CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI 1. Concepte generale 1.1. Hard are! "o#t are "$ te%nolog$a $n#or&at$e$ Datele desemneaza elementele primare, provenind din diverse surse, fara o forma organizata care sa permita luarea unor decizii. In#or&at$$le sunt date ce au caracter de noutate, care imbogatesc nivelul de cunostinte ale celui care primeste aceste informatii. O data care nu aduce nimic nou nu se poate considera informatie. Prel'crarea datelor (procesare) presupune totalitatea transformarilor, ca forma si continut a datelor. Transformarile cele mai importante: i. Generarea reprezinta operatia prin care se obtin date primare. ii. Culegerea si pregatirea. orma initiala a datelor difera de forma sub care acestea intra in prelucrare. !regatirea datelor in vederea prelucrarii lor, presupune: selectarea dintre datele primare se aleg datele care sunt necesare pentru generarea anumitor informatii. codificarea trecerea datelor intr"o forma adecvata prelucrarii conversia transferarea datelor de pe un suport pe altul copierea, multiplicarea reproducerea pe un mediu identic a datelor, pastrandu"se forma, continutul si semnificatia acestora. verificarea analiza corectitudinii datelor ca forma si continut, urmarind eliminarea posibilelor alterari datorate culegerii, pregatirii sau transmiterii. iii. !relucrarea datelor in scopul obtinerii diferitelor rezultate se face cu a#utorul functiilor: sortarea aran#area datelor intr"o anumita ordine, conform unor criterii bine precizate, pentru ca prelucrarea sa fie cat mai eficienta si prezentarea rezultatelor cat mai atractiva. clasificarea gruparea datelor dupa caracteristici comune, fara stabilirea unor anumite prioritati in cadrul grupei. compararea stabilirea asemanarilor si$sau deosebirilor dintre doua sau mai multe date. analiza e%aminarea unui grup de date, urmarindu"se conditiile indeplinirii unei cerinte (sau mai multe) de catre fiecare data a grupului, in parte. sintetizarea stabilirea unor caracteristici esentiale, generale, pe care le au datele constituente ale unui grup, formandu"se o noua structura ce surprinde acele caractere comune.
&

 calcularea operatii aritmetice sau logice efectuate asupra uneia sau mai multor date simultan. iv. urnizarea datelor. !e parcursul prelucrarii, forma in care sunt datele, de cele mai multe ori nu corespunde cerintelor celui care asteapta rezultatele beneficiarul. 'e impune necesitatea furnizarii datelor intr" o forma clara, astfel incat sa nu e%iste probleme de intelegere sau de interpretare eronata a lor. v. !astrarea datelor se face in colectii de date alcatuite dupa reguli bine definite in vederea unor prelucrari ulterioare. (supra unei astfel de colectii se poate actiona prin una din functiile: validarea datelor precizarea modului in care o data poate fi introdusa in colectie. regasire cautarea si localizarea unei date in cadrul colectiei modificare transformarea unei date e%istente in colectie prin sc)imbarea unor atribute distrugere eliminarea dn colectie a unor date, cu precizarea conditiilor in care se poate face acest lucru. vi. Transmiterea (comunicarea) datelor se refera la modul in care datele trec de la o etapa la alta pe parcursul prelucrarii. Orice activitate, in orice domeniu, se desfasoara pe baza unui flu% informational. Totalitatea flu%urilor informationale, cu o anumita organizare, care asigura legatura dintre conducere (sistemul decizional) si e%ecutie (sistemul de e%ecutie) se numeste sistem informational. *aca desfasurarea activitatii presupune, in mod special, utilizarea ec)ipamentelor electronice, sistemul informational se numeste sistem informatic. +n structura unui sistem informatic, al carui element principal este calculatorul electronic sau sistemul de calcul se identificaurmatoarele componente: cadrul organizatoric al societatii si datele ve)iculate resursele umane, pe de o parte analistii sistemului informatic si proiectantii sistemului informatic, pe de alta parte beneficiarii sistemului informatic si utilizatorii acestuia. metodele si te)nicile de proiectare ec)ipamente electronice de calcul sistemul de programe utilizat pentru realizarea obiectivelor sistemului informatic si pentru utilizarea eficienta si corecta a ec)ipamentelor. Omiterea uneia dintre aceste componente face imposibila functionarea respectivului sistem informatic.
,

*in punct de vedere "tr'ct'ral pornind de la diferentierea modulelor fizice si logice, calculatorul electronic are doua componente: %ard are ( %ard ( ansamblul elementelor fizice si te)nice cu a#utorul carora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca si prelucra, suporturile de memorare a datelor precum si ec)ipamentele de redare a rezultatelor- reprezinta componente ce pot fi practic atinse "o#t are ( "o#t ( ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaza functionarea corecta si eficienta a elementelor )ard- e%ista sub forma de concepte si simboluri- nu are substanta. Te%nolog$a $n#or&at$e$ )IT* reprezinta normele si procedeele de colectare, memorare, transmitere si prelucrare a datelor, in vederea obtinerii rezultatelor scontate, cu a#utorul calculatorului electronic. +tr'ct'ra 'n'$ calc'lator per"onal *in punct de vedere functional, ar)itectura unui sistem de calcul este redata in sc)ita alaturata: ,n$tatea Centrala ),C* este alcatuita din: .nitatea de memorie interna (./) o memorie ROM o memorie RAM .nitatea Centrala de !relucrare (.C!): o .nitatea de Comanda si Control (.CC) o .nitatea (ritmetica si 0ogica +$"te&'l de $ntrare-$e"$re )+ I-O*! este alcatuit din: /edii de stocare *ispozitive periferice *ispozitive pentru accesarea mediilor de stocare o *ispozitive pentru interfata cu utilizatorul *ispozitive periferice de intrare *ispozitive periferice de iesire o +nterfete o /emoria e%terna o /agistrala de transmitere a comenzilor de control, informatiilor si instructiunilor ,n$tatea Centrala ),C* este alcatuita din .nitatea Centrala de !relucrare si .nitatea de /emorie +nterna:
1

,n$tatea de &e&or$e ),M* sau &e&or$a $nterna )pr$nc$pala* este componenta sistemului de calcul destinata pastrarii datelor si instructiunile programelor in locatii bine definite prin adre"e. 2ste formata, in general, dintr" un sistem de circuite integrate alcatuite in principal dintr"un mare numar de celule de memorie, fiecare celula fiind un circuit care poate stoca un .$t de informatie (.$t de la binar3 digit cea mai mica unitate de informatie reprezentabila intr"un calculator- poate lua valoarea 4 sau 1). *in punct de vedere al /olat$l$tat$$, memoria este de doua tipuri: ROM (Read Onl3 Memor3) nu isi pierde continutul la oprirea calculatorului, nu poate fi 5scrisa6 e catre utilizatori (este inscriptionata de producator cu a#utorul unei aparaturi speciale), este de capacitate redusa (pana la & /7) si este folosita pentru stocarea informatiilor despre )ard8are, mici programe ce configureaza diverse dispozitive, programe esentiale care se incarca la pornirea calculatorului. RAM (Random Acces Memor3) este o memorie volatila (isi pierde continutul la oprirea calculatorului), poate fi atat citita cat si modificata si este folosita pentru stocarea programelor si datelor, fiind considerata principala memorie de lucru a calculatorului. ,n$tatea Centrala de Prel'crare ),CP* este implementata cu a#utorul &$croproce"or'l'$, elementul de baza al sistemului de calcul. ,n$tatea de Co&anda "$ Control ),CC* primeste instructiunile de la memorie, le interpreteaza si, corespunzator, emite comenzi catre .(0 si ./, respectiv comenzi de transfer catre ' +$O si /emoria 2%terna. ,n$tatea Ar$t&et$ca "$ Log$ca ),AL* are rolul de a e%ecuta operatii aritmetice si logice cu date furnizate de memorie si de a depune in memorie rezultatul obtinut. +$"te&'l de $ntrare-$e"$re )+ I-O* este alcatuit din: &ed$$ de "tocare suportul fizic pe care se stoc)eaza informatia: )ard"dis9, C*, flopp3 dis9, disc :+!. Constituie o memorie suplimentara. d$"po0$t$/e per$#er$ce o d$"po0$t$/e per$#er$ce pentr' acce"area &ed$$lor de "tocare (unitate flopp3, unitate C*";O/, unitate *<*, unitate :+!). !ot fi interne si e%terne o d$"po0$t$/e de $nter#ata c' 't$l$0ator'l totalitatea dispozitivelor cu a#utorul carora este posibila introducerea datelor in prelucrare precum si furnizarea rezultatelor obtinute- pot fi: d$"po0$t$/e per$#er$ce de $ntrare tastatura, mouse, #o3stic9, microfon, camera video, scanner.
=

