Misterul stelei de la Betleem

Miracol vestind Nasterea Domnului sau coincidenta astronomica?Dupa ce s-a nascut Isus in Bethleemul din Iudeea, in zilele imparatului Irod, iata ca au venit niste magi din Rasarit si au intrebat: Unde este Imparatul de curind nascut al Iudeilor !iindca i-am vazut steaua in Rasarit si am venit sa ne inchinam lui" #Matei $:%-$& 'vanghelia dupa Matei este singura care mentioneaza episodul cu steaua care i-a calauzit pe cei trei magi pina la ieslea unde se a(la pruncul Isus, stea care, de-a lungul vremii, a devenit unul dintre simbolurile cele mai trainice ale )raciunului, (iind nelipsita atit din colinde, cit si din decoratiunile de sezon *sa cum spune si colindul, steaua ce sus rasare este si astazi +o taina mare", savantii intrecindu-se in teorii, unele stiinti(ice, altele de-a dreptul paranormale, menite a e,plica misteriosul (enomen la care s-a re(erit apostolul Matei Intrebarea ramine de actualitate - a (ost un miracol vestind nasterea Mintuitorului ori un eveniment astronomic care s-a intimplat sa coincida cu momentul presupus al nasterii Domnului? #- . & Taina stelei care s-a oprit Dupa cum scrie apostolul Matei, steaua calauzitoare s-a comportat intr-un mod (oarte ciudat, greu de e,plicat din punct de vedere stiinti(ic +Dupa ce au ascultat pe imparatul, magii au plecat /i iata ca steaua pe care o vazusera in Rasarit, mergea inaintea lor, pina ce a venit si sa oprit deasupra locului unde era .runcul )ind au vazut ei steaua, n-au mai putut de bucurie" #Mat $:0-%1& /teaua sau orice ar (i (ost se misca De regula, stelele, asa cum apar ele pozitionate (ata de celelalte astre, nu dau impresia de miscare 'le par a se deplasa doar in ansamblu, traversind cerul noptii de la est la vest in consonanta cu rotatia .amintului in 2urul propriului a, De asemenea, astrele par sa-si schimbe pozitia, de la zi la zi, tot de la est la vest, in (unctie de miscarea .amintului in raport cu /oarele Magii au zarit steaua si au pornit in urmarirea sa, mergind si ei spre vest 3ile si saptamini de-a rindul, ei au insotit (arul calauzitor ce traversa bolta cereasca Daca povestea ar spune doar atit, lucrurile ar (i e,plicabile din punct de vedere stiinti(ic 4biectul celest a (acut insa ceva iesit din comun /-a oprit in loc pentru a indica precis unde se a(la .runcul *postolul nu pomeneste nimic despre celelalte stele, cum ca si ele s-ar (i oprit Doar cea dupa care se orientau magii De asemenea, 'vanghelia nu mentioneaza nici o alta calitate neobisnuita a acestui astru Nu era mai mare, mai stralucitoare, intermitenta ori colorata Nimic nu o deosebea de celelalte ' drept ca, in mod traditional, picturile religioase in(atiseaza steaua ca (iind (oarte stralucitoare, insa este vorba de un subter(ugiu artistic, pentru a 2usti(ica (aptul ca a atras atentia magilor Conjunctii astrale In secolul al 56II-lea, astronomul -ohannes 7epler a propus una dintre cele mai interesante teorii stiinti(ice privind acest mister, a(irmind ca ar (i putut (i vorba de o con2unctie a planetelor -upiter si /aturn Un ast(el de eveniment atronomic, destul de rar, a avut loc in anul 8 i 9r in constelatia .estilor, semn zodiacal (recvent asociat cu crestinii, dar si, la vremea aceea, cu evreii :otodata, -upiter era regele zeilor, con2unctia putind (i ast(el interpretata ca anuntind aparitia lui Mesia .roblema este ca apostolul vorbeste de o singura stea, iar -upiter si /aturn nu erau chiar atit de apropiate una de cealalta .e de alta parte, cercetatorul -ohn Mosle; de la 4bservatorul <ri((ith din =os *ngeles sustine ca este vorba de o serie de con2unctii planetare (oarte spectaculoase, care au avut loc intre anii > i 9r - $ i 9r +/pectacolul a inceput in dimineata zilei de %$ iunie, in anul > i 9r , cind 6enus era (oarte aproape de /aturn", spune Mosle; * urmat o con2unctie intre 6enus si -upiter, in constelatia =eului, care a avut loc pe %$ august *poi, timp de aproape un an de zile, -upiter a putut (i observat trecind pe linga steaua Regulus in constelatia =eului, s-a intors, a mai trecut o data, si apoi iarasi a revenit pentru a trece a treia oara prin dreptul stelei

