispozitivele de refulare a apei, se monteaz ntr-o cutie
special, amplasat n ni sau firid n zidrie, la nl[imea de 0,80 m ... 1,50 m de la
pardoseal. Standardul de referin[ este STAS 3081.
Niele hidran[ilor de incendiu interiori nu trebuie s strpung pere[ii antifoc, pe cei
care despart ncperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimiteaz ci de evacuare. n
cazul n care se monteaz n ni, rezisten[a la foc a peretelui, dup montarea niei, trebuie
s rmn neschimbat.
Hidran[ii de incendiu interiori se echipeaz cu furtunuri semirigide (standard de
referin[ STAS SR EN 671-1/2002) sau cu furtunuri plate (standard de referin[ STAS SR EN
671-2/2002) i cu [evi de refulare universale montate la extremit[ile furtunurilor pentru a
forma, dirija i controla jetul de ap.
Furtunurile semirigide trebuie s aib unul din urmtoarele diametre interioare: 19
studio arca
mm; 25 mm; 33 mm.
Diametrul nominal al furtunului plat nu trebuie s depeasc 52 mm.
Lungimea maxim a furtunului semirigid trebuie s fie de 30 m (standard de referin[
STAS SR EN 671-1/2002).
Lungimea nominal a furtunului plat nu trebuie s depeasc 20 m, excep[ie fcnd
aplica[iile specifice care permit acest lucru (standard de referin[ STAS SR EN 671-2/2002).
|eava de refulare universal trebuie s permit urmtoarele pozi[ii de reglare:
nchidere i jet pulverizat i/sau jet compact (standarde de referin[ STAS SR EN 671-1/2002
i STAS SR EN 671-2/2002). Cnd jetul pulverizat i jetul compact sunt condi[ionate, se
recomand s se pozi[ioneze jetul pulverizat ntre pozi[ia de nchidere i pozi[ia jetului
compact.
|eava de refulare universal trebuie prevzut cu un robinet de nchidere a alimentrii
cu ap. Robinetul de nchidere trebuie s fie cu supap sau de alt tip cu deschidere lent.
Robinetul trebuie s se nchid prin ac[ionarea unei ro[i de manevr n sens orar, iar sensul
de deschidere trebuie marcat.
Pentru hidrantul interior de incendiu echipat cu furtun semirigid, tamburul trebuie dotat
cu dou flane circulare cu diametrul maxim de 800 mm i cu sectoare interioare sau cu o
bobin cu diametrul minim de 200 mm pentru furtunurile de 19 mm i 25 mm i cu diametrul
minim de 280 mm pentru furtunurile de 33 mm. Tamburul trebuie s se roteasc n jurul axei
sale.
Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu, poate fi: cu tambur, cu
furtun pliat de dou ori cu furtun bobinat.
Tamburul trebuie s se roteasc n jurul axei sale n aa fel nct s permit
desfurarea liber a furtunului. Tamburul interior trebuie s aib diametrul minim de 70 mm,
cu o fant larg de cel pu[in 20 mm n care se aeaz cuta median din lungul furtunului.
Cutiile trebuie prevzute cu o u i pot fi echipate cu o ncuietoare. Cutiile care pot fi
zvorte, trebuie prevzute cu un dispozitiv de deschidere n caz de urgen[ care s fie
protejat cu ajutorul unui material transparent, care s poat fi spart cu uurin[. Robinetul de
nchidere cu supap nurubat pn la refuz trebuie n aa fel pozi[ionat ca s permit
rmnerea a cel pu[in 35 mm spa[iu liber n jurul diametrului exterior a ro[ii de manevr.
Dac dispozitivul de deschidere n caz de urgen[ este protejat printr-un geam frontal,
acesta trebuie s poat fi spart cu uurin[, fr a exista riscul de a lsa buc[i sau corpuri
ascu[ite care s poat provoca rnirea celor care ac[ioneaz dispozitivul de deschidere n
caz de urgen[.
Uile cutiilor trebuie s se deschid cu minimum 170 pentru a permite furtunului s
fie micat liber n toate direc[iile. Pentru anumite condi[ii climatice este necesar s se
prevad cutia cu guri cu ventilare corespunztoare.
En re>e)e)e insta)a>ii)(r interi(are 1e a03 0entru incen1iu, se0arate sau c(*une,
se /()(sesc nu*ai c(n1ucte *eta)ice Fnu sunt a1*ise c(n1ucte 1in *ateria)e
0)astice@.
Re[elele interioare care alimenteaz cu ap mai mult de 8 hidran[i de incendiu pe
nivel, se proiecteaz inelare
Re[elele inelare de conducte se prevd cu robinete astfel nct, n caz de avarii, s nu
se ntrerup func[ionarea a mai mult de 5 hidran[i pe un nivel al cldirii.
Robinetele de pe re[elele inelare se prevd sigilate n pozi[ie "normal deschis" dac
nu sunt prevzute cu dispozitive de ac[ionare de la distan[.
nstala[iile cu hidran[i de incendiu interiori se proiecteaz i execut astfel nct s
poat fi ac[ionate operativ la izbucnirea incendiului. Se admite pornirea pompelor i
studio arca
robinetelor cu ac[ionare electric de la distan[, prin butoane.
Toate re[elele de alimentare cu ap pentru stingerea incendiilor cu hidran[i interiori se
proiecteaz i se execut astfel nct s fie ferite de nghe[, iar reviziile i eventualele
repara[ii s se poat face cu uurin[.
Ca0 2.& CONDIPII DE RECEPIE A INSTALAPIILOR
Recep[ia lucrrilor de instala[ii reprezint ac[iunea prin care beneficiarul lucrrii
accept i preia lucrarea n conformitate cu documenta[ia de execu[ie, certificndu-se c
executantul a ndeplinit obliga[iile contractuale.
n urma recep[iei lucrrilor, acestea pot fi date n exploatare.
Recep[ia lucrrilor de instala[ii va fi organizat conform Legii privind calitatea n
construc[ii i instala[ii aferente acestora (Legea 10/1995, cu modificarile si completarilr
ulterioare); Regulamentul de recep[ie a lucrrilor de construc[ii i instala[ii aferente acestora
(HG nr. 273/1994) i a altor reglementri specifice.
Recep[ia lucrrilor cuprinde dou faze, respectiv: recep[ia la terminarea lucrrilor i
recep[ia final.
Recep[iile vor fi organizate de ctre investitori (ordonatori de credite sau proprietari).
2.&.1 Rece0>ia )a ter*inarea )ucr3ri)(r
Executantul va comunica investitorului data terminrii lucrrilor prevzute n contract,
prin document confirmat de investitor.
Comisiile de recep[ie vor fi numite de investitor i vor fi alctuite din cel pu[in 5 membrii
(7 membrii pentru lucrrile de importan[ excep[ional). Obligatoriu va fi un reprezentant al
investitorului i un reprezentant al administra[iei publice locale, restul membrilor comisiei vor
fi specialiti n domeniu.
nceperea recep[iei va fi organizat de investitor n maxim 15 zile de la comunicarea
terminrii lucrrilor de ctre executant.
nvestitorul va comunica executantului i proiectantului:
data recep[iei;
membrii comisiei de recep[ie
Reprezentan[ii executantului i proiectantului nu pot face parte din comisia de recep[ie,
avnd calitatea de invita[i.
Proiectantul va ntocmi i va prezenta n fa[a comisiei de recep[ie punctul de vedere
privind execu[ia construc[iei.
n procesul verbal de recep[ie va fi consemnat realizarea msurilor prevzute n
documenta[ia de execu[ie privind prevenirea i stingerea incendiilor, fr de care recep[ia nu
poate fi acceptat.
Comisia de recep[ie se ntrunete la data i ora fixat, programul recep[iei fiind stabilit
de preedintele comisiei.
Comisia va func[iona n prezen[a a minim 2/3 din numrul membrilor.
nvestitorul are obliga[ia s pun la dispozi[ia comisiei documenta[ia de execu[ie, sau
alte documente i explica[ii necesare.
n vederea recep[iei instala[iilor este obligatorie ntocmirea urmtoarelor acte legale:
-proces-verbal de lucrri ascunse;
studio arca
-proces-verbal de centrri utilaje;
-proces-verbal pentru probe;
-certificate de materiale;
-dispozi[ii derogatorii de la proiect;
-proces-verbal de recep[ie intermediar a montajului utilajelor, preliminar
montrii conductelor.
Examinrile fcute de comisie se fac prin:
-cercetare vizual;
-analiza documentelor
Comisia examineaza:
a)respectarea prevederilor dinautoritatia de constructie ,din avize i alte condi[ii de
execu[ie;
b)executarea lucrarilor conform documenta[iei de execu[ie i a reglementrilor
specifice ,cu respectarea exigen[elor esen[iale ;
c)terminarea tuturor lucrrilor conform contractului.
2.&.2 Rece0>ia /ina)3
Recep[ia final se face in maximum 15 zile dup expirarea perioadei de garan[ie
prevzut n contract.
La recep[ie particip :
-investitorul
-executantul
-proiectantul lucrrii;
-comisia de recep[ie numit investitor .

Comisia de recep[ie examineaz :
a)procesele verbale de recep[ie la terminarea lucrrilor ;
b)finalizarea lucrrilor cerute la terminarea lucrrilor ;
c)referatul investitorului privind comportarea instala[iilor n perioada de garan[ie.
La terminarea recep[iei comisia de recep[ie final va consemna observa[iile ntr-un
proces verbal.
