Consumul de droguri in randul tinerilor

Consumul de droguri, considerat pn nu de mult ca o crim fr victime, care aduce prejudicii doar celor care le consum, reprezint prin efectele sale directe i indirecte i prin rapiditatea cu care se propag, una dintre cele mai grave, mai complexe i mai tragice probleme sociale ale lumii contemporane, cu un impact major asupra societii ca un ntreg. Repere teoretice ale studiului: 1.Date generale DROG !."ubstan de origine vegetal, animal sau mineral care se ntrebuineaz la prepararea unor medicamente i ca stupefiant. #.$%am.& 'edicament. ( )in fr. *)rogue+. $),-& .ermenul drog are mai multe accepiuni. /n sens larg desemneaz orice substan $natural sau artificial& care prin natura sa c0imic determin alterarea funcionrii unui organ. /n sens restrns se refer substane care provoac toleran i dependen. /n limbaj uzual, acest termen se refer la substane psi0oactive, mai ales cele ilegale. Cu alte cuvinte, drogul este o substan solid, lic0id sau gazoas, a crei folosin se transform n obicei i care afecteaz direct creierul isistemul nervos, sc0imb sentimentele, dispoziia i gndirea, percepia i1sau starea de contien, modificnd imaginea asupra realitiinconjurtoare. Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din ntreaga lume sunt2
3cofeina $din cafea, ceai, i alte surse de plante& ( legal n toate prile lumii, dar care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. 3 canabis $cunoscut sub numele de marijuana, conine canabinoizi, c0imic tetra0idrocanabinol$.4C&& 3 ilegal n cele mai multe pri ale lumii i consumate de ctre membrii unor religii. 3 etanol $denumit n mod obinuit $etil& alcool, produs prin fermentare de drojdie n buturi alcoolice, cum ar fi vinul i berea& 3 legal dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii, i ilegal n multe ri musulmane, cum ar fi 5ibia, "udan i 6rabia "audit, care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. 3 tutun $conine peste 7899 de c0imicale printre care alcaloizi i nicotin& legal, dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii i care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. 3 opiacee i opioide ( legal n general numai prin prescripie medicala, pentru alinarea durerii. 6ceste droguri include 0idrocodon, oxicodon,morfin, i altele: anumite opiacee sunt ilegale n unele ri, dar folosite n scopuri medicale n altele, cum ar fi diacetilmorfina $0eroina&. 3 cocaina 3 un stimulent derivat din planta de coca n 6merica de "ud. ;tilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal n <eru i =olivia. Cocaina este ilegal n cele mai multe pri ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina i novacaina sunt utilizate n medicin i stomatologie pentru anestezie local.

2.Situatia consumului de droguri in Romania: Conform studiiler efectuate de 6gentia >ationala 6ntidrog $6>6& in anul #9!#, pentru toate tipurile de droguri ilicite, ?omnia continu s se situeze sub valorile medii europene. ?ezultatele studiului naional din cadrul ,"<6)$ t0e ,uropean "c0ool "urve@ <roject on 6lco0ol and At0er )rugs &din #9!!, plaseaz ?omnia ntre ultimele !9 state europene, ca nivel al prevalenei

consumului oricrui tip de drog ilicit cel puin o dat n via n rndul elevilor de !B ani, ara noastr situndu3se cu C procente sub media european nregistrat. Cele mai mari creteri au fost nregistrate n cazul prevalenei consumului de canabis1 0ai, de substane in0alante i amfetamine. <revalenele consumului de "><< $"ubstane noi cu proprieti psi0oactive, comercializate sub denumirea de Detnobotanice+ & cel puin o dat n via, n ultimul an i n ultima lun plaseaz aceste substane printre cele mai consumate droguri n rndul elevilor de !B ani din ?omnia, alturi de canabis1 0ai i substane in0alante. <entru prima dat n cadrul studiilor ,"<6), se nregistreaz debut precoce al consumului de canabis1 0ai n rndul elevelor de !B ani din ?omnia. )in punct de vedere al distribuiei pe sexe, ?omnia se afl printre puinele state cuprinse n studiu care nu mai nregistreaz diferene ntre fete i biei n ceea ce privete prevalena consumului de canabis1 0ai, att de3a lungul vieii $alturi de %rana&, ct i n ultima lun $alturi de %ederaia ?us i =ulgaria&. <rimul studiu realizat n rndul studenilor din opt centre universitare din ?omnia a indicat o prevalen a consumului de droguri de3a lungul vieii de #E,#F, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale, dar i tranc0ilizante $administrate fr prescripie medical& i substanele noi cu proprieti psi0oactive comercializate sub numele de Ddroguri legale sau plante etnobotanice+. Conform datelor prezentate, dintre drogurile ilegale cel mai consumat este canabisul $#9,GF&, urmat de ecstas@, ciuperci 0alucinogene, Hetamin, cocain, 5") i amfetamine. 4eroina nregistreaz valori sub !F. "><< au o prevalen pentru consumul de3a lungul vieii de G,IF, iar consumul de tranc0ilizante fr prescripie medical nregistreaz valoarea de E,BF.