mentionate *cest balet astral trebuie sa (i (ost deosebit de interesant pentru astrologii epocii, mai ales din pricina statutului planetei -upiter .unctul culminant a (ost pe %8 iunie, cind -upiter a parut sa se apropie atit de mult de 6enus incit, (ara binoclu, ar (i parut o singura stea *stro(izicianul Michael Molnar crede si el ca steaua din Bethleem trebuie sa (i (ost -upiter, aducind ca dovada monede romane batute la acea vreme 4 ast(el de moneda are pe ea un obiect celest stralucitor si semnul astrologic pentru constelatia Berbecului, zodie asociata cu evreii .ro(esorul Molnar considera ca astrul trebuie sa (i (ost -upiter, care, in anul ? i 9r a (ost in doua rinduri eclipsat de =una, in constelatia Berbecului Unul dintre aceste evenimente a avut loc pe %8 aprilie, iar spectaculoasa con2unctie cu =una putea (i interpretata ca prevestire a nasterii unei (iinte divine, mai ales ca se considera ca astrul noptii ampli(ica in(luenta planetei -upiter Extraterestrii deasupra ieslei ',ista numeroase teorii potrivit carora (iintele venerate drept zei de catre paminteni erau in realitate vizitatori de pe alte planete, iar steaua descrisa de apostol poate (i si ea e,plicata in raport cu ast(el de ipoteze *st(el, unii sustin ca era, de (apt, un 43N, o nava e,traterestra care i-a condus pe magi la Bethleem )hiar daca pare o teorie e,travaganta, este singura care e,plica cum a (ost posibil ca obiectul observat de magi sa se opreasca in loc, stationind deasupra punctului asupra caruia dorea sa atraga atentia /upernova care i-a uimit pe paminteni Una dintre teoriile prin care s-a incercat e,plicarea evenimentului biblic este aceea ca ar (i vorba de o supernova, o stea care e,plodeaza dupa ce isi epuizeaza combustibilul, respectiv moleculele de hidrogen ce (uzioneaza cu atomii de heliu Dupa e,plozie, stelele se prabusesc sub povara propriei greutati #sau a atractiei gravitationale&, dind nastere unui nou corp ceresc, ce se mentine e,trem de stralucitor o buna bucata de vreme .otrivit astronomului britanic David 9 )lar@, in primavara anului A i 9r , o ast(el de e,plozie a unei supernove a avut loc in constelatia )apricornului Un eveniment similar a (ost observat in anul BAC de astronomii chinezi, potrivit carora supernova era atit de stralucitoare incit a (ost vizibila cu ochiul liber timp de mai multe luni 4amenii de stiinta a(irma ca aceeasi soarta o va avea si /oarele, probabil peste vreo cinci miliarde de ani O simpla nascocire .ovestea stelei calauzitoare este, prin natura ei, atit de uimitoare, incit este ciudat ca nici unul dintre ceilalti trei evanghelisti nu o mentioneaza De (apt, in a(ara de Matei, doar =uca mai povesteste despre nasterea lui Iisus, Ioan si Marcu pornind direct de la perioada sa adulta =uca insa nu pomeneste nimic despre steaua din Bethleem Din aceasta cauza, e,ista voci care a(irma ca totul nu este decit o poveste nascocita de evanghelist, cu scopul de a valida cumva originea divina a lui Iisus 4 dovada in acest sens ar (i aceea ca e,ista numeroase legende privind semnele ce au prevestit nasterea unor mari personalitati, cum ar (i )ezar, .itagora ori 7rishna Incertitudini si controverse )ercetatorii moderni a(irma ca magii pomeniti de Biblie erau, in realitate, preoti zoroastrieni care traiau in .ersia, actualul Ira@ .entru a a2unge la Bethleem, ei ar (i trebuit sa strabata un drum de %?11-%011 de @ilometri, ceea ce ar (i putut sa le ia multa vreme, ast(el ca orice ar (i (ost steaua, ea trebuie sa (i (ost vizibila o lunga perioada de timp /e spune ca preotii babilonieni erau e,perti in astrologie, de unde si concluzia ca steaua aceea trebuie sa (i avut ceva deosebit din moment ce le-a atras atentia

Un alt aspect care trebuie avut in vedere in analiza acestor teorii este acela ca data e,acta a nasterii lui Iisus este e,trem de controversata, numerosi cercetatori a(irmind ca ea s-a produs cu doi pina la opt ani mai devreme de anul cu care incepe era noastra, potrivit actualului sistem calendaristic De alt(el, si data de $A decembrie este una conventionala, pentru primii crestini aceasta (iind o zi ca oricare alta In $C>, data nasterii lui Iisus a (ost stabilita, in urma unor calcule comple,e, pe $B martie Un secol mai tirziu, mai e,act in anul >>?, data )raciunului este mutata pe $A decembrie Numeroase motive au stat la baza acestei schimbari, printre care suprapunerea datelor altor ritualuri (oarte raspindite la acea vreme in Imperiul Roman, ca de e,emplu solstitiul de iarna /ursa: 'venimentul 3ilei