Razboiul de Independenta din SUA Dupa obiectivele si scopurile urmarite, gandirea politica din societatea nord americana poate

fi impartita in doua perioade distincte: Prima perioada - cea de pana la castigarea independentei de stat. Esenta acestei gandiri este data de Declaratia de independentadin 4 iulie 1776, data in numele celor 13 state unite din America. A doua perioada a gandirii politice americane este cea de dupa 1783, dupa castigarea independentei de stat si constituirea Americii de Nord intr-o natiune distincta, autonoma, de sine-statatoare. Aceasta perioada va debuta cu elaborarea in 1787 a Constitutiei americane, cea mai democrata si inaintata pentru acea vreme. Gandirea politica federalista S-a constituit in preajma razboiului de independenta si a elaborarii Constitutiei din 1787, avand ca principal deziderat noua organizare politica a statului american. Ea grupa si reprezenta interesele marii burghezii din sud si a plantatorilor stapani de sclavi, care reusisera sa scoata din Declaratia de independenta din 4 iulie 1776 punctul privind desfiintarea sclaviei si pe care o mentinusera in Constitutia din 1787.Numele acestui curent de gandire politica provenea de la ziarul Federalistul, unde reprezentantii acestui curent publicau articole si comentarii la Constitutia din 1787. Principalii reperezentanti ai acestui curent au fost Alexander Hamilton si John Adams. Alexander Hamilton (1737-1804) este considerat creatorul acestui curent, reprezentantul care a promovat cel mai bine interesele si optiunile burgheziei si ale marilor plantatori din sud. Invocand pericolul anarhiei, A. Hamilton se pronunta pentru o organizare federativa centralizata condusa de o putere autoritara, excluzand forma de organizare si conducere democratica a statului burghez. Ca forma de guvernare, el sustinea pentru noul stat monarhia constitutionala sau chiar si forma republicana, dar cu conditia alegerii unui presedinte pe viata, care sa dispuna de puteri nelimitate in probleme de stat. John Adams a fost al doilea presedinte al Statelor Unite ale Americii, si-a expus gandirea politica in lucrarea Apararea constitutiei Statelor Unite, unde manifesta o atitudine contradictorie fata de elementele de organizare democratica a statului american. In schimb, el lauda Constitutia din 1787 pentru caracterul ei republican, dar mai ales pentru elementele de guvernamant imprumutate din Anglia. Iluminismul american A constituit unul din cel mai progresist curent de gandire politic din societatea nord americana. In cadrul acestui curent se regasesc atat elemente originale ale gandirii politice americane, cat si aspecte, idei imprunutate din iluminismul european, in special din cel francez. Benjamin Franklin (1706-1790) In privinta genezei statului B. Franklin este adeptul tezei contractualiste, considerand ca poporul trebuie sa fie adevaratul conducator si singurul care are dreptul sa intrerupa contractul. Adept al democratismului politic, B. Franklin se opune tendintei de crestere a puterii executivului propunand creearea unui organism legislativ care sa limiteze puterea presedintelui si sa blocheze eventualele legi antidemocratice.Conceptia sa iluminista l-a facut sa aiba incredere in capacitatea si intelepciunea monarhiei engleze de la care astepta o politica reformatoare si innoitoare fata de coloniile americane. Curand insa, si-a dat seama de limitele monarhiei constitutionale engleze, devenind un aprig sustinator al razboiului pentru pentru indepedenta si contribuind ca teoretician, dar si ca om politic, la faurirea Statelor Unite ale Americii moderne. Thomas Paine (1737-1809) este un reprezentant de seama al iluminismului american. El s-a remarcat prin critica si opozitia constanta fata de sistemul politic englez si a institutiilor sale politice. Th. Paine este adeptul republicii si adversarul declarat al monarhiei.El considera ca inegalitatea dintre oameni nu este rezultatul vointei divine, nu are un