CA. !. INSTALAPII TER$ICE ,"ENTILATII, CLI$ATI#ARE SI CENTRALA TER$ICA
DESCRIERE GENERALA6
Prezenta documentatie trateaz la nivel de caiet de sarcini instala[iile de
nclzire/rcire interioare si de conditionare a aerului pentru obiectivul mai sus mentionat.
mobilul va fi compus din doua corpuri de constructie Hala de productie si corpul
administrativ compus din birouri ,sali de conferinte , laboratoare spatii anexe ,vestiare ,
grupuri sanitare, spatii tehnice,ateliere,sala multifunctionala , sala conferinte.
studio arca
Accesul persoanelor la nivelul superior din corpul administrativ se va face pe casa
scarii.Accesul in spatiul tehnic situat la parterul corpului administrativ se va face direct din
exterior,spatiul repsectiv avand si un acces spre hala de productie.
mobilul va fi asigurat cu utilitati precum:
- ventilo-convectoare de parapet respectiv unitati de tratare a aerului in sitem
doua tuburi conform specificatiei tehnice din proiect,
- accesoriile instala[iei de condi[ionare , aparate de reglaj pentru ventilo-convectoare
- conducte de alimentare cu agent termic si de racire a ventilo-convectoarelor
- conducte de eliminare a condensului din PP
- conductele de distribu[ie din o[el STAS 7656-80, protejate anticoroziv i vopsite;
- corpuri de nclzire statice (radiatoare din tabl o[el) montate pe parapet
- robinete pentru radiatoare
- detentoare pentru radiatoare
- br[ri pentru sus[inerea i fixarea conductelor;
- tuburi de protec[ie la trecerea prin pere[i sau planee;
- racorduri olandeze;
- curbe, coturi, teuri i reduc[ii;
- robine[i manuali de dezaerisire pentru radiatoare;
- ventile automate de dezaerisire;
- robine[i de golire;
- robine[i de nchidere i reglaj, robinete de echilibrare
- statie de pompare pentru apa de consum menajer ,
- centrala termica pe combustibil gazos pentru incalzirea spatiilor precum si pentru
prepararea apei calde de consum menajer(ACM) ,
- panouri solare pentru preparare acm,
- rezervoar de acumulare ACM ,
- centrale de tratare a aerului pentru asigurarea climatului interior in toate
anotimpurile ,
- ventilatoare de vehiculare a aerului ,instalatii de transport praf fin rezultat de la
procesele de productie precum si gaze rezultate de la utilajele respective ,
- perdele de aer pentru compensarea aerului patruns prin deschiderea usilor ,
- unitati de climatizare a incaperilor ce adapostesc servere ,etc , iar pentru apararea
impotriva incendiilor, se va prevedea dotarea ansamblului cu sisteme, instalatii si
dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, sisteme, instalatii si
dispozitive de limitare si stingere a incendiilor statii de pompare si toate instalatiile de
stins incendiu conform cu scenariul la foc intocmit de proiectantul de specialitate.
studio arca
Caietul de sarcini nu este restrictiv, ns orice modificare sau completare se va face
numai cu avizul proiectantului.
LUCRARI ROUSE6
Ca0. !.1 C(r0 a1*inistrati2
!. 1.1 Bir(u 0r(1uctie,sa)a *u)ti/uncti(na)a,sa)a c(n/erinte,sa)a trainin76
La proiectarea instala[iilor interioare de nclzire s-au avut n vedere recomandrile
urmtoarelor normative:
SR 1907-1 nstala[ii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescrip[ii de calcul
SR 1907-2 nstala[ii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul.
Climatizarea acestor incaperi ,se va face prin intermediul unor ventiloconvectoare in
tavan fals de tubulatura de aer cu aport de aer proaspat.
Ventiloconvectoarele sunt montate in tavanul fals din holul aferent camerei de cazare
si vor fi izolate fonic.
Refularea aerului necesar in incaperi , se face din ventiloconvector prin tubulaturi de
aer pana la grilele montate in tavan , aspiratia facandu-se prin grile de aspiratie racordate la
tubulaturile de aspiratie, iar aportul de aer proaspat care se face de pe acoperis pin
intermediul unei tubulaturi de aer izolata.
Ventiloconvectoarele vor fi prevazute cu aport de aer proaspat ,plenum , vane cu 3 cai
si cu pompa de condens. Automatizarea acestor unitati de climatizare se va face de la
actionari montate in fiecare incapere pe perete.
nchiderea unitatilor de climatizare se face automat si prin control-acces aferent
fiecarei incaperi.
Pentru reglarea debitelor de aer se vor prevedea pe canalele de aer clapete de
reglare.
Alimentarea cu agent termic pe perioada de iarna si agent frigorific pe perioada de
vara, se va face in functie de preferinte.
Alimentarea ventiloconvectoarelor se va face cu 4 conducte tur/retur agent frigorific de
la chillere respectiv tur/retur agent termic de la centrala termica si vor fi izolate termic si
anticondens.
Alimentarea cu agent termic pentru instalatia de incalzire, se face de la centrala
termica.
Alimentarea cu agent frigorific ,necesar pentru unitatile de climatizare nou proiectate
aferente cladirii existente , se va face de la un chiller de 759.4kw (racitor de lichid, racit cu
aer) de exterior ,amplasat in exterior la cota terenului sistematizat intr-un spatiu special
destinat acestuia. Noul chiller proiectat va furniza agent frigorific(apa racita) necesara pentru
unitatile de climatizare nou proiectate.
Conductele de agent termic de incalzire (tur si retur) care fac legatura de la distribuitorul
din centrala termica si pana la coloanele verticale vor fi pozate cu ajutorul bridelor de fixare
de elemente de constructie respectiv de tavanul aferent corpului administrativ,iar la trecerea
acestora prin hala de productie se vor prinde de stalpi si elementele de constructie , cu
diametre corespunzatoare, acestea vor fi izolate cu izolatie neagra pentru conducte. Din
tavanul fals vor cobora spre parter si etaj pana in distribuitoar-colectoarele de zona.
Coloanele verticale de agent termic de incalzire ce fac legatura intre etaj si parter vor fi
pozate in ghene, vor avea diametrele conform planurilor cuprinse in documentatia de proiect
tehnic de executie si vor fi izolate termic.n ghene la fiecare nivel ,atat la parter cat si la etaj
studio arca
se vor prevedea usite de vizitare pentru interventia la robinetii de inchidere sau de reglare.
Pentru preluarea dilatarilor din conducte , s-au prevazut compensatoare de dilatare cu
puncte fixe conform planurilor, precum si compensari natural la schimbari de directii.Acestea
se vor monta atat pe tur cat si pe retur , in ghene , in locuri usor accesibile pentru intretinerea
lor periodica.
Fiecare unitate terminal ( ventiloconvector ) va fi alimentat cu agent termic n sistem
tur-retur de la distribuitorul de nivel, cu teava din Pex izolata, pozate ingropat in sapa si
montate fara imbinari (sau similar din cupru montat in sapa fara imbinari).
Conductele de agent termic tur/retur din spatiul tehnic aferent centralei termice si pana
la distribuitoarele de nivel, vor fi din PPR cu insertie aluminiu si izolate termic. Toate
conductele vor fi izolate termic indiferent de pozitia lor de montaj (in sapa sau pe pereti).
Pentru controlul parametrilor climatici interiori se vor prevadea cate un termostat de
ambient legat la ventiloconvectoarele ce vor deservi incaperea respectiva.
Distribuitorul-colectorul de nivel ,va fi prevazut cu racorduri pentru fiecare
ventiloconvector in parte, robinete si elemente de reglare necesare asigurarii unei bune
repartizari a debitelor de caldura sau de agent frigorific din reteaua de conducte.
Montarea lor se va face intr-o carcasa metalica la 500700 mm de pardoseala, intr-o
nisa.
Distribuitorul cuprinde:
-robinete de inchidere si organele de echilibrare
-robinetul de dezairisire
-robinetul de golire si de racord la reteaua de distributie
Colectorul cuprinde :
-stuturile de racord la tevile panoului pe care sunt montate robinetele de inchidere si
robinetele termostatice
-termometre
-robinetul de dezaerisire
-debitmetrul
n cazul trecerilor prin zid i planeu se vor efectua n zonele vizibile nite rozete.
Evacuarea condensului de la aceste unitati de climatizare se va face prin conducte din
material PP prin tavanul fals cu panta adecvata , racordate in ghene si vor fi racordate la
nivelul demisol al cladirii la conductele de ape meteorice ,iar inainte de racord in mod
obligatoriu se va face o garda hidraulica. Tuburi din polipropilen ignifug cu mufe, pentru
canalizare.
Prima opera[ie ce se execut este stabilirea traseelor unde se monteaz tuburile.
Prelucrarea i montarea tuburilor din polipropilen ignifug cu muf pentru canalizare se
va efectua numai de ctre personal tehnic de specialitate, instruit n domeniul prelucrrii
Conductele se monteaz aparent, pe ziduri prinse cu br[ri.
studio arca
Toate capetele terminale, ramifica[iile i piesele de cur[ire se vor astupa provizoriu cu
Conductele de legtur se monteaz provizoriu prin legare cu srma la pozi[ie.
Captul rmas liber pentru racordarea la unitatile de climatizare se astup provizoriu cu
dop de hrtie i mortar de ipsos.
la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre +50 C i 300 C.
cauciuc.
n cazul cnd este nevoie ca tubul s fie tiat, aceast opera[ie se face cu fierstrul de
mn, tierea fcndu-se perpendicular pe generatoare. Dup tiere, extremitatea tiat se
afreneaz la un unghi de 450 dup care se debavureaz.
Prinderea i sus[inerea coloanelor verticale se va efectua cu ajutorul br[rilor i
protec[iilor elastice fixate pe perete. Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa cea mai
apropiat, sub aceasta.
mbinri.
geometriei traseului.
!.1.2 Sa)a ser2er
n camera servere pentru mentinerea parametrilor climatici interior, se vor monta doua
unitati de climatizare in sistem monosplit ce se vor automatiza pentru pornirea in trepte ,una
din ele avand si un rol de rezerva in caz de avariere a uneia dintre cele doua monosplituri.
Aparatul de aer conditionat tip monosplit , cu montaj mural are in afara de un aspect placut si
un control computerizat de inalta fidelitate de asemenea dispune de un compresor silentios ,
de inalta eficienta avand un consum redus. Dispune de functie de racire,filtru de aer usor de
curatat, jaluzele orizontale orientabile ,intrerupator de urgenta, cablu de alimentare cu
energie electrica, teava de condens , cablu de racordare intre unitatea interioara si cea
exterioara, tevile de racord ce au diametre recomandate de producator si telecomanda.
Conexiunea conductelor:
Conectarea unitatii interioare de unitatea exterioara;
studio arca
Lungimea maxima a conductei intre unitatea interioara si cea exterioara este de aproximativ
15 metri.Diferenta maxima de nivel a conductei intre unitatea interioara si cea exterioara este
de 15 metri, ntariti cu izolator plastic aplicat sigilarea legaturilor ;
Asigurati-va ca respectivele conducte sunt conectate si montate coliniar cu conducta
unitatii interioare, apoi strangeti piulitele;
Cerinte la instalare
nsurubati piulita de legatura cu o forta de torsiune de aproximativ 50Nm.
Fixati cealalta piulita cu cheia ca sa se evite fisurarea tevii.
Raza de curbura a conductei nu trebuie sa fie mai mare de 10 cm , iar unghiul
de curbura nu trebuie sa fie mai mica 90 grd.
Nu legati conducta cu mai mult de trei legaturi in acelasi loc.
Dupa ce deschideti capatul conductei, trebuie deschise cele doua vane de blocare ale unitatii
exterioare la maxim si lasat agentul frigorific sa se scurga prin vana de blocare, pentru a
asigura efectul. A/C.
Nu permiteti patrunderea impuritatilor in cele doua conducte.
nstalarea scurgerii
Dupa ce aplicati banda adeziva in jurul jonctiunii conductei de scurgere, introduceti-o in
furtunul unitatii interioare.