3.Date generale despre cele mai utilizate droguri

3.1 Canabis/marijuana : 'arijuana este un amestec verde 3 cenuiu preparat din frunzele, tulpina i seminele uscate i mrunite ale plantei numite Cannabis sativa $cnep&. 4ai este obinut din aceeai plant i exist sub form de rin $care variaz la culoare de la galben la maro3nc0is i negru& sau de ulei vscos. Consum. Cel mai adesea marijuana este fumat din igri rsucite manual. <oate fi ns fumat i din pipe obinuite sau pipe speciale, numite pipe3cu3ap $Jater pipes&. ;nii utilizatori o fumeaz din igri obinuite, nlocuind tutunul din ele cu marijuana i amestecnd3o i cu alte substane stupefiante $ex.2 cracH&. 'arijuana poate fi consumat i sub form de infuzie $ceai& sau amestecat n mncruri sau prjituri $engl. cooHies&. /n unele ri este permis utilizarea marijuanei n scopuri medicale, mai ales n tratamentul cancerului, al "K)6 i al glaucomului. ,ste cunoscut faptul ca multe dintre persoanele bolnave de "K)6 i pierd pofta de mncare, ori este foarte important pentru ele s i pstreze o greutate corporal adecvat. /n aceste condiii, consumul de marijuana poate fi benefic, ntruct i ajut s i pstreze sau s i creasc apetitul. <e bolnavii de cancer, marijuana i ajut s scape de strile puternice de grea provocate adesea de c0imioterapie. Efecte fiziologice i psi!ologice pe termen scurt. ,fectele imediate ale produselor pe baz de cannabis nu sunt att de puternice, ns ele pot fi influenate de muli factori2 cantitatea utilizat, vrsta utilizatorului, modul de administrare, starea psi0ologic a utilizatorului, scopul utilizrii, locul $ambientul& n care sunt utilizate etc. ,fectele pe termen scurt 3 pentru care muli utilizatori consider consumul de marijuana ca fiind o experien plcut 3 sunt2 relaxare: reducerea stresului: intensificarea senzaiilor de gust, miros, vz i auz: creterea creativitii: diminuarea durerilor $ex.2 migrene, crampe&: reducerea senzaiei de grea: creterea poftei de mncare: euforie: lips de in0ibiii i locvacitate: senzaia c timpul s3a LdilatatL $c trece greu&.

)intre efectele considerate neplcute, cele mai frecvente sunt2 greaa $mai ales dac marijuana este luat n combinaie cu alcool sau alte droguri cu efect stimulant&: gur uscat: iritarea oc0ilor $roea&: migren: lips de coordonare n micri i lipsa ec0ilibrului: tuse slab i frecvent. Efecte fiziologice i psi!ologice pe termen lung. Consumul ndelungat de marijuana are adesea efecte psi0ologice i fiziologice adverse, uneori extrem de neplcute. )intre efectele fiziologice cel mai des ntlnite trebuie menionate2 salivaie abundent, insomnie, conjunctivit, nas nfundat, bronit, imunitate sczut a organismului n faa infeciilor. Cele mai des ntlnite efecte psi0ologice pe termen lung sunt2 modificri frecvente de dispoziie, lips de motivaie i de interes pentru orice fel de activitate, toleran redus la insuccese, performane reduse la coal sau la locul de munc, micri lente, reducerea capacitii de memorare i de concentrare a ateniei. /n cazul intoxicaiei cu cannabis, utilizatorii pot suferi de2 mania persecuiei i paranoia: incoeren n vorbire: confuzie: anxietate: depresie: reacii de panic: 0alucinaii vizuale: delir: afeciuni ale aparatului reproductor $ex.2 la brbai scade capacitatea de a avea erecie sau orgasm&. 3.2 Hasis 4asisul este un drog care se obine din mugurii nefecundai ai plantei femele de Cannabis sativa 5.ssp indica $cnep&. %ace parte din categoria drogurilor psi0oactive slabe $blnde&. /n general 0aiul este in0alat prin fumare sau consumat cu alimente sau buturi. 4aiul este doar rina extras i purificat prin diferite procedee din marijuana, ns este mai activ ca aceasta. Efectele pe termen scurt ale !asisului2 M relaxare: M alterarea perceptiei: M paranoia: M pupile dilatate: M tulburari de concentrare si de memorie: M uscaciunea gurii si gatului: M cresterea frecventei cardiace: M frica si anxietate: M pofta nestapanita pentru dulciuri. Kncoordonare musculara, vorbire neclara, greata, varsaturi, constipatie, diaree si inrosire a oc0ilor. Concentrarea si memoria de scurta durata, capacitatea de conducere, stabilitatea, ec0ilibrul, capacitatea de a procesa informatii si judecata sunt semnificativ afectate. ;tilizatorul este calm, are un sentiment de relaxare, este vorbaret si zapacit. <erceptia senzoriala pare mult imbunatatita, culorile sunt mai luminoase, sunetele mult mai disticte. <ofta de mancare, timpul de reactie, ritmul pulsului si dimensiunea pupilei sunt crescute. >otiunea de timp si spatiu distorsionate. ;nii utilizatori sunt mai retrasi sau experimenteaza sentimente intense de teama, sunt zguduiti de rasete spontane, trec prin stari de anxietate si depresie: utilizatorii au 0alucinatii, paranoia si atacuri de panica in cazul unor doze mai mari si simptomele se agraveaza la persoanele cu tulburari psi0ice, in special sc0izofrenie. Efectele pe termen lung ale !asisului: M niveluri reduse ale 0ormonilor masculini si feminini: M deteriorarea ciclurilor menstruale sau a spermei:

