“Probleme fundamentale in opera moral-soctald Sténtului loan Gurd de Aur a Familia ‘CrestinaPreot GH. T. TILEA Probleme fundamentale in opera meral-sociala Stantulai loan Gara de Aur Familia Crestina ss —1947~—2 foan Guri de Aur, noi nu-! definim ca p&ginii, ci il definim aga cum ne-a poruncit dumnezeeasca Scripturi, Cici, dup’ ea, om nu este pur si simplu cel care are maini si picioaré de om, ci acela care eu incredere se indeletniceste cu evlavia si cu virtutea. As- culta ce spune Scriptura in acest sens despre lov. Cici spunand ea c& era in finutul cu numele Ausit un om, nu il descrie in ter- menii in care descriu piginii un om gi au spune nici c& avea dout picioare si unghii late, ci, cuprinzand la un loc semnele distinctive ale evlaviei Iui, a spus ci era drept, adevarat, adorator al lui Dumnezeu, departe de orice lucru riu, aritind c aceasta este un om... Si dact numele de om in genere ne oferd tin atat ce mare indemn spre virtale, cu cit mai mult atunci cand acest nume este al unui crestiny (5). ? Far eviavie si virtute, omul crestin nu este om, nu apartine frumoasei filosofii a faptelor, cum numeste Sfantul Ioan Gur& de ‘Aur, Crestinismul. ,.Fii om. Sa nu se spund ca titlul tau care fi a- partine din naturé este un itl fals. Infelegi tu ceeace-fi spun? De multe ori un om nu are din om decat numele de om, deci nu este om in sensul care trebuie legat de acest nume. Cand te vid traind firi si asoulfi de rafiuno, cum vroi si te numesc om si nu bou? Cand te vad purtandu-te ca un rapitor, cum vrei si te nu- mese om gi nu lup? Cand te vid in furnicare, cum vrei si te nu- mesc om si nu pore? Cand te vad urzind viclesuguri, cum vrei si te numesc om si nu sarpe? Cand te vad infectat de venin, cum vrei si te numes: om si nu ri? Cand te vid far& inteligen{a, ‘cum vrei sé te numesc om si nu magar? Cand te vad cizut in a- dulter, cum vrei si te numesc om si nu armisar? Cind te vid indocil si stupid, cum vrei sk te numesc om gi nu piatri?.(6). Prin urmare, dupa definijia moral-sociala data de Sfantul nostru, cineva nu este om prin aceea numai e& are forma si mA. dularele corpului omenesc, acestea apartinind numai corpului, au si faptului si ideii de om, ci numai cel care izbutejte si salveze in el chipal adevarat al omului, atunci cand se indeletnicoste cu virlutea (3). Pe ceilalti, Sfanta Scriptura nu-i numeste nici macar oameni vii, ei cand c&rnuri, cand pimant (9). 2. Sofit crostini. Fundamentul adeviratei vio{i familiare gi sociale nu poate fi decat omul acesta: omul definit de culorile si de chipurile virtuti Numai el poate fi Muritorul adeviratei familii si societati de maine, 3 prin infaptuirea Iti cea mai mareata: prin cresterea copiilor in duh crostin. O buna familie crestiné este intemeiat din buni membri cre- stini, Aci rezidi, in acelas timp, condifiunile determinante ale bu- nei socielii crestine, sub toate raporturile, pentru care lucru, for- marea moral-sociala a familiei crestine ocupA in mod deosebit pre- dica Sfantului Joan Guré de Aur, fie lémurind raporturile dintre sofi, fie indemnand la o aleasa crestere a copiilor, fie conturand raporturile dintre stipani si servitori, Sofia este fiinfial legata de barbatul ei prin creatie si haric prin sfanta tain a cis&loriei crestine. Astiel ea este egalé intru toate cu sojul ei. Daca insi in practic& lucru mai este si altiel, el nu-si are fundament nici in natura si nici in Sfanta Scriptura. Este adevarat c& Sf. Ioan Gurs de Aur si Sfintii Parinji in genere vor- bese de supunerea, de starea de sclavie a femeii fata de barbatul i, ins ei nu wild si limureasea ci aceast stare de lucruri nu este un fapt natural, ci o stare ulterioar’, 0 consecin{éa picatului original, iatrat in lume prin Eva. Mai inainte insa, argumenteaza el cu spusa Scripturii (Genez4 Ill, 16; I Timotei, I, 11-12, 14), femeia era deopotrivé cu barbatul ei. Justifia naturala a fost inst restituita prin opera riscumparérii, sclavia femeiei fiind amestecata eu 0 bunivointé divin’, cu un gingag atagament de iubire, pentru care fapt spunea si Apostolul: «Barbatilor, iubiti pe femeile voas- tre» (10). Gandul acesta al Sféntului nostra se vede destul de limpede in comentarul pe cere-I face la capitolul al I-lea al Ge- nezii. Desi luata din coasta lui Adam, spune el, femeia rimane e- gala ca birbatul ei. Fa este un ajutor «dupa el» si . Expresiunea Sa facem om dupa chipul si aseminarea noastra", din convorbirea dintre Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fit, se refer deopotriva gi la femee, Adam, de alticl, putea avea ajutor in toal& creajia pe care, in ordinea chemarii la existent, avea s'o pun Dumnezeu la dispozitiunea lui: numai ci ajutoral acesta, oricat de mult, nu era yasemenea lui", Ajutor ,asemenea lui” nu putea avea decat tot in o fiin{A rationalé, ca si el. Consubstantialitatea aceasta dintre barbat si femeic, prin aceea ci era impreund din aceeasi plamadé, si faptul de a fi amandoi fiinfe inzestrate ca ra- fiune si capabili deopotrivi de evlavie si virtute, invedereazi ega- Mtotea lor naturals si indisolubila legiturd dintre ei(11). “ Fgalitatea aceasta naturala si substantierea ei harici aduc iubirea gi armonia dintre sofi, lucru eckivalont cu ocrotirea exis-