Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Manual CEDO (INM) - Aspecte Civile

Manual CEDO (INM) - Aspecte Civile

Ratings: (0)|Views: 24 |Likes:
Published by gavrilamarius6
Cedo civil
Cedo civil

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: gavrilamarius6 on Dec 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2014

pdf

text

original

 
1. Curtea Europeană a Drepturilor Omului: un instrument multifuncţional dr. Bart Punt (Olanda)Originile Convenţiei i impactul acesteia !n Europa de Est 
Această Convenţie a fost semnată la Roma în data de 4 noiembrie 1950 şi a intrat în vigoare în anul 1953 !reambulul acestei Convenţii se referă la "eclaraţia "re#turilor $mului din 194% a $rgani&aţiei 'aţiunilor (nite) care * aşa cum îi sugerea&ă şi numele * nu este dec+t o declaraţie) în sensul că nu are nici un efect ,uridic #entru că nu e-istă obligativitatea res#ectării ei!e de altă #arte) Convenţia .uro#eană #revede obligativitatea res#ectării #revederilor sale "e fa#t) această Convenţie a re#re&entat unul dintre răs#unsurile #e care .uro#a de /est la avut în urma celui de al "oilea Ră&boi ondial) în s#ecial la adresa ororilor regimului naţionalsocialist) at+t în teritoriile ocu#ate) c+t şi în alte &one $biectivul acestei Convenţii a fost acela de a îngreuna a#ariţia regimurilor totalitariste #rin instituirea * #rin altele * a unei serii de dre#turi fundamentale de care să beneficie&e cetăţenii "e obicei) regimurile totalitare desconsideră aceste dre#turi2i întradevăr) în ca&ul în care lăsăm la o #arte #rocesele im#arţiale) desco#erim că multe  #rocese în care Curtea .uro#eană a constatat încălcarea unuia dintre dre#turile fundamentale im#licau în mod neîndoios abu&uri de #utere din #artea autorităţilor 2i nu este o coincidenţă fa#tul că multe situaţii de acest gen şiau avut originea în &one turbulente cum ar fi rlanda de 'ord sau 6urcia) unde res#ectarea dre#turilor omului  #oate fi foarte uşor su#usă unor #resiuni!e de altă #arte) Convenţia şi ,uris#rudenţa Curţii .uro#ene oferă anumite criterii #entru obţinerea unui ec7ilibru adecvat între interesele individuale ale cetăţenilor şi interesele colectivităţii 8statul sau un alt organism #ublic 2i un instrument im#ortant în acest sens este aşanumitul test al #ro#orţionalităţiiai mult dec+t at+t) eficienţa acestei Convenţii a crescut în mod semnificativ #rin crearea unui mecanism de su#ervi&are internaţională :orţa motrice a acestui mecanism o constituie sesi&ările şi #l+ngerile formulate de cetăţeni Aceste sesi&ări şi #l+ngeri oferă Curţii .uro#ene #osibilitatea de aşi ,uca rolul de su#ervi&or internaţional ;arcina Curţii .uro#ene este aceea de a asigura res#ectarea anga,amentelor asumate de către statele semnatare ale Convenţiei 8Articol 19 <n .uro#a de /est) Convenţia a intrat în vigoare la o#t ani du#ă încetarea celui de al "oilea Ră&boi ondial <nsă dre#turile umane nu au constitui o #roblemă în vremurile tulburi care au urmat celui de al "oilea Ră&boi ondial doar în .uro#a de /est) iar în .uro#a Centrală şi de .st du#ă 1990 Aceeaşi situaţie sa #rodus şi în vremuri la fel de tulburi şi du#ă revoluţiile din :ranţa şi de #e continentul american) în urmă cu mai bine de =00 de aniAceste cone-iuni istorice în sine oferă o ilustrare a fa#tului că ne aflăm în faţa unor  #robleme de im#ortanţă esenţială #entru societate "e asemenea) #ersonal consider e-istă o #aralelă destul de semnificativă între #o&iţia Curţii .uro#ene de la ;trasbourg şi cea a Curţii ;u#reme a ;tatelor (nite3
 