M pierderea temporara a fertilitatii la barbati si femei: M dependenta: M pierderea motivatiei, clinic mentionata ca *sindrom amotivational+ $pierderea dorintei de a desfasura activitati curente, caracterizat de apatie, lipsa de energie, cresterea in greutate: sindromul nu a fost diagnosticat oficial, dar, in special, in randul tinerilor consumatori de cannabis au fost observate manifestari constand in neglijarea si pierderea interesului pentru activitatile sociale in care sunt implicati, pierderea interesului fata de practicarea sportului, fata de familie, etc: dar, de asemenea, poate fi doar un simptom al dependentei de droguri, in general&: M leziuni pulmonare, cancerul, bronsita: M capacitatea scazuta de a face fata frustrarilor si alte sentimente neplacute: M scaderea imunitatii fata de infectii: M interfereaza cu cresterea emotionala si dezvoltarea personalitatii adolescentilor. ?isc crescut de cancer al cavitatii orale, faringelui si esofagului. "istem respirator afectat de fumat. Kntreruperi ale ciclului menstrual, scaderea numarului de spermatozoizi, posibile anomalii congenitale sunt unele dintre efecte. ,fectele psi0ologice includ reactii de panica, psi0oze, sindromamotivational, capacitate scazuta de a conduce autove0icule, ambitie diminuata si motivatia redusa. Capacitate de invatare micsorata si probleme semnificative de adaptare. 4asisul este foarte similar cu marijuana, si este, de obicei, fumat sau consumat ca orice aliment. ;leiul de 0asis este c0iar mai puternic decat 0asisul. 4asisul, ca marijuana, este incadrat ca drog psi0oactiv, ridica starea de spirit a utilizatorilor, promoveaza optimismul, relaxarea si da speranta, credinta si umor. 4asisul diminueaza tensiunile, reduce stresul si induce, de multe ori, o atitudine mentala pozitiva, in plus, 0asisul sporeste simturile intrucat campurile perceptive devin mai atente la detalii. Culorile si contrastele lor devin mai stralucitoare si mai vioaie, mai intense. "unetele sunt mai grave, mai curate si armoniile pe care le produc sunt mai pronuntate. 6cest lucru duce la o anumita fascinatie a muzicii insotita adesea de consumul de marijuana. Canabisul deterioreaza notiunea de timp a consumatorului $o ora poate fi perceputa ca doua sau trei&. 3.3 Opiacee: opiu, morfin, codein si heroin Opiul este un stupefiant obinut din seminele plantei de mac. Apiul a fost folosit de3a lungul secolelor mai ales ca somnifer, n scopuri medicinale $n principal ca anestezic& dar i n scopuri recreaionale $pentru inducerea unor stri de bine, de relaxare&. /n secolul !G, n ,uropa, laudanum $un amestec de opiu cu alcool& era una dintre cele mai ieftine i uor accesibile buturi $mai ieftin dect berea sau vinul& n rndul celor din pturile sociale mai srace. <rincipalele componente ale opiului sunt codeina i morfina 3 dou substane folosite i n practica medical, avnd un efect foarte puternic de calmare a durerilor. 6buzul de codein i morfin duce la dependen, de aceea ambele produse sunt trecute pe lista substanelor interzise, putnd fi utilizate doar sub supraveg0ere medical. "eroina este un derivat al opiului, obinut la sfritul secolului !G prin sintetizarea morfinei. <rodus de compania =a@er <0armaceuticals, 0eroina a fost exportat n !CGC n #E de ri din lume i folosit n tratamentul afeciunilor respiratorii. 5a scurt timp, compania a ncetat producerea ei ntruct medicii i farmacitii au observat c muli dintre pacienii lor consumau cantiti mari de medicamente pentru tuse care conineau 0eroin. Consum. Apiumul n general se fumeaz, morfina se poate injecta, iar codeina se ingereaz $cel mai adesea este

coninut n alte produse farmaceutice&. /n ,uropa de Nest i n "tatele ;nite ale 6mericii, priza $tras pe nas& a devenit cea mai frecvent metod de consum a 0eroinei. <riza este preferat injectrii, datorit riscurilor de sntate asociate folosirii de ace i seringi. /n ?omnia, injectarea este n continuare cea mai frecvent cale de administrare a 0eroinei, punndu3i pe consumatori $mai ales pe cei care folosesc seringi i ace n comun cu ali consumatori& n pericolul de a contracta diverse boli i mai ales infecie cu 4KN, 0epatita = i C. 4eroina mai poate fi i fumat sau ingerat. Efecte fiziologice ale opiaceelor. Consumatorii de 0eroin pot tri urmtoarele efecte2 'odificri ale ritmului i volumului de respiraie /ncetinirea capacitilor de micare i de coordonare a activitii muc0ilor ?elaxarea stomacului i a muc0ilor intestinali ?educerea secreiilor $saliv, suc gastric etc.& i a proceselor de digestie ?educerea ovulaiei i absena menstruaiei. Efecte psi!ologice ale opiaceelor. Apiaceele au o structur similar cu cea a endorfinelor naturale 3 substane produse de ctre creier, care au un efect de diminuare i in0ibare a senzaiilor de durere. Consumul de opiacee duce la alterarea produciei de endorfine de ctre creier, reduce percepia durerii, reduce anxietatea, in0ib activitatea sistemului respirator i reduce activitatea zonelor creierului responsabile cu emoiile. 6cest tip de in0ibare a comportamentelor emoionale i motivaionale ale creierului explic urmtoarele situaii trite de ctre consumatorii de 0eroin2 L6nestezia emoionalL 3 apare la persoanele dependente de 0eroin. Kndiferena fa de lumea nconjurtoare, detaare perceptiv si indiferen afectiv. <rimul moment de plcere, numit i flash$LstrafulgerareL engl.& este urmat de o stare de satisfacie, de ncetinire a gndurilor, a gesturilor i a aciunilor, care sfrete ntr3o stare de somnolen. #buzul de opiacee: toleran$% i dependen$% Cele mai importante probleme asociate consumului sau abuzului de opiacee sunt reprezentate de tolerana i dependena provocate de aceste substane. .olerana este fenomenul biologic de adaptare a corpului la prezena substanelor toxice. )in cauza acestui fenomen, aceeai doz $aceeai cantitate& produce efecte din ce mai slabe la un consumator de la o administrare la alta a drogului. Cu timpul, creterea toleranei i foreaz pe consumatori s creasc doza pentru a obine aceleai efecte. 6ceast situaie duce n final la dependen. "evrajul reprezint o condiie patologic direct legat de dependena de opiacee, care apare atunci cnd consumatorul dependent renun la dozele lui obinuite. )ac dependena este puternic, sevrajul se poate manifesta n forme foarte violente. "enzaiile pe care consumatorii le experimenteaz atunci cnd sunt n sevraj, sunt exact opusul acelora pe care le simt cnd sunt sub efectul opiaceelor. /n timpul