 d$"po0$t$/e per$#er$ce de $e"$re monitor, imprimanta, bo%e. Inter#ata componenta care asigura o cone%iune intre doua elemente pentru a putea lucra impreuna: o paralele transmit simultan > biti (un b3te), folosita in special pentru conectarea unei imprimante o "er$ale universale, in care bitii unui b3te se transmit pe rand, unul cate unul (modem e%tern sau un alt calculator) o ,+B .niversal 'erial 7us permit conectarea oricaror periferice Me&or$a e1terna )ME* sau &e&or$a "ec'ndara este utilizata in cazul in care prelucrarile depasesc capacitatea memoriei e%terne sau cand se doreste ar)ivarea datelor si programelor. 2ste strans legata de mediile de stocare din sistemul de intrare$iesire, referindu"se de fapt la aceleasi componente, privite dintr"un alt punct de vedere. Mag$"trala de tran"&$tere a co&en0$lor de contro! $n#or&at$$lor "$ $n"tr'ct$'n$lor dispozitive ce asigura functionarea intregului ansamblu, stabilind legatura functionala intre componente. 'unt sisteme de conductoare de semnal ce transporta o anumita cantitate de date mai repede sau mai lent, in functie de latimea magistralei. 1.2. T$p'r$ de calc'latoare 'istemele de calcul se diferentiaza dupa marime, posibilitati de procesare, pret, viteza de operare. 'e considera ca e%ista 1 categorii de sisteme de calcul: M$crocalc'latoare !C Calculatoare !ersonale. (u cunoscut o dezvoltare rapida si diversificare odata cu aparitia c)ip"ului. Constructia se bazeaza pe &$croproce"or. Caracteristici: accesibile din punct de vedere al pretului dimensiuni reduse- unele pot fi protabile utilizatorii pot invata foarte usor operarea acestora pot fi folosite in orice domeniu pot lucra in retea realizand sc)imburi de date M$n$calc'latoare create pentru e%ecutarea unor functii specializate: aplicatii multi"utilizator, masini cu control numeric, automatizari industriale, transmisii de date intre sisteme dispersate georgrafic. 'unt calculatoare cu dimensiuni medii, compuse din module structurale cu functii precise, usor de instala si utilizat. !utere si capacitate de stocare mai mare decat a !C si au .C! comple%. 'istemul de intrare$iesire foarte dezvoltat in sensul comunicarii prin retea de periferice in sistem multi"utilizator.

Calc'latoarele 3Ma$n#ra&e4 constituie o categorie situata intre minicalculatoare si supercalculatoare, operand la viteze ridicate si administrand un volum foarte mare de date. !rocesorul foarte comple%, volum mare de stocare, sistemul de intrare$iesire orientat pe gestionarea de statii de lucru, permit accesul multiutilizator (sute ... mii de utilizatori simultan). @ecesita instalatii speciale si proceduri de mentinere in functiune, au costuri de intretinere foarte ridicate. unctioneaza de regula fara intrerupere, acces controlat la date si sistem de protectie adecvat. +'percalc'latoarele sunt cele mai puternice, comple%e si scumpe sisteme electronice de calcul. (u procesorul format dintr"un numar foarte mare de microprocesoare (de ordinul miilor), proiectate sa lucreze in paralel. Costuri dar si performante foarte ridicate. *in punct de vedere al marimii (fizice dar si a performantei), vitezei de lucru, costuri, utilizari specifice, putem face urmatoare clasificare a calculatoarelor personale: De"5top calculator de tip clasic, la care monitorul este asezat pe carcasa unitatii centrale ce se afla pe birou. To er acel calculator la care carcasa unitatii centrale este mai ingusta dar mai inalta decat la des9top si este asezat langa monitor sau langa birou. Laptop-note.oo5 calculator usor de transportat, construit pentru a fi folosit in afara biroului, avand o sursa independenta de alimentare (acumulatori). Componente mici si usoare, cu consum redus de curent. /ai scumpe decat un des9top. Pal& PC )Pal&top! Hand%old! Organ$0er* se utilizeaza ca blocnotes, agenda telefonica, calculator de buzunar, calendar. acilitati: posibilitatea transferului de date cu un !C, recunoasterea scrisului de mana, accesarea +nternetului. !rocesarea de te%t posibila dar destul de dificila. PDA )Per"onal D$g$tal A""$"tant* asistent digital personal: dispozitiv de dimensiuni foarte mici, combina facilitati de calcul, telefon$fa%,cu cele de retea- folosesc un stilou special in locul tastaturii, pot recunoaste scrisul sau vocea. !returi mari si numar de aplicatii limitate. 1.6. Per#or&anta calc'lator'l'$ 'tructura unui calculator presupune e%istenta componentelor %ard si "o#t, deci performanta sa in functionare este data de cele obtinute de fiecare din acestea. Cativa factori de ordin te)nic care influenteaza performanta !C"ului: viteza procesorului dimensiunea memoriei ;(/
A

 dimensiunea )ard"dis9"ului dimensiunea memoriei cac)e viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date.

HARD7ARE 1.8. ,n$tatea centrala de prel'crare .C! B .nitatea Centrala de !relucrare B Central !rocessing .nit B C!.. 'e afla in interiorul calcasei calculatorului, este montata pe placa de .a0a )&a$n.oard - &ot%er.oard*. !laca de baza este placa principala dintr"un calculator. C!., memoria, interfete pentru dispozitive de stocare a datelor si pentru periferice standard. *intre functiile procesorului putem aminti: e%ecuta instructiuni individuale pentru programe si controleaza operatiile efectuate de alte componente ale computerului realizeaza calcule si operatii logice. iecare microprocesor este alcatuit din mai multe micromodule interconectate prin intermediul unor cai de comunicatie numite &ag$"trale $nterne, pe care circula date sau instructiuni, a caror viteza de deplasare depinde de: lat$&e numarul benzilor de circulatie- deoarece pe fiecare banda circula un bit, se poate vorbi despre latimi convenabile >, 1?, ,&, ?1 sau 1&> biti transmisi in paralel. #rec/enta de tact numarul de pasi de lucru (tacturi) pe care poate sa ii faca procesorul in fiecare secunda- se masoara in /Cz$GCz. 1.9. Me&or$a Me&or$a $nterna este zona de stocare temporara a datelor dintr"un calculator. Termenul memorie este folosit pentru a desemna cipurile reale capabile sa pastreze datele. *eoarece calculatorul recunoaste numai doua stari, datele supuse prelucrarii sunt transformate in siruri de cifre de : si 1, indiferent de tipul de memorie. B$t"ul (bina3 digit cifra binara) reprezinta cea mai mica unitate de date e poate fi reprezentata si prelucrata de calculator. O succesiune de > biti formeaza un .;te sau octet, cea mai mica unitate de date ce poate fi prelucrate si reprezentata de catre memoria unui sistem de calcul. *eoarece datele reprezentate in memorie ocupa o succesiune de b3tes, acestea sunt e%primate in multiplii unui b3te astfel:
>

1 9ilob3te (97) 1 megab3te (/7) 1 gigab3te (G7) 1 terrab3te (T7) 1 petab3te (!7) 1 e%ab3te (27)

B 14&1 b3tes B 14&1 9b3tes B 14&1 /b3tes B 14&1 Gb3tes B 14&1 Tb3tes B 14&1 !b3tes

