UNIVERSITATEA PETRE ANDREI DIN IAI

FACULTATEA DE ECONOMIE
SUPORT DE CURS
Lector univ.dr. ANCA U!OR
1
TEM" PENTRU TO#I STUDEN#II DIN CENTRE
$IA I% OTO ANI% FOC ANI% PIATRA NEAM % TECUCI&
(de prezentat la examen, sub form printat)
S se realizeze, folosind MS Word, un referat de 4 5 pagini,
respectnd urmtoarele cerin!e"
1# $a subiect pute!i alege orice tem din domeniul informaticii (bazele
informaticii, instruire asistat de calculator, societatea
informa!ional, comer! electronic etc#)
%# &eferatul s fie pre'zut cu pagin de copert, care s cuprind
numele uni'ersit!ii, facultatea, specializarea, anul, titlul rederatului
(i numele studentului autor#
)# *itlul s fie scris cu un font diferit de celelalte, e'entual folosind
W+&, -&*#
4# &eferatul s cuprind antet, diferit pe pagini pare (i impare#
5# S se insereze numrul de pagin
.# S existe note de subsol, reprezentnd trimiteri la bibliografie sau
explica!ii suplimentare #
/# S se foloseasc, 0n cazul eumerrilor, liste marcate (bullets)#
1# 2n paragraf din text s fie scris 0n % sau mai multe coloane#
%
3# S se foloseasc pentru un anumit text c4enare (border), pentru
e'iden!iere a textului#
15# &eferatul s cuprind % tabele, cu formate diferite
11# &eferatul s cuprind % grafice, de format diferit#
1%# 6ntregul text al referatului s fie scris cu fontul *7M8S 98W
&+M-9, dimensiunea (size) 1%, iar distan!a dintre rnduri (line
spacing) s fie de 1,5#
)
CUPRINS
$apitolul 1# SISTEM INFORMA#IONAL I SISTEM
INFORMATIC'''''''''''''..
4
$apitolul %# AR(ITECTURA )ENERAL" A SISTEMULUI
ELECTRONIC DE CALCUL''''''.
1
$apitolul )# SISTEME DE OPERARE ALE CALCULATOARELOR
ELECTRONICE''''''''
%5
$apitolul 4# PROCESOARE DE TE*T + MICROSOFT
,ORD'''''''''''''...
)5
$apitolul 5# PRO)RAME DE CALCUL TAELAR + MICROSOFT
E*CEL'''''''''
.1
$apitolul .# PRE-ENT"RI )RAFICE + MICROSOFT
PO,ERPOINT'''''''''.
/3
$apitolul /# RE#ELE DE CALCULATOARE I
INTERNET''''''''''''''''..
15
.
:ibliografie #########################################################################################
#################################################
11
/
4
CAPITOLUL .
SISTEM INFORMA#IONAL I SISTEM INFORMATIC
.. O/iectu0 in1or23ticii
7nformatica a fost definit ini!ial de ctre -cademia ;ranceza (prin
anul 13..), ca fiind <4tiin53 6re0ucr7rii r35ion30e% 8ndeo9e/i 6rin
234ini 3uto23te% 3 in1or235iei% con9ider3t7 c3 9u6ort 30
cuno4tin5e0or u23ne 4i 30 co2unic3ri0or 8n do2enii0e te:nicii%
econo2ice 9i 9oci30e=, -ceasta se contureaza ca acti'itate practic (i
concep!ie teoretic, pe masura dez'oltrii calculatoarelor electronice (i a
perfec!ionrii te4nologiei de prelucrare a datelor#
$a domeniu distinct de acti'itate, informatica preia treptat toate
sarcinile dintr>un sistem economico>social pri'ind elaborarea de metode,
te4nici, concepte (i sisteme pentru prelucrarea automata a informatiei#
,in acest punct de 'edere informatica este definita ca fiind (tiin!a care se
ocup cu studiul i elaborarea metodelor de prelucrare a informaiei
cu ajutorul sistemelor automate de calcul.
$a acti'itate practic, informatica are o existen! dinamic, ea apare
(i se dez'olt dintr>o necesitate obiecti', aceea de a rezol'a problemele
complexe pri'ind prelucrarea datelor# 6n stadiul actual de maturizare al
informaticii, aceasta trebuie s urmreasc doua obiecti'e ma?ore"
E pe de o parte, s realizeze prin metode (i te4nici proprii, sisteme
informatice performante prin care s se asigure accesul larg la
informa!ie@
E iar pe de alta parte, s asigure utilizarea eficienta a tuturor resurselor
sistemelor de calcul#
-cti'itatea uman, indiferent sub ce form se desf(oar, este
generatoare de informa!ii# $u ct aceast acti'itate este mai complex (i
mai dinamic, cu att 'olumul de informa!ii cre(te (i se di'ersific
tinznd s frneze sau c4iar s bloc4eze procesul decizional# -pare
5
astfel un conflict 0ntre creterea volumului de informaii (i posibilitile
limitate ale sistemelor clasice de prelucrare, sisteme ce nu pot furniza
informa!ii ct mai rapide, complete (i corecte necesare luarii deciziilor#
6n aceste condi!ii, rolul informaticii este decisi' 0n deblocarea (i
fluidizarea sistemelor informa!ionale (i decizionale, prin asigurarea
gestiunii, prelucrrii (i distribuirii informa!iei 0ntr>un mod ct mai
eficient ctre utilizatori#
6n 3cce65iune3 curent3% in1or23tic3 cu6rinde to3te 3ctivit3ti0e
0e;3te de 6roiect3re3% re30i<3re3 9i e=60o3t3re3 9i9te2e0or de
6re0ucr3re 3uto23t7 3 d3te0or% 8n 9co6u0 cre4terii e1icien5ei
3ctivit75i0or u23ne% care influenteaza 0n mod decisi' fizionomia
economiei si societ!ii 0n general, configurnd societatea informaional
0n care ne aflm#
>. In1or235ii% cuno4tin5e% d3te
7nforma!iile (i cuno(tin!ele au o mare importan! att pentru
dez'oltarea personalit!ii umane, ct (i pentru e'olu!ia 'ie!ii (i societ!ii
democratice# 9ici societatea (i nici indi'izii ei, nu pot e'olua, nu pot
progresa satisfactor dac nu dispun de informa!ii# Arin intermediul
informa!iilor se asigur transferul cuno(tin!elor de la o genera!ie la alta,
se asigur accesul la cele mai a'ansate realizri ale omenirii#
Conceptul de informaie repreint o noiune de ma!im
"eneralitate care semnific o (tire, un mesa?, un semnal, etc# despre
e'enimente, fapte, stri, obiecte, etc# 0n general despre forme de
manifestare a realit!ii care ne 0ncon?oar# ;orma de exprimare (i
transmitere a informa!iilor o reprezint co2unic3re3. 7nforma!ia apare
ca o comunicare despre un anumit aspect al realit!ii obiecti'e#
,in punct de 'edere conce6tu30, informa!ia reprezint o reflectare
0n 603nu0 ;?ndirii u23ne% 3 0e;7turi0or de c3u<30it3te 6rivind
396ecte0e din re30it3te3 ce ne 8ncon@o3r7.
,in punct de 'edere al informaticii# informa!ia este definita de
francezul B# -rsac ca fiind $o formul scris susceptibil de a aduce o
cunotina$.
.
In1or235i3 3re deci 9en9 de nout3te pentru cel cruia i se
adreseaz, indiferent de forma pe care o ia ((tire, semnal, comunicare)#
Se poate spune deci, c informa!ia este un mesa?, dar cu precizarea c nu
orice mesa? este o informa!ie# ,ac mesa?ul nu transmite nici o noutate
(i nu are un suport real, atunci acesta nu prezint interes pentru receptor
(i deci nu are caracter de informa!ie# 7nforma!ia primeste 0ntotdeauna
atributul domeniului pe care 0l reflecta# ,e exemplu, realit!ile din
domeniul economic se reflecta 0n informa!ii economice#
Arocesul de sesizare, 0n!elegere (i 0nsu(ire a informa!iilor dintr>un
anumit domeniu reprezint un proces de informare# 7nforma!iile
dobndite 0n urma unui proces de informare 0ntr>un anumit domeniu,
formeaz cuno(tin!ele despre acel domeniu, iar mul!imea acestora
reprezint patrimoniul de cuno(tin!e#
Cuno4tin5e0e re6re<int3 o 8n9u23re 8n ti26 3 tuturor
in1or235ii0or dobndite 0ntr>un anumit domeniu#
D3t3 e9te 1or23 de re6re<ent3re 23teri307 3 in1or235iei.