sevrajului, la consumatorul de opiacee pot aprea2 anxietate iritabilitate lcrimare abundent secreii nazale abundente tremur muscular senzaia de Lpiele de ginL. Supradoza cu opiacee. Cea mai grav afeciune cauzat de supradoza cu opiacee este insuficiena respiratorie, care poate s duc imediat la moarte prin sufocare. Knsuficiena cardiac sever 3 cauzat tot de supradoz 3 poate duce la alterri semnificative ale proceselor de sc0imb de lic0ide ntre sistemul circulator i esuturi. /n acest caz, se poate instala edemul $adic acumularea n exces a lic0idului n golurile dintre celule& mai ales n zona plmnilor i a creierului. 'oartea n urma supradozei este de cele mai multe ori cauzat de edemul cerebral acut. 'ulte decese n rndul consumatorilor sunt provocate de intoxicaii cauzate de impuritile $alte substane& coninute n 0eroina vndut pe strad. Sfaturi pentru cazurile de supradoz%. "unai imediat la salvare i n timp ce ateptai ambulana acordai primul ajutor Nerificai dac persoana are n apropiere seringi, ace i alte obiecte folosite la administrarea unei injecii Norbii cu persoana care a luat supradoz, ncercai s v dai seama dac mai este contient Nerificai dac mai respir i verificai pulsul )ac persoana este incontient dar totui respir regulat, aezai3o pe o parte pentru a preveni sufocarea cu propria vom )ac persoana nu mai respir, verificai3i gura i ndeprtai impuritile, aezai3o pe spate i ncepei respiraia gur la gur, protejndu3v gura cu o batist sau cu un erveel. Capul persoanei care a suferit o supradoz trebuie dat pe spate, iar nrile trebuie s fie nc0ise. &robleme patologice asociate indirect cu consumul de opiacee /n afar de 4KN1"K)6, consumul i dependena de droguri i n particular consumul de 0eroin injectabil $prin utilizarea n comun cu alte persoane a acelor i seringilor& poate s determine apariia unor probleme grave ale funciilor sistemului imunitar. 6cesta este unul dintre motivele pentru care

persoanele dependente contracteaz des diverse infecii care sunt responsabile de multe boli tipice consumatorilor de 0eroina, cum ar fi2 "epticemie $infecie generalizat la nivelul ntregului organism& <neumonie Knfecii osoase i la nivelul articulaiilor Knflamaii ale vaselor de snge Knfecii la nivelul rinic0ilor 4epatit viral, toxoplasmoz, citomegalovirus 6bcese, leziuni ale pielii i dureri musculare

3.4 Cocaina Cocaina este o substan stupefiant care creeaz o dependen puternic, acionnd direct asupra creierului. Cocaina pur a fost extras din frunzele plantei coca la mijlocul secolului !G: la nceputul secolului #9 era deja folosit ca ingredient n majoritatea produselor farmaceutice destinate tratrii diverselor boli. /n prezent, deinerea, utilizarea sau comercializarea cocainei sunt ilegale, cu o singur excepie2 medicii o pot folosi ca anestezic n timpul unor intervenii c0irurgicale la oc0i sau la gt. &e strad%: <e strad, cocaina se vinde n general sub form de pudr alb, fin sau granulat. )ealerii ns o amestec cel mai adesea cu diferite alte substane inerte $ex.2 pudr de talc, za0r pudr, fain etc.& sau c0iar active $amfetamine, substane anestezice etc.&. )in aceast cauz, ntr3o doz de cocain doar I9 3 B9F sunt de cocain pur, iar efectele i toxicitatea dozei sunt foarte diferite de cele ale cocainei pure. Consum: L<rizaL este cea mai des folosit metod de administrare a cocainei. .ras pe nas $LprizatL&, cocaina este absorbit rapid prin mucoasa nazal provocnd cele mai intense i ndelungate efecte $cu durata de !I 3 E9 minute&. <rin mestecarea frunzelor de coca, absorbia substanei active se face mai lent, iar efectele nu sunt prea intense dar sunt persistente. Cocaina poate fi de asemenea injectat, aceast metod fiind mai rar folosit i mai periculoas. "ubstana injectat trece direct n snge, este total absorbit i efectele apar ntr3un timp foarte scurt $!9 3 #9 minute&. Cocaina poate fi i fumat 3 tipurile de cocain care de obicei se fumeaz fiind denumite freebase i cracH. 6juns n plmni, cocaina se absoarbe foarte repede n snge, are efecte imediate dar pentru o perioad scurt $I 3 !9minute&. Rus!'Do(n'Cras!: <rizarea cocainei are un efect foarte rapid. "ubstana ajunge la creier n doar cteva secunde i provoac o plcere scurt dar intens $rus0, n englez&. ,uforia $0ig0 n engl.& care urmeaz dup rus0 dispare n

aproximativ E9 de minute, lsnd consumatorul ntr3o stare de anxietate, depresie i irascibilitate, aa numita stare doJn $engl.& care pe muli i ncurajeaz s mai ia o doz. )in acest motiv prizarea cocainei poate duce foarte uor la dependen. <entru cei care utilizeaz cocaina n mod frecvent, starea de ru fizic i psi0ic $doJn& de dup administrare devine din ce in ce mai insuportabil i genereaz depresie, stare de epuizare, iritabilitate i mai ales o dorin incontrolabil de a lua nc o doz de cocain. "tarea ulterioar satisfacerii acestei dorine se numete cras0 $engl.& Efecte imediate: Cocaina este un anestezic local. 5uat n doze mici, cocaina provoac o stare de euforie, stimuleaz senzaiile de percepie $mai ales auz i sim tactil&, d sentimente de putere fizic i de mbuntire a abilitilor mentale, nltur senzaiile de somn i foame. /n acelai timp ns, ea provoac ta0icardie, creterea temperaturii corpului i a presiunii arteriale, vasoconstrictie. ,fectele psi0ologice sunt i ele foarte variate, depinznd de starea de spirit a utilizatorului i de ateptrile sale legate de consumul de cocain. A persoan poate simi doar o simpl stare de agitaie, n timp ce alta poate dobndi un sentiment de putere absolut. Efecte pe termen lung: Cu fiecare nou doz, consumatorul caut 3 dar nu reuete 3 s retriasc senzaiile pe care i le3a oferit doza anterioar. 6stfel, consumul pe termen lung nate dependen i provoac iritabilitate i sc0imbri brute de dispoziie, paranoia sau 0alucinaii auditive. Consumul n doze din ce n ce mai mari crete tolerana consumatorului fa de starea de 0ig0 $euforie& dar crete i sensibilitatea lui fa de efectul anestezic al cocainei. /n astfel de momente, pot surveni decese accidentale, funcia anestezic a cocainei putnd provoca consumatorului un stop respirator i de aici un stop cardiac. 3.5 Ecs as! Ecstas) *+D+#, face parte din categoria amfetaminelor 3 adic a substanelor care mresc viteza de reacie a corpului. 5a nceputul secolului --, ')'6 a fost sintetizat de ctre cercettorii de la compania de farmaceutice 'erH. <rin anii !G89, ')'6 a devenit o substan foarte utilizat n activitatea psi0iatric i psi0oterapeutic. 6cum aproape #9 de ani ,cstas@ a fost inclus n categoria substanelor stupefiante ilegale, dar n acelai timp a nceput s devin un drog foarte popular, legat de lumea cluburilor underground. ,cstas@ se gsete sub form de pastile, de forme i culori diferite i se ingereaz $se ng0ite&. ,ste important ca utilizatorul de ,cstas@ sa fie sigur ca ceea ce ng0ite este ,cstas@ i nu o alt substan cu efect stupefiant. <entru a fi sigur, utilizatorul ar trebui2 " nu ingereze pastile de ,cstas@ primite1cumprate de la persoane pe care nu le cunoate: " se informeze de la ali utilizatori n legtur cu compoziia i proveniena pastilelor.