&14 b3tes &14 9b3tes &14 /b3tes &14 Gb3tes &14 Tb3tes &14 !b3tes

;eprezentarea in memorie a datelor$informatiilor se realizeaza la nivel de: b3te (octet cuvant de memorie B & b3tes B 1? biti cuvant dublu B 1 b3tes B ,& biti cuvant cvadruplu B > b3tes B ?1 biti Me&or$a e1terna sau "'pl$&entara este aceea care foloseste dispozitive speciale pentru3 stocarea datelor: )ard dis9, C*, flopp3 dis9, disc :+!. Me&or$a cac%e este un mecanism de stocare de mare viteza. !oate fi sau o sectiune rezervata din memoria principala, sau un dispozitiv independent. .neori este incorporata in ar)itectura procesorului. 1.<. D$"po0$t$/e de $ntrare !rin intermediul dispozitivelor de intrare, utilizatorul introduce informatii in calculator. Ta"tat'ra reprezinta un periferic standard, cel mai utilizat, principalul dispozitiv cu a#utorul caruia se introduc datele in calculator, este inclusa in cadrul minim de dotare al unui calculator. Cu a#utorul acesteia se pot introduce in calculator diferite informatii: date, programe, comenzi, te%te. Cuprinde = categorii de taste: taste de introducere te%t (alfanumerice), taste numerice, taste de deplasare a cursorului, taste functionale, taste speciale. .nele tastaturi au si taste de navigare pentru +nternet. Mo'"e='l dispozitiv de intrare, parte integranta a interfetei grafice, care controleaza miscarea cursorului (pointer) pe un ecran de afisare. (re dimensiune redusa, poate fi deplasat pe o suprafata rigida si plana, contine cel putin un buton cu utilizari diferite, in functie de programul care trebuie e%ecutat. /ouse"ul este important pentru interfata grafica spre utilizator deoarece optiunile si obiectele se pot puncta si apoi e%ecuta cu un cl$c cu butonul mouse"ului. (stfel de aplicatii sunt deseori numite po$nt=and=cl$c. 2ste folositor pentru programele grafice care permit folosirea sa ca pe un stilou, creion, pensula, etc. o &ecan$c are o bila metalica sau de cauciuc ce se poate roti in toate directiile mutand corespunzator indicatorul pe
D

ecran, sensul de miscare fiind detectat prin senzori incorporati o opt$c pentru detectarea miscarii se foloseste un raza laser- deplasarea se face utilizand o suprafata speciala, dotata cu o grila. 0a dispozitive mai noi aceasta grila nu mai este necesare. ;aspunde mai rapid si mai precis decat cele mecanice, sunt mai scumpe. o opto&ecan$c folosesc o combinatie de te)nologii optice si mecanice, dar nu necesita suprafete speciale. Trac5.all ).$la r'lanta* dispozitiv de intrare ce poate fi considerat un mouse asezat pe spate- mutarea cursorului se poate face prin rotirea bilei cu a#utorul degetelor$palmei. *e obicei e%ista de la 1 la , butoane plasate langa bila. !ermite indicarea, selectarea, inserarea (la fel ca si un mouse) si este folosit intr"o +nterfata Grafica cu .tilizatorul (G.+). (vanta# principal: nu necesita o suprafata de lucru, putand fi asezat oriunde. olosit la calculatoare portabile in locul unui mouse (laptop) To'c%pad mica suprafata sensibila la atingere, folosit ca dispoztiv de punctare pe unele calculatoare portabile. *eplasarea pointer"ului pe ecran se face prin mutarea degetului peste pad. +canner dispozitiv care poate citi te%tul sau ilustratiile tiparite pe )artie si transforma informatiile intr"o forma pe calculatorul o poate folosi. .n scanner digitizeaza imaginea, imparte imaginea intr"o grila de puncte si asociaza fiecarui punct o valoare, 4 sau 1, in raport de culoarea punctului, alb sau negru. o "canner de .$ro' arata ca un copiator, performante medii BE ridicate, functie de caracteristici si pret o "canner de &ana dimensiuni reduse, lent, performante reduse, pentru prelucrarea documentelor mici >o;"t$c5 maneta care se misca in toate directiile controland deplasarea pointerului. 2fecte similare cu cele ale unui mouse, cu deosebirea ca la mouse miscarea cursorului inceteaza odata cu deplasarea, pe cand la #o3stic9 cursorul continua sa se deplaseze in directia in care este indreptat #o3stic9"ul, incetand cu revenirea la pozitia de repaus (initiala) a manetei. olosit in special la #ocuri. L$g%t pen )cre$on l'&$no"* punctator, care foloseste un detector sensibil la lumina pentru selectarea obiectelor de pe un ecran de afisare prin punctare directa. M$cro#on folosit penru a inregistra diverse sunete pe calculator, conecta la placa de sunet. .tilizat in telefonia prin +nternet si la introducerea verbala a comenzilor.
14

1.?. D$"po0$t$/e de $e"$re 2%tragerea datelor se face prin utilizarea unor dispozitive de iesire, specializate, care pot prezenta rezultatele intr"o forma inteligibila, pe suport de )artie sau acustic, agreata de beneficiar. Mon$tor )@$deo D$"pla; ,n$t* dispozitiv standard de iesire o c' t'. catod$c )CRT* cel mai folosit tip de monitor, imaginea se formeaza similar cu aceea de pe ecranul televizorului- ocupa mult spatiu, masa mare, mai ieftin decat unul cu cristale lic)ide o c' cr$"tale l$c%$de (0C* 0iFuid Cr3stal *ispla3) ecrane ce utilizeaza doua straturi de material polarizat, cu o solutie apoasa de cristale lic)ide intre ele, care, la trecerea unui curent electric, se aseaza astfel incat opresc trecerea luminii) Cal$tatea 'n'$ &on$tor e"te data deA &ar$&e dimensiunea diagonalei, masurata in inc) re0ol't$e masurata in pi%eli (puncte de imagine)- cu cat rezolutia este mai ridicata cu atat creste calitatea #rec/enta masurata in Certz, arata de cate ori pe secunda se genereaza pe ecran o noua imagine- frecventa (de refres)) crescuta calitate crescuta a"pect ergono&$c calitatea si cantitatea de radiatii emise de un monitor, cunoscandu"se faptul ca lucrul indelungat la calculator provoaca disconfort ocular. D$"pla; "creen )ecran de a#$"are* reprezinta ecranul de afisare al unui monitor- cele mai multe functioneaza folosind tubul catodic I&pr$&anta dispozitiv care afiseaza pe )artie te%te si ilustratii o c' p$n$ sau &atr$ceale crearea caracterelor se face din alaturarea unor puncte separate, obtinute prin lovirea pinilor (ace mici) cu o banda tusata. *e obicei, este necesara o )artie speciala, perforata pe margini, dar ieftina- deosebit de zgomotoasa. o c' Bet de cerneala caracterele sunt formate din puncte obtinute prin stropire cu cerneala prin duze speciale. 'e foloseste )artie normala, cost mediu, putin zgomotoasa.
11

Calitatea imaginii$te%tului depinde, in afara de calitatea )artiei, de rezolutie (numar de puncte pe inc), masurata in dpi B dots per inc)), viteza de lucru (pagini pe minut) capacitatea de colorare. o la"er foloseste aceeasi te)nologie ca si copiatoarele, pentru imprimare utilizeaza toner si )artie normala. 2%ecuta cele mai bune lucrari, dar au pret ridicat. Caracter$"t$c$le $&pr$&antelorA cal$tatea $&pr$&ar$$ sau rezolutia imprimantei, e%primata prin numarul de puncte tiparite pe inc) /$te0a e%primata prin numarul de caractere tiparite pe secunda (la cele matriceale) sau numarul de pagini tiparite pe minut (la celelalte tipuri) &odal$tatea de al$&entare c' %art$e 0go&ot'l din momentul tiparirii (masurat in decibeli " d7) Plotter"ul trasatorul dispozitiv special pentru trasarea pe )artie a unor planuri si desene te)nice, folosind o penita Bo1e sunt folosite ca dispozitive de iesire pentru sunet. 'unt conectate la placa de sunet. 1.C. D$"po0$t$/e de $ntrare-$e"$re Mode&'l " dispozitiv care permite calculatorului sa transmita date prin liniile telefonice. +nformatiile prelucrate de calculator sunt stocate digital, in timp ce informatiile transmise prin linia telefonica sunt transmise sub forma de unde analogice. /odemul face conversia datelor dintr"o forma in alta To'c% "creen tip de ecran de afisare acoperit cu o folie transparenta sensibila la atingere- punctarea elementelor de pe ecran se face cu degetele. (vanta#: interfata naturala. *ezavanta#: acuratete redusa. 1.D. D$"po0$t$/e de "tocare Hard d$"5 (dis9 fi%) disc magnetic pe care se pot stoca datele intr"un calculator. 'unt superioare celorlalte suporturi de pastrare a informatiilor (viteza de lucru ridicata si capacitate mare de stocare). 0a nivel fizic, este organizat in zone circulare concentrice p$"te fiecare pista fiind impartita in arce numite
1&