Datele reprezint"
1 suportul formal al informa!iei care se concretizeaz 0n cifre,
litere, simboluri, coduri (i alte semne plasate pe supor!i te4nici de date@
1 obiectul prelucrrii pentru informatic, materia prim a acesteia (i
numai prin asociere cu realitatea pe care o reflect, se poate spune ca
informatica genereaz informa!ii#
,atele ob!inute 0n urma procesului de prelucrare pot a'ea calitatea
de informa!ii pentru o anumit categorie de utilizatori sau rmn simple
date dac 0(i pierd calitatea de noutate semantic#
%n practic, de multe ori termenul de informaie este utilizat pentru
a desemna date, iar expresia Cprelucrarea informaiilorC 0nlocuie(te
expresia Cprelucrarea datelorC# Se poate considera ca datele prelucrate,
0n msura 0n care afecteaza 0n sens poziti' comportamentul receptorilor
(oameni sau ma(ini), au calitatea de informa!ii#
6n procesul prelucrrii (i utilizrii informa!iilor, acestea sunt pri'ite
din trei puncte de 'edere"
/
= din punct de 'edere sintactic, cnd se urmre(te aspectul formal
al reprezentrii acestora, 0n sensul ca datele care se prelucreaz se
supun riguros anumitor reguli de 'aliditate@
= din punct de 'edere semantic, urmrindu>se semnifica!ia,
0n!elesul informa!iei (con!inutul real al informa!iei) ce deri'a din
datele prelucrate@
= din punct de 'edere pra"matic, urmrindu>se utilitatea, adic
msura 0n care sunt satisfcute cerin!ele utilizatorilor#
,esi informatica are 0n 'edere 0n primul rnd aspectul formal al
informatiei, 0n procesul prelucrrii datelor nu se poate face abstrac!ie de
nici unul dintre cele trei aspecte (sintactic, semantic (i pragmatic)# $4iar
dac 0n procesul prelucrrii datelor se porne(te de la un interes
pragmatic, acesta nu se poate realiza daca nu se respect anumite reguli
de sintax (i semnifica!ie pri'ind datele supuse prelucrrii#
A. Si9te2 econo2ic% 9i9te2 in1or235ion30 4i 9i9te2 in1or23tic
Conceptul de sistem desemneaza un ansamblu de elemente
dependente 0ntre ele, formnd un tot organizat care pune ordine 0n
gndirea teoretic sau acti'itatea practic dintr>un domeniu sau altul# De
e!emplu# sistemul economic defineste componente si ansambluri
economice#
+ firm, o corpora!ie, o ramur a economiei na!ionale, sunt sisteme
economice# 6ns(i economia na!ional sau economia mondial 'zute la
ni'el global, sunt sisteme economice complexe (macrosisteme)#
2n sistem economic reune(te 0ntr>o structur ierar4ic, un ansamblu
de elemente considerate subsisteme cu legturi reciproce#
2n sistem economic transforma un 79A2* intrare , care este
reprezentat de ansamblul factorilor de produc!ie, 0ntr>un +2*A2*
ie(ire , reprezentat de produsele (i ser'iciile destinate pie!ei sub
controlul unei bucle de regla? feedbacD , asigurat de sistemul de
management#
1
Arocesul de transformare este un proces dinamic care face ca
sistemul s e'olueze pe o anumit traiectorie descris de starea
sistemului#
6n concluzie, unui sistem economic 0i sunt caracteristice"
1 ansamblul intrrilor@
1 ansamblul ie(irilor@
1 procesul de transfomare@
1 structura sistemului (i starea interna#
Sc4ematic, un sistem se prezint astfel"

&oiunea de sistem economic desemneaz un ansamblu de
elemente interdependente, prin intermediul crora se realizeaz obiectul
de acti'itate al unei unit!i economice#
6n analiza structurii organizatorice (i funcionale a unui sistem
economic complex, se disting urmtoarele componente"
O sistemul decizional@
O sistemul opera!ional@
O sistemul informa!ional#
Sistemul deciional e9te 1or23t din 3n932/0u0 de 96eci30i4ti c3re% prin
metode (i te4nici specifice prognozeaza (i planific, decid, organizeaz,
coordoneaz, urmresc (i controleaz func!ionarea sistemului
opera!ional, cu scopul 0ndeplinirii obiecti'elor stabilite#
Sistemul operaional re6re<int3 3n932/0u0 de re9ur9e u23ne%
materiale (i financiare precum (i 0ntregul ansamblu organizatoric, te4nic
(i func!ional, care asigur realizarea efecti' a obiecti'elor stabilite prin
deciziile transmise de sistemul decizional#
3
Sistemul informaional cu6rinde 3n932/0u0 in1or235ii0or% fluxurilor
(i circuitelor informa!ionale, precum (i totalitatea mi?loacelor, metodelor
(i te4nicilor, prin care se asigur prelucrarea datelor necesare sistemului
decizional# 8l asigura legtura 0ntre sistemul decizional si sistemul
operational 0n dublul sens"
1 prin prelucrarea (i transmiterea deciziilor de la sistemul decizional
ctre sistemul opera!ional@
1 prin 0nregistrarea, prelucrarea (i transmiterea informa!iilor de la
sistemul operational ctre sistemul decizional#
Sinoptic, structura unui sistem economic este redata astfel"
2n sistem economic este un sistem 'iabil# -ceasta presupune c
toate fluxurile de resurse sau te4nologice dintr>un sistem economic au la
baz desf(urarea unor acti'it!i umane, implicnd, pe de o parte, o
succesiune de procese (i fluxuri informa!ionale, iar pe de alt parte,
conducnd la generarea de noi informa!ii (i fluxuri informa!ionale#
Sistemul informaional asigur gestiunea tuturor informa!iilor din
cadrul unui sistem economic, folosind toate metodele (i procedeele de
care dispune# 7nforma!iile sunt sesizate (i 0nregistrate 0n cadrul unui
sistem economic la ni'elul unor 'erigi organizatorice (i func!ionale care
se numesc posturi de lucru# + sec'en! de mai multe posturi de lucru,
logic 0nln!uite, formeaz un circuit informaional#
15
2n post de lucru se indi'idualizeaz prin urmtoarele elemente"
4 date de intrare
4 timp de sta!ionare
4 opera!ii de prelucrare
4 date de ie(ire
-nsamblul informa!iilor (i deciziilor (caracterizate prin con!inut,
frec'en!, calitate, 'olum, form, suport) necesare desf(urrii unei
anumite acti'it!i sau opera!ii (i care se transmit 0ntre dou posturi de
lucru, formeaz un flu! informaional#
6ntre circuitul informaional (i flu!ul informaional exist o
strns dependen! 0n sensul c circuitul informaional reflect traseul (i
mi?locul care asigur circula!ia unei informa!ii de la generarea ei (i pn
la ar4i'are, iar fluxul informaional reflect ansamblul informa!iilor
'e4iculate, necesare unei anumite acti'it!i#
Sistemul informaional cuprinde, 0ntr>o concep!ie unitar,
circuitele (i fluxurile informa!ionale, la care se adaug metodele (i
te4nicile de prelucrare a informa!iilor#
Sistemul informatic este o component a sistemului informaional
(i anume, acea parte a acestuia care preia (i rezol' sarcinile de culegere,
prelucrare, trenasmitere, stocare (i prezentare a datelor cu a?utorul
sistemelor de calcul# Aentru a>(i 0ndeplinii rolul 0n cadrul sistemului
informa!ional, sistemul informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor
(i te4nicilor, prin care se asigur prelucrarea automat a datelor# -ceste
resurse se grupeaz 0n urmtoarele categorii"
ansamblul de ec4ipamente (EardFare) care formeaz /3<3 te:nic7
a sistemului informatic@
sistemul de programe (SoftFare) care cuprinde softFare>ul de baz
(9i9te2u0 de o6er3re 0n principal) (i 9o1tB3reCu0 de 360ic35ii@
baza informa!ional@
ansamblul de resurse umane (i cadrul organizatoric> format din
personalul de specialitate (analisti programatori, ingineri de sistem,
operatori)
11
Procesul de prelucrare automat a datelor 0n cadrul unui sistem
informa!ional reprezint tocmai procesul prin care datele sunt supuse
opera!iilor de culegere, transmitere, prelucrare (i stocare#
Cu0e;ere3 d3te0or const 0n sesizarea lor la locurile unde sunt
generate (i transpunerea lor pe suporturi adec'ate prelucrrii automate#
Ga acest moment se numesc date primare#
Pre0ucr3re3 d3te0or const 0n transformarea acestora din date
primare 0n date finale, 0n urma parcurgerii unei succesiuni de opera!ii
impuse de cerin!ele utilizatorilor (i specificul ec4ipamentelor de calcul (i
a te4nologiei de prelucrare#
Tr3n92itere3 d3te0or asigur 'e4icularea att a datelor primare de
la sursele generatoare ctre sistemele de prelucrare automat, ct (i a
rezultatelor prelucrrilor ctre beneficiari#
Stoc3re3 d3te0or const 0n memorarea (i pstrarea acestora pe
suporturi de memorie specifice 0n scopul consultrii (i prelucrrii
ulterioare#
$oordonatele moderne ale realizrii sistemelor informatice rele'
preponderen!a utilizrii re!elelor de calculatoare ca suport 4ardFare (i a
sistemelor de gestiune a bazelor de date ca support softFare, baza de
date fiind nucleul informa!ional al oricrui sistem informatic#
,esc4iderea larg oferit de 7nternet face utilizarea bazelor de date
distribuite pe re!ele de calculatoare drept cea mai 'iabil solu!ie pentru
'alorificarea eficient 0n procesul de management a performan!elor
remarcabile oferite de performantele A$>uri de astzi#
1%
CAPITOLUL >
AR(ITECTURA )ENERAL" A SISTEMULUI ELECTRONIC DE CALCUL
.. No5iuni ;ener30e
2n sistem electronic de calcul este o masina automat de
prelucrare a informa!iei capabil s execute sec'en!e complexe de
opera!ii cu a?uorului unui program 0nregistrat 0n memoria principal#
2n sistem electronic de calcul (S#8#$) denumit 0n mod curent
calculator, reune(te din punct de 'edere fizic (i funcional dou
componente de baz"
-co26onent3 :3rdB3re@
-co26onent3 9o1tB3re#
Co26onent3 :3rdB3re reprezint ansamblul elementelor fizice,
care compun calculatorul electronic" circuite electrice, componente
electronice, dispoziti'e mecanice (i alte elemente materiale ce intr 0n
structura fizic a calculatorului electronic care au rolul de a primii date,
de a le memora, de a le prelucra (i de a le reda 0ntr>o form accesibil
utilizatorului# EardFare>ul este controlat de softFare 0n procesul
transformrii datelor 0n informa!ii# Co26onente0e :3rdB3re sunt
asamblate fizic pentru a 0ndeplini anumite func!ii de baz ale