Efecte psi!ologice i fiziologice. A doz de C93!I9 mg de ,cstas@ are un efect de 73B ore. ,fectele ,cstas@ depind foarte mult de starea iniial a utilizatorului i de locul $ambientul& n care substana este ingerat. Cei mai muli utilizatori

declar c ,cstas@ le provoac un sentiment de bine general, de ncredere n sine i n ceilali. 5umea devine mai bun, viaa mai frumoas, cei care sunt timizi devin mai comunicativi i percepiile senzoriale se intensific $sim tactil, percepie auditiv, percepie vizual etc.&. ,cstas@ mai poate provoca i alterarea percepiei timpului, reducerea sentimentului de fric, reducerea obsesiilor, contientizarea i aducerea la lumin a unor amintiri foarte vec0i i creterea apetitului sexual. &e termen scurt, ,cstas@ poate provoca i efecte fiziologice neprevzute2 Creterea presiunii arteriale care poate duce la deficiene ale inimii, rinic0ilor, boli de ficat sau tensiune arterial ridicat ;tilizarea de ,cstas@ n combinaie cu produse medicamentoase cu funcie antidepresiv poate duce la deces 6stmaticii, diabeticii, epilepticii i persoanele care sufer de psi0oze i pot nruti starea ca urmare a utilizrii de ,cstas@ <ierderea poftei de mncare, insomnie Oura uscat, ncletarea involuntar a dinilor "enzaii brute de cldur sau frig .ranspiraie $mai ales a minilor& <utere redus de concentrare >evoia de a urina 6lterarea micrilor, nevoie continu de micare

Efecte fiziologice ad-erse. pe termen lung. 6buzul ndelungat de ,cstas@ poate provoca2 anxietate, panic, iritabilitate, psi0oze cronice i paranoice, depresii severe, slbirea capacitilor de memorie. )up ce prima doz i face efectul, unii utilizatori iau nc o jumtate de pastil pentru a prelungi starea de plcere. /n acest moment, exist riscul s apar urmtoarele efecte2 ta0icardie, transpiraie excesiv, senzaie de lein, crampe sau atacuri de panic. 6tunci cnd apar aceste efecte este important ca persoana s se aeze, s se liniteasc, s bea nite ap sau suc de fructe: dac simptomele persist sau se agraveaz, atunci trebuie solicitat primul ajutor $pe ct posibil din partea unui cadru medical&. Sfaturi pentru consumatori. /ntruct ,cstas@ poate provoca multe efecte adverse fiziologice i psi0ologice $unele extrem de periculoase& ,ste foarte important ca utilizatorul de ,cstas@2

 " mnnce i s fie relaxat nainte de a lua o pastil " ingereze ,cstas@ doar n cantiti mici $ex.2 s nu ia o a doua doz n aceeai noapte, dup ce efectul primei a trecut& " bea n mod frecvent ap sau suc de fructe dup ce a ingerat o pastil de ,cstas@, n timpul n care aceasta i face efectul i dup aceea " urineze ct mai des posibil att n timpul efectului de ,cstas@ ct i dup ce efectul a trecut " se odi0neasc orict de mult posibil i s nu depun efort fizic excesiv $ex.2 dans& " poarte 0aine confortabile $evitnd 0ainele din n@lon, l@cra sau din alte materiale care nu permit corpului s respire& Celor care consum n mod frecvent ,cstas@ le este recomandat s aib o alimentaie sntoas $multe fructe i legume& i s doarm suficient. " nu amestece ,cstas@ cu alte substane, mai ales cu alcool, alte amfetamine sau 0eroin.

3." #$% L") $acid lisergic dietilamid, acid, timbru, microdot, za0r, soare galben, 5")3#I& este un produs c0imic care a fost sintetizat pentru prima oar n !GEC de ctre 6lbert 4ofmann 3 un c0imist care lucra pentru compania elveian de farmaceutice "andoz i care, de fapt, cuta s obin un produs care s stimuleze activitatea sangvin. Consum. 5") este iniial produs sub form de cristale, care ulterior sunt zdrobite i transformate n pudr. )in pudra de 5") $amestecat cu alte substane cu rol de liant& sunt produse pastile numite LmicropuncteL sau mici ptrate gelatinoase $Loc0iuri de geamL&. Cel mai adesea nsa, 5") este dizolvat, diluat i aplicat pe mici ptrate din 0rtie perforat i colorat $LtimbreL&. <astilele se administreaz oral, iar timbrele se lipesc pe piele sau se in sub limb. ,xist mai multe feluri de 5") $n diverse compoziii&, coninnd de cele mai multe ori i alte substane cum ar fi amfetaminele, ecstas@ sau stricnina. Compoziia 5") influeneaz i efectul pe care drogul l va avea asupra utilizatorului. ?eacia toxic specific 0alucinogenelor se numete trip $engl. excursie, cltorie&. LCltoriaL se instaleaz cu o stare de anxietate, un senzaie slab de energie n corp sau pur i simplu cu un sentiment c lucrurile sunt altfel dect de obicei. <e msur ce efectul drogului se intensific, pot aprea i modificri ale percepiei $vizual, auditiv etc.&, modificri brute ale emoiilor $trecere de la fericire la fric, furie, iritare etc.& sau paranoia. >u se poate spune c exist efecte standard ale utilizrii acizilor. ,fectele depind de personalitatea utilizatorului i de context $doz, ambient, mod de administrare&. Arice utilizator de 5") trebuie de aceea s fie pregtit s nfrunte cele mai neateptate efecte psi0ologice $unele dintre ele pot fi nspimnttoare&: n acest caz se vorbete despre bad trip $engl.&. ,fectele 5") pot dura ntre 7 i !# ore, dar uneori se pot prelungi la cteva zile sau luni. "ubstanele