"ectoare. 'unt de obicei montate in interiorul calculatorului )ard dis9 inter. Card dis9"ul e%tern este un )ard dis9 care poate fi detasat de la calculator fara a fi necesare desfacerea acestuia. Caracter$"t$c$ t$&p de acce" la date timpul necesar pentru accesul la un sector (>= .. ?= ms)- cu cat viteza de rotatie este mai mare, cu atat accesarea datelor se realizeaza mai rapid /$te0a de tran"&$"$e a datelor cantitatea de informatii citite intr"o secunda CD=ROM Compact *is9 ;ead Onl3 /emor3 tip de disc optic ce permitee stocarea unei mari cantitati de date (?=4 .. A44 /7) *atele se inscriptioneaza cu un aparat special si nu mai pot fi sterse sau modificate o D$n p'nct de /edere al po"$.$l$tat$lor de $&pr$&areA CD=R imprimabile o singura data CD=R7 imprimabile de mai multe ori D$"c ZIP dispozitiv de stocare cu capacitate de memorare de 144 pana la ,44 /7 D$"5 >AZ dispozitiv de stocare cu capacitate de pana la 1 G7 Flopp; d$"5 )d$"c%eta* disc magnetic fle%ibil, portabil, cu timp de acces mare si capacitate mica. 'e folosesc tot mai putin, date nu se pot pastra timp indelungat in siguranta. !oate memora in general 1,1> /7 o Caracter$"t$c$: A/antaBe toate calculatoarele au unitate de disc)eta astfel incat o disc)eta se poate citi oriunde costul de ac)izitie redus De0a/antaBe se defecteaza foarte usor au capacitate de stocare redusa

!entru a putea lucra cu mediile de stocare ()ard dis9, flopp3 dis9) acestea trebuie initial #or&atate. lopp3 dis9"urile le cumparam, de obicei, formatate. For&atarea este necesara pentru ca mediul respectiv sa fie compatibil cu sistemul de operare folosit. !rin formatare, sistemul de operare sterge toate informatiile legate de gestiunea suportului, testeaza si eventual marc)eaza zonele cu defecte. *atorita capacitatii mari de stocare, C*"urile sunt cele mai bune medii de stocare pentru apl$cat$$le &'lt$&ed$a. Calculatoarele folosite pentru aceste aplicatii sunt mai scumpe, deoarece trebuies ec)ipate astfel incat sa permita
1,

prezentare de te%te, grafica, video, animatie si sunet. (ceste calculatoare se numesc PC &'lt$&ed$a si au caracteristicile: permit folosirea de simboluri grafice permit folosirea de sunete pot fi rulate #ocuri pot fi ascultate C*"uri cu muzica permit folosirea de bo%e permit folosirea de microfoane Termenul de &'lt$&ed$a desemneaza o metoda de prezentare a informatiei pe un computer, folosind mai multe metode: te%t, imagine grafica, sunet, imagine video, etc. !rogramele multimedia sunt folosite la: prezentari materiale pentru pregatire pe cmputer Computer 7ased Training C7T #ocuri publicitate aplicatii pentru afaceri

+OFT7ARE 2.1. D$#er$te t$p'r$ de "o#t are .n sistem de calcul nu poate sa prelucreze date fara sa fie programat. .n program consta dintr"o succesiune de instructiuni ce converg catre solutia problemei ce trebuie sa fie rezolvata. 2%ista & categorii de programe: progra&e de "$"te& care coordoneaza modul in care lucreaza componentele sistemului si ofera asistenta in functionarea programelor de aplicatii. 'e spune ca ele alcatuies "o#t are de .a0a si constau in programe de nivel #os (lo8 level) care interactioneaza cu calculatorul la nivelul sau de baza. 'unt proiectate astfel incat sa faciliteze utilizarea eficienta a resurselor sistemului de calcul, sa ofere instrumente pentru dezvoltarea si e%ecutia programelor de aplicatie. (ceste programe sunt elaborate pentru anumite sisteme de calcul si nu se pot folosi pe alte tipuri. 2le sunt furnizate de catre producatorii sistemelor de calcul sau de catre firme specializate. progra&e de apl$cat$$ destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicatii. 'e spune ca alcatuiesc "o#t are de apl$cat$$. (ceste programe efectueaza prelucrari ale datelor, in
11

concordanta cu cerintele informationale necesare- sunt realizate in principal de firme specializate de soft8are. +$"te&'l de operare )+O* ansamblul de proceduri manuale si module de program de sistem prin care se administreaza resursele sistemului de calcul (procesoare, memorie, periferice, informatii) ce asigura utilizarea eficienta a acestor resurse si ofera utilizatorului o interfata cat mai comoda pentru utilizarea sistemului de calcul. 'O reprezinta interfata dintre componentele )ard8are si utilizator. !entru a raspunde rolului de interfata )ard8are"utilizator, ma#oritatea sistemelor de operare sunt organizate pe doua nivele: #$0$c mai apropiat de )ard8are, cu care interfereaza printr"un sistem de intreruperi log$c mai apropiat de utilizator, interfernad printr"un sistem de comenzi, limba#e de programere, utilitare Corespunzator acestor doua niveluri, sistemele de operare cuprind, in general, doua categorii de programe: de co&anda "$ control pentru coordonarea si controlul tuturor functiilor (procese de intrare$iesire, e%ecutia intreruperilor, etc) de "er/$c$$ )prel'crar$* e%ecutate sub supraveg)erea programelor de comanda si control, utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de aplicatie. 2.2. Pr$nc$palele #'nct$$ ale 'n'$ "$"te& de operare !rincipale functii sunt: ge"t$'nea prel'crar$lor ofera posibilitati de pregatire si lansare a programelor de aplicatie. !entru aceasta sistemul de operare trebuie sa dispuna de: o un ed$tor de te1te, pentru introducerea si modificarea unui progra& "'r"a (program scris intr"un limba# de programare) o un tran"lator pentru limba#ul de programare folosit (asamblor, compilator, interpretor), pentru traducerea instructiunilor din programul sursa intr"un limba# recunoscut de sistemul de calcul (program obiect) o un ed$tor de legat'r$ pentru realizarea legaturii intre modulele obiect in vederea construirii structurii pe segmente, necesare e%ecutiei programelor (program direct e%ecutabil). (cesta se incarca in memorie de caatre componenta sistemului de operare numita $ncarcator )loader* si din acel moment e%ecutia poate avea loc.
1=

 ge"t$'nea re"'r"elor identificarea programelor ce se e%ecuta, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice si a cerintelor privind protectia datelor ge"t$'nea #$"$erelor realizeaza separarea fisierelor incarcate in memorie si grupeaza fisierele pe diferiti utilizatori #ac$l$tat$ p'"e la d$"po0$t$a 't$l$0ator'l'$ referitor la compresia datelor, sortarea, interclasarea, catalogarea si intretinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile plan$#$care e1ec't$e$ l'crar$lor dupa anumite criterii timp de e%ecutie, prioritati, etc astfel incat unitatea centrala sa fie utilizata eficient coordonarea e1ec't$e$ "$&'ltane a &a$ &'ltor progra&e prin urmarirea modului de e%ecutare a instructiunilor, depistarea si tratarea erorilor, lansarea in e%ecutie a operatiilor de intrare$iesire. a"$"tarea e1ec't$e$ progra&elor de catre 't$l$0ator printr"o interfata prietenoasa, atat la nivel )ard8are cat si la nivel soft8are. *intre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot aminti: *O', Gindo8s D=$D>, Gindo8s @T, Gindo8s &444, Gindo8s H!, /ac O', 0inu%, .ni%, @ovell. 2.6. Apl$cat$$ "o#t are (plicatiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul intr"o problema specifica si pentru a indeplini o anumita sarcina (procesare te%t, *T!, aplicatii grafice, C(*, etc). 2%ita diferite programe avand o functie specifica: Progra&e de co&'n$cat$$ ( Ia)oo /essenger, Outloo9 2%press cu a#utorul carora se pot trimite mesa#e si comunica cu diferite persoane indiferent de localizarea geografica Progra&e de &an$p'lare "$ ge"t$'ne a #$"$erelor ( (pple O' D, 0inu% Gindo8s 2%plorer cu a#utorul carora se pot crea, sterge sau redenumi fisiere Progra&e de na/$gare pe 7EB ( @etscape @avigator, +nternet 2%plorer, Opera cuu a#utorul carora putem accesa si vizualiza diferite pagini pe +nternet Progra&e de proce"are de te1t ( Gord!ro, 'tarOffice *ocument, /icrosoft Gord cu aceste programe se pot accesa informatii sub forma de te%t, avand posibilitati de editare, salvare si imprimare a documentului1?