caracter natural, ci artificial, produs al creatiei umane. Toti oamenii, sustine Th. Paine, sunt egali prin nastere. . Thomas Jefferson (1743-1826)-Gandirea sa politica a fost fundamentata pe teza dreptului natural, dar de pe pozitiile deismului. El recunoaste existenta lui Dumnezeu care a creat natura si societatea, dar acesta nu se amesteca in desfasurarea evenimentelor. Aparator si promotor al teoriei contractualiste, Th. Jefferson considera ca din cadrul acesteia trebuia sa faca parte in mod obligatoriu dreptul la viata, libertate si nazuinta spre fericire, ori Declaratia de independenta a S. U. A., fiind un contract social, nu putea sa nu includa asemenea drepturi, altfel ea nu ar fi putut avea putere de lege.Tot in spiritul democratismului politic, Th. Jefferson a sustinut ca forma de guvernare republica, opunandu-se tezei lui Montesquieu ce sustinea ca monarhia ar fi cea mai indicata forma de organizare pentru societatile cu mare teritoriu asa cum era situatia S.U.A. Rzboiul pentru independen i crearea S.U.A. Acest rzboi, initiat de 13 colonii din America de Nord (1775 -1783) contra dominaiei coloniale engleze, a fost considerat prima revoluie burghez de pe continentul american. Dezvoltarea capitalismul ui n colonii i procesul formrii naiunii americane au intrat n contradicie cu politica metropolei, care le privea ca pe nite izvoare de materie prim i piee de desfacere a produciei. Guvernul englez promova n colonii o politic de interzicere a producie i industriale locale i a comerului extern independent. A fost oprita colonizarea pmnturilor la vest de Munii Alegani (1763), introduse noi impozite i taxe, ce lezau interesele tututor colonistilor.

Specificul revoluiei a constat n aceea ca ea era, concomitent, o micare de eliberare-naional, de unificare naional, antifeudal.Rolul principal l-au jucat masele populare, iar conducerea politic a realizat-o burghezia n alian cu plantatorii. Revoluia american a dus la rsturnarea regimului colonial, triumful definitiv al capitalismului i crearea statului national independent- S.U.A.n iarna anilor 1774-1775 au aprut primele detaamente armate ale colonitilor, care, n 1775, au creat o armat regulat i au obinut primele victorii asupra englezilor. Comandant -ef al armatei americane a devenit George Washington.La 10 mai 1775 la Philadelphia i-a desfurat lucrrile al II-lea Congres Continental, care, la 4 iulie 1776, a adoptat Declaratia despre independenta, autor al creia era T. Jefferson.Declaraia a anunat desp re desprinderea celor 13 colonii de metropol i crearea statului independent- S.U.A. A fost primul document juridic de stat, care a proclamat suveranitatea poporului, dreptul lui de a rsturna tirania, libertile i drepturile sale democratice. A urmat confiscarea pmnturilor loialitilor (partailor pstrrii dominaiei engleze), ale coroanei engleze i Bisericii anglicane.Operaiile militare au durat pn n 1781. Conform Tratatului de pace de la Versailles din 1783, Marea Britanie a recunoscut indepen denta S.U.A.Rzboiul pentru independen a nlturat multe bariere n calea dezvoltrii libere a capitalismului a lichidat : latifundiile funciare ale aristocratiei engleze, rmiele obligaiilor feudale (renta, majoratul s.a.), robia n statele de nord, a anulat interdictia de a coloniza pamanturile din Vest, a permis antrepriza liber n industrie, comer i agricultur, ns s-a pstrat un nalt cenz de avere electoral i robia la Sud. Constituia din 1787 a proclamat S.U.A republic federativ, constituit din 13 state, fiecare cu legi i instituii proprii, care nu puteau fi ncalcate de puterea central.Primul presedinte al S.U.A. a devenit G.Washington. n 1791 au intrat n vigo are 10 amendamente la Constitutie - "Bula despre drepturi" -, care au proclamat principalele liberti democratice.Aceasta a fost prima n istorie revoluie ce s-a desfurat sub lozinci laice. Rzboiul pentru independenta a influentat i miscarea revoluionar i de eliberare-naional din Europa i America Latina.