0alucinogene $inclusiv 5")& sunt liposolubile, adic rmn pentru un timp n esutul adipos al organismului. ;nii utilizatori declar c au retrit aceleai senzaii din timpul LcltorieiL c0iar i la cteva luni dup ce consumaser ultima oar un produs 0alucinogen. ;tilizarea ndelungat a acizilor poate duce la psi0oze, iar persoanele cu un psi0ic slab pot suferi afeciuni psi0ice ireparabile. Efecte fiziologice pe termen scurt 6meeal, slbiciune, somnolen Orea "inestezie $senzaia de a Lmirosi1vedeaL sunete, de a Lauzi1mirosiL culori& ,liberarea de stres prin rs sau plns 4alucinaii vizuale ?epetarea unor percepii mai vec0i 4ipervigilen i 0iperactivitate muscular reflex 4ipertensiune i 0ipotermie .ranspiraie i tremur Contracii ale uterului. Efecte psi!ologice pe termen scurt Confuzii de percepie i cognitive Kmposibilitatea de a ndeplini sarcini de rutin <ierderea percepiei timpului )ificultate n distingerea diferenelor dintre ficiune i realitate "enzaii intense i imagini de beatitudine 6tacuri de panic "c0imbri de dispoziie #buzul de /SD ;tilizarea frecvent de 5") poate duce la apariia spasmului laringelui, a crizelor de 0ipertensiune arterial, a convulsiilor, dar i a riscului de sinucidere. /n cazul supradozei de 5") i de alte 0alucinogene, utilizatorul sufer puternice alterri ale percepiei asupra mediului nconjurtor. 6ceste alterri pot mpinge consumatorul la aciuni necontrolate care duc de multe ori la accidente n urma crora survine moartea. /n afar de comportamentul autodistructiv, supradoza de 0alucinogene poate provoca 2 creterea temperaturii corpului, 0emoragie, com.

3.& %ro'uri disocia i(e: )C) *i +E,-./0<C< i Hetamina fost iniial dezvoltate n industria farmaceutic ca i anestezice de utilizat n activitatea medical. Cele dou substane au proprietatea de a ntrerupe legtura natural dintre simuri i procese psi0ologice $ex.2 memorie& i de a provoca consumatorului sentimentul de detaare de mediul nconjurtor i de propria persoan $acest din urm efect este diferit de 0alucinaii&. <C<$fenciclidina& sau 6ngel )ust a fost elaborat n anii I9 de catre firma <arHe, )avis P Compan@ din "tatele

;nite ca antialgic. /n !GBI a fost nsa retras de pe piata, din cauza efectelor adverse deosebit de grave. Kmediat dupa aceea, n iunie !GB8, a aparut brusc pe scena narcoticelor. Caracteristici ale acestui drog: 3 drogul este mai ieftin dect 0eroina sau 5") 3 efectul se instaleaza la fel de rapid ca la 0eroina si mai rapid ca la 5") 3 actiunea este mult mai intensiva dect la mari0uana, 0asis sau alcool 3 durata efectului este mai lunga dect la 0eroina $pna la 7C de ore& 3 vine n ntmpinarea celor care sunt, n mod evident, dornici de trairi terifiante $0orror& si autolitice 0orma de administrare: "e prizeaza, daca se prezinta sub forma de pulbere $Cr@stal&. %ormulat n comprimate $tic3tac& se ng0ite. 6plicat dintr3un tub spra@ pe mari0uana sau c0iar patrunjel simplu, <C<3ul poate fi fumat $4of, "0ermanQs&. 6dministrarea rectala se face prin supozitoare. /n fine, efectul dorit se instaleaza cel mai repede, daca se dilueaza si se administreaza injectabil. "pectru de actiune2 M )ozele mici produc o stare de ebrietate, uneori stari de excitatie nervoasa1agitatie M /n doze medii, are efect analgetic si anestezic M <roduce ecranarea stimulilor externi si reduce capacitatea de percepere a mediului nconjurator M 4iperexcitatie1Kritabilitate M )ozele mari pot provoca crize convulsive M >u sunt rare disforiile de tip depresiv M Cresterea frecventei pulsului, cresterea tensiunii arteriale "tarile de intoxicatie seamana celor din intoxicatia cu cocaina $v. cocaina& <C< duce la evolutii atipice ale stuporii $L0orror3tripsL& ce seamana cu cele din consumul de 5") <si0ozele <C< sunt tulburari frecvent descrise n literatura. Sec!ele pe termen lung: Consumatorii cronici sunt practic zguduiti n cele aproape doua zile ale LcalatorieiL lor $engl. trip& de depresii si anxietate. 6ud voci bizare sau muzica stranie. /n timpul celei mai intensive faze, unii se cred a fi dracul n persoana. "uferinta psi0ica autoindusa se descarca, n aceste stari de tensiune prelungi, n accese de autoagresiune nein0ibata ce pot merge pna la automutilare. Dependenta: .oleranta se instaleaza rapid. Cine doreste sa mai simta ceva dupa o saptamna de consum continuu al Lprafului ngerilorL, trebuie sa3si mareasca considerabil doza zilnica. %iecare episod de stupoare aduce cu sine o puternica componenta autolitica si de automutilare. Consum2 Retamina exist n form de soluie $se injecteaz de obicei intramuscular& sau n form de pudr $se prizeaz. ,xperiena consumului de Hetamin se numete trip sau H30ole. Efecte fiziologice i psi!ologice: ,fectele consumului de Hetamin difer n funcie de doza administrat. )in acest motiv, utilizatorii povestesc despre experiene care pleac de la sentimente plcute de plutire i pot ajunge pn la senzaia de desprindere total de propriul corp. ;nele experiene sunt nspimnttoare, provocnd senzaia de LrupereL complet de toate simurile, ca i cum ai fi deja mort. A astfel de experien terifiant se numete bad trip $engl.& sau H30ole 6buzul de Hetamin duce la apariia unui ritm cardiac accelerat, a problemelor respiratorii, a senzaiilor de greaa i a reaciilor de vom. Consumul ndelungat provoac utilizatorilor stri de paranoia i accese de egocentrism. ,xist relatri ale consumatorilor frecveni de Hetamin care, sub influena drogului ncep s vad n lumea nconjurtoare LsemneL care le indic c ei sunt cele mai importante persoane din ntreaga lume, ca