 Progra&e de calc'l ta.elar ( /icrosoft 2%cel, 0otus 1"&",, 'tarOffice 'preads)eet cu a#utorul carora putem manipula date numerice e%istente in tabele de calcul Progra&e de ge"t$'ne a .a0elor de date ( ilema9er !ro, /icrosoft (cces, (pple Gor9s putem organiza colectii mari de date pentru ca informatia sa fie disponibila utilizatorului prin realizarea de interogari si a e%tragerilor de date Altele ( pentru domenii specializate: (dobe +llustrator, Juar9 2%press, Corel *ra8 *eci putem enumara: programe de procesare de te%t programe de calcul tabela programe de baza de date programe de prezentari programe de posta electronica programe de navigare pe internet programe de contabilitate programe de salarii altele

2.8. Inter#ata Gra#$ca c' ,t$l$0ator'l Inter#ata Gra#$ca c' ,t$l$0ator'l (G,I Grap)ic ,ser Interface) .n program ce utilizeaza o interfata grafica utilizeaza de obicei un sistem de operare bazat pe ferestre. (cest program afiseaza in ferestrele de pe ecran maniuri, simboluri, suprafete de lucru si ferestre pentru aplicatii, dispozitive grafice folosite in interactiunea cu calculatorul, pictograme, butoanne, casete de dialog, iar utilizatorul controleaza aceste ferestre cu a#utorul unui mouse. (vanta#ele folosirii G.+: interactiunea cu cumputerul mai usoara si mai eficienta pentru utilizator simplificarea instructiunilor comple%e, realizata cu a#utorul pictogramelor si meniurilor initiere intuitiva a comenzilor catre calculator programele si fisierele sunt mai usor de manuit si organizat Componentele de baza ale interfetei grafice sunt: $nd$cator in general arata ca o sageata d$"po0$t$/ de p'nctare un mouse sau un trac9ball care permite selectarea obiectelor de pe ecran

1A

 p$ctogra&e )$con"* mici desene care reprezinta comenzi, fisiere sau ferestre, ce pot fi activate cu a#utorul mouse"ului de"5top zona de ecran unde se afla pictogramele suprafata de lucru #ere"tre zone ale ecranului in care se e%ecuta activitati diferite &en$'r$ contin comenzile care se pot selecta pentru a fi e%ecutate

2.9. Etapele real$0ar$$ 'ne$ apl$cat$$ "o#t are 2tapele standard ale realizarii unui program sunt: 1. +e&nalarea nece"$tat$$ unui program "t'd$' de #e0a.$l$tate. ;ealizarea unui studiu pentru a vedea cerintele, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca programul. Etapa de anal$0a. &. Pro$ectarea programului (de"$gn) realizarea bazelor de date, stabilirea functiilor necesare prelucrarii ,. Real$0area programului etapa de progra&are 1. Te"tarea programului in aceasta etapa programul este implementat in paralel cu cel e%istent sau se realizeaza testarea lui in cadru restrans (al unei sectii sau departament) =. I&ple&entarea programului: odata testat si eventual imbunatatit, programul este gata pentru implementare, de data aceasta in totalitate, fara a mai necesita un alt program in paralel ?. @er$#$carea ( studierea modului in care programul respectiv raspunde tuturor cerintelor beneficiarului A. Intret$nereA actualizare, modificare in functie de sc)imbarea conditiilor reale

Retele $n#or&at$onale 2.<. LAN! 7AN Retea ( Net or5 ( grup de doua sau mai multe calculatoare conectate impreuna. Calculatoarele dintr"o retea sunt numite noduri. Local Area Net or5 ( LAN ( retea locala in care calculatoarele sunt localizate foarte aproape unele de altele, in aceeasi intreprindere sau cladire Metropol$ta Area Net or5 ( MAN retea metropolitana se intinde pe teritoriul unui oras sau spatiu aglomerat 7$de Area Net or5 ( 7AN ( retea de larga acoperire comunicare intre calculatoare aflatre la o distanta foarte mare unele de altele (c)iar in alta tara)
1>

 Glo.al Area Net or5 ( GAN retea globala este reteaua care cuprinde toata lumea, legand intre ele calculatoarele de pe intreg globul. Cea mai renumita retea globala este Internet'l. !entru a clasifica tipurile de retele se pot folosi mai multe criterii ar)itectura determina clasificare in o retele p'nct la p'nct peer to peer fiecare statie de lucru are capabilitati si responsabilitati ec)ivalente fiecare calculator are acces la resursele, programele, bazele de date aflate pe celelalte calculatoare o retele cl$ent="er/er fiecare calculator cl$ent este conectat la un calculator central numit "er/er unde acceseaza aplicatiile de care are nevoie si pe care le foloseste. 2%ista retele un cadrul carora statiile de lucru nu constituie decat monitoare si tastatura fara a avea )ard propriu, ele transmitand toate datele serverului, fara a face nici o operatiune proprie in afara consultarii$incarcarii datelor de la monitor$tastatura. (cestea poarta numele de ter&$nale ne$ntel$gente. +n cazul in care acestea dispun de procesor propriu si fac o serie de operatii cu resursele proprii poarta denumirea de ter&$nale $ntel$gente. topolog$a ( aran#area geometrica a sistemului de calculatoare o &ag$"trala ).'"* ( calculatoarele sunt asezate analog cu locurile dintr"un autobuz o "tea )"tar* ( asezare sun forma de stea a calculatoarelor o $nel )r$ng* ( calculatoarele sun asezate in cerc protocol'l set de reguli si semnale pe care calculatoarele din retea le folosesc pentru a comunica. .nul din cele mai importante protocoale pentru retelele 0(@ este numit Et%ernet. (vanta#ele utilizarii calculatoarelor in retea: permit parta#area utilizarii resurselor indiferent de localizarea lor fizica permit accesarea programelor la distanta permit accesarea bazelor de date la distanta realizeaza o comunicare mai rapida intre oameni (sub forma de te%t, imagini, sunete) videoconferinte pentru educatia la distanta posibilitatea pentru anumite persoane de a lucra acasa (tele8or9ing) reducerea costurilor 2.?. Intranet. E1tranet
1D

Intranet este retea de comunicare asemanatoare internetului, ce utilizeaza aceleasi instrument, in special bro8ser"ele 888. Cuvant +ntranet este folosit din prefi%ul +ntra corespunzator termenului interior si a termenului net ce inseamna retea. *iferenta intre +ntranet si +nternet este aceea ca reteaua +ntranet este o retea privata si interna unei companii. Termenul +ntranet este relativ nou si nu prea bine definit.2%ista diferite definitii care afirma faptul ca o retea +ntranet poate fi conectata la +nternet, sau poate folosi +nternetul, in timp ce alte definitii subliniaza importanta separarii totale de +nternet, aceasta fiind prote#ata de bariere (fire8alls). Cuvantul E1tranet este format din prefi%ul e%tra corespunzator termenului e%terior si a termenului net retea. 2%tranetul este folosit de obicei in e%terior cu scopul de a imbunatati comunicarea intre diferite organizatii, clienti, fara a pre#udicia securitatea electronica. 2%tranetul este o e%tensie a unei retele +ntranet, ce permite comunicarea intre anumite institutii si oameni din aceasta retea, oferind un acces limitat la reteaua +ntranet a acestor organizatii. *iferenta intre 2%tranet si +ntranet consta in aceea ca 2%tranetul este o retea e%terioara corespunzatoare anumitor firme, retea ce permite si accesul limitat la reteaua +ntranet a acelor firme, pe cand internetul nu permite accesul la reteaua +ntranet a firmelor. 2.C. Internet'l Internet'l este: un sistem cu o dezvoltare foarte rapida ce cuprinde computere interconectate si care faciliteaza serviciile de transfer de date (posta electronica), Gorld Gide Geb, transfer de fisiere, transfer de stiri. o retea globala de calculatoare care leaga guverne, universitati, companii si multe alte retele si utilizatori o retea globala ce conecteaza mai mult de & milioane de calculatoare +nternetul este descentralizat prin insusi modul sau de proiectare. iecare calculator din internet, %o"t sau ga0da este independent. Cele mai importante servicii oferite de +nternet sunt: 7orld 7$de 7e. ) * ( serviciu multimedia, este un sistem de servere internet care permit lucrul cu documente in format special, create intr"un limba# numit HTML (C3per Te%t /ar9up 0anguage) ce permite grafica si legaturi %;perl$n5. e=&a$l ( posta electronica pe internet c%at conversatie pe internet prin introducerea te%telor pe calculator
&4

