Downloaded from www.RoReferat.go.

ro

Temperamentul
Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita. Psihologul roman Nicolae Margineanu a considerat ca temperamentul caracterizeaza forma manifestarilor noastre si, de aceea, l-a definit drept aspectul formal al afectivitatii si reactivitatii motorii specifice unei persoane. Tipologia lui Hippocrate Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram medicilor Antichitatii, Hippocrate si Galenus. Ei au socotit ca predominanta in organism a uneia dintre cele patru umori! "sange, limfa, #ila neagra si #ila gal#ena$ determina temperamentul. Pe aceasta #aza ei sta#ilesc patru tipuri de temperament% sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric. Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsi& si isi risipeste energia. El este inegal in manifestari. 'tarile afecti&e se succed cu rapiditate. Are tendintat de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze. Sangvinicul este &ioi, &esel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. (ire acti&a, schim#a acti&itatile foarte des deoarece simte permanent ne&oia de ce&a nou. Trairile afecti&e sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si insta#ile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si sta#ileste usor contacte cu alte persoane. Flegmaticul este linistit, calm, impertur#a#il, cugetat in ttot ceea ce face, pare a dispune de o ra#dare fara margini. Are o putere de munca deose#ita si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. (ire inchisa, putin comunicati&a, prefera acti&itatile indi&iduale. Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicati&, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. )e#itul &er#al este scazut, gesticulatia redusa. Tipologia lui Pavlov Explicare diferentelor temperamentale tine, in conceptia filozofului rus *&an Petro&ici Pa&lo&, de caracteristicile sistemului ner&os central% Forta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului ner&os si se exprima prin rezisetnta mai mare sau maica la excitanti puternici sau la e&entualele situatii conflictuale. )in acest punct de &edere se poate &or#i despre sistem ner&os puernic si sistem ner&os slab+ Mobilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhi#itie si in&ers, in functie de solicitarile externe. )aca trecerea

Downloaded from www.RoReferat.go.ro se realizeaza rapid, sisetmul ner&os este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate &or#i despre sistem ner&os inert+ Echilibrul sistemului ner&os se refera la repartitia fortei celor doua procese "excitatia si inhi#itia$. )aca ele au forte aproximai& egale, se poate &or#i despre sistem ner&os echilibtrat. Exista si un sistem ner&os neechilibrat la care predominanta este excitatia. )in com#inarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem ner&os% ,. tipul puternic neechilibrat excitabil "corelat cu tetmperamentul coleric$ -. tipul puternic echilibrat mobil "corelat cu temperamentul sang&inic$ .. tipul puternic echilibrat inert "corelat cu temperamentul flegmatic$ /. tipul slab "corelat cu temperamentul melancolic$ Gheorghe 0apan a determinat patru ni&eluri ale sistemului temperamentatl% nivelul motor general (de activitate), nivelul afectiv, nivelul perceptiv imaginativ si nivelul mintal (al gandirii). (iecare ni&el se caracterizeaza prin indicii temperamentali% forta, echili#ru, mo#ilitate, persistenta, tonus afecti& "stenic si astenic$ si directie "extra&ertit sau intro&ertit$. Gh. 0apan a ela#orat o metoda de educare a capaciatii de interapreciere, numita metoda aprecierii obiective a personalitatii. Tipologia lui Jung si Eysenck Psihiatrul el&etian 1arl 2ung a constatat, pe #aza unei impresionante experiente clinice, ca, in afara unor diferente indi&iduale, intre oameni exista si deose#iri tipice. 3nii oameni sunt orientati predominantspre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor. Extravertitii sunt firi deschise, socia#ili, comunicati&i, optimisti, senini, #ine&oitori, se inteleg sau se cearta cu cei din 4ur, dar raman in relatii cu ei. !ntrovertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicati&i, inclinati spre re&erie si greu adapta#ili. Psihologul englez Hans E5senc6 reia aceasta distinctie a lui 2ung, amplificand cazuistica pro#atorie, dar adauga o noua dimensiune numita grad de nevro"ism. Aceasta exprima sta#ilittatea sau insta#ilitateta emotionala a su#iectului. E5senc6 a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare, o#tinand tipurile extravertit stabil, extravertit instabil, introvertit stabil si introvertit instabil, pe care le-a asociat cu cele patru temperamente clasice. Tipologia scolii franco olandeze

Downloaded from www.RoReferat.go.ro Psihologii olandezi G. He5mans si E. ). 7iersma propun o tipologie a temperamentelor mul mai nuantata care &a fi reluata si precizata de psihologii francezi 8ene 9e 'enne si Gaston :erger. Ei pornesc de la trei factori fundamentali% emotivitatea, activitatea si rasunetul. )in com#inarea lor rezulta opt tipuri temperamentale. Emotivitatea exprima reactiile afecti&e ale persoanelor in fata diferitelor e&enimente. Emotivii au tendinta de a se tul#ura puternic chiar si pentru lucruri marunte. )impotri&a, non emotivii sunt aceia care se emotioneaza greu si ale caror emotii nu sunt prea &iolente. #ctivitatea desemneaza dispozitia spre actiune a unei persoane. $ersoanele active au o continua dispozitie spre actiune, nu pot sta locului. 1ele non active actioneaza parca impotri&a &ointei lor, cu efort si plangandu-se continuu. %asunetul se refera la ecoul pe care il auasupra noastra diferite e&enimente, impresii. Acele persoane la care e&enimentele, chiar neinsemnate, au un puternic ecou sunt numite persoane secundare. Persoanele la care ecoul e&enimentelor este mic este numite persoane primare. Exista opt tipuri de temperament% pasionatii "emoti&i, acti&i, secundari$, colericii "emoti&i, acti&i,primari$, sentimentalii "emoti&i, nonacti&i, secundari$, nervosii "emoti&i, non-acti&i, primari$, flegmaticii "non-emoti&i, acti&i, secundari$, sangvinicii "non-emoti&i, acti&i, primari$, apaticii "non-emoti&i, non-acti&i, secundari$, amorfii "nonemoti&i, non-acti&i, primari$.