calculatorului"
func!ia de introducere a datelor (i programelor 0n sistem (func!ia de
intrare)@
func!ia de memorare (i regsire a datelor@
func!ia de prelucrare a datelor, cunoscut (i sub denumirea de
func!ia aritmetic (i logic@
func!ia de comand (i control
func!ia de afi(are a mesa?elor (i rezultatelor (func!ia de ie(ire)#
Co26onent3 9o1tB3re cuprinde totalitatea programelor,
reprezentnd Cinteligen!a calculatoruluiC, prin care se asigur
1)
func!ionarea (i exploatarea sistemului de calcul# Arin intermediul acestor
programe, utilizatorul are posibilitatea de a comunica cu sistemul de
calcul, introducnd date, programe (i comenzi, primind rezultatele
prelucrrii (i di'erse mesa?e# + parte din date, rezultate sau programe
pot fi memorate pentru prelucrri ulterioare#
Componentele 'ard(are ce formeaz ar4itectura unui sistem
electronic de date sunt"
unit!ile de intrare>ie(ire
unitatea central care cuprinde"
unitatea de comand>control@
unitatea de memorare@
unitatea aritmetico>logic
2nit!ile de intrare ie(ire se mai numesc (i unit!i periferice# Ga
calculatoarele personale, unitatea standard de intrare este reprezentat de
tastatur, iar unitatea de ie(ire este monitorul#
14
Schematic, ar4itectura unui sistem electronic de calcul se prezint astfel"
Con1i;ur35i3 9i9te2u0ui de c30cu0 desemneaz, mul!imea tuturor
componentelor concret asamblate (i conectate pentru a realiza un sistem
de calcul, pri'ite din punct de 'edere al caracteristicilor te4nice (i
func!ionale#
>. Ar:itectur3 unit75ii centr30e
Unit3te3 centr307 este compus din binomul format pe placa de
baz reprezentat de microprocesor (i memoria intern#
>... Micro6roce9oru0
Microprocesorul reprezint elementul de baz al unui calculator# -cesta
este un set de circuite integrate plasate 0ntr>o pastil de siliciu#
$a imagine, microporcesorul se prezint astfel"
15
Func5i3 D unit3te3
de intr3re
Func5i3 D unit3te3 de
co23nd7 4i contro0
Func5i3 D unit3te3
de ie4re
Func5i3 D unit3te3
de 2e2or3re
Func5i3 D unit3te3
3rit2etic7 4i 0o;ic7
Le;end7"
,ate
$omenzi
UNITATEA CENTRAL"
6n cadrul unui procesor colec!iile de
tranzistori (de ordinul milioanelor) ce
formeaz diferitele circuite integrate sunt
grupate 0n urmtoarele componente de baz"
unitatea de comand control@
unitatea artimetico logic@
setul de registrii ai procesorului@
magistralele procesorului

Unit3te3 de co23nd7 contro0
2nitatea de comand control prelucreaz o singur categorie de
informa!ii (i anume instruc!iunile progamului care se afl 0n curs de
execu!ie# ,e asemenea, asigur (i sc4imbul de informa!ii 0ntre
componentele unui calculator#
2nitatea de comanad control se compune din urmtoarele elemente"
Contorul ordinal (numit (i controller>ul de adrese) furnizeaz (i
memoreaz adresa de memorie de unde se 'a extrage urmtoarea
instruc!iune de executat# &especti'a cerere de furnizare a adresei de
memorie circul prin intermediul magistralei de adrese#
Re"istrul de instruciuni ) are rolul de a stoca instruc!iunea aflat
0n curs de execu!ie care tocmai a fost extras din memorie
Decodorul de funciuni ) este singurul circuit capabil s
recunoasc func!ia definit de instruc!iunea de executat# -cesta este
propriu fiecrui tip de procesor#
Ceasul intern este un circuit electronic care distribuie regulat
impulsuri pentru sincronizarea diferitelor opera!iuni elementare ce
se efectueaz 0n timpul derulrii unei instruc!iuni#;rec'en!ele
distribuite de ceasul intern se msoar 0n mega4er!i#
Circuitele de comand permit efectuarea unei anumite ac!iuni
asupra unit!ilor comandate dup ce s>au format diferite comenzi
corespondente opera!iunilor elementare
Unit3te3 3rit2etic7 4i 0o;ic7
1.
Mai este numit (i unitatea de calcul# 8ste capabil s prelucreze
informa!ia prin calculele matematice (i func!iile logice pe care le
execut#
2nitatea aritmetico logic con!ine dou circuite specializate 0n
procesarea datelor, (i anume"
dispoiti*ele de lucru prelucreaz datele sub forma opera!iilor
aritmetice (de adunare, scdere, 0nmul!ire, 0mpr!ire) (i logice
(teste, ramificri ale execu!iei 0n func!ie de precizarea unor condi!ii
de 0ndeplinit (i itera!ii un numr de reluri ale prelucrrilor#
dispoiti*ele de stocaj intermediar permite 0nregistrarea la fiecare
opera!ie, a operanzilor (i a rezultatelor intermediare#
Setu0 de re;i9trii 3i 6roce9oru0ui
&egi(trii reprezint un set de pozi!ii binare 0n care se pot stoca informa!ii
0n timp ce procesorul lucreaz cu ele# Arincipalii regi(trii sunt"
re"itrii de acumulare 0n care se fac toate calculele (i se
stoc4eaz rezultatele intermediare (i finale@
re"itrii de inde! i de se"ment care permit o adresare relati' a
unei zone de memorie care a?ut la recunoa(terea drumului de
parcurs prin memoria &-M a sistemului pentru a se cuta o
instruc!iune ce urmeaz a fi acti'at conform logicii programului 0n
curs de execu!ie@
Re"istrul pointer+ului de instruciune ) memoreaz pozi!ia
pointer>ului 0n cadrul derulrii programului aflat 0n curs de
execu!ie@
re"istrii de stare care con!in indicatori ce descriu starea
microprocesorului dup execu!ia unei instruc!iuni@
re"itrii de sti* ) care gestioneaz (i manipuleaz informa!iile
con!inute 0n sti'a calculatorului# ,e exemplu, trecerea de la un
program la altul in timpul derulrii acestora se face prin memorarea
informa!iilor legate de starea primului program (i trecerea la cel de>
al doilea#
M3;i9tr30e0e 6roce9oru0ui
1/
$unoscute (i sub denumirea de 23;i9tr30e de co2unic35ie sau USC
uri, acestea reprezint trasee informa!ionale prin care circul
unidirec!ional sau bidirec!ional informa!ii 0ntre diferite componente ale
calculatorului# Magistralele de comunica!ie, 0n func!ie de amplasarea lor,
pot fi"
,nterne asigur sc4imbul de informa!ii 0ntre contorul ordinal,
decodorul de func!iuni, registrii, etc# Hiteza de furnizare a informa!iilor
este aceea(i cu cea a microprocesorului@
E!terne se gsesc sub forma de trasee electrice gra'ate pe placa de
baz# Se pot identifica mai multe magistrale externe, (i anume"
-a"istrala procesorului permite transportul de informa!ii 0ntre
procesor, memoria intern (i memoria cac4e#
-a"istrala de intrri.ieiri numit (i magistrala sistem sau
principal, fiind o extensie a magistralei procesor, ce permite
'e4icularea informa!iilor pentru facilitarea sc4imburilor de date
0ntre unitatea central (i perifericele instalate#
/e"turile dintre cele dou tipuri de ma"istrale e!terne (magistrala
procesorului (i magistrale de intrriIie(iri) se realizeaz prin intermediul
circuitului cipset care reprezint interfa!a dintre procesor (i memoria
intern# Magistrala procesorului care face legtura 0ntre cipset (i
memoria intern mai este cunoscut (i sub denumirea de magistrala de
memorie#
6n cadrul 23;i9tr30ei 6roce9or se identific urmtoarele ti6uri de
23;i9tr30e"
-a"istrala de comeni reprezentat de traseul bidirec!ional prin
care circul ordine ce pro'in de la microprocesor, semnale de
sincronizare cu memoria intern, semnale ale ceasului intern@
-a"istrala de adrese este folosit 0n tranzac!iile procesorului cu
memoria printr>un traseu unidirec!ional prin care circul de fapt
adresele de memorie unde 'or fi localizate instruc!iunile unui
program aflat 0n curs de execu!ie@
-a"istrala de date reprezint un ansamblu de 1.,)%,.4 de ci de
comunica!ie paralele prin care se transmit datele care merg sau se
11
0ntorc de la microprocesor# ;ace practic legtura 0ntre
microprocesor (i memoria intern# Arin aceast magistral circul"
Oinstruc!iuni cutate 0n memorie
Odate care pro'in de la o unitate intern
Odate intermediare destinate s rmn 0n memorie
Odate care pleac spre o unitate de ie(ire
$aracteristicile de baz ale magistralei procesor"
lungimea de band cu ct este mai lat cu att se pot transfera mai
multi biti simultan, deci mai mult informa!ie#
'iteza de circula!ie a datelor pe magistral cu ct este mai mare cu
att procesorul poate prelucra o cantitate mai mare de informa!ii
P3r32etrii 2icro6orce9oru0ui
Parametrii de ba ai microprocesorului sunt"
.. vite<3 de 0ucru
>. c363cit3te3 23=i27 de 2e2orie 6e c3re o 6o3te 3dre93
A. 9etu0 de in9truc5iuni 6e c3reC0 6o3te e=ecut3
E. 3rticu03re3 con1i;ur35iei 8ntrCo 3r:itectur7 2u0ti6roce99or
1# Vite<3 de 0ucru C depinde de "
a# frecvena ceasului intern inter'alul de transmitere al impulsurilor
pentru sincronizarea diferitelor opera!iuni elementare ce au loc 0n
microprocesor la executarea unei instruc!iuni# ;rec'en!a ceasului
intern se msoar 0n MEz sau JEz# Ga un puls se pot executa una
sau mai multe instruc!iuni@
b# frecvena ceasului extern sau sistem influen!eaz 'iteza
microprocesorului prin intermediul unui factor multiplicator al
frec'en!ei plcii de baz# -ltfel spus, 'iteza microprocesorului este
'iteza plcii de baz multiplicat cu un anume factor procedeu
numit o'erclocDing# ;actorii de multiplicare pot fi" 1#5K, %K,
%#5K, )K, ###@
c# dimensiunea registrilor microprocesorului cu ct dimensiunea
registrilor este mai mare, cu att capacitatea de stocare 0n procesor
13
cre(te# -ltfel spus, la un puls al ceasului 'olumul datelor transferate
este mai mare# ,imensiunile standard pentru registrii interni ai
microporcesorului sunt" 1, 1., )%, .4 bi!i@
d# lrgimea de band a magistralelor de comunicaie cu ct este mai
mare cu att fluxul bi!ilor 'e4icula!i 0ntre procesor (i memorie este
mai mare@
e# Timpul i capacitatea de calcul a coprocesorului matematic cat
de repede se fac aceste calcule matematice 0n a(a fel 0nct
rezultatele s fie corecte, respecti' cte calcule se pot face simultan
fr a denatura rezultatul@
f# Existena memorie cache i mrimea acesteia are o importan!