 %e "gro'p ultimile noutati pe anumite teme #tp serviciu pentru copierea fisierelor sau programelor de pe internet pe calculatorul propriu 'erviciul ofera posibilitatea accesului la o cantitate imensa de informatii, fapt ce duce la necesitatea stabilirii unor metode de selectare a datelor care ne intereseaza, cerinta indeplinita de un &otor de ca'tare. .n &otor de ca'tare este un program care permite utilizatorilor sa gaseasca diverse informatii pe +nternet. +n sens mai larg poate fi definit ca un program care gaseste informatia intr"o baza de date. 2.D. ,t$l$0area tele#on'l'$ pentr' conectarea la Internet !entru a se e%ecuta o conectare la internet (folosind o linie telefonica) este nevoie de: &ode& care transforma informatiile transmise de calculator in semnale electrice (analogice) si invers. (ceste informatii se transmit pe linia telefonica pana la firma care ofera legatura la internet (+nternet 'ervice !rovider +'! urnizor 'ervicii +nternet), care ofera accesul la internet l$n$e tele#on$ca prin intermediul careia se va realiza conectarea Pro/$der'l de Internet ( I+P ( cel care detine un contract de oferire a serviciilor de internet si care ofera posibilitatea accesarii internetului cu plata serviciilor doar pana la sediul acestuia. C)iar daca se acceseaza pagini +nternet aflate la mare distanta, se plateste ca si cand totul s"ar afla la sediul firmei furnizoare. .ro "er de e. ( program folosit la vizualizarea paginilor in format %t&l progra& de po"ta electron$ca folosit la trimiterea si primirea de mesa#e scrise progra& de teleco&'n$cat$$ utilizat la realizarea teleconferintelor !entru cone%iunea la +nternet prin cablul telefonic se pot folosi mai multe t$p'r$ de cone1$'n$A P'.l$c + $tc% Telep%one Net or5 )P+TN* = reteaua telefonica, construita pentru a transmite sunete, in format analogic. !entru a realiza cone%iunea calculatorului in reteaua !'T@ este nevoie de un modem Integrated +er/$ce" D$g$tal Net or5 )I+DN* ( standard mondial pentru transmiterea digitala de semnal telefonic si
&1

servicii de date catre utilizatori particulari. *ate sunt transmise in format digital si nu mai este necesar modemul. A";&etr$c D$g$tal +'."cr$.er L$ne )AD+L* ( linie asimetrica de legatura. (simetric se refera la faptul ca viteza de primire a datelor este diferita de cea de transmitere a datelor, fiind mai rentabil pentru cei care vor mai mult sa consulte decat sa transmita informatii pe internet. (*'0 suporta viteze de pana la 1.= /bps la primire si de pana la ,>1 Kbps la trimitere. 2.1:. +e&nal analog$c. +e&nal d$g$tal. Mode&. Rata de tran"#er. +e&nal'l analog$c utilizat la sistemele de comunicare este un semnal electric ce variaza in stransa corelatie cu un semnal produs pe un traductor. Frec/enta sau a&pl$t'd$nea semnalului pot varia in functie de sc)imbarile unor fenomene sau caracteristici: sunet, lumina, caldura, presiune. +e&nal'l d$g$tal este un semnal ce variaza doar la intervale regulate de timp si contine una sau mai multe amplitudini pentru fiecare interval. Mode&'l este un dispozitiv electronic care permite calculatoarelor sa trimita informatii pe distante mari cu a#utorul liniilor telefonice. Toate aceste retele de transmitere a datelor au o anumita viteza de transmisie, viteza care in cazul retelelor digitale se masoara in .p" ).$t$ pe "ec'nda*.

,TILIZAREA TEHNOLOGIEI INFORMATIEI IN @IATA DE ZI C, ZI 6.1. Calc'lator'l la "er/$c$' +n general calculatoarele sunt mai eficiente decat oamenii, in domeniile ce necesita un volum mare de calcule, datorita rapiditatii cu care efectueaza aceste calcule si a preciziei cu care le realizeaza. 2%ista numeroase situatii de luare a deciziilor, in care calculatoarele opteaza pentru o decizie mai buna decat oamenii. +n general, pentru oameni ar fi necesara o perioada mare de timp pentru a lua in considerare toate alternativele posibile, astfel ca in momentul in care s"a luat o anumita decizie, aceasta poate sa nu fie cea mai buna, deoarece intre timp, unele conditii s"au sc)imbat. *atorita faptului ca sistemele sunt foarte dinamice in timp, in anumite situatii calculatoarele pot alege decizia optima. *ar acest lucru nu trebuie generalizat, sunt situatii in care intervin si alti factori de natura umana de care calculatoarele nu pot tine seama. ,t$l$0area calc'latoarelor $n d$#er$te do&en$$ de act$/$tate
&&

Calculatoarele sunt folosite in numeroase domenii: la nivel guvernamental, in afaceri, in medicina, in invatamant, etc. 2%ista diferite aplicatii construite pentru: do&en$'l ad&$n$"trat$/ )$ncl'"$/ cel g'/erna&ental* calculatoarele sunt folosite in numeroase actiuni decizionale, precum si pentru colectarea ta%elor, fara a mai fi nevoie sa se astepte in fata unui g)iseu, pentru a plati aceste ta%e. +ntr"un sens mai larg e%ista dezbateri daca datorita calculatorului vom a#unge de la democratie reprezentativa la democratie participativa. ( aparut astfel conceptul de vot electronic, prin care oamenii pot vota cu a#utorul calculatoarelor, fara a mai fi nevoie sa se deplaseze la centrele de votare. &ed$'l de a#acer$ reprezinta un domeniu in care calculatoarele capata o tot mai larga aplicabilitate datorita rapiditatii cu care trebuie luate deciziile, a cantitatii mari de informatii ce pot influenta aceste decizii, precum si a volumului de date ce se ve)iculeaza. Cateva dintre aplicatiile soft8are folosite uzual in mediul de afaceri sunt: o MI+ /anagement +nformation '3stems 'istem +nformational de /anagement o EI+ 2%ecutive +nformation '3stems 'istem 2%ecutiv +nformational o Proce"are de te1t o Calc'l ta.elar o Apl$cat$$ pentr' "alar$$ o Progra&e de conta.$l$tate o CAD Computer (id *esign !roiectare asistata de calculator o (plicatii de e"mail, navigare pe 8eb, etc. a/$at$e "$ tran"port'r$ ( pentru diri#area traficului aerian do&en$'l .ancar calculatoarele au o foarte mare utilizare, fiind folosite pentru calculul dobanzilor, la inregistrarea depozitelor sau a creditelor acordate, la crearea si gestionarea bazei de date a clientilor, etc. do&en$'l &ed$cal pe langa intocmirea unei baze de date a pacientilor, calculatoarele au intrebuintari comple%e, fiind utilizate cu mare precizie in urmarirea anesteziilor si laboratoarele de analize. Cu a#utorul calculatoarelor se pot observa mai usor diferite anomalii, pe care un doctor nu le"ar putea descoperi cu oc)iul liber. 2%ista diferite instrumente electronice folosite la realizarea operatiilor, in care este necesara mare precizie si care sunt benefice pentru pacienti (de e%emplu operatiile realizate cu a#utorul laserului in urma carora pacientii
&,