Curtea ;u#remă a ;tatelor (nite ,oacă şi ea un rol de su#ervi&are a res#ectării dre#turilor constituţionale ale cetăţenilor din toate statele Americii) la nivel federal !e ba&a unui număr limitat de dre#turi fundamentale) această instanţă a trans#us în realitate o cantitate semnificativă de ,uris#rudenţă dedicată dre#turilor fundamentale >otăr+rile acestei Curţi ;u#reme se referă la as#ecte sociale vitale) cum ar fi #edea#sa cu moartea) avortul) etc<nsă nu toate as#ectele ,uridice diferite care îşi au originea în ;(A merită urmate Cu toate acestea) eu consider că ,uris#rudenţa de&voltată #+nă în #re&ent în ba&a Convenţiei .uro#ene e-ercită de,a o influenţă a#roa#e similară în mare #arte a statelor euro#ene şi cred că * #rin com#araţie * acest fa#t constituie o evoluţie #o&itivă !rinci#ala critică ce  #oate fi adusă îm#otriva Convenţiei re&idă în c7iar succesul ei? at+t de mulţi cetăţeni au reuşit săşi susţină cau&a în faţa Curţii .uro#ene de la ;trasbourg) înc+t această instanţă este co#leşită de volumul de lucru #e care îl areCu toate acestea) acest fa#t ilustrea&ă că * în &ilele noastre * în cadrul statelor membre ale Consiliului .uro#ei) Convenţia res#ectă de&ideratele #entru care a fost creată) #rin s#ri,inirea unui dialog #ublic mai desc7is şi a unei utili&ări mai obiective a #rerogativelor  #ublice !e l+ngă toate acestea) fără doar şi #oate Convenţia are un efect armoni&ator în ceea ce #riveşte legislaţia şi #racticile #ublice din cadrul res#ectivelor state membre 2i acesta este unul dintre obiectivele Convenţiei) aşa cum se arată şi în #reambul "u#ă cum se #oate observa) #reambulul consideră că menţinerea şi #rote,area #e mai de#arte a dre#turilor omului şi a libertăţilor fundamentale constituie un instrument de înde#linire a unui obiectiv #olitic) adică a unei mai bune unităţi în r+ndul membrilor Consiliului .uro#ei<n .uro#a de /est) succesul Convenţiei nu a fost imediat !arţial datorită şi !lanului ars7all al ;(A) noi) cei din ţările vestice) am de#ăşit destul de re#ede #roblemele economice cau&ate de ră&boi) iar du#ă 1945 instituţiile noastre democratice şiau reluat activităţile de la nivelul la care rămăseseră în anii 1939@40 "e fa#t) în anii 50 şi 0 Convenţia .uro#eană nu #rea avea valoare #unctuală în $landa <n #erioada 190199) Curtea .uro#eană a emis numai 10 7otăr+ri !e c+nd eram avocat stagiar) în anii B0) invocarea #revederilor Convenţiei era considerată * c7iar şi de către unii avocaţi * ca fiind un subterfugiu al unui avocăţel fără scru#uleD "ar această situaţie sa sc7imbat în momentul în care şi $landei i sa transmis de către Curtea .uro#eană că unele dintre #revederile obligatorii sau #ractici ,udiciare din aceasţanu cores#undeau Convenţiei"u#ă o #erioadă de mai bine de =0 de ani de influenţă a Convenţiei) şi influenţa Curţii .uro#ene a înce#ut să se facă simţită din ce în ce mai mult Ea ora actuală) Curtea .uro#eană ocu#ă un rol #redominant <n .uro#a de /est) am avut #osibilitatea să ne obişnuim #uţin c+te #uţin cu verdictele nefavorabile ale Curţii .uro#ene Aceasta a re#re&entat o modalitate negativă de e-#rimare a fa#tului că res#ectiva Convenţie şi Curtea .uro#eană are o influenţă considerabilă de natu#o&itivă asu#ra vieţii #ublice din .uro#a de /est
Câteva reflecţii asupra Convenţiei care ar putea fi utile judecătorilor din Europa de Est
4
 