deosebit, deoarece are o influen! poziti' asupra 'itezei de
prelucrare a datelor 0n sensul mic(orrii timpilor de a(teptare ai
procesorului la preluarea din memoria intern a informa!iilor
solicitate# 8xist cac4e>ul primar si cac4e>ul secundar@
g# Tehnologia de miniaturizare a tranzistorilor Microprocesorul este
tra'ersat de un curent electric cu un 'olta? redus, ce reflect de fapt
un sc4imb de sarcin electric 0ntre mul!imea de tranzistori (de
ordinul milioanelor) existen!i 0ntr>un microprocesor# $onform
legilor fizicii, se genereaz o cldur# -tunci cnd temperatura
cre(te comportamentul procesorului se sc4imb, iar materialul
semiconductor din care este format pastila de siliciu, nu mai
conduce sistemul electric, blocnd>se acti'itatea microprocesorului@
4# Sistemul de operare i aplicaiile informatice utilizate (i partea de
soft are o influen! asupra 'itezei microprocesorului# 8ste bine ca
atunci cnd sistemul 4ardFare este pe )% bi!i s se foloseasc (i un
sistem de operare creat tot pe )% bi!i# Ae pia! exist (i sisteme
4ardFare pe .4 bi!i#
%# C363cit3te3 de 3dre93re 3 2e2oriei interne + un procesor nu
poate accesa o cantitate infinit de memorie, ci numai cantitatea
maxim impus de procesul su constructi'# $antitatea maxim de
memorie ce poate fi accesat de un microprocesor este numit
memorie maxim adresabil#
%5
)# Setu0 de in9truc5iuni 6e c3re 2icro6roce9oru0 80 6o3te e=ecut3 +
exist % tipuri de ar4itecturi, (i anume"
-3r:itectur3 CISC (Complex Instruction Set Computing) ce
implementeaz 0ntr>un cip, (i anume 0n decodorul de func!iuni al
unit!ii de comand control, un numr mare de instruc!iuni>
procesor de baz (aproximati' 455) capabile s rezol'e sarcinile
instruc!iunilor de program aflat 0n execu!ie#
-3r:itectur3 RISC (Reduced Instruction Set Computing) ce
implementeaz un set redus de instruc!iuni capabile s rezol'e
sarcinile instruc!iunilor de program aflat 0n execu!ie# Aentru c
numrul de instruc!iuni este mai mic microprocesorul 'a rula mai
repede, deoarece pentru a rezol'a o sarcin acesta se folose(te de
un numr mai mic de instruc!iuni pe care le combin mult mai
repede#
4# Articu03re3 con1i;ur35iei 8ntrCo 3r:itectur7 2u0ti6roce9or +
presupune existen!a (i conlucrarea mai multor procesoare 0n aceea(i
unitate central# -ceasta este 0ndeosebi 0ntlnit la ser'ere W8: (i
pe sta!iile de lucru pentru aplica!ii ), sau $-,#
A. Me2ori3 intern7
A.. No5iuni ;ener30e
Memoria intern este o component pasi' care pstreaz pe durata
prelucrrii att programele care se execut ct (i datele de care acestea
au ne'oie# Microprocesorul care este componenta acti' ce realizeaz
efecti' prelucrarea datelor ini!iaz un permanent sc4imb de informa!ii cu
memoria intern# 8l preia succesi' instruc!iunile de program, solicit (i
datele aferente, iar rezultatele se depun tot 0n memoria intern de unde
sunt ulterior afi(ate sau stocate pe medii magnetice#
-tt datele, ct (i instruc!iunile ce compun programele sunt alctuite din
punctul de 'edere extern al utilizatorului din litere, cifre si caractere
speciale# Aentru a putea fi memorate (i prelucrate de calculator ele
trebuie con'ertite 0n cod binar# $odul binar folose(te numai dou
simboluri pentru reprezentarea informa!iilor (i anume cifrele 1 (i 5# +
%1
cifr binar care poate a'ea numai dou 'alori 1 sau 5 se nume(te IT,
prescurtarea de la /in3rF di;it#
Aentru a codifica oricare din cifrele de la 5 la 3 cu care opereaz
sistemul de numera!ie zecimal ar fi de a?uns 4 cifre binare# ,ar pentru c
trebuie codificate deopotri' (i literele alfabetului (i caracterele speciale,
operatorii aritmetici, parantezele, 'irgula, punctul etc# s>a con'enit s se
foloseasc un (ir de 1 pozi!ii binare#
2n (ir de 1 bi!i se nume(te /Fte. :itul se boteaz cu /= iar bLte>ul
cu . 9e'oia de standardizare a impus pe plan mondial un sistem de
codificare binar a datelor, cifre, litere, caractere speciale, pe 1 bi!i
denumit ASCII > American Standard Code for Information Interc4ange#
S>a recurs la reprezentarea binar a datelor datorit componentelor
electronice care puteau men!ine numai dou stri stabile, stri care au
fost asociate 'alorilor 1 (i respecti' 5# Matematica prin $4arles :oole (i
cunoscuta sa algebr boolean a constituit suportul logic al calcululelor
cu numere binare#
*e4nologia de realizare a memoriilor interne pentru stocarea
informa!iilor binare a e'oluat de la primele circuite basculante bistabile
$:: realizate cu tuburi electronice la memorii cu toruri de ferit (i acum
la circuite integrate sofisticate $M+S $omplementarL Metal on
Siliciu#
Arogresul te4nologic s>a reflectat prin cre(terea capacit!ii de
stocare (i a 'itezei de lucru a circuitelor de memorie# $apacitatea de
memorare folose(te urmtoarele unit!i de msur"
. GilobLte M 15%4 bLtes (%
15
bLtes)
. MegabLte M 15%4 Nb (%
15
DilobLtes) M %
%5
bLtes
. )igabLte M 15%4 Mb (%
15
megabLtes) M %
)5
bLtes
. TerabLte M 15%4 Jb (%
15
gigabLtes) M %
45
bLtes
. PentabLte M 15%4 *b (%
15
terabLtes) M %
55
bLtes
. ExabLte M 15%4 Ab (%
15
petabLtes) M %
.5
bLtes
%%
. -ettabLte M 15%4 8b (%
15
exabLtes) M %
/5
bLtes
. HottabLte M 15%4 Ob (%
15
zettabLtes) M %
15
bLtes
Aentru a manipula cu mai mult operati'itate numerele mari (i codurile
instruc!iunilor complexe de program, s>a introdus termenul de cuv?nt de
2e2orie Ford, cu 'ariantele" 9e2icuv?nt 4alfFord (i du/0u cuv?nt
double Ford#
Arimele A$>uri au fost proiectate pentru a lucra cu cu'inte de 1 bi!i, apoi
s>a trecut la cu'ntul de 1. bi!i, apoi s>au generalizat te4nologiile pe )%
de bi!i (i pe .4 de bi!i#
8xtinderile multimedia (MMK Multi2edia 8=tensions) utilizate de
microprocesoarele 7ntel (i -M, au introdus suplimentar patru tipuri de
date ce se prelucreaz pe .4 de bi!i"
bLte 0mpac4etat prelucrat 0n grupuri de cte opt@
cu'nt 0mpac4etat ce se prelucreaz 0n grupuri de cte patru@
dublu cu'nt 0mpac4etat a crui prelucrare se realizeaz 0n
grupuri de cte dou@
cu'nt Puadruplu#
Arincipial memoria intern o putem pri'i ca o succesiune adiacent de
celule de memorie, fiecare celul a'nd proprietatea de a memora un
bLte# ;iecare celul are o adres unic care este un numr natural
0ncepnd cu zero# -dresele de memorie ser'esc pentru identificarea
direct (i rapid a oricrei celule (i implicit a oricrei instruc!iuni sau
operand prezent 0n memorie# 2nii autori mai folosesc (i termenul de
loca!ie de memorie 0n loc de celul de memorie#
Memoria sistemelor de calcul este caracterizat de urmtorii parametrii"
Oc363cit3te3 reprezint numrul maxim de bLtes pe care 0i poate
stoca memoria la un moment dat@ capacitatea se exprim 0n
multiplii de bLtes" N:, M:, J:, *:@
Oti26u0 de 3cce9 reprezint inter'alul de timp dintre solicitarea
unei dateIinforma!ii din memorie (i ob!inerea ei"
Qt M t% > t1 unde
%)
Qt timpul de acces
t1 momentul solicitrii unei dateIinforma!ii din memorie
t% momentul ob!inerii dateiIinforma!iei solicitate
Or3t3 de tr3n91er reprezint numrul de bLtes ce se transfer 0nIdin
memorie 0ntr>o unitate de timp@
O2odu03rit3te3 reprezint posibilitatea di'izrii memoriei 0n
module de memorie cu o anumit capacitate, cu posibilitatea
extinderii 0n func!ie de configura!ie#
*ransferul datelor 0n memorie se nume(te 9criere, iar extragerea
informa!iilor din memorie se nume(te citire, ambele opera!ii efectundu>
se sub supra'eg4erea 2$A#
Gocalizarea unei informa!ii 0n memorie se realizeaz prin specificarea
adresei 0ntr>un registru de adrese# ,up localizarea adresei 0n memorie,
dac se emite un semnal de scriere, datele con!inute 0n registrul de date
se transfer 0n memorie sau dac este o comand de citire datele
con!inute la adresa specificat sunt aduse 0n registrul de date# 7nter'alul
de timp necesar unei referiri la memorie se nume(te cic0u de 2e2orie (a
nu se confunda cu timpul de acces) pe parcursul cruia con!inutul