Din cauza ca unitatea exterioara este plasata in afara incaperii, ploaia poate patrunde, deci
este nevoie de furtun de scurgere.
Racordul de golire este la baza unitatii exteioare.
Conexiuni electrice
Alimentarea cu tensiune de la retea pentru un aparat de conditionare trebuie sa se faca pe un
circuit complet separat.
Executati conexiunile electrice corespunzatoare unitatilor exterioare si interioare cu planul de
conexiuni , apoi cu legaturile de impamantare.
Nu expuneti la soare cat si la alte surse de caldura conexiunile electrice.
Dezaerisirea
Desfaceti cele trei capace ale celor doua vane ale unitatii exterioare.
Deschideti ventilul de aerisire al vanei de inalta presiune rotind cu 90 in sens antiorar cu
cheia, mentineti timp de 10 (zece) secunde, apoi inchideti.
Fixati o cheie hexagonala pe vana de alimentare cu gaz pentru a o deschide, apoi rotiti
surubul de reglare de inalta presiune cu 360 grd in sens antiorar cu alta cheie hexagonala
tinind in aceasta pozitie timp de 10 secunde (catre racordul de iesire gaz al aparatului de
conditionare). Apoi inchideti-l.
Deschideti complet vana de alimentare gaz si lichid.
Strangeti cele trei capace. Verificati etanseitatea fiecarei legaturi.
Completare
nfasurati racordurile legaturilor cu banda de protectie termica pentru a preveni inghetarea
condensului. Fixati conducta de legatura cu suporti pe peretele exterior al cladirii. Astupati
spatiul intre perete si conducta pentru evitarea patrunderii apei de ploaie si a vantului.
Fixati conducta de evacuare bine si orientata in jos. Atentie la panta conductei de evacuare la
studio arca
trecerea prin perete.
Precautii in exploatare:
nainte de operare si instalare , va rugam sa cititi urmatoarele indicatii precum si indicatiile
specificate de fiecare producator in parte ,pentru a preveni accidente.
Nu instalati, nu mutati si nu reinstalati unitatea dvs. fara consultarea unui specialist.
nstalarea necorespunzatoare va cauza posibilitatea unor neetanseitati, socuri electrice
sau incendiu. Consultati un specialist (persoana autorizata) pentru a face instalarea.
ntroduceti cu atentie cablul de alimentare electric in prize. Nu folositi unitatea avand
mainile ude
Exista un fir de impamantare in cadrul cablului de alimentare care nu
trebuie distrus .Nu deteriorati cablul de alimentare sau nu folositi alt cablu.
Daca apare un miros de ars , opriti conditionatorul de aer si deconectati
alimentarea cu energie electrica. Nu tineti aparatul cu debit de aer rece cu actionare
directa asupra persoanelor din incapere. Nu porniti sau opriti aparatul prin introducerea
sau scoaterea stecherului din priza. Acest lucru poate provoca socuri electrice sau
incendii.Aerisiti incaperea regulat. Daca nu este aerisita regulat, lipsa de oxigen poate
provoca dureri de cap. Nu intrerupeti alimentarea cu curent electric extragand cu forta
cablul de alimentare din priza.Verificati caile de refulare care nu trebuie obturate de
anumite obiecte.Nu spalati unitatea cu apa , ar putea declansa socuri electrice. Nu folositi
spra - uri sau alte substante inflamabile in apropierea unitatilor. Nu atingeti partile
metalice ale unitatii.
Unghiul de inclinare al unitatii exterioare la transport sau montaj nu trebuie sa
depaseasca 45 grd;
!.1.! Ate)iere
Climatizarea acestor incaperi se va face prin intermediul unor ventiloconvectoare de
parapet fara aport de aer proaspat ,cu functie de recirculare.
Schimbul de aer proaspat cu cel viciat se va realiza prin deschiderea ferestrelor in
functie de preferinte.
Refularea aerului din ventiloconvector ,necesar in incaperi se face prin fantele din
partea superioara spre tavan ,iar aspiratia facandu-se prin grilele de aspiratie din partea
inferioara a aparatului de climatizare.
Ventiloconvectoarele vor fi prevazute cu plenum , vane cu 3 cai si cu pompa de
condens. Automatizarea acestor unitati de climatizare se va face de la actionari montate in
fiecare incapere pe perete .
nchiderea unitatilor de climatizare se face automat si prin control-acces aferent
fiecarei incaperi.
Pentru reglarea debitului de aer recirculat in incapere ventiloconvectoarele vor fi
prevazute cu functionare in trepte.
Alimentarea cu agent termic pe perioada de iarna si agent frigorific pe perioada de
vara , se va face in functie de preferinte.
Alimentarea ventiloconvectoarelor se va face cu 4 conducte tur/retur agent frigorific de
la chillere respectiv tur/retur agent termic de la centrala termica si vor fi izolate termic si
anticondens.
Coloanele verticale de agent termic de incalzire ce fac legatura intre etaj si parter vor fi
pozate in ghene, vor avea diametrele conform planurilor cuprinse in documentatia de proiect
studio arca
tehnic de executie si vor fi izolate termic.n ghene la fiecare nivel ,atat la parter cat si la etaj
se vor prevedea usite de vizitare pentru interventia la robinetii de inchidere sau de reglare.
Fiecare unitate terminal ( ventiloconvector ) va fi alimentat cu agent termic n sistem
tur-retur de la distribuitorul de nivel, cu teava din Pex izolata, pozate ingropat in sapa si
montate fara imbinari (sau similar din cupru montat in sapa fara imbinari).
Conductele de agent termic tur/retur din spatiul tehnic aferent centralei termice si pana
la distribuitoarele de nivel, vor fi din PPR cu insertie aluminiu si izolate termic. Toate
conductele vor fi izolate termic indiferent de pozitia lor de montaj (in sapa sau pe pereti).
Pentru controlul parametrilor climatici interiori se vor prevadea cate un termostat de
ambient legat la ventiloconvectoarele ce vor deservi incaperea respectiva.
Distribuitorul-colectorul de nivel ,va fi prevazut cu racorduri pentru fiecare
ventiloconvector in parte, robinete si elemente de reglare necesare asigurarii unei bune
repartizari a debitelor de caldura sau de agent frigorific din reteaua de conducte.
Montarea lor se va face intr-o carcasa metalica la 500700 mm de pardoseala, intr-o
nisa.
Distribuitorul cuprinde:
-robinete de inchidere si organele de echilibrare
-robinetul de dezairisire
-robinetul de golire si de racord la reteaua de distributie
Colectorul cuprinde :
-stuturile de racord la tevile panoului pe care sunt montate robinetele de inchidere si
robinetele termostatice
-termometre
-robinetul de dezaerisire
-debitmetrul
n cazul trecerilor prin zid i planeu se vor efectua n zonele vizibile nite rozete.
Evacuarea condensului de la aceste unitati de climatizare se va face prin conducte din
material PP prin tavanul fals cu panta adecvata , racordate in ghene si vor fi racordate la
nivelul demisol al cladirii la conductele de ape meteorice ,iar inainte de racord in mod
obligatoriu se va face o garda hidraulica.

3.1.4 Vestiare
Pentru asigurarea climatului interior corespunzator se va folosi o centrala de tratare a
aerului notata in planuri cu CTA3 care este pozata pe acoperis.
Alimentarea cu agent termic de incalzire (apa calda) a centralei de tratare a aerului se va
face de la centrala termica iar alimentarea cu agent frigorific (apa racita 7/12 grade C) se va
face de la chiller.
Alimentarea cu agent termic de incalzire si alimentarea cu agent frigorific se va face cu
conducte din OL izolate cu izolatie neagra pentru conducte.
Alimentarea centralei de tratare aer se va face cu 4 conducte de agent tur- retur de
agent termic de incalzire si tur-retur de agent frigorific de racire.
Conductele din OL vor fi amplasate in tavanul fals, in ghene verticale si vor fi prinse
studio arca
de tavane cu bride de sustinere a conductelor si cu tiranti filetati,conform detaliilor tip de
sustinere a conductelor.
Pe conductele de agent s-au pozitionat ventile automate de dezaerisire, montate in
punctele cele mai inalte ale instalatiei.
Distributia aerului de la centrala de tratare pana in spatiile mentionate mai sus se
va realiza cu tubulaturi de circulatie a aerului din tabla zincata izolata cu izolatie tip patura
neagra.A fost ales un sistem de climatizare in sistem ,sus-sus introducere aer la partea
superioara in plafonul incaperii si evacuare aer la partea superioara la nivelul aceluiasi
tavan.
Vestiarele sunt este ventilate in regim echilibrat de refulare si aspiratie pentru a se
impiedica trecerea de aer din vestiare in spatiile adiacente.
Grilele de refulare din plafon vor avea jeturile de aer orientate spre sus.
Grilele de aspiratie aer vor fi montate la plafon,conform planurilor.
Aspiratia aerului viciat din incapere se face prin grile de aspiratie racordate la
tubulatura de aspiratie aer viciat.
Tubulaturile de refulare si de aspiratie vor fi montate in tavanul fals , ghene verticale,
si racordate la centrala de tratare a aerului notata in planuri cu "CTA3 amplasata pe
acoperis.
Tubulatura de refulare si de aspiratie aer va si vor fi prinse de elementele de
constructie cu suporti si bride de fixare.
Pentru reglarea debitelor de aer s-au prevazut clapete de reglare debit de aer pe
tubulatura precum si registre de reglaj la unele grile de refulare, conform planurilor .
Grilele de refulare si cele de aspiratie aer se vor amplasa cat mai adecvat pentru o buna
difuzie a aerului.
!.1.' Gru0uri sanitare
Evacuarea aerului viciat din grupurile sanitare se va realiza conform proiectului
tehnic , facandu-se prin tubulatura din tabla zincata de evacuare. Evacuarea aerului cu
miros puternic de la grupurile sanitare se va face peste acoperis prin coloane independente
de evacuarea celorlalte incaperi. Ventilatorul de evacuare cu temporizator se plaseaza la
capatul canalului pentru ca intreaga retea sa fie sub presiune pentru a impiedica
raspandirea mirosului in incaperile alaturate.
Climatul termic interior ,respectiv incalzirea grupurilor sanitare se va face de la
corpurile statice -radiatoare din tabla de o[el marca PURMO clasic (sau similar), care vor
functiona pe perioada iernii. Fiecare radiator va fi alimentat cu agent termic n sistem
bitubular (tur-retur) de la coloanele verticale ce vor fi pozate in ghene, vor avea diametrele
conform planurilor cuprinse in prezenta documentatie.
Radiatoarele vor fi echipate :
pe tur cu robine[i col[ar pentru tur radiator, pe retur cu detentoare col[ar pentru
retur radiator, cu posibilitatea de reglaj fin hidraulic a instala[iei, pe capt de radiator -la
partea superioara, robineti de aerisire manual, la partea inferioar , robine[i de golire cu
portfurtun.