totul se nvrte n jurul lor. Retamina creeaz foarte repede toleran i de asemenea d dependen fizic i psi0ologic. 3.1 E nobo anice "unt un amestec de prafuri sau plante uscate stropite cu diferite substante c0imice. )esi existS o listS cu substantele interzise, autoritStilor le este practic imposibil sS tina pasul cu laboratoarele producatorilor. A simpla sc0imbarea c0imica poate scoate un produs n afara listei de produse interzise. <lantele psi0ogene sau plantele psi0otrope sunt acele plante care produc sc0imbari in ceea ce priveste modul de gandire, de a percepe lucrurile din jur sau dispozitia persoanelor care le utilizeaza. 6ceste plante in0iba emisfera cerebrala stanga unde se gasesc functiile ce tin de rationalitate si activeaza emisfera cerebrala dreapta a carei functie este intuitia. <lantele 0alucinogene induc efecte fiziologice si mentale care cuprind in special perturbari ale comportamentului, ale functiilor cognitive si ale perceptiei, care se pot perturba pana la instalarea 0alucinatiilor, adica la modificarea realitatii. Kn componenta lor se pot gasi urme de amfetamine, met0amfetamine, mefedrona, cocaina, 0eroina, canabinoizi sintetici.<rafurile rezultate se fumeaza, se ingera, se prizeaza, se injecteaza si poarta diferite nume precum 'agic, <ure, <uff, "trong, Class, Knsomnia, Tamaica, "pecial Cox, "pecial etc. <roportia acestor substante difera de la plic la plic, de aceea unii consumatori risca sa consume substante impure, amestecuri nocive sau risca sa consume in supradoze. )e regula se prizeaza $se trag pe nas& sau se fumeaza in pipe speciale sau sub forma de tigara. Consumul de prafuri din plicuri LetnobotaniceL pot dezvolta dependenta fizica si psi0ica inca de la primul consum, mai ales in cazul substantelor care contin met0amfetamine. Cantitatea de substantS care se consumS o datS $la o prizS& ncS nu este pe deplin cunoscutS, deoarece compusii c0imici sunt pulverizati peste amestecurile de plante, iar dozarea nu este foarte exactS, astfel cS, n ciuda testelor de laborator efectuate pnS n prezent, nu se stie ctS substantS c0imicS se consumS o datS. Efecte imediate: ,uforie ,cresterea energiei ,ameteala ,pierderea poftei de mncare, insomnie, tremur ,agitatie, comportament si ideatie obsesiv compulsiva Norbire rapida dar blbita, iritabilitate, panica ,dilatarea pupilelor Efecte de supradoza126tac cerebral ,furnicaturi ,paranoia, deziluzie, 0alucinatii ,caderea sistemului muscular, cadere renala Efecte psi!ice produse : fara motiv, euforie, relaxare , imposibilitatea de a se concentra, probleme de rationament logic ,iluzii senzoriale , distorsiuni spatio3temporale, 0alucinatii , viziuni autoscopice $iluzia de iesire din corp&, senzatie de moarte iminenta , rememorarea amintirilor uitate ,senzatie de omniscienta $persoana se crede atotcunoscatoare&, clarviziuni , sentiment de depersonalizare ,frica, angoasa, tristete, paranoia etc. Efecte cronice2 )ependenta ,pierdere in greutate ,psi0oza amfetaminica, mai cu seama, deprivarea de somn <lantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele sale similare unor droguri usoare, au ajuns sa se regaseasca printre LingredienteleL de baza ale unei petreceri intre tineri. <entru ca ii elibereaza de emotii, in0ibitii, tristete si ii trimit in Lal noualea cerL, din ce in ce mai multi tineri au devenit clienti fideli ai magazinelor de plante psi0otrope. Kmportant 2 anumite persoane au 0alucinatii foarte grave care pot deveni extrem de periculoase atat pentru ele, cat si pentru cei din jur. 3.2 -mfe amina su3fa Denumiri in argou2 speed, uppers, "ulp0, U0izz, "peed, =ill@, <0ets 2z medical: ;zul medical al amfetaminelor era un lucru obisnuit in anii I9 si B9 cand erau folosite in mod salbatic pentru combaterea depresiei si pentru scaderea in greutate. Aricum, marea majoritate a firmelor ce le produceau au fost incet eliminate de pe piata. "ub influenta amfitaminelor te simti2 6mfetaminele sunt droguri, medicamente