registrului de adrese rmne nemodificat#
,ispoziti'ele fizice care alctuiesc memoria intern trebuie s
indeplineasc anumite cerin!e ca "
s aib dou stri stabile 0n 'ederea memorrii datelor binare@
'olum (i timp de acces ct mai redus@
pre!ul pe megabLte ct mai sczut@
realizare modular cu posibilit!i de extindere#
-ceste dispoziti'e se construiesc din circuite 9e2iconducto3re
inte;r3te numite circuite /39cu03nte /i9t3/i0e# 8le sunt plasate pe o
pastil de siliciu, care asigur o mare densitate pe unitatea de 'olum#
,in punct de 'edere func!ional, deci al rolulului pe care>l 0ndepline(e 0n
func!ionarea sistemului, memoria intern se di'ide 0n urmtoarele
categorii"
%4
memoria &-M"
memoria &+M@
memoria $ac4e@
memoria $M+S@
memoria 'ideo#
Me2ori3 RAM
Memoria &-M este o memorie cu acces direct realizat din module
(cipuri) de di'erse capacit!i# 8ste o memorie 'olatil de mare capacitate
0n care utilizatorul, de fapt programele acestuia, au dreptul de a scrie (i
ulterior de a citi date# 8a este memoria de lucru curent# ,ac dorim s
pstrm datele din aceast memorie pentru a le utiliza (i dup 0nc4iderea
calculatorului, ele trebuie sal'ate, adic memorate pe un suport de
memorie extern, 4ard disc sau floppL disc, de exemplu#
,in punct de 'edere al principiului de stocare a datelor memoria &-M
poate fi de tip"
DR0- (,Lnamic &andom -ccess MemorL)@
SR0- (Static &andom -ccess MemorL)#
Me2ori3 DRAM este o memorie al crei con!inut se pierde dac prin
semnalele de comand nu se specific re0ncrcarea celulelor cu un
anumit con!inut# -ceast opera!ie se nume(te Rre826ro967t3re3
2e2oriei (refreshing memory)# &e0mprosptarea memoriei const 0n
recitirea la inter'ale prestabilite a datelor din memorie (i re0nscrierea lor
la acelea(i adrese# ,e exemplu, un cip de 1 M: necesit re0mprosptarea
con!inutului la fiecare )% de milisecunde#
Me2ori3 SRAM este o memorie care pstreaz con!inutul celulelor
binare fr prezen!a impulsurilor de re0mprosptare# Aentru a face dintr>o
memorie ,&-M o memorie S&-M, ar fi necesar un simplu comutator
pentru a bascula 0ntre transferul semnalelor electrice sau pstrarea lor
(circuite flip- flop)#
Me2ori3 CMOS
%5
Memoria $M+S este o mic zon din memoria &-M care are un circuit
de alimentare separat de la un acumulator cu litiu# ,atorit acestuia
informa!ia din memoria $M+S se 'a pstra (i dup ce se opre(te
calculatorul# ,in acest moti' memoria $M+S se comport ca o memorie
permanent, ne'olatil# -'anta?ul su esen!ial const 0n aceea c
informa!iile 0nscrise aici se pot actualiza oricnd este ne'oie prin
folosirea unui mic program al sistemului de operare numit S8*2A# 6n
memoria $M+S se introduc o serie de parametrii (i informa!ii de control
ca de exemplu" parole, data curent (i ora, informa!ii despre setri ale
ec4ipamentelor din configura!ie etc# 2tilizatorii 0nceptori e bine s nu
umble 0n Setup#
Me2ori3 ROM
-lturi de memoria de lucru &-M utilizat pentru execu!ia di'erselor
aplica!ii 0n curs de execu!ie, calculatoarele personale dispun de circuite
de memorie care pstreaz programe necesare pentru func!ionarea
sistemului, programe ce nu>(i modific de regul, con!inutul# -ceste
programe speciale sunt pstrate 0ntr>o memorie nedistructibil numit
memorie &+M (&ead +nlL MemorL)# 7nforma!iile din memoria &+M
sunt destinate numai citirii, deci nu pot fi modificate sau (terse# &olul
acestei memorii este de a stoca programe cu grad mare de generalitate (i
o frec'en! sporit de utilizare# Alasarea acestor programe 0n partea de
4ardFare a unui sistem de calcul ofer a'anta?ul 'itezei (i siguran!ei 0n
execu!ie, comparati' cu implementarea lor ca softFare, care ar a'ea doar
a'anta?ul flexibilit!ii#
7ni!ial cipurile &+M au fost realizate ca memorii c363citive ($&+S >
$apaciti'e &ead +nlL Storage) (i inductive% cu transformatoare
(*&+S)# 7n prezent se folosesc circuite semiconductoare integrate ce au
permis o mai mare flexibilitate 0n fixarea con!inutului, c4iar e'entuale
(tergeri (i modificri ale con!inutului prin te4nici de laborator#
,intre 'ariantele de memorii &+M realizate cu elemente
semiconductoare integrate se men!ioneaz "
PROM (Arogrammable &+M > memorii &+M programabile) sunt
memorii al cror con!inut nu este fixat din construc!ie@ con!inutul poate
%.
fi 0nscris dup dorin!a utilizatorului, dar o dat ce a fost 0nscris nu se mai
poate modifica sau (terge@
EPROM (8rasable A&+M) sunt memorii A&+M ce pot fi (terse, dar
numai prin procedee speciale utiliznd un generator de radia!ii
ultra'iolete@
EEPROM (8lectricallL 8A&+M) sunt memorii 8A&+M care nu
necesit surse de radia!ii ultra'iolete, ci doar un curent de 'olta? 0nalt
pentru (tergerea con!inutului@ spre deosebire de 8A&+M, ele nu trebuie
scoase din soclurile 0n care sunt montate pe placa de baz# ,ac 8A&+M
trebuia (tears integral pentru a se re0nscrie, 88A&+M execut opera!ia
de (tergere (i rescriere a fiecrui bLte 0n mod independent#
F039: ROM sunt actualele 88A&+M dar care folosesc 'olta?ul normal
pentru (tergerea (i re0nscrierea con!inutului (5H sau ),)H)# Stergerea (i
re0nscrierea datelor se poate realiza pentru unul sau mai multe blocuri de
memorie, existnd posibilitatea ca pentru modificarea anumitor blocuri
s fie solicitat un 'olta? mai mare> cum este cazul blocului de boot ce are
inclus protec!ia anumitor blocuri 0mpotri'a (tergerilor, bloc ce poate fi
modificat numai printr>un 'olta? superior#
8xsut (i celule de memorie bazate pe ?onc!iuni tunel magnetice dispuse
pe un substrat de siliciu (T! agnetic Tunneling !oin) pentru
realizarea de memorii magnetice MRAM(Magnetic &-M), a cror
'itez de citireIscriere este de aproximati' 15 ns# Spre deosebire de
,&-M (i S&-M care folosesc celule electrice, M&-M utilizeaz celule
magnetice ce nu>(i pierd con!inutul odat cu 0ntreruperea alimentrii# $a
performan!e, M&-M este la fel de rapid ca S&-M (i de (ase ori mai
rapid dect ,&-M#
+ alt noutate apar!ine corpora!iilor *os4iba (i 7nfineon *ec4nologL
care au lansat module de memorie FeRAM ini!ial cu o capacitate de )%
M:Imodul, te4nologia de elaborare bazndu>se pe construirea celulelor
de memorie din materiale feroelectrice# -semntor memoriilor M&-M,
memoriile ;e&-M au un con!inut ne'olatil care combina 0nalta densitate
a memoriilor ,&-M actuale, cu performan!ele memoriilor S&-M#
ROM + IOS
%/
$ea mai important parte a programelor de sistem care coordoneaz
acti'itatea A$>ului (i furnizeaz ser'icii esen!iale pentru programele de
aplica!ii, sunt implementate din construc!ie 0n memoria &+M,
constituind sistemul de intrareIie(ire de baz IOS ("asic #nput $utput
System)#
&+M :7+S>ul con!ine programe de con'ersa!ie cu elementele
4ardFare ale A$>ului# Scopul principal 0l constituie 0ncrcarea sistemului
de operare de pe dispoziti'ul de ini!ializare (i autotestarea
componentelor 0n momentul pornirii A$>ului (dispoziti'ul de ini!ializare
este de obicei 4ard>disc>ul, $,>&+M>ul sau portul de re!ea)#
,e cele mai multe ori, programele con!inute 0n &+M>:7+S sunt
transferate pentru execu!ie 0n ,&-M care este mai rapid prin te4nica
&+M>shado%ing#
$ele mai noi tipuri de :7+S 0ncorporeaz facilit!i de determinare a
configura!iei interne (i de alocare a resurselor prin intermediul
standardului PnP (&lug and &lay> conectare (i folosire)#
,ac cipurile &+M:7+S sunt de tip 'lash ($, acestea pot fi
inscrip!ionate prin 0nlocuirea 'ec4iului con!inut@ 0n caz contrar, se
sc4imb cipurile de :7+S de pe placa de baz#
Me2ori3 c3c:e
Memoria cac4e interpune un bloc de memorie rapid S&-M 0ntre
microprocesor (i un bloc de ,&-M# 2n circuit special denumit
controller de cac4e 0ncearc s men!in 0n memoria cac4e, datele sau
instruc!iunilepe care microprocesorul le 'a solicita 0n momentul urmtor
apelnd la un algoritm statistic de anticipare# ,ac informa!ia cerut se