Golirea instalatiei de incalzire/climatizare se va face prin robineti de golire prevazuti in
punctele cele mai de jos ale instalatiei.
Aerisirea instalatiei de incalzire/climatizare se va face prin robineti de aerisire manuali
montati pe capat de unitate terminala radiatoare ,precum si prin robineti de aerisire automati ,
montati pe capat de coloana, in punctele cele mai inalte.
studio arca
Pentru a evita suprapresiuni s-au prevazut in usile aferente grupurilor sanitare grile de
transfer dimensiunea acestora fiind inscrisa in planuri.
Radiatoarele se fixeaza cu suporti metalici de perete ,in fata ferestrelor sau in apropierea
acestora. Numrul consolelor i sus[intorilor va fi conform 13.

Ca0. !.2 %a)a 1e 0r(1uctie
!.2.1 Insta)atii 2enti)areDc)i*atizare
Pentru asigurarea climatului interior corespunzator , se vor folosi doua centrale de
tratare a aerului notate in planuri cu CTA1 si CTA2 de tip ,GEA (sau similar) si care sunt
pozate pe acoperisul halei de productie. Alimentarea cu agent termic pe perioada de iarna si
agent frigorific pe perioada de vara , se va face in functie de preferinte.
Centralele de tratare a aerului au fiecare capacitatea de 40000mc/h si sunt necesare
pentru ventilarea halei de productie .De la CTA1 si CTA2 , prin strapungerea acoperisului cu
tubulaturi de refulare aer, se va distrubui aer in interior la nivelul tavanului la cotele de montaj
indicate in planuri pana in difuzoarele industriale de tip ,Lindab HLD Dn315mm montate pe
capetele de tubulatura.Difuzoarele de refulare aer vor fi montate la inaltimile indicate in
planurile orizontale si vor fi dotate cu clapeta de directionatre a jetului de aer rece/cald cu
actionare manuala.Conform cerintei beneficiarului toate clapetele de directionare a jetului de
aer vor fi orientate permanent in sus pentru protejarea de curenti de aer si posibil discomfort
asupra ocupantilor de sub ele.
Aspiratia aerului si intoarcerea acestuia in centralele de tratare de pe acoperis ,se va
face prin cate o singura grila de aspiratie ,conectata la o tubulatura de aspiratie ce va fi
amplasata in imediata apropiere sub CTA1 si respectiv CTA2 .Grilele de aspiratie vor fi
montate la nivelul tavanului la inaltimea minima de 7.00m fata de pardosea .
Alimentarea cu agent termic si cu agent frigorific a centralelor de climatizare de pe
acoperis se va realiza prin conducte din OL izolate termic si anticondens cu diametre
corespunzatoare.
Alimentarea cu agent termic de incalzire (apa calda) a celor doua centralei de tratare a
aerului se va face de la centrala termica iar alimentarea cu agent frigorific (apa racita 7/12
grade C) se va face de la chillerul nou proiectat.
Alimentarea centralelor de tratare aer se va face cu 4 conducte de agent (2tevi -tur-
retur de agent termic de incalzire si 2 tevi -tur-retur de agent frigorific de racire).
Conductele din OL vor fi montate in ghene verticale ,vor fi prinse de tavane , fatada
sau acoperisul cladirii cu bride de sustinere a conductelor si cu tiranti filetati,conform
detaliilor tip de sustinere a conductelor.
Pe conductele de agent s-au pozitionat ventile automate de dezaerisire, montate in
punctele cele mai inalte ale instalatiei.
Amplasarea conductelor precum si diametrele tevilor se vor face conform planurilor si
a planselor desenate. Pentru compensarea dilatarilor se vor monta lire de dilatare si puncte
fixe conform planurilor precum si compensdari naturale la schimbari de directii.
La baza coloanelor de agent termic/frigorific,pentru eventulalele interventii si raparatii,
in caz de avarii s-au prevazut robineti de inchidere.
Conductele ce vor traversa hala de productie se vor amplasa aparent la nivelul
tavanului si vor fi prinse cu dibluri si suporti pentru conducte.
studio arca
Condensul de la centralele de tratare a aerului de pe acoperis se va scurge pe
acoperis ,iar de aici se vor colecta prin intermediul retelelor de ape meteorice.
Se va prelua prin intermediul conductelor din PP izolate anticondens si vor fi evacuate
in exterior pe acoperis apoi pe spatiile verzi.
Toate conductele de colectare a condensului vor fi montate cu panta adecvata ,
racordate in ghene si vor fi racordate la nivelul demisol al cladirii la conductele de ape
meteorice ,iar inainte de racord in mod obligatoriu se va face o garda hidraulica.
Prima opera[ie ce se executeste stabilirea traseelor unde se monteaz tuburile.
Prelucrarea i montarea tuburilor din polipropilen ignifug cu muf pentru canalizare
se va efectua numai de ctre personal tehnic de specialitate, instruit n domeniul prelucrrii
Conductele se monteaz prinse cu br[ri.
Toate capetele terminale, ramifica[iile i piesele de cur[ire se vor astupa provizoriu cu
Conductele de legtur se monteaz provizoriu prin legare cu srma la pozi[ie.
Captul rmas liber pentru racordarea la unitatile de climatizare se astup provizoriu
cu dop de hrtie i mortar de ipsos.
la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre +50 C i 300 C.
cauciuc.
n cazul cnd este nevoie ca tubul s fie tiat, aceast opera[ie se face cu fierstrul
de mn, tierea fcndu-se perpendicular pe generatoare. Dup tiere, extremitatea tiat
se afreneaz la un unghi de 450 dup care se debavureaz.
Prinderea i sus[inerea coloanelor verticale se va efectua cu ajutorul br[rilor i
protec[iilor elastice fixate pe perete. Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa cea mai
apropiat, sub aceasta.
mbinri.
geometriei traseului.
studio arca
!.2.2 Insta)atii 0entru trans0(rt 0ra/ /in si 7aze
Colectarea si evacuarea prafului se va face de la fiecare utilaj care necesita astfel de
ventilare din hala de productie si vor fi colectate prin intermediul unei retele independente.
Reteaua de evacuare este formata din sistem de colectare de pe utilaj ,tubulatura flexibila
neizolata termic ce se va racorda la nivelul tavanului intr-o distributie de tubulatura din tabla
zincata prinsa de elementele de constructie sat tavan cu suporti si bride de fixare, ce va avea
la capat cate un ventilator exhaustor de evacuare aer viciat in exterior .Evacuarea la exterior
se va face in peretii laterali ai halei de productie.
!.2.! Gara4 *(t(sti2uit(are
Se va prevedea instalatie de ventilare mecanica alcatuita din guri de absorbtie
amplasate atat la partea inferioara a incaperii pentru captarea vaporilor de acid sulfuric mai
grei decat erul ,cat si la partea superioara pentru captarea hidrogenului mai usor decat
aerul ,canal de evacuare si ventilator exhaustor.Aerul de compensare se introduce prin grile
amplasate pe peretele opus .
Ventilatorul este de tip antiex ,se monteaza in exteriorul incaperii si evacueaza aerul
peste acoperis,vertical.pentru a nu deranja vecinatatile cu vapori de acid sulfuric.Materialul
din care se confectioneaza gurile de absorbtie ,canalele si ventilatorul trebuie sa fie rezistente
la coroziune si vor fi din tabla de otel plumbuita ,gumata sau cauciucata ,materiale plastice
sau azbociment.
Ventilarea se va face si natural prin deschiderea ferestrelor nstalatia trebuie sa aibe
siguranta deplina in expluatare cu avertizare la intreruperea energiei electrice sau la
defectrarea ventilatiei,cu instalatii de masurare a CO, de reglare si avertizare acustica La
depasirea concentratiei de 250ppm,instalatia de semnalizare trebuie sa intre in functiune.n
garajele in care se efectuieaza reparatii ,se prevad instalatii de absorbtie montate sub plafon
la care se racordeaza prin intermediul unor tuburi flexibile esapamentele motoarelorcare se
incearca.
!.2.& r(tectia intrari)(r si iesiri)(r
Ventilarea intrarilor-iesirilor de la halele de productie se va face prin montarea de
perdele de aer deasupra usilor.Acestea au fost dimensionate astfel incat sa fie in
suprapresiune , pentru a nu permite introducera de aer din exterior.
Perdelele de aer sunt electrice si nu necesita racord de agent termic sau frigorific.
!.2.' G()irea insta)atiei 1e inca)zireDc)i*atizare
Se va face prin robineti de golire prevazuti in punctele cele mai de jos ale instalatiei si
in centrala termica.
!.2.8 Aerisirea insta)atiei 1e inca)zireDc)i*atizare
Se va face prin robineti de aerisire manuali montati pe capat de unitate terminala
studio arca
(radiatoare sau unitate de climatizare interioara),precum si prin robineti de aerisire automati
montati pe capat de coloana, in punctele cele mai inalte.
Ca0. !.! Lucrari 0re7atit(are.Insta)atii ter*ice interi(are
nainte de a ncepe execu[ia se vor coordona planurile de nclzire cu planurile celorlate
tipuri de instala[ii (sanitare),n vederea corelrii traseelor comune i a rezolvrii ct mai
ra[ionale a intersec[iilor.De asemenea se va face confruntarea cu planurile structurii de
rezisten[ i arhitectur pentru a se verifica dac este cazul a se preciza dimensiunile
golurilor pentru trecere a conductelor.
Dup analizare i nsuirea proiectului se trece la ntocmirea graficului de executie a
instala[iilor n concordan[ cu lucrrile de construc[ii,astfel nct s se asigure front de lucru
continuu pentru instalator.
Stan1ar1e ,n(r*ati2e ,0rescri0tii ce 7u2erneaza e5ecutia 6
-Normativ pentru proiectarea i executarea instala[iilor de nclzire central
13-02
-nstruc[iuni tehnice pentru executarea termoizola[iei la elementele de instala[ii C 142,Bul.
Constr. Nr. 2.
-nstruc[iuni tehnice privind criteriile i metodologia de stabilire i verificare a clasei de calitate
a lucrrilor de sudur la conducte i recipiente 27.
-STAS 7656 i STAS 404/2 pentru [evi de o[el (similar cupru si PPR).
NOTA:
Prezentele prescrip[ii tehnice i standarde se completeaz cu cele indicate n anexa 1 din
normativul 13
$ateria)e uti)izate6
Se vor utiliza numai materialele i echipamentele omologate care corespund din punct de
vedere calitativ prevederilor din standardele n vigoare sau posed certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate n planele desenate i n listele de cantit[i de lucrri.