<n statele din .uro#a Centrală şi de .st) Convenţia a devenit relevantă la c+ţiva ani du#ă căderea regimurilor dictatoriale sau comuniste) în ,urul anului 1990 <n aceste state) inclusiv în Rom+nia) ado#tarea Convenţiei nu sa #rodus în mod gradat"in contră) în 1994) Convenţia a fost ado#tată în toate ţările simultan "re#t re&ultat) Rom+nia a trebuit brusc să adere la o ,uris#rudenţă vastă) dar şi la numeroase !rotocoale !ersonal) mă aşte#t ca * #entru un ,udecător din .uro#a de .st * #roblema nu o să constea e-clusiv în cantitatea de ,uris#rudenţă euro#eană care trebuie asimilată) deşi o  bună #arte din aceasta este dis#onibilă #e nternet!entru ,udecătorii şi avocaţii din Rom+nia) o a doua consecinţă a aderării la această Convenţie este aceea că va influenţa modul de g+ndire ,uridică din ţara dvs) în orice ca& în situiile care im#lică înşi #unerea în a#licare a #rinci#iilor Convenţiei<n ma,oritatea situaţiilor) doar o inter#retare literală şi gramaticală a Convenţiei nu va da naştere unui răs#uns corectai mult dec+t at+t) o asemenea inter#retare este greu de imaginat) #entru că decurge din c7iar natura dre#turilor omului) care #ot fi formulate e-clusiv întrun mod foarte general !rin urmare) a#licarea acestei Convenţii se #retea&ă doar la #ersoane care îşi doresc foarte mult să cercete&e situaţiile în care se #ot a#lica #revederile acesteia Cu alte cuvinte) este foarte im#ortantă crearea unei idei clare #rivind am#loarea acestor dre#turile ale omului) care #ot fi mult mai e-tinde dec+t sar aşte#ta cineva la #rima vedere /ă voi oferi un e-em#lu din #ro#ria mea e-#erienţă #racticăRecent) am emis o 7otăr+re întrun dosar civil referitor la un #atron de maga&in care a refu&at să se înscrie în asociaţia #atronilor de maga&ine) deşi se anga,ase #rintrun document de natură contractuală să devină membru al asociaţiei res#ective Asociaţia res#ectivă utili&a coti&aţiile #entru decontarea costurilor de întreţinere a unui s#aţiu de  #arcare unde se oferea s#aţiu de #arcare gratuit) în s#ecial #atronilor de maga&ine Asociaţia a,unsese la această înţelegere cu autorităţile munici#ale în momentul în care centrul comercial res#ectiv abia se afla în fa&a de construcţie ;#aţiul de #arcare se afla c7iar în centrul oraşului) fiind clar că #atronii din centru #rofitau cel mai mult de res#ectivul s#aţiu de #arcare gratuit6oţi membrii asociaţiei funcţionau în cadrul s#aţiilor comerciale din centrul comercial res#ectiv şi în contractul de înc7iriere se sti#ula că erau obligaţi cu toţii să devină membri ai asociaţiei res#ective !atronul de care vorbeam înc7iriase anterior un s#aţiu comercial în centru şi fusese membru al asociaţiei res#ective) însă îşi mutase sediul la c+teva sute de metri de#ărtare) răm+n+nd totuşi în incinta centrului comercial.l cum#ărase de la autorităţile munici#ale terenul #e care construise noul său s#aţiu comercial(na dintre clau&ele contractului de v+n&arecum#ărare sti#ula că) în calitate de #ro#rietar al terenului res#ectiv) #atronul res#ectiv trebuia să devină membrul al asociaţiei şi săşi  #ăstre&e calitatea de membru) sub sancţiunea unei #enalităţi civile <n momentul în care înc7iriase fostul său sediu) #atronul res#ectiv era membru al asociaţiei res#ectiv) însă du#ă ce se mutase la noua locaţia) el a considerat că nu va mai #utea #rofita de s#aţiu de  #arcare Res#ectivul #atron a considerat avea suficient s#aţiu de #arcare c7iar în a#ro#ierea noului său s#aţiu comercial şi din acest motiv a refu&at să mai fie membru al 5

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->