afl 0n memoria cac4e, ea poate fi furnizat fr stri de a(teptare@ dac
informa!ia cerut nu este 0n memoria cac4e, ea este transferat din &-M
la 'iteza corespunztoare &-M>ului, constituind un e(ec cac4e#
2n factor ma?or ce determin performan!ele cac4e>ului este
cantitatea de informa!ie con!inut@ cu ct cac4e>ul este mai mare, cu att
cantitatea de date tranferat este mai mare#
,eza'anta?ul unui cac4e mai mare 0l reprezint costul, cipurile
S&-M mai rapide ma?ornd costul 0ntregului sistem#
%1
$onfigura!ia logic a memoriei cac4e se refer la modul 0n care este
aran?at memoria 0n cac4e (i la modul 0n care este adresat, ceea ce
reprezint de fapt modalitatea prin care microprocesorul stabile(te dac
informa!ia solicitat la un moment dat este sau nu disponibil 0n cac4e#
Aentru microprocesor, cac4e>urile pot fi e=terne sau interne# 2n
cac4e intern (cache )*), nu2it c3c:e 6ri23r, este construit 0n circuitul
microprocesorului, iar un cac4e extern (cache )+) sau c3c:e 9ecund3r,
folose(te un controller extern (i cipuri de memorie extern#
Me2ori3 video
-fi(area pe monitor a de'enit o sarcin din ce 0n ce mai complex odat
cu trecerea de la monitoarele alb>negru la monitoarele color, de la simpla
afi(are de text la afi(area imaginilor 0n mi(care#
Alaca grafic responsabil de procesarea informa!iilor care se afi(eaz a
de'enit din ce 0n ce mai sofisticat incluznd acum urmtoarele
elemente"
:7+S>ul 'ideo@
Arocesorul 'ideo@
&-M>ul 'ideo@
,ri'ere#
;r a intra 0n amnunte constructi'e re!inem faptul c zona de memorie
&-M alocat special lucrului cu monitorul, 'alabil la primele A$>uri,
este acum plasat direct pe placa grafic sub denumirea de &-M>'ideo#
For23te 1i<ice 30e 2e2orie RAM
2n cip de memorie apare ca un strat de siliciu mai mic, de c!i'a
milimetri# Aentru a fi u(or de mane'rat, cipurile de memorie sunt 0nc4ise
ermetic 0ntr>o capsul care asigur protec!ia siliciului# $ipurile sunt lipite
unul lng altul pe modulele de memorie, ocupnd astfel o suprafa! mai
compact de c!i'a centimetri# Modulele de memorie astfel constituite,
apar sub forma unor circuite integrate cu conectori externi, pentru a fi
introduse 0n soclurile disponibile pe placa de baz#
$ipurile disponibile pe pia! sunt construite 0n di'erse formate fizice#
Arimele cipuri numite S7A, ,7A, erau sudate pe plac, deci fixe#
%3
2rmtoarea genera!ie de cipuri &-M cunoscutele S7MM>uri (i ,7MM>
uri, au fost realizate 0n a(a fel 0nct s poat fi scoase din soclu (i
0nlocuite#
$ipul de tip SIMM $Sin;0e In 0ine Me2orF Modu0e& leag contactele
de pe ambele pr!i ale modulului (i furnizeaz un singur semnal, 0n timp
ce un cip DIMM $Dual ,n line -emor1 -odule& preia semnale separat
de pe fiecare parte a modulului#
Pri2e0e SIMMCuri cu )5 de pini permiteau o stocare de nou bi!i
pentru fiecare bLte (un bit extern pentru 'erificarea parit!ii)# Aentru
magistrale mari de date a fost proiectat S7MM>ul cu /% pini care
0ncorporeaz patru bancuri de memorie pe acela(i modul@ S7MM>urile cu
/% pini au conectorii plasa!i pe ambele pr!i ale modulului de memorie#
+dat cu apari!ia microprocesoarelor A89*72M (i -M,, S7MM>urile
cu /% pini (i>au pierdut din utilitate deoarece pentru magistralele de date
pe .4 bi!i, erau necesare dou S7MM>uri de /% pini la un banD de
memorie#
Aentru a asigura extinderea la .4 bi!i, s>au dez'oltat module cu mai
multe conexiuni, DIMMCuri, pentru a permite o adresare mai larg#
Modelele rezultate au 1.1 de conexiuni, pozi!ionate pe cele dou pr!i
ale cipului de memorie, cele dou linii de conectori fiind independente#
DIMMCuri0e sunt sub forma modulelor de 1%1 M:, %5. M:, 51% M:
etc pe modul#
S7MM>urile de /% pini sunt con'enabile pentru desDtop>uri, dar sunt
prea mari pentru laptop>uri@ productorii de A$>uri miniaturizate au
transformat S7MM>urile de /% pini astfel c 0n locul conectrii pinilor de
pe cele dou pr!i ale modulului au introdus spa!ii pe fiecare parte,
pentru a a'ea dou semnale separate# -stfel, lungimea modulului s>a
redus la ?umtate, rezultatul fiind module SODIMM (Small $utline
,ual #n line emory odule) numit astfel datorit dimensiunilor reduse
ale modulului (i celor dou linii de conectori independen!i de pe fiecare
parte a modulului# 2n S+,7MM cu /% pini este ec4i'alent cu un S7MM
)5
de /% pini cu conectori pe ambele pr!i ale modulului, asemntor
,7MM>urilor#
For23te 0o;ice 30e 2e2oriei RAM
Aentru a mri performan!ele memoriei, proiectan!ii au dez'oltat o serie
de te4nologii care s dep(easc aceste limite, orientndu>se asupra
modului 0n care sunt procesate datele intern moduri ce constitue
formatele logice ale memoriilor interne#
$ipurile SDRAM au un timp de acces de 15 ns, fiind utilizabile pentru
magistrale de memorie de 155 M4z# $ipurile au anumite limite care
reduc frec'en!a la aproape .. M4z@ S,&-M>urile nu au operat la
frec'en!e mai mari de 155 M4z deoarece sloturile S7MM>urilor erau
nesigure la frec'en!e mai 0nalte#
Memoriile DDR (,ouble ,ata (ate) sunt realizate 0ntr>o te4nologie
S,&-M cu posibilitatea dublrii frec'en!ei de la 155 la %55 M4z#
Memoriile EDRAM $Enhanced ,(-& fac ,&-M>urile companiei
&amtron mai rapide prin adugarea unor blocuri mici de memorie cac4e
static pe fiecare cip# $ac4e>ul opereaz la 'itez 0nalt (0n mod obi(nuit
15 ns), astfel 0nct poate s acopere cererile de date ale
microprocesorului fr a aduga stri de a(teptare generate de opera!ia
de re0mprosptare#
Memoria CDRAM $.ached ,(-& realizat de Mitsubis4i adaug o
memorie cac4e pe fiecare cip utiliznd un model de tip asociati' pe set@
cipul ini!ial de 4 M: a'ea 0ncorporat o memorie cac4e de % N (i folosea
dou buffere de cte un cu'nt (1. bi!i) pentru transferul dintre cac4e (i
circuitele externe# Spre deosebire de 8,&-M, $,&-M permite att
cac4e>ului ct (i ,&-M>ului principal s opereze independent una de
cealalt# $ac4e>ul este suficient de rapid pentru a transfera date 0n mod
burst la o frec'en! de 155 M4z#
Modelul RDRAM ((ambus ,(-) al firmei cu acela(i nume folose(te
un cac4e &-M static de %541 N cuplat la ,&-M printr>o magistral
foarte larg, ce permite transferul unei pagini de memorie 0n cac4e 0ntr>
un singur ciclu# $ac4e>ul este destul de rapid, furniznd datele la un timp
de acces de 15 ns# &ata de transfer poate a?unge la 155 MbIsec dublu
)1
fa! de S,&-M# Modelul &ambus cere o modificare radical a plcii de
baz pe care se instaleaz, soclurile purtnd denumirea de &7MM
((ambus #n line emory odule)# ,eocamdat sunt utile pentru sisteme
care includ integrare 'ideo#
$apacit!ile sunt de 1%1 M: (i %5. M:, 51%M:Imodul, dar (i de 1 J, %
J (i ) J#
6n locul unui bloc de memorie 0n care fiecare celul este adresat de
numrul liniei (i coloanei, memoria MDRAM $ultiban/ ,(-&
produs de oSys #ncorporated desparte informa!ia stocat 0ntr>un
numr de banD>uri de memorie separate#
E. EC(IPAMENTE PERIFERICE. SUPORTURI DE DATE
E... Func5ii% c039i1ic3re% ro0
Ec'ipamentele periferice mediaz sc4imbul de date (i informa!ii dintre
unitatea central (i mediul extern# Arincipalele func!ii ale acestora se
refer la urmtoarele"
T introducerea datelor, programelor (i a comenzilor 0n memoria intern@
T redarea rezultatelor prelucrrilor sub o form accesibil utilizatorului@
T oferirea de posibilit!i utilizatorului pentru a putea supra'eg4ea (i
inter'eni 0n timpul unei sesiuni de lucru 0n scopul asigurrii unei
func!ionri corecte a sistemului#
$lasificarea ec4ipamentelor periferice are 0n 'edere func!iile 0ndeplinite
de acestea 0n sistemul de calcul (i rolul lor 0n dialogul utilizator>
calculator# ,in punctul de 'edere al primului criteriu deosebim"
T echipamente periferice de intrare care permit introducerea datelor
(text, imagini, anima!ie etc#), programelor (i a comenzilor 0n sistem@
T echipamente periferice de ieire ce asigur redarea rezultatelor sau
0nlesnesc dialogul om>calculator 0ntr>un format direct accesibil