Trasarea instala[iilor de nclzire
Traseele i dimensiunile conductelor sunt conform prevederilor din piesele desenate.
Traseele vor fi obligatoriu paralele cu pere[ii sau linia stlpilor.
Amplasarea corpurilor de nclzire se va face n general sub parapet respectndu-se
Normativul 13.
Montarea conductelor de nclzire
Conductele instala[iilor de nclzire se vor monta n pant asigurndu-se cesionarea i
golirea centralizat a instala[iei.
studio arca
Panta normal a conductelor este 3% respectndu-se 13- cap.16.1.2.
Distan[ele ntre punctele de sus[inere se vor determina n func[ie de diametrul i modul
deprotejare a conductei conf. 13- cap.22.10,22.12,22.13.
I*9inarea c(n1ucte)(r

mbinarea tevilor din polipropilena random PP-R se face cu fitinguri, prin procedeul de
"polifuziune, respectandu-se urmatoarele etape:
-Se taie teava la dimensiunea dorita cu ajutorul unui cleste special;
-Se pregateste suprafata de sudat, avand grija ca extremitatile pentru sudura sa fie perfect
netede si curatate de orice impuritati;
-Se monteaza matritele corespunzatoare diametrului de sudat si se conecteaza polifuzorul la
reteaua electrica;
-Se marcheaza pe teava lungimea de introducere in fiting;
-Se fixeaza teava si fitingul pe platanul matritei pana ce acestea formeaza din material topit
un "guler de aprox. 1-2mm;
-Se extrag teava si fitingul de pe platanele matritelor si se cupleaza rapid, avand grija ca cele
doua componente sa fie coaxiale.
O operatie completa de polisudura dureaza maxim 3 minute.
mbinarea tevilor din polietilena reticulara PEX se face prin tehnica de imbinare cu
manson alunecator , respectandu-se urmatoarele etape:
- Mansonul alunecator se introduce pe capatul conductei;
- Teava se largeste la rece, prin folosirea unui aparat numit expandor;
- Corpul fitingului se introduce pe teava; Dupa expandare, teava Pex revine la forma initiala,
datorita efectului de memorie. nainte de sertizarea mansonului, trebuie sa se verifice daca
toate marginile fitingului sunt acoperite de teava.
- Dupa introducerea fitingului, se sertizeaza mansonul pe fiting;
- Teava Pex poate fi ingropata in sapa, in perete, eliminandu-se fitingurile ingropate.Se pot
realiza lucrari ,dintr-o bucata", fara imbinari pe traseu, datorita flexibilitatii tubulaturii si a
lungimii mari a colacului.
[eav de o[el STAS 7656;
fitinguri : STAS 838;
armturi de nchidere i reglaj;
termoizola[ie i izola[ie anticondens;
console de sus[inere
mbinarea [evilor din OL se va realiza prin nurubare folosindu-se mufele i racordurile
olandeze. Pentru mbinare, pe captul filetat al uneia dintre [evile de mbinat se nfoar
fuior de cnep, astfel ca aceasta s cad pe fiecare pas al filetului. Cnepa se aeaz ntr-
un strat sub[ire, de la captul [evii spre interior, fr ntrerupere, dup ce filetul a fost uns mai
nti cu ulei de in fiert. La captul [evii nu trebuie s atrne smocuri de cnep, care ar putea
astupa sec[iunea [evii. Mufa sau alt fiting de mbinare se nurubeaz la nceput cu mna i
apoi cu cletele, n timp ce [eava este prins n menghin. Se interzice ca dup strngere s
se deurubeze pu[in fitingul sau mufa pentru potrivire. O prea mare cantitate de fuior aezat
studio arca
pe filetul [evii mpiedic strngerea mufei. Fuiorul trebuie s fie curat, cu fire lungi i flexibile.
Cele dou capete de mbinat ale [evilor nu trebuie s se ntlneasc cnd mufa este perfect
strns.
Acolo unde pe distribu[ie sunt prevzute robinete se vor prevedea i racorduri olandeze.
Sus[inerea conductelor OL se va realiza cu br[ri de prindere pe console atarnate de tavan.
Trecerea deriva[iilor de la distribu[ia din OL n zonele de interes,se va realiza n conformitate
cu traseele din planuri.Se vor utiliza pe ct posibil interspa[iile dintre plafoane false i
planee sau interspa[iile pere[ilor despr[itori din rigips. Conductele se vor monta paralel cu
pere[ii, spa[iul liber dintre conducte, respectiv izola[ia acestora i suprafa[a finit a zidului va fi
de 3 cm.

Distan[ele maxime dintre reazemele conductelor orizontale vor fi cele din tabel:
Diametrul ([ol) 1 1 1 2 2
Distan[a (m) 2,5 2,5 2,5 3,00 3,00 3,00 3,00
Montarea corpurilor de nclzire
Corpurile de nclzire montate lng pere[i se vor fixa pe suporturi metalice sprijinite
pe pardoseal.Numrul consolelor i sus[intorilor va fi conform 13- tabel 22.1 i 22.2.
Armturi
Robinetele ventil dublu reglaj ct i vanele de nchidere i robine[i de golire se vor
monta n punctele indicate n piesele desenate.
Izolaii termice i protecia mpotriva coroziunii exterioare
zola[iile termice se vor executa conform prevederii urmtoarelor acte normative:
-Normativ pentru proiectarea i recep[ionarrea izola[iilor termice la construc[ii civile i
industriale indicati C 107
-nstruc[iuni tehnice pentru executarea termoizola[iei elementelor de instala[ii indicativ
C 142
-Detalii elemente subansambluri tip de instala[ii-vol.DC Detalii comune-Grupa DC1-
Subgrupe,izolarea conductelor.
Conductele de nclzire se vor grundui nainte de vopsire i izolare.
Conductele de distribu[ie din subsol se vor izola cu o izolatie anticondens de min 12
mm grosime.
PR!"# $"RI%I&'RI () $"*"R"A R"&"P+I"I
"xecutarea pro,elor
Probele la care sunt supuse instala[iile de nclzire sunt urmtoarele:
-proba la rece
-proba la cald
studio arca
-proba la eficacitate
M'-.R'/RI0*"&)/'RI
nstala[iile de nclzire se vor plti conform listei de cantit[i de lucrri.Astfel la metru liniar
conductele,la mp corpurile de nclzire,la bucat armturile,la metru ptrat izola[iile.
"1I2")/" *" P"R%RMA)/" P")/R. I)-/A3A/II *" I)&A34IR" I)/"RIAR"
ntreaga lucrare de instalatii de incalzire centrala s-a proiectat in conformitate cu
prevederile Normativului 13-02, STAS 12400/1,2, si SO 7162 inlocuit cu STAS 1730.
Prezentul proiect respecta cerintele principale de calitate conform Legii 10/1995 privind
calitatea in constructii si a instalatiilor aferente.
Conform acestor reglementari in proiectare si executie este necesar sa fie respectate un
numar de 6 cerinte care se refera la calitate:
- rezistenta mecanica si stabilitate;
- securitatea la incendiu;
- igiena,sanatatea si mediul;
- siguranta in exploatare;
- protectia impotriva zgomotului;
- economia de energie si izolarea termica.
Suplimentar fata de aceste date tehnice,trebuie avute in vedere in scopul evaluarii cat
mai corecte a performantelor unei instalatii si alte cerinte care se refera la
confort,etanseitate,durabilitate etc.
Astfel a rezultat un set de categorii de exigente stabilite pe baza prevederilor romanesti si
straine din care cele obligatorii pentru prezenta lucrare sunt urmatoarele:
R"4I-/")/A M"&A)I&A -I -/A!I3I/A/"A
Dupa executarea lucrarilor, instalatia de incalzire centrala care cuprinde
conducte,armature,corpuri de incalzire va fi supusa verificarilor la probele de etanseitate,
rezistenta si functionare la cald.nainte de probele precizate corpurile de incalzire se vor forma la
bancul de lucru si se vor proba la presiunea de 10 bari.Tot la banc se vor proba si robinetele
inainte de montaj. Presiunea maxima admisa in instalatia interioara va fi de 4 bari iar
temperatura maxima 95C.Pentru verificarea parametrilor; temperatura si presiune pe conducte
s-au prevazut termometre si manometre.Garniturile folosite pentru etansare la armaturi se vor
confectiona din clingherit sau azbest.Probele de functionare la cald si reglajul instalatiei de
incalzire se vor executa la temperatura exterioara de -5C.
Reglajul si proba de functionare la cald se considera terminate in momentul cand s-au
atins parametrii din proiect (temperatura interioara functie de cea exterioara).
-"&.RI/A/"A 3A I)&")*I.
Se vor respecta distantele minime de montaj de 5 cm intre conducte si pereti,plansee
sau pardoseli avind temperatura maxima a agentului termic de 95.
Echiparea si dotarea cu mijloace de stingerea incendiilor se va face pentru intreaga
cladire inclusiv pentru centrala termica ce se afla la parterul imobilului.
Pe timpul executarii lucrarilor de sudura oxiacetilenica se vor lua masuri de
studio arca
supraveghere pentru evitarea producerii de incendii avindu-se in vedere ca la executia
coloanelor se va folosi in foarte mare masura incalzirea conductelor cu flacara, pentru
indoire.Securitatea la contact se va asigura prin folosirea de echipament adecvat pentru
fiecare operatiune in parte din care amintim: manusi, ochelari, sort pentru sudori, ciocane,
spituri, corespunzatoare pentru spargere in ziduri, utilaje ca macara, troliu etc. pentru
ridicarea greutatilor.Tot din motive de siguranta la foc golurile intre conducte si tevile de
protectie se vor umple cu snur de azbest.
I2I")A# -A)A/A/"A AM")I3R# R"%A&"R"A -I PR/"&/IA M"*I.3.I
Prin introducrea instalatiilor de incalzire intr-un imobil se urmareste asigurarea
confortului necesar din punct de vedre termic si nu are ca efect contaminarea cu substante
nocive a atmosferei incaperilor.
Dotarea cu instalatii de incalzire centrala are drept scop asigurarea si pastrarea
sanatatii oamenilor, iar prin masurile care se vor prezenta in volumul centralei termice din
cadrul prezentului proiect se arata modul de protectie si refacera mediului.
-I2.RA)/A I) "1P3A/AR"
Pentru asigurarea sigurantei in exploatare probele de presiune, etanseitate si la cald
trebuie facute cu maxima atentie, iar micile defectiuni remediate in cel mai scurt timp.
Siguranta in exploatare se mai asigura si printr-un montaj corespunzator al corpurilor
de incalzire si al conductelor.
Nu este admis ca parti ale instalatiei de incalzire sa fie folosite ca puncte de sprijin sau
pentru agararea altor sarcini.