se refac mult mai repede decat in cazul operatiilor clasice). Calculatoarele sunt folosite pentru a coordona folosirea ambulantelor astfel incat acestea sa poata raspunde cat mai prompt diferitelor cerinte. do&en$'l ed'cat$onal cu a#utorul calculatorului se poate invata de acasa fara a mai fi nevoie de deplasarea catre o institutie de invatamant si fara a depinde de un anumit program. Cu a#utorul unei cone%iuni la +nternet se pot cauza mai multe cursuri dintr"un anumit domeniu avand astfel accesl la mai multe opinii (spre deosebire de modalitatea clasica de predare in care avem prezentata doar opinia profesorului de curs). 2ducatia cu a#utorul calculatorului se numeste C7T Computer 7ased Training. o A/antaBe: se invata in ritmul propriu, autoimpus C7T poate fi facuta pe internet acasa sau la serviciu materialul C7T poate fi accesat in orice moment nu este necesara participarea la nici un curs o De0a/antaBeA nu se interactioneaza cu alti studenti se comunica mai greu cu profesorul motivarea se face mai greu Tele or5$ng munca acasa aceasta permite lucrul de acasa fara a mai fi nevoie de deplasarea la sediul organizatiei pentru care se lucreaza. o A/antaBeA reducerea spatiului de lucru pentru organizatii persoanele care lucreaza acasa se concentreaza mai mult pe sarcina primita deoarece se stie faptul ca, in cadrul firmei apar mereu noi sarcini, astfel incat unele dintre ele pot fi ignorate sau amanate. e%istenta unui program fle%ibil, pentru persoanele ce lucreaza acasa o De0a/antaBeA se reduc relatiile interumane nu se creeaza o cultura de firma, ceea ce este un lucru deosebit de important este mai greu de lucrat in ec)ipa, deoarece persoanele din ec)ipa nu se cunosc foarte bine intre ele. 6.2. L'&ea electron$ca
&1

6.2.1. Ter&en'l de po"ta electron$ca )e=&a$l* Po"ta electron$ca a devenit o modalitate foarte folosita de comunicare si trimitere a mesa#elor. (cestea pot fi trimise in format electronic de la un computer la alt computer, folosind o retea de conectare a computerelor cum ar fi 2t)ernet sau +nternet, sau prin sistee pe linie telefonice. !osta electronica este utilizata foarte mult datorita: costului redus este mult mai ieftina trimiterea unui mesa# cu a#utorul posteielectronice, decat modalitatea clasica de corespondenta. *e e%emplu, daca se doreste trimiterea mesa#ului intr"o tara straina, costul acesteia este de circa 14 ori mai mare decat trimiterea mesa#ului cu a#utorul postei electronice. viteza transmiterea si primirea mesa#elor se realizeaza aproape instantaneu, variaza in functie de viteza de conectare si de dimensiunea mesa#ului. accesibitate se pot trimite si primi mesa#e, oriunde si oricand, daca e%ista un calculator cu o cone%iune internet. (vana#e: transmiterea rapida catre orice loc din lume mi#loc ieftin si eficient de comunicare permite folosirea de liste de distribuire a mesa#elor foloseste instrumente de gestiune a mesa#elor *ezavanta#e: un fisier atasat poate contine un virus de computer poate avea loc o supraincarcare a cutiei postale se pot produce erori si negli#ente in folosirea e"mail"ului se obtin foarte multe mesa#e nefolositoare (#un9 mail) 6.2.2. Ter&en'l de co&ert electron$c )e=co&&erce* Comertul electronic ofera posibilitatea realizarii de tranzactii comerciale, cumpararii si vanzarii de bunuri si servicii, folosind +nternetul sau alte retele. !entru a comanda anumite produse prin intermediul calculatorului, va trebui completat un formular cu datele personale de identificare, adresa, telefon, etc. 6.2.6. A/antaBe "$ de0a/antaBe *ezvoltarea sistemelor de plata non"cas), a comertului electronic, a telefoniei mobile si, in general a tuturor mi#loacelor de transmisie de date, care necesita criptare sau autentificare, a condus la crearea unei noi situatii #uridice. (ceasta, a fost rezolvata, intr"o serie de state, fie printr"o lege cadru a semnaturii
&=

electronice, fie prin legi specifice, in care este reglementata semnatura electronica intr"un anumit domeniu. (vanta#e: se pot comanda produsele dorite la orice ora din zi sau din noapte se pot cauta produse din toate domeniile fara a mai fi nevoie sa se faca deplasarea dintr"un magazin intr"altul puteti primi produsele acasa fara a mai fi nevoie sa va deplasati pentru a ac)izitiona aceste produse *ezavanta#e: desocializarea oamenilor sisteme de plata nesigure cumpararea produselor din magazine virtuale (cu consecinte asupra determinarii calitatilor reale ale produselor) Odata cu cresterea numarului de utilizatori ai comertului electronic, a ariei de folosire a acestuia, au aparut probleme noi, care nu au fost prevazute initial. .na dintre problemele deosebite cu care s"au confruntat informaticienii profesionisti si utilizatori la sfarsitul secolului &4 a fost problema I&K. (ceasta a aparut deoarece marea ma#oritate a computerelor folosesc numai ? digiti pentru a inregistra data, cu numai & digiti alocati pentru an, cu consecinta ca multe sisteme puteau genera erori daca nu se luau masuri adecvate pentru a se face calculatoarele compatibile pentru anul &444. +anatate "$ "$g'ranta. Med$' de l'cr'. 6.6. Ergono&$e +n aceasta categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sanatos de lucru, si anume: pastrarea unei distante optime fata de monitor, pentru a evita afectarea oc)ilor, utilizarea ecranelor de protectie. pozitionarea adecvata a monitorului, mouse"ului si tastaturii utilizarea unor scaune reglabile distanta adecvata pentru genunc)i si coapse de la birou sau terminal tastatura ergonomica cu un design ce permite o pozitionare corecta a mainilor luminozitate si aerisire buna a incaperii pauze de 14 minute dupa fiecare =4 minute in fata calculatorului 6.8. Pro.le&e de "anatate
&?

olosirea calculatorului necesita realizarea unor miscari stereotipe (miscari dese ale gatului, coatelor) ce pot duce la anumite afectiuni ale gatului, umerilor, coloanei vertebrale, etc. (ceste afectiuni se datoreaza miscarilor repetate, concept ce se numeste ;'+ ;epetitive 'train +n#ur3 (ccidentare cauzata de miscari repetate. 'e pot enumera cateva dintre problemele de sanatate cauzate de lucrul cu calculatorul: raniri ale oc)ilor si slabirea vederii oboseala probleme cu spatele dureri de umeri dureri de cap, etc. Cateva norme de protectie care a#uta la crearea unui mediu de lucru sanatos pentru utilizatorii de computere sunt: folosirea unei tastaturi detasabile pentru a evita durerile in maini si brate scaunul utilizat sa fie reglabil, confortabil, cu spatar comod folosirea unui suport pentru cabluri cablurile de alimentare sa fie bine legate si prote#ate genunc)ii trebuie sa fie la o inaltime de ma%. A4 cm de sol asezarea monitorului la distanta potrivita, pentru a evita oboseala oc)ilor asigurarea e%istentei unei surse de lumina pentru a evita oboseala oc)ilor dotarea ferestrelor cu #aluzele a#ustabile pentru a evita stralucirea sau refle%ia luminii tastatura trebuie sa fie detasabila, pentru a limita accidentarile mainilor si a bratelor intreruperi frecvente ale lucrului la computer 6.9. Pro.le&e de "$g'ranta Termenul de siguranta se refera atat la persoana care foloseste computerul, cat si la datele care se prelucreaza. (stfel, lucrul la computer presupune respectarea tuturor regulilor ce trebuie luate in considerare ori de cate ori se lucreaza cu aparate si dispozitive electrice si electronice: evitarea atingerii surselor de curent, evitarea folosirii de cabluri neizolate, etc. 2ste posibil sa se intrerupa curentul sau sau aiba loc cresteri bruste de tensiune. Cateva moduri in care se pot preveni stricaciuni provocate )ard" dis9ului si fisierelor: folosirea unei .!' (uninterruptible po8er supl3) sursa continua de curent
&A