factorului uman@
T echipamente periferice de intrare0ieire care dispun de suporturi de
mare capacitate 0n 'ederea stocrii datelor (i programelor# -ceste
ec4ipamente asigur introducerea datelor (i programelor stocate 0n
memoria intern (i redarea rezultatelor 0n 'ederea unor utilizri 'iitoare#
)%
-cesta este (i moti'ul pentru care ele se mai numesc (i echipamente
periferice de stoca1#
6n ceea ce pri'e(te rolul ec4ipamentelor periferice 0n dialogul om>
calculator 0ntlnim urmtoarea clasificare a acestora"
T echipamente periferice de comunicare utilizator-calculator care
lucreaz cu date (i informa!ii direct accesibile omului (texte, imagini,
numere, sunete etc#)" terminal, mouse, creion optic, imprimant etc#@
T echipamente periferice de stoca1 care lucreaz cu date (i informa!ii 0n
formate de reprezentare care au la baz cifrele binare" unit!i de band
magnetic, unit!i de disc magnetic, unit!i $,>&+M etc#@
T ec4ipamente periferice pentru citirea direct a datelor (i informa!iilor#
E.>. Su6orturi de d3te. C3te;orii% uti0i<3re% reuti0i<3re
Suporturile de date sunt medii fizice utilizate pentru preluarea,
prelucrarea, stocarea datelor (i programelor (i pentru redarea
rezultatelor# -cestea sunt foarte di'erse, fiind specifice ec4ipamentelor
periferice care le folosesc ca suport# 8le se clasific 0n mai multe
categorii din punct de 'edere" U al materialului folosit pentru fabricarea
lor@ U al posibilit!ii de reutilizare@ U al posibilit!ii de adresare@ U al
utilizrii 0n sistemele de calcul#
,ac se are 0n 'edere materialul folosit pentru fabricarea suporturilor
tehnice deosebim urmtoarele categorii de suporturi"
T suporturi din 4rtie (4rtia de imprimant, documente completate cu
cerneal magnetic, documente cu caractere stilizate etc#)@
T suporturi magnetice (banda magnetic, discul magnetic, tamburul
magnetic etc#)@
T suporturi optice ($,>&+M, ,H,)@
T suporturi magneto>optice#
,in punct de 'edere al posibilitii de reutilizare se 0ntlnesc suporturi
nereutilizabile care se pot 0nregistra o singur dat (suporturi de 4rtie,
microfilme, $,>&+M) (i suporturi reutilizabile care se pot utiliza
succesi' pentru mai multe 0nregistrri (suporturi magnetice)#
))
,ac ne referim la posibilitile de adresare a 2nregistrrilor distingem
suporturi adresabile (la care accesarea informa!iei se face direct, pe baza
unor adrese discul magnetic) (i neadresabile (la care accesarea
informa!iei se face prin parcurgerea sec'en!ial a 0nregistrrilor (i
'erificarea con!inutului banda magnetic)#
6n ceea ce pri'e(te modul de utilizare a suporturilor tehnice 2n sistemele
de calcul a'em 0n 'edere suporturi de intrare (care sunt numai citite
documente completate cu cerneal magnetic, $,>&+M etc#), suporturi
de ie(ire (care sunt numai scrise 4rtia de imprimant etc#) (i suporturi
de intrareIie(ire (banda magnetic, discul magnetic, $,>ul inscriptibil,
$,>ul reinscriptibil (#a#)#
E.A. Ec:i632ente 6eri1erice de intr3re
8c4ipamentele periferice de intrare sunt folosite pentru introducerea
datelor (i programelor 0n calculator, cele mai utilizate fiind tastatura (i
mouse>ul#
Tastatura reprezint dispoziti'ul care se folose(te pentru introducerea
datelor (i comenzilor 0n sistem# ;iecare caracter, alfabetic, numeri,
special, se genereaz prin apsarea unei taste# *astatura poate fi
0mpr!it 0n patru zone, dup cum urmeaz" U taste alfanumerice (i taste
de comand (i control@ U taste func!ionale@ U taste de pozi!ionare (i
editare@ U taste numerice reduse#
-ouse+ul este un ec4ipament nelipsit 0n modul grafic, prin intermediul
acestuia putndu> se selecta rapid op!iunile unor meniuri sau obiecte de
pe ecran (texte, grafice, imagini) 0n 'ederea executrii unor opera!ii# ,in
punct de 'edere fizic, acesta este format din carcas, bil de cauciuc care
semnaleaz sistemului mi(crile fcute, butoane pentru selec!ii, cablu de
conectare la calculator (i conector de interfa! pentru ata(area mouse>
ului la sistem# 8xist (i 'ariante de mouse care nu folosesc bila de
cauciuc sau 0n care cablul de legtur lipse(te, transmiterea impulsurilor
realizndu>se prin intermediul razelor infraro(ii#
+pera!iile realizate cu a?utorul mouse>ului sunt urmtoarele"
)4
T indicarea prin care cursorul este pozi!ionat pe ecran pe un anumit
obiect@
T punctarea 3clic4 care se utilizeaz pentru selectarea unui obiect,
aceasta realizndu> se 0n urma pozi!ionrii cursorului mouse>ului pe
obiectul respecti' prin apsarea scurt a butonului@
T dublu clic prin care se ac!ioneaz scurt, de dou ori butonul mouse>
ului, declan(ndu> se o anumit ac!iune@
T trasarea care se realizeaz analog cu punctarea, diferen!a constnd 0n
faptul c dup apsarea butonului mouse>ul se deplaseaz cu butonul
apsat# -ceast opera!ie se folose(te 0n 'ederea mutrii sau copierii
obiectelor#
2o1stic3+ul este format dintr>o manet cu patru posibilit!i de mi(care
(0nainte, 0napoi, stnga, dreapta)# 8ste folosit, de regul, la ?ocuri, dar (i
0n diferite sisteme de instruire sau pentru aplica!ii de simulare#
Trac3ball+ul este un mouse 0n pozi!ie in'ers, deplasarea cursorului
realizndu>se prin mi(carea bilei de cauciuc cu degetul# -cest
ec4ipament este utilizat la calculatoarele portabile (laptop sau notebooD)#
Touc'pad+ul are dimensiuni mici, fiind u(or de utilizat# *ableta acti'
posed un dispoziti' care sesizeaz atingerea (i interpreteaz mi(crile
degetului sau ale unui obiect ascu!it astfel c pe ecran cursorul se
deplaseaz 0n mod corespunztor#
Creionul optic permite desenarea pe ecran prin simpla apsare a acestui
dispoziti'#
Ecranul tactil permite introducerea comenzilor prin apsarea cu degetul
sau cu un creion special pe ecran, a'nd ca domeniu de aplicare
ec4ipamentele (i terminalele publice din aeroporturi, gri, bnci etc#
E.E. Ec:i632ente 6eri1erice de ie4ire
E.E... Monitoru0
-onitorul reprezint un ec4ipament de ie(ire pe care se afi(eaz
rezultatele prelucrrilor, mesa?ele pentru utilizator (i informa!iile despre
starea sistemului# 6n afara suprafe!ei de afi(are, acesta mai cuprinde (i
circuitele necesare realizrii imaginii pe ecran# 8ste legat la placa 'ideo
)5
sau la placa grafic care prelucreaz semnalele primite de la procesor
pentru a le transforma 0n imagini grafice#
Gegtura dintre magistral (i monitor se realizeaz prin intermediul
plcii adaptoare, care con!ine controllerul 'ideo (controleaz (i regleaz
imaginea de pe ecran) (i memoria de regenerare a imaginii care con!ine
codul imaginii afi(ate pe ecran#
Aarametrii care definesc performan!ele monitoarelor se refer la"
T diagonal@
T intensitatea radia!iilor@
T rezolu!ia (se exprim prin numrul de puncte distincte pixeli
afi(abile pe suprafa!a ecranului# $u ct numrul acestora este mai
mare cu att imaginile au mai multe detalii, sunt mai clare iar
rezolu!ia este mai bun# 9umrul de puncte se indic sub forma
produsului dintre numrul de puncte de pe o linie (i numrul de
linii# &ezolu!ia este determinat att de distan!a dintre dou puncte
de pe ecran defini!ia ecranului , ct (i de numrul de culori@
T numrul de culori@
T capacitatea de afi(are@
T numrul dimensiunilor 0n care se afi(eaz@
T tipul plcii 'ideo@
T rata de 0mprosptare a imaginii (reprezint numrul de imagini
afi(ate pe secund#
;rec'en!a afi(rii (baleia?ul 'ertical este controlat de un dispoziti'
care are rolul de a transforma datele stocate 0n memoria 'ideo 0ntr>
un semnal analogic afi(at pe monitor)#
E.E.>. I26ri23nt3
-cest ec4ipament este op!ional, permite tiprirea pe 4rtie a rezultatelor
prelucrrii (i prezint urmtoarele componente" blocul de imprimare,
sistemul de a'ans al 4rtiei, sistemul logic de comand (i interfa!a# +
imprimant poate tipri di'erse tipuri de caractere care poart denumirea
de fonturi#
,up spa!iul rezer'at fiecrui caracter deosebim fonturi cu l!ime fix (i
fonturi propor!ionale#
).