Gradul de asigurare al consumatorului se face conform regimului de functionare
stabilit. Pot apare intreruperi in functionare dar numai in mod accidental ca urmare a unei
intreruperi daca pe timpul verii se face controlul si verificarea in mod responsabil.Securitatea
la contact este asigurata prin muchiile rotunjite a elementelor componente ale instalatiei. n
timpul executiei corpurile taioase, laturile ascutite se vor indeparta si se va purta echipament
de protectie corespuzator operatiei ce o executa dupa un prealabil control vizual.
"/A)-"I/A/"
Etanseitatea la apa a instalatiei de incalzire la conducte, corpuri de incalzire, suduri,
insurubari se asigura prin probele de etanseitate care se fac la presiunea de 6 bari.
Nu este permisa umezirea suprafetelor exterioare, picurari sau scurgeri de apa de la
imbinari, pori sau armaturi.
PR/"&/IA IMP/RI$A 42M/.3.I
nstalatia de icalzire centrala nu produce zgomote care sa perturbe activitatea in timpul
desfasurarii.
Vitezele atinse de apa calda de 90/70C sunt cuprinse intre 0,10 si 0,50 m/sec si se
incadreaza in prevederile normativului 13-02.
Se pot face determinari ale nivelului de zgomot cu un inregistrator si se echivaleaza
zgomotul inregistrat cu un zgomot echivalent de nivel stationar, care produce aceleasi efecte
nocive ca si zgomotul inregistrat.
Masuritorile se inregistreaza intr-o incapere in 5 puncte situate la inaltimea de 1,30 m
de la pardoseala, amplasate unul in centru si celelalte 4 in colturi.
studio arca
Limita admisibila pentru nivelul de zgomot pentru birouri este de 45 dB (A)
"&)MI&I/A/"
Economicitatea unei instalatii de incalzire nu trebuie considerata separat ca un scop in
sine, ci trebuie avuta in vedere in ansamblul cerintelor de exigenta care determina calitatea
instalatiei.
I43A/IA /"RMI&A# 5I*R%.2A -I "&)MIA *" ")"R2I"
Valorile elementelor de inchidere au valori mai performante decit cele precizate din
cerintele obligatorii la acest capitol.
Asigurarea unor consumuri minime s-au asigurat pe linga alte elemente si prin
inchiderile cu termopan a golurilor de pe fatada cladirii si folosirea ca strat termoizolator la
sarpanta a vatei minerale.
Prin montarea de radiatoare performante se prelungeste durata de viata a
instalatiei.Conductele de distributie care se monteaza la pardoseala etajului se vor grundui si
vopsi in vederea cresterii randamentului instalatiei.
MA-.RI *" PR/"&I" -I I2I")A M.)&II
Constructorul (in executie) si beneficiarul (in exploatare) vor respecta urmatoarele acte
normative:
ORDNUL nr. 9/N Regulamentul privind protecia si igiena muncii;
NORMELE SPECFCE de securitate a muncii ptr. Lucrari de insalatii tehnico-
sanitare si de incalzire.
ORDNUL nr. 312. Normele specifice de securitate a muncii ptr. Producerea
materialelor termo si hidroizolante;
LEGEA nr. 90 Legea protectiei muncii;
ORDNUL nr. 700 Normele specifice de protectia pentru lucrari de izolatii
termice, hidrofuge si protectie anticorozive;
Aceasta enumerare a normativelor nu este limitativa, constructorul si beneficiarul urmind a le
completa si cu alte masuri specifice conditiilor de lucru si exploatare fiind direct raspunzatori
de neluarea lor.
M6suri P-I
n cadrul proiectului au fost respectate Normele P.S.. editia 2001.
Ca0. &. LUCRVRI REGATITOARE CInsta)atii 2enti)are si c)i*atizare
nainte de nceperea execu[iei se vor coordona planurile de ventilare cu planurile de
construc[ii i cu cele ale celorlalte tipuri de instala[ii (nclzire, sanitare, electrice) n vederea
corelrii traseelor comune i a rezolvrii ct mai ra[ionale a intersec[iilor.
Dup nsuirea proiectului se trece la ntocmirea graficului de execu[ie a instala[iilor de
ventila[ie corelat cu celelalte specialit[i, astfel nct s se asigure front de lucru ct mai
continuu.
-/A)*AR*"# )RMA/I$"# PR"-&RIP+I I ce guverneaz execu[ia:
Ghid de performan[ pentru instala[ii Vol.1. nstala[ii de nclzire i ventilare 1996
Normativ 5 Proiectarea i executarea instala[iilor de ventilare
studio arca
Normativ 5/2 Exploatarea i ntre[inerea instala[iilor de ventilare
Normativ C56 Verificarea calit[ii lucrrilor de construc[ii i instala[ii aferente
Normativ P118 Siguran[a la foc
Normativ C125 Proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic i a tratamentelor
acustice n cldiri
nstruc[iuni C142 Executarea termoizola[iilor la elementele de instala[ii
Prescrip[iile tehnice la care fac trimitere normativele de mai sus
STAS 9660 nstala[ii de ventilare i climatizare. Canale de aer Forme i dimensiuni
STAS 901 O[el laminat la cald. Table pentru construc[ii metalice
STAS 2028 O[el laminat la cald. Tabl zincat
H 6273 Regulament de recep[ie a lucrrilor de construc[ii i instala[ii aferente
STAS 7836/1 i 7836/2 O[el cornier cu aripi egale
MA/"RIA3" ./I3I4A/"
Se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate, care corespund din punct de
vedere calitativ prevederilor standardelor n vigoare, sau posed certificate de omologare.
zolarea termic i fonic a canalelor de aer (daca tubulatura din aluminiu nu este izolata
fonic de catre producator) se va face cu 30 mm vat mineral caerat n folie de aluminiu,
sau similar.
Gurile de absorb[ie i cele de refulare se execut din aluminiu, sau similar. ca finisare.
Materialul mrunt necesar n execu[ie este cel indicat n detaliile tip PCT.
"1"&.+IA 3.&R7RI3R
Identificarea traseelor canalelor de aer pe teren i a amplasamentelor utilajelor se va face
pe baza pieselor desenate ale proiectului i [innd cont de prevederile normativelor artate la
pct.2. Dac se constat inadverten[e care impun schimbri de traseu se va sesiza
proiectantul. A nu se pierde din vedere colaborarea cu celelalte specialit[i, pentru a nu se
produce suprapuneri nedorite de instala[ii sau alte construc[ii
Montarea agregatelor
Unitatile de climatizare i anemostatele se vor monta pe module, prin fixarea rigid de
elementele de construc[ie cu piese tipizate. Se vor respecta distan[ele necesare pentru o
bun sus[inere i o bun exploatare. Se va respecta verticalitatea (orizontalitatea, dup caz)
a asiului agregatului.
Se vor respecta indica[iile date n prospectele care nso[esc utilajele.
Se va urmri ca s fie asigurate spa[iile de manevr necesar pentru demontarea i
nlocuirea utilajelor n caz de nevoie.
ntre ventilator i tubulatura aferent se vor introduce manete elastice. nainte de
nceperea montrii se vor face verificrile de vigoare privind coresponden[a dintre
caracteristicile nscrise pe plcu[ele de identificare i datele de proiect, controlul exterior al
strii agregatului, existenta vaselinei de ungere, starea izola[iei la motoare, existen[a
dispozitivelor de protec[ie i a instala[iei de legare la pmnt etc.
"xecuia i montarea canalelor de aer i m,inarea conductelor
Canalele de aer (tubulatura) executa la dimensiunile artate n piesele desenate ale
proiectului, dar cu aten[ie la pozi[ia exact posibil pe teren, asta chiar n condi[iile n care se
vor prefabrica n atelier. Execu[ia efectiv se va face conform indica[iilor din caietul de detalii
studio arca
tip PCT-vol.V. Gurile de refulare, cele de aspira[ie, precum i alte piese speciale se vor
confec[iona n atelier sau se vor procura ca atare de la firme productoare specializate.
Canalele se vor mbina pe ct posibil la sol, n tronsoane i apoi se vor ridica pe
pozi[ie, acestea vor fii din aluminiu flexibil astfel montarea lor va fii mult mai usoara.
Se va da toat aten[ia cuvenit fixrii acestora de elementele de construc[ie. Canalele
pozate n tavanul fals se vor suspenda de tavan cu suporturi suspendate iar cele montate n
canale de vizitare sau pe pere[i se vor monta pe suporturi tip consol i jug. Execu[ia efectiv
a suporturilor se va face conform catalogului de detalii comune PCT.
Execu[ia lucrrilor de instala[ii de ventilare i aclimatizarea (ca i exploatarea i
ntre[inerea lor) se va efectua respectnd normele de tehnica securit[ii muncii, vezi memoriul
justificativ.
Arm6turile
Priza de aer proaspt, gurile de refulare, cele de introducere precum i celelalte
organe de reglaj se vor executa conform detaliilor tipizate sau se vor aproviziona de la firme
productoare specializate.
Montarea lor se va face conform indica[iilor din piesele desenate ale proiectului i
conform celor din prospectele ce le nso[esc.
Se va avea grij ca montarea acestora s se fac n pozi[ie definitiv numai atunci
cnd nu mai exist riscul deteriorrii lor ca urmare a executrii altor lucrri.
nainte de montare toate armturile vor fi verificate i manevrate "la rece pentru a
prentmpina situa[iile ca, la probe s se constate c acestea erau necorespunztoare. La
aparatele de msurare i control montate de ctre executant se va verifica existen[a sigiliului
i a buletinului emis de metrologie.
Izolaiile i protecia contra coroziunii
Flanele i suporturile, se vor grundui i vopsi pentru a rezista mai bine la coroziune.
Tot traseul canalelor de aer ncepnd de la priza de aer continund cu tubulatura de
introducere n sal se va izola termic cu saltele de vat mineral de 30 mm grosime, caerate
cu folie de aluminiu pentru a preveni condensarea vaporilor de ap din aer pe canale sau
pentru men[inerea temperaturii prescrise a aerului ce se introduce n sal.
PR!"# $"RI%I&7RI () $"*"R"A R"&"P+I"I
Punerea n func[iune i darea n exploatare a instala[iei de ventilare presupune opera[iile
specificate a fi efectuate n ordinea de mai jos :
lucrri pregtitoare,
verificarea instala[iei,
punerea n func[iune a instala[iei,
reglarea instala[iei,
probarea elementelor din instala[ie,
studio arca
verificarea eficacit[ii globale.
M7-.R7/RI 8 *"&)/7RI
Lucrrile de instala[ii de ventilare se vor plti conform listei de cantit[i de lucrri, acceptate
att de ctre beneficiar ct i de constructor.