 folosirea unui dispozitiv ce poate avertiza asupra cresterii de tensiune salvare fisiere in mod regulat realizand un bac9"up complet in mod regulat (termen prin care se desemneaza e%ecutarea periodica de copii, pentru a evita pierderea informatiilor date primare sau rezultatele prelucrarilor) 6.<. Med$' de l'cr' !rote#area mediului prin utilizarea monitoarelor ce consuma putina energie si a posibilitatilor de reciclare Calculatoarele afecteaza foarte mult mediul incon#urator deoarece utilizeaza foarte multa energie si emit radiatii. *e aceea se recomanda utilizarea acelor monitoare si imprimante ce consuma cat mai putin curent. 2ste bine sa se incerce, pe cat posibil, reciclarea )artiei utilizate la imprimarea diferitelor documente si a cartuselor folosite, prin reincarcarea acestora. @ecesitatea pastrarii documentelor pe suport de )artie a scazut foarte mult, deoarece documentele in format electronic prezinta o mobilitate mai mare, ele putand fi transportate foarte usor si se pot realiza oricate copii ale acestora. +EC,RITATE 8.1. +ec'r$tatea $n#or&at$e$ A/antaBele "ec'r$0ar$$ datelor 'ecuritatea datelor devine un element c)eie atunci cand se lucreaza cu date importante. !entru ca acestea sa nu devina publice, se recomanda e%istenta unor proceduri de raportare. .n lucru important, este e%plicarea consecintelor anga#atilor firmei, ce trebuie sa cunoasca atat importanta datelor cu care lucreaza cat si responsabilitatile pe care le au in legatura cu aceste date. D$#er$te pol$t$c$ de "ec'r$tate 2%ista diferite modalitati de prote#are a datelor. Cateva dintre acestea sunt: accesul fizic la calculator restrictionat adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare stabilirea drepturilor pe care le are fiecare utilizator copierea datelor in mod regulat criptarea fisierelor la care se lucreaza folosirea programelor anti"virus folosirea programelor de securitate tip fire"8all !arolele stabilite trebuie concepute astfel incat sa fie foarte greu de descoperit de persoanele neautorizate. !entru aceasta se recomanda ca aceste
&>

parole sa nu contina date personale ale utilizatorului, ca si folosirea unor parole generate automat de catre calculator. O modalitate foarte buna de prote#are a datelor este crearea utilizatorilor cu diferite drepturi in functie de locul pe care il ocupa acestia in structura organizatorica a firmei. (stfel, se recomanda accesul restrictiv la date anga#atilor de pe o treapta inferioara si un acces mai putin restrictiv utilizatorilor de pe un nivel superior. +cop'l real$0ar$$ .ac5'p='l'$ d$#er$telor date +n cazul unor caderi de tensiune, este posibil ca datele prelucrate si nesalvate sa se piarda. !entru a preveni aceste situatii se recomnda folosirea unor sisteme de alimentare .!' ce asigura in cazul unor caderi de tensiune o continuitate de apro%imativ =...,4 minute, timp in care se pot salva datele si inc)ide calculatorul. !entru a avea totusi o mai mare siguranta a datelor se creaza copii (bac9up) a datelor importante. Termenul de bac9up semnifica copierea fisierelor pe un dispozitiv au%iliar de stocare a datelor, pentru a avea disponibile copii ale fisierelor de pe computer in cazul defectarii sistemului. Copierea poate fi facuta zilnic sau de mai multe ori pe zi, in functie de importanta si valoarea datelor procesate. (ceste copii se recomanda a se realiza: o data pe saptamana pentru firmele de dimensiune mica o data pe zi pentru firmele mari, cum ar fi bancile si institutiile guvernamentale. D$#er$te $&pl$cat$$ re0'ltate $n 'r&a p$erder$$ laptop='l'$ "a' a d$"po0$t$/elor PDA! a tele#on'l'$ &o.$l O alta modalitate de pierdere a datelor importante, este aceea in care se pierde sau este furat laptop"ul, plam"ul sau telefonul mobil (stfel se pot pierde numere importante de telefon, agenda cu adresele unor persoane sau c)iar fisiere foarte importante. *e aceea ar trebui sa fie facute copii ale acestor informatii si pe alte suporturi. Copiile trebuie pastrate in conditii adecvate, astfel incat suporturile informatiile sa nu fie degradate din punct de vedere fizic sau logic. 8.2. @$r'"$ Ce e"te 'n /$r'" "$ care "'nt e#ectele pe care le a' /$r'"$$ a"'pra progra&elor de calc'lator @$r'"$$ sunt anumite programe create de oameni cu scopuri distructive. 'unt programe ce au proprietatea de a se e%tinde si care duc la functionarea necorespunzatoare a sistemului de operare. 2le sunt seturi de instructiuni care se ataseaza singure unui alt program sau sectorului de boot al discului. (semenea
&D

virusilor umani, virusii de calculator duc la imbolnavirea sistemului de operare si a fisierelor e%istente pe acesta. (ceste mici programe distrug informatiile aflate pe calculator si impiedica functionarea aplicatiilor. <irusii sunt foarte diferiti, de la cei ce ataca documente si fisierele de tip te%, pana la cei care duc la stricarea componentelor )ard. Odata patruns in calculator un virus nu este activ, el se activeaza in momentul in care programul cu care a fost adus este activat. Modal$tat$ de tran"&$tere a /$r'"$lor <irusii patrund in calculator prin intermediul programelor de pe internet atunci cand se descarca (se realizeaza operatiunea de do8nload) anumite programe, documente si imagini, pot fi primiti pe email sau pot fi adusi cu o disc)eta sau C*. 2ste recomandat ca la folosirea uneia din aceste cai sa se ruleze un program antivirus. A/antaB'l "canar$$ calc'lator'l'$ $&potr$/a /$r'"$lor !entru a evita anumiti virusi sau pentru a scapa de acestia va trebui: sa fie instalat un program antivirus foarte bun, cat, cu a#utorul caruia sa puteti descoperi si sa fie eliminati eventualii virusi sa se scaneze toate fisierele cu regularitate sa se actualizeze periodic programul antivirus sa se scaneze fisierele atasate primite prin email sa nu se foloseasca disc)ete de provenienta necunoscuta sa se foloseasca functia macro"disable (dezactivare instructiuni macro) disponibila in cele mai moderne aplicatii *aca se foloseste un antivirus crespunzator, acesta poate descoperi in timpul scanarii si virusii care nu sunt activi. Concept'l de de0$n#ectare (cest termen este analog cu cel din vorbirea curenta, dar se refera la domeniul legat de calculatoare. Ca orice virus si virusii de calculator pot fi eliminati. (cest lucru se realizeaza cu a#utorul programului antivirus care descopera virusul si apoi il elimina din toate fisierele si din calculator.

,4

LEGI+LATIE 1.,. Cop3rig)t Cop3rig)t este modalitatea legala de prote#are a lucrarilor literare, stiintifice, artistice sau de orice alt fel, publicate sau nepublicate, cu conditia ca aceste lucrari sa aiba o forma tangibila (adica se pot vedea, auzi sau atinge). *esc)izand un fisier de tip te%t, audio, video, etc, creat de o anume persoana, acesta contine in !roperties data la care a fost creat acest document. Orice copiere ulterioara sau descarcare de pe +nternet a documentelor reprezinta o incalcare a drepturilor de cop3rig)t, pentru ca la data la care se realizeaza aceste operatii este ulterioara datei crearii documentelor. *aca nu se considera suficienta aceasta modalitate de date a momentului crearii documentelor proprii, se poate trimite o scrisoare prin posta la propria adresa, continand documentele in forma lor tangibila, scrisoare care nu va mai fi desc)isa. (stfel, se stabileste in timp, in mod indubitabil, momentul crearii propriilor documente. Cop;r$g%t='l #olo"$t la d$"tr$.'$rea &ater$alelor pe CD! d$"c%eta. +%are are! #ree are! l$centa. ')are8are sunt acele aplicatii sau programe pe care le putei ac)izitiona direct de la persoana care le"a creat, persoana ce doreste distribuirea acestor programe fara intermediar. *e cele mai multe ori distribuirea gratuit sau cu o ta%a minima. !rogramele se pot copia si transmite altor utilizatori. ree8are programe prote#ate de dreptul de autor (cop3rig)t) care pot totusi difuzate gratis de catre autor, care isi pastreaza drepturile de autor. (sadar programele pot fi folosite, dar nu pot fi vandute fara acordul autorului. 0icentele sunt programele ac)izitionate de la persoanele care le produc si pentru care se plateste un drept de folosire. (cest drept este valabil doar pentru un singur calculator, dar daca se doreste instalarea programului pe mai multe calculatoare, va trebui ac)izitionata o licenta speciala ce va permite instalarea programului pe mai multe calculatoare. 0icenta acorda dreptul de folosire a programului respectiv si nu drept de comercializare sau distributie.

,1