$ele din prima categorie rezer' fiecrui caracter acela(i spa!iu, 0n timp
ce fonturile propor!ionale aloc un spa!iu diferit 0n func!ie de caracterul
de realizat# $aracterele din diferitele fonturi pot fi afi(ate sau tiprite
a'nd anumite atribute (0ngro(at bold, 0nclinat italic, subliniat
underline etc#) care definesc stilul de tiprire#
Aarametrii care caracterizeaz performan!ele imprimantelor se refer la"
T rezoluie (determin calitatea grafic a tipririi (i se exprim prin
numrul de puncte afi(ate pe inc4 dpi)@
T viteza de tiprire care se msoar 0n caractere pe secund (cps) la
imprimantele lente (i 0n linii pe minut sau 0n pagini pe minut (ppm) la
cele rapide@
T dimensiunea maxim a h5rtiei Vdescrie formatul maxim acceptat
pentru suportul de tiprire -4 (%15 x %3/ mm), -) (4%5 x %3/ mm)
etc#W@
T memoria proprie care desemneaz capacitatea de memorie de tip
&-M ata(at imprimantei# Aentru a nu se bloca fluxul datelor de tiprit
se utilizeaz &-M>ul imprimantei care 'a stoca datele pn 0n momentul
tipririi@
T limba1ul de control care se refer la setul de comenzi folosit pentru
controlul imprimantei@
T capacitatea de emulare care exprim capacitatea unei imprimante de a
folosi limba?ul de control al altei imprimante@
T numrul de fonturi ce are 0n 'edere posibilitatea tipririi unor caractere
specifice di'erselor limbi#
6n func!ie de modul 2n care se efectueaz tiprirea se disting imprimante
orientate pe caracter (memoreaz (i tipresc cte un caracter la fiecare
ciclu de func!ionare, caracterele ce urmeaz a fi tiprite fiind ob!inute
prin selectare sau generare matriceal), pe linie (la fiecare ciclu de
func!ionare se imprim simultan o linie 0ntreag, suportul caracterelor
fiind sub form de tambur, lan!, tren sau band) sau pe pagin (se
bazeaz pe metode de imprimare fr impact electrofotografice (i
electrostatice)#
)/
+ alt clasificare a imprimantelor se face 0n funcie de tehnicile de
tiprire utilizate, deosebindu>se imprimante mecanice, matriceale,
termice, cu ?et de cerneal (i laser#
#mprimantele mecanice utilizeaz un set de caractere dispus pe un
suport metalic de unde se face selectarea caracterului dorit,
transferul pe 4rtie al acestuia realizndu>se prin intermediul unei
benzi tu(ate dispuse 0ntre 4rtie (i caracterul selectat# ,e(i calitatea
imprimrii este bun, 'iteza de lucru este redus (15>.5 cps), aceste
imprimante 0ncadrndu>se 0n categoria celor orientate pe caracter#
#mprimantele matriceale 3cu ace4 lucreaz pe principiul generrii
caracterelor care se realizeaz cu a?utorul celor 3, 11 sau %4 de ace
ale capului mobil ce constituie o matrice, configura!ia de apsare a
acestora, combinat cu mi(carea stnga>dreapta determinnd banda
tu(at s 0nscrie cte un caracter pe 4rtia din spate# Hiteza de lucru
este cuprins 0ntre 155>.55 cps, calitatea imprimrii depinznd
foarte mult de aceasta 0n sensul c o 'itez de lucru mai sczut
asigur o mai bun calitate a tipririi# Sunt des utilizate 0n domeniul
economic datorit raportului pre!Iperforman!e foarte bun, 0ns sunt
lente (i fac mult zgomot#
#mprimantele termice asigur imprimarea fr impact prin
impresionarea unei 4rtii speciale cu a?utorul unor elemente
rezisti'e care pro'oac 0nclzirea# Sunt silen!ioase, pot lucra cu mai
multe fonturi (i 0n mediul grafic cu o rezolu!ie bun, ating 'iteze de
pn la %55 cps, prezentnd 0ns deza'anta?ul folosirii 4rtiei
speciale 0ntruct aceasta este relati' scump#
#mprimantele cu 1et de cerneal pot fi cu ?et continuu, intermitent
sau cu picturi comandate# 6n 'ederea generrii caracterului este
necesar 0ncrcarea (i deflexia electrostatic pe 'ertical a
picturilor de cerneal, caracterul fiind generat coloan de coloan#
*iprirea se poate face (i 0n culori, au un pre! sczut, nu fac zgomot
(i asigur o bun calitate a imprimrii (rezolu!ia se apropie de cea a
imprimantelor laser)# ,eza'anta?ul acestor ec4ipamente se refer la
raportul cost consumabileInumr de pagini tiprite#
)1
#mprimantele laser sunt cele mai rspndite datorit faptului c sunt
fiabile (i asigur o foarte bun calitate a imprimrii, acestea
0ncadrndu>se 0n categoria imprimantelor orientate pe pagin#
7maginea paginii de imprimat se ob!ine cu a?utorul unei raze laser,
prin intermediul unei memorii de generare a caracterelor, iar
imprimare se face printr>un tambur de fotocopiere# Se mai numesc
(i imprimante optice sau xerografice, au o rezolu!ie ridicat ce
determin o calitate foarte bun a tipririi, 'iteza de lucru este
mare, iar raportul cost consumabileInumr de pagini tiprite este
foarte bun#
E.E.A. Ec:i632ente de citire 3 coduri0or de ti6 /3r7
-cestea se folosesc, 0n general, pentru citirea etic4etelor produselor
comercializate, solu!ia fiind utilizat 0n mod curent 0n marile magazine,
dar (i 0n domeniul industrial, bancar etc# ;iecare produs este identificat
printr>un cod de 1) caractere, astfel" U 1 caracter pentru !ara de origine@ U
5 caractere pentru productor@ U . caractere pentru produs@ U 1 caracter
pentru control# $itirea codului se realizeaz cu a?utorul unui scanner de
dimensiuni reduse# Gumina emis de dispoziti'ul de citire este absorbit
de benzile de culoare 0nc4is (i este reflectat de spa!iile dintre ele ctre
modulul de citire care interpreteaz succesiunea de 'aria!ii ale
luminozit!ii (i o transform 0n 'aria!ii ale unui semnal electric# -cest tip
de ec4ipamente periferice se poate prezenta sub di'erse forme, (i anume"
T creioane optice care folosesc lumina obi(nuit ori raze infraro(ii,
citirea fcnduse prin deplasarea perpendicular a acestora, cu o 'itez
constant, de>a lungul codului@
T cititoare de legitimaii sau carduri la care dispoziti'ul de citire este
fix, iar legitima!iile sunt deplasate printr>o fant prin fa!a mecanismului
de citire, ce con!ine o surs de lumin (i o celul fotodetectoare@
T sisteme fixe de citire a codurilor de tip bar la care citirea presupune
simpla deplasare a etic4etei care con!ine codul prin fa!a mecanismului de
citire care este fix#
E.E.E. Sc3nnerCu0
)3
-cesta este opus imprimantei 0n sensul c preia textele (i imaginile (i le
introduce sub form digital 0n memoria calculatorului unde pot fi
prelucrate, sal'ate, tiprite etc# 7maginea sau textul se preia sub forma
unui numr de puncte, procedeul purtnd denumirea de digitizare#
Memorat ini!ial 0n format grafic, imaginea scanat poate fi prelucrat
ulterior cu un procesor de texte cu a?utorul unui softFare specializat
(+$& +ptical $4aracter &ecognition)# ,iferen!a 0ntre di'ersele tipuri
de scannere este dat de modul 0n care se deplaseaz senzorii 0n raport
cu imaginea scanat, aproape toate tipurile impunnd deplasarea
mecanic a acestora peste imagine# Aotri'it acestui aspect deosebim
urmtoarele tipuri de scannere"
T scannerele cu tambur la care 4rtia cu imaginea original este
deplasat prin fa!a unor senzori imobili, fiind 0nf(urat pe un tambur#
,e(i au dimensiuni reduse (i pre!uri accesibile, din cauza tamburului nu
pot scana imagini dect pe suport sub!ire (i flexibil@
T scannerele plane deplaseaz senzorii 0n locul imaginii folosind 0n acest
scop un mecanism automat, numele ec4ipamentului pro'enind de la
suprafa!a plan de sticl pe care se a(eaz materialul de scanat# Sunt cele
mai comune tipuri de scannere, sunt precise, pot scana documente de
mrimi diferite (i c4iar mici obiecte tridimensionale, dar sunt (i cele mai
scumpe dintre tipurile uzuale@
T scannerele manuale utilizeaz for!a uman 0n scopul deplasrii
senzorilor peste imagine# ,atorit acestui fapt sunt cele mai ieftine
0ntruct nu con!in mecanisme precise de scanare, sunt compacte (i u(or
de transportat@
T scannerele video reprezint ec4i'alentul unui copiator, pentru captarea
imaginii folosindu>se o camer 'ideo# Aot scana negati'e (i filme
transparente, foi de 4rtie (i obiecte tridimensionale, dar calitatea este
slab@
T scannerele pentru diapozitive constituie o implementare special a
scannerelor plane sau a te4nologiei 'ideo, fiind optimizate pentru scanri
de rezolu!ie ridicat#
$aracteristicile principale pentru scanare se refer la"
45
T gama de culori, scannerele putnd lucra cu mai multe tonuri de gri
(monocrom) sau color@
T viteza de scanare, care este influen!at de numrul de treceri peste
imaginea de scanat (0n prezent trecere unic) (i de 'iteza de deplasare a
elementelor de scanare deasupra imaginii@
T domeniul dinamic reprezentat de numrul de culori pe care le poate
distinge un scanner, 'alori obi(nuite fiind %5., 1#5%4 (i 4#53. ni'eluri de
strlucire din fiecare culoare primar@
T rezoluia, care reprezint pasul cel mai mic cu care pot fi deplasa!i
senzorii# Halorile 'ariaz de la )55 dpi la .55 dpi, 1#%55 dpi, %#455 dpi
sau c4iar 15#555 dpi la scannerele pentru diapoziti'e#
E.I. Ec:i632ente 6eri1erice de intr3reDie4ire
6n scopul memorrii unor 'olume mari de date care, ulterior, s poat fi
regsite rapid se folosesc ec4ipamente periferice care utilizeaz, de
regul, suporturi magnetice# ,in punct de 'edere al adresabilit!ii
acestea sunt adresabile (discurile magnetice) sau neadresasabile (benzile
magnetice)#
E.I... Di9curi 23;netice
-cesta reprezint principalul suport rezident al sistemelor de operare#
2nit!ile de discuri magnetice mediaz sc4imbul de date (i informa!ii
0ntre discul magnetic (i sistemul de calcul, structura acestora fiind
urmtoarea"
T dispoziti' de antrenare (i fixare a suportului@
T ansamblul capetelor de citireIscriere@
T sistemul de pozi!ionare a mecanismului de citireIscriere@
T blocul logic de comand@
T interfa!a#
;iecare fa! a discului are delimitate mai multe cercuri concentrice care
poart denumirea de piste, numrul acestora 'ariind 0n func!ie de tipul
discului# ;iecare pist este 0mpr!it 0ntr>un numr de sectoare cu o
capacitatea limitat (1%1, %5., 51%, 1#5%4 octe!i), toate opera!iile de
41
citire sau de scriere executndu>se la ni'elul acestora# Aentru
identificare, sectoarele dintr>o pist sunt numerotate 0ncepnd de la 5,
acest sector fiind rezer'at, de regul, pentru identificarea 0nceputului de
pist (i nu pentru stocarea datelor#
$aracteristica principal a discului magnetic este adresabilitatea#
-ceasta 0nseamn c fiecare unitate 0nregistrat poate fi localizat fr
ec4i'oc, indiferent de con!inut, prin mecanismele de citireIscriere, fiind
permis 0n acest fel accesul selecti' la informa!ii#
,up te4nologiile de realizare a discurilor magnetice (i a unit!ilor de
discuri asociate se 0ntlnesc discuri flexibile, discuri dure (i discuri
amo'ibile#
E.I..... Di9curi 10e=i/i0e
-ceste discuri reprezentau suportul clasic de stocare la
microcalculatoare, fiind clasificate dup diametrul discului exprimat 0n
inc4, astfel" %,5=, ),5=, 5,%5=, 1=# Structura discurilor flexibile cuprinde
urmtoarele elemente"
T capete de citireIscriere@
T dispoziti' de ac!ionare a capetelor de citireIscriere@
T motor de antrenare a disc4etei ().5 rota!iiImin#)@
T bloc de comand care asigur func!ionarea componentelor (i
super'izarea opera!iilor de citireIscriere#
.apacitatea de memorare