"1I2")+" 9I P"R%RMA)+" P")/R. I)-/A3A+II3" *" $")/I3AR" 9I
&3IMA/I4AR" -/R.&/.RA/" &)%RM 3"2II :;
Rezisten6 i sta,ilitate
mbinarea tronsoanelor de canal se va face cu respectarea strict a tehnologiei de montaj,
pentru a asigura o prindere stabil i sigur pe ntreaga perioad de func[ionare a instala[iei
i a cldirii. Periodic se controleaz starea suporturilor i a prinderii acestora de elementele
de construc[ii.
Rezisten[a mecanic va fi verificat sub efectul combinat al presiunii aerului i al eforturilor
exterioare care pot fi aplicate n utilizare. Tubulatura de ventilare va fi supus la presiunea de
100 mm CA.
Pentru limitarea transmiterii vibra[iilor produse de utilaje la pr[ile structurii de rezisten[
susceptibile de a intra n rezonan[ se fac ncercri in situ cu un seismograf sau alt aparat de
detectare a vibra[iilor instalat pe suportul utilajului (asiu) v.prevederile normativului P121.
Nu este admis ca pr[i ale instala[iei de ventilare, s serveasc drept punct de sprijin pentru
alte sarcini.
-igurana la foc
Solu[iile adoptate n cadrul proiectului prevd materiale i elemente componente cu limit de
rezisten[ la foc corespunztoare elementelor de construc[ie strpunse, sau pe care se
monteaz.
-igurana n exploatare
Solu[iile alese permit exploatarea instala[iei n deplin siguran[. Dispozitivele de protec[ie
(plas de srm, jaluzele, curbe ntoarse) la gurile de aer ale instal[iilor de ventilare ) prize de
aer, guri de aspira[ie local sau general, guri de refulare, guri de evacuare n atmosfer)
nainte de darea n exploatare se vor face toate probele prevzute de normativele 5 i 5/2 i
din fiele tehnice ale produselor.
Se vor ntre[ine [n bune condi[ii de func[ionare toate organele de reglare i aparatura de
amortizare precum i priza de aer proaspt i gura de refulare.
Periodic se vor face verificrile cerute de normativul 5 i de fiele tehnice ale produselor. Se
vor verifica i cur[a filtrele.
Se va verifica eficacitatea dispozitivelor de protec[ie mpotriva ptrunderii n instala[ii a
corpurilor strine a precipita[iilor atmosferice i a viet[ilor.
Se vor respecta normele de protec[ia muncii i PS artate n memoriul justificativ (i n cap.1
din prezentul caiet).
Se vor face ncercri periodice prin simulare a unui incendiu pentru instal[ia de desfumare.
studio arca

"taneitatea
mbinrile elementelor componente ale instala[iei se vor face cu garnituri
corespunztoare din carton presat. Se vor face ncercri in situ pentru verificarea etaneit[ii
la aer a tubulaturii i a celelalte elemente componente, aplicnd presiunea impus (max 100
Pa) i determinnd debitul de aer scpat prin neetaneit[i. La presiunea de regim de 400
Pa, factorul de neetaneitate este de 1,32 x 10-3 m3/s.m2
&onfortul higrotermic
nstala[ia de ventilare, prevzut are ca scop nsi asigurarea confortului higrotermic
n ncperile imobilului. Valorile ce trebuie asigurate sunt cele prezentate n breviarul de
calcul al proiectului.
La punerea n func[iune a instala[iei se vor face determinri in situ ale valorilor
temperaturii,vitezei i a umidit[ii relative a aerului att la interior ct i la exterior i se vor
corobora n scopul determinrii eficacit[ii instala[iei realizate. Amintim faptul c temperatura
interioar prescris trebuie s se realizeze prin reglaj automat conform graficului de reglaj
calitativ n func[ie de temperatura aerului exterior prin reglarea parametrilor apei n circuitul
primar al bateriilor de nclzire.
Msurrile se vor face conform metodologiei prevzute la SO 7730/1984.
Am,iana atmosferic6 <Puritatea aerului=
nstal[ia proiectat are nsi menirea de a asigura puritatea aerului cerut la norme.
S-a asigurat ra[ia minim de aer proaspt de 30 m3/h pers, necesar.
Prizele de aer proaspt s-au amplasat la distan[ de orice surse de poluare astfel nct
s preia numai aer curat.
Agregatul de introducere a aerului s-au prevzut cu filtru, dup cum i pe traseul
aerului ce se recircul s-au prevzut filtre.
Se vor face determinri ale con[inutului de bioxid de carbon, monoxid de carbon,
pulberi n suspensie, etc., iar n caz de nencadrare n norme se va lua legtura cu
proiectantul pentru a stabili msurile ce se impun pentru mbunt[irea instala[iei.
Protecia mpotriva zgomotului
nstal[ia de venilare climatizare a fost conceput astfel nct s ofere o bun protec[ie
mpotriva zgomotului.
S-au avut n vedere urmtoarele:
pe tubulatura de plecare spre sal i pe ieirea spre ventilatorul de evcuare s-au prevzut
amortizoare de zgomot,
vitezele de aer n por[iunile instala[iei s-au ales astfel nct s nu produc zgomot
ventilatorul de evacuare s-a prevzut n cutie-cheson
studio arca
ntre ventilator i tubulatura aferent s-au prevzut racorduri (manoane) elastice
La darea n exploatare se vor face msurtorile de zgomot cu nregistrator rapid de
nivel de sunet (sonometru), n 5 puncte ale ncperii situate la nl[imea de 1,30 m de la
pardoseal (vezi STAS 6161/1). Nivelul de zgomot echivalent interior datorat centralei de
ventilare i ventilatorul de evacuare nu trebuie s depeasc cu mai mult de 5 dB (A) nivelul
care se ob[ine atunci cnd acesta nu func[ioneaz.
Limita admisibil a nivelului de zgomot echivalent n centrala de ventilare este de 75
dB (A).
&onfortul vizual
Gurile de refulare, cele de aspira[ie priza de aer proaspt i gura de evacuare a aerului
viciat sunt produse de fabrici de renume i au design plcut, pentru a se ncadra
corespunztor n elementele de arhitectur ale cldirii. Canalele de aer s-au amplasat mascat
n plafonul fals sau n spa[iul de sub sal.
&onfortul tactil
n ce privete temperatura, ocupan[ii slii nu intr n contact direct cu elementele
instala[iei de ventilare. Ca atingere direct, gurile de aspira[ie din contatreapt pot fi atinse
ntmpltor, dar au forme rotunjite, fr muchii tietoare, aa c nu prezint nici un pericol
pentru ocupan[i.
Restul elementelor ce compun instala[ia sunt executate din fabric fr muchii
tietoare, iar cele ce se execut n atelier sau pe antier se vor executa la fel. Se vor poliza
muchiile ascu[ite pentru a nu produce rnirea personalului care monteaz sau exploateaz i
ntre[ine instala[iile.
&onfortul antropodinamic
Msurile de mpiedicare a transmiterii vibra[iilor prezentate la cap.7.6. sunt valabile i
n cazul de fa[. Dispunerea utilajelor i a celorlalte componente ale instala[iei n spa[iul pus
la dispozi[ie de ctre arhitect s-a fcut astfel nct s se asigure accesul ct mai facil la
organele de control i manevr, precum i pentru ntre[inerea i exploatarea instala[iei.
Temperaturile de refulare a aerului n ncpere sunt reglate automat la valorile
prevzute de norme (vezi breviarul de calcul)
Igiena# s6n6tatea oamenilor# refacerea i protecia mediului
Prin nsi menirea sa, instala[ia proiectat asigur cerin[ele n discu[ie. nstala[ia
asigur ra[ia minim de aer proaspt pentru ocupan[i, dar asigur i filtrarea, nclzirea (sau
rcirea, dup nevoie), a acestuia introducndu-l sau evacndu-l din ncpere la viteze care
nu duneaz organismului uman.
Motoarele ventilatoarelor sunt legate la pmnt, iar instala[ia este protejat mpotriva
curen[ilor statici.
studio arca
Adaptarea la utilizare
Precum am mai artat, instala[ia a fost conceput astfel nct reglajul sarcinii termice a
bateriilor de nclzire i rcire s se fac automat. Acesta se realizeaz prin varierea
automat a mrimii temperaturilor agen[ilor termici - ap cald i ap rece, func[ie de
temperatura aerului exterior.
Si umiditatea aerului se men[ine tot automat.
Dispunerea elementelor care necesit acces pentru exploatare i ntre[inere s-a fcut
astfel nct acest lucru s fie realmente posibil.
nstal[ia s-a pevzut cu toate aparatele de msur, control i automatizare care s
fac posibil o bun utilizare a sa.
S-au prevzut guri de refulare i de aspira[ie cu reglaj de debit.
*ura,ilitatea
Aparatele, utilajele, tehnologiile folosite sunt n msur s asigure o fiabilitate deosebit
de bun pe toat perioada de func[ionare normat a instala[iei. S-au prevzut utilaje produse
de firme recunoscute pe plan mondial. Tuburile pozate n canale de vizitare i n exterior se
vor grundui i vopsi corespunztor.
"conomicitatea
nstala[ia a fost proiectat pentru a rspunde integral cerin[elor unei bune exploatri a
ncperilor respective dar fr supradimensionri (pentru siguran[) sau exagerri de dotare
sau schem func[ional.
nvesti[ia urmeaz a se supune licita[iei de execu[ie cu care prilej se va da toat
aten[ia i aspectului economic al ofertelor.
Ca0. !.' Centra)a ter*ica
Alimentarea cu agent termic pentru instalatia de incalzire, se face de la centrala
termica existenta, in spatiul tehnic special destinat acestui scop aflata la parterul aferent Halei
si corpului administrativ existente.
Centrala termic se va dimensiona n baza necesarului de cldur conform
SR 1<=:.1 nstala[ii de nclzire.Necesarul de cldur de calcul.Prescrip[ii de calcul
SR 1<=:.2 nstala[ii de nclzire.Necesarul de cldur de calcul.Temperaturi interioare
conven[ionale de calcul.
Alimentarea cu agent termic pentru instalatia de incalzire existenta aferenta cladirii
existente , precum si alimentarea cu agent termic de incalzire a instalatiilor nou proiectate din
cladirea extinsa nou proiectata , se va face de la centrala termica amplasata in spatiul tehnic
existent din corpul existent, prin adaugarea unui cazan de incalzire centrala nou proiectat in
spatiu tehnic. Noul cazan de incalzire centrala de capacitate 620kw va functiona pe
combustibil gazos ,agentul termic va fi cuplat in reteaua de alimentare existenta ,iar racordul
la gazele arse se va face la un canal de fum si respectiv la cosul de fum existent.
studio arca
Prepararea apei calde menajere pentru noul corp administrativ se va realiza atat de la
centrala termica existenta cat si de la panouri solare montate pe acoperis si boiler de 500litri.