care maresc viteza de reactie a corpului. ,le fac inima sa lucreze mai repede si pompeaza adrenalina in sistem. Knitial sintetizate intre cele doua razboaie mondiale, au fost folosite ca drog militar pentru a le da soldatilor mai multa energie si a le mari viteza. 3nformatii generale: Cel mai comun tip de amfetamine intalnite pe strazi este o pudra alba numita 6mfetamina sulfat. 6ceasta este o pudra produsa ilegal, cu concentratii diferite. 6mfetaminele "ulfat pot fi prizate pe nas, linse de pe deget sau injectate. ;nii le fumeaza, dar din cauza ca nu ard prea bine aceasta metoda nu este foarte intalnita. ,xista de asemenea o forma de amfetamina, numita speed, in mod obisnuit numita g0eata $dar si cristal, sticla si ing0etata&, desi este destul de rar intalnita. 6re efecte similare, dar dureaza pana la EG de ore si este considerata de profesionisti ca fiind mai puternica si produce o mai mare dependenta decat cracH. Efectele folosirii pe termen scurt: 6mfetamina "ulfat da celor care o folosesc extra energie pentru 73B ore, previne somnul, reduce apetitul sexual, mareste viteza inimii, accelereaza respiratia si dilata pupilele. Consumatorii acestei amfetamine se simt plini de energie, mai veseli si increzatori si din cauza acestor efecte exista un risc foarte mare al dependentei psi0ologice. Consumatorul poate simti de asemenea si o usoara senzatie de gadilare cand este atins. ?esursele de energie ale organismului sunt consumate rapid din cauza lipsei alimentelor, somnului si creste cerinta acestuia de noi resurse. )in aceasta cauza consumatorul se simte adesea obosit la cateva zile dupa folosirea drogului. Cu aceasta senzatie de oboseala consumatorii se pot simti de asemenea iritati, anxiosi si nelinistiti. )ozele mari, mai ales daca sunt repetate des in doar cateva zile, in unele cazuri, produc delir, panica, 0alucinatii si sentimentul de paranoia. Consumul excesiv poate slabi consumatorul si rezistenta acestuia in fata bolilor, lucru care poate avea efecte secundare negative asupra sanatatii generale a consumatorului. Efectele folosirii pe termen indelungat: <entru a pastra efectul dorit, consumatorii trebuie sa mareasca dozele. Cand se opresc, consumatorii sunt adesea depresivi, letargici si extrem de infometati. 6mfetaminele nu fac decat sa anuleze senzatia de foame, inlocuind3o cu o senzatie de satietate. Consumatorii inraiti risca afectarea vaselor de sange, a inimii mai ales cei care au deja probleme cu o mare presiune a sangelui, probleme cu inima si cei care fac exercitii de forta in timp ce iau drogul. Consumatorii care sunt obisnuiti cu doze mari risca sa dezvolte crize de 0alucinatii, deziluzii si paranoia. 6ceste situatii se pot dezvolta in clasice cazuri de psi0oza paranoica din care dureaza luni de zile pentru a3si reveni sau care devin permanente. 'ulte femei dintre cele care folosesc amfetamine constata ca menstruatia lor devine neregulata sau se opreste. "e stie ca folosirea de amfetamine si contraceptive duce la cresterea presiunii sangelui, care in timp mai indelungat afecteaza inima, vasele de sange si ficatul. 'ai mult, amfetaminele pot diminua efectul pastilelor contraceptive a caror eficienta scade simtitor. Efecte si riscuri: 6mfetaminele intra in categoria stimulentelor. Consumatorii au in primele momente o senzatie de energie sporita, de bine, se simt mai inteligenti, mai vorbareti, mai increzatori, mai rezistenti. Capacitatea amfetaminelor de a reduce apetitul sexual si nevoia de somn depinde in mare parte de doza si de modul de administrare. #mfetaminele au urmatoarele efecte: senzatie de gura uscata, cresterea tensiunii arteriale, intensificarea ritmului cardiac si a frecventei respiratorii, 0ipertemie. )ilatarea pupilelor este un simptom obisnuit, iar unii consumatori simt nevoia sa mearga la toaleta mai des. ?evenirea la realitate poate genera oboseala extrema, iritabilitate, depresie si sentimente de auto3persecutare. Arganismul poate avea nevoie de doua zile pentru revenire completa c0iar si dupa administrarea unor doze mici. "enzatiile placute il pot determina pe consumator sa sporeasca doza si frecventa utilizarii. Kn cantitati mari, consumul de amfetamine genereaza anxietate, tremor, paranoia, alterarea ritmului somn3veg0e si modificari ale apetitului sexual. .oate aceste efecte cumulate in timp, scad rezistenta organismului la imbolnaviri. Consumul cronic de amfetamine genereaza psi0oze $care uneori se pot manifesta sub forma de 0alucinatii sau iluzii paranoide&. 6mfetaminele si

alte droguri similare inlatura pe moment oboseala si foamea si astfel nevoia de odi0na si 0rana a organismului ramane nesatisfacuta. Ca si in cazul altor droguri injectabile, utilizarea in comun a seringilor si a acelor de unica folosinta pentru administarea amfetaminelor sporeste riscul infectarii cu 4KN sau alte virusuri, in special virusul 0epatitei C. Sfaturi de siguranta: ,ste posibil sa supradozati amfetaminele, fapt care duce la efecte negative asupra organismului si c0iar la moarte. Arice persoana care ia amfetamine pe perioade indelungate de timp este sfatuita sa ia complexe de multi3vitamine si suplimente de calciu si sa fie atenta la fluctuatiile greutatii si pastrarea acesteia. ,vitati sa va injectati speed. 6cest lucru va poate afecta negativ organismul si imprumutul de ace poate transmite, boli si virusuri cum este 4KN. 4ratamentul pentru tulbur%rile cauzate de amfetamine: ;nul dintre tratamentele eficiente pentru dependena de amfetamine este cel cognitiv3comportamental. A astfel de terapie este benefic pentru identificarea problemelor cu care se confrunt pacientul i pentru ncercarea de a modifica gndurile negative ale acestuia. /n ceea ce privete administrarea de medicamente, se pare c nu exist o anume medicaie. 6dministrarea antidepresivelor poate ajuta, uneori, n momentul n care pacientul se confrunt cu simptomele strii de sevraj. ,ste frecvent utilizarea antipsi0oticelor n momentul n care substana a fost eliminat din organism. 'edicii pot recomanda i administrarea medicaiei pentru somn care ajut pacienii s3i ajusteze ritmul circadian.