Pentru asigurarea alimentrii cu agent termic a instalatiei de incalzire se va prevedea
un cazan tip ,Viessmannsau similar ce produce agent termic de incalzire 90/70grade C si
care va asigura necesarul de cldur pentru nclzire.
Cazanele functioneaza cu gaz si sunt echipate complet cu arzatoare, automatizare
cascadata, pompe de circulatii (de injectie) , vase de expansiune si cu kit de evacuare a
gazelor arse; alese pe baza sarcinii termice necesare din documentatia de instalatii
termice,vase de expansiune nchise pentru cazane cu membran interschimbabila,
rezervoare de acumulare a.c.m, cu reglaj al incarcarii apei calde, comutare rezervor
acumulare pompe circulatie si racord pentru apa calda menajera recirculata,regulator
electronic,separator hidraulic (butelie de egalizare a presiunilor), statie dedurizare ,dozator
polifosfati si filtru anticalcar, manometre termometre,Senzor de gaz (montat pe instalatia de
gaz ce nu face poarte din prezenta documentatie),Senzori de temperatura, Sistem de
contorizare a agentului termic,Sistem contorizare a Acm,Distribuitor colector echipat complet
(racorduri,suporti de sustinere,manometru, termometru), Armaturi de inchidere,de reglaj
,etc,Termoizolatii, Cos de fum si canale de fum izolate ,cu accesorii si reglare comanda la
intemperii.
n perioada de iarn, centrala va func[iona la capacitatea maxima, agentul termic va fi
asigurat de cazane care vor func[iona continuu, asigurnd debitul de cldur si preparare de
acm necesar.
Agentul primar racitor este constituit din apa racita cu parametri 7/12C, la o
temperatura conventionala externa text = +32C si este asigurata de catre un grup de racire
( Chiller de tip ,GEA sau similar) cu modul hidraulic incorporat.Chiller-ul propus va fi echipat
cu: compresor, evaporator, modul hidraulic, panou electric de comanda si control, supapa de
siguranta , vas de expansiune;
STANDARDE ,NOR$ATI"E, RESCRITII CE GU"ERNEA#A E,ECUTIA SUNT
- Prescrip[ii tehnice pentru proiectarea, execu[ia, montarea, repararea, exploatarea i
verificarea cazanelor de abur C 1-85;
- Normativul pentru proiectarea i executarea instala[iilor de nclzire central 13 02;
- nstruc[iuni tehnice pentru executarea termoizola[iei la elementele de instala[ii C 142/79
Buletinul Constructiilor;
- nstruc[iuni tehnice privind criteriile i metodologia de stabilire i verificare a clasei de
calitate a lucrrilor de sudur la conducte i recipiente 27 ;
- nstruc[iuni tehnice pentru efectuarea ncercrilor hidraulice i pneumatice la recipien[i
25;
- Prescrip[ii tehnice pentru proiectarea, execu[ia i ncercarea n vederea omologrii
supapelor de siguran[ pentru cazane i recipien[i sub presiune C 37;
- Prescrip[ii tehnice pentru montarea, repararea, exploatarea i verificarea conductelor de
abur i ap fierbinte sub presiune C 13 02;
- Prescrip[ii tehnice pentru proiectarea, execu[ia, instalarea, exploatarea, repararea,
verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune;
- STAS 7656 i STAS 404/2 pentru [evi de o[el (similar Cu, cositorire vezi tehnologia de
cositorire) ;
NOT: Prezentele prescrip[ii tehnice i standarde se completeaz cu cele indicate n
anexa 1 din normativul 13 02.
studio arca
Amplasarea utilajelor se va face de asemenea conform planelor respectndu-se prescrip[iile
SCR C.15 .
$(ntarea echi0a*ente)(r
Se face n conformitate cu prevederile cuprinse n instruc[iunile SCR C 1, C 4, C 30 i
C 31, precum i cu prescrip[iile normelor interne i instruc[iunile de montaj ale productorului.
$3suri .S.I. in centra)a ter*ica
n cadrul documenta[iei s-au respectat Normele de prevenire i stingere a incendiilor
a jude[ului Timi:
Ordinul nr. 38/1219/MC din 03.04.1994 al Ministerului de nterne i MLPAT;
Ordonan[a Guvernului Romniei nr. 60/28 aug. 1997-01-07;
Normativul 9 ;
Normativul 13;
STAS 1478 ;
Normativele departamentale P.S.. n vigoare.
Aceast enumerare nu este limitativ, beneficiarul i constructorul urmnd a le completa
i cu alte msuri specifice condi[iilor locale de execu[ie i de exploatare pentru lucrri de
instala[ii termice.
n execu[ie se vor lua urmtoarele msuri:
- ntre conductele de tur neizolate i materialele combustibile nvecinate se asigur o distan[
minim de 5 cm;
- la trecerea prin pere[i i planee combustibile se vor prevedea [evi de protec[ie i se vor
izola cu azbest;
- cile de acces pe perioada execu[iei lucrrilor nu se vor bloca prin depozitarea de materiale
de construc[ii sau alte utilaje pentru ca forma[iile de pompieri s aibe drum liber pentru
interven[ia n caz de necesitate;
- lucrrile de sudur cu arc electric sau flacr oxiacetilenic se vor executa cu deosebit
aten[ie i numai dup ce s-au luat toate msurile de prevenire i stingere a incendiilor i
dup evacuarea tuturor materialelor combustibile din zona de lucru.
Personalul care execut lucrrile va fi calificat corespunztor i trebuie s aib
instructajul PS la zi.
$3suri 1e 0r(tec>ia ?i i7iena *uncii
Att constructorul (n execu[ie) ct i beneficiarul (n exploatare) vor respecta
urmtoarele acte normative:
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/1993;
Legea Protec[iei Muncii nr. 90/1996;
Normele generale de protec[ia muncii din 2000.
Aceast enumerare nu este limitativ executantul i beneficiarul urmnd a le completa
studio arca
i cu alte msuri specifice condi[iilor locale pe care le vor considera necesare, fiind direct
rspunztori de neluarea lor.
nainte de a ncepe execu[ia se vor verifica i coordona cu planele de rezisten[
amplasamentul utilajelor din planul de amplasare i se vor respecta cotele de montaj.
Dup analizarea i nsuirea proiectului se trece la ntocmirea graficului de execu[ie a
lucrrii n concordan[ cu aprovizionarea de ctre beneficiar a utilajelor necesare n proiect.
Lista cu 1(t3ri .S.I. Bn C.T.
Conform Normativ 13 art. 9.73. n sala cazanelor din centrala termic se prevd
stingtoare cu spum sau pulbere i CO2 cte unul la fiecare 100 mp.
Avnd n vedere faptul c suprafa[a acestei centrale termice este mai mic de 100 mp
se va prevedea un stingtor cu spum sau pulbere i CO
2
.
C(?u) 1e /u*
Este existent si a fost dimensionat pentru racordarea noului cazan din spatiul
tehnic.Diametrul canalului de fum pentru noul cazan va fi conform cu breviarul de calcul.
TRASEE
Conductele de tur/retur atat pe circuitul primar cat si pe cel secundar din centrala
termic se vor proteja anticoroziv i izola termic.
Conform prezentei documentatii vom avea trasee de conducte ce vor deservi
punctele de consum.
Trasee de conducte de tur si retur de agent termic ce vor pleca din distribuitor-
colectorul din centrala termica spre radiatoare ;
Trasee de conducte de tur si retur de agent termic ce vor pleca de la distribuitor-
colectorul din centrala termica spre ventiloconvectoare;
Trasee de conducte de tur si retur de agent termic primar pentru prepararea apei
calde menajere de la distribuitor-colectorul din centrala termica pana la spatiile tehnice ce
adapostesc schimbatoarele de caldura in placi de acm si rezervoarele de acumulare acm;
Gazele rezultate n urma arderii combustibilului, vor fi evacuate n atmosfer prin
intermediul unui chit de evacuare fum in exteriorul cladirii.
Pentru asigurarea arderii combustibilului se vor prevedea pentru admisia aerului de
combustie, prize sau ochiuri mobile n pere[ii exteriori ai centralei termice (minim 250 x 250
mm).
Pentru asigurarea protec[iei instala[iilor i utilajelor din centrala termic i
func[ionarea lor n condi[ii de eficien[ maxim n limitele parametrilor necesari se va
prevedea aparatura de msur, control i automatizarea instala[iilor n conformitate cu
normele C1 i 36. Se prevede automatizarea cazanului (echipare complet) si a pompelor.
ntreaga lucrare de instala[ii a centralei termice se va executa n conformitate cu
urmtoarele prescrip[ii n vigoare: 13, 36, C4, C15, STAS 2764, C30.
Se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate care corespund din punct de
vedere calitativ prevederilor din standardele n vigoare sau posed certificate de omologare
conform C 15 .
Materialele necesare sunt indicate n planele desenate i listele de cantit[i de lucrri.
studio arca
Trasarea instala[iilor:Traseele i dimensiunile conductelor sunt conform prevederilor din
piesele desenate.
$(ntarea c(n1ucte)(r ?i a echi0a*entu)ui
Conductele din centrala termic se vor poza aparent.
Execu[ia, montarea i repararea conductelor poate fi fcut numai de ntreprinderi autorizate
n acest scop conform prescrip[iilor tehnice CR 2.
E*9inarea c(n1ucte)(r
Conductele de nclzire se vor mbina prin sudur (similar cositorire) conform
Normativului .13 02 cap.19 i intr sub inciden[a SCR a instruc[iunilor C.15, cap.5.2.
Iz()a>ii)e ter*ice ?i 0r(tec>ia c(ntra c(r(ziunii e5teri(are
zola[iile termice se vor executa conform prevederilor urmtoarelor acte normative i
detalii tip :
- Normativ pentru proiectarea i recep[ionarea izola[iilor termice la construc[ii civile i
industriale indicativ C 107.
- nstruc[iuni tehnice pentru executarea termoizola[iei elementelor de instalat indicativ C
142.
- Detalii elemente subansambluri tip instala[ii volumul DC Detalii comune Grupa DC 1
subgrupa izolarea conductelor.
E5ecutarea 0r(9e)(r
Probele la care sunt supuse instala[iile sunt urmtoarele:
- proba la rece;
- proba la cald.
$-SUR-TORI6
Lucrrile aferente centralei termice se vor plti conform listei de cantit[i de lucrri. Astfel: la
metru liniar conductele, la buc[i armturile i utilajele, la mp. zola[iile.
Insta)atii 1e c(*9atere a incen1iu)ui
nstalatiile de stingere si combaterea a incendiilor precum si desfumarea se va face conform
documentatiei "Scenariu la Foc intocmit de persoane autorizate.


Caiet de Sarcini Hala

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Caiet de Sarcini Hala

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

studio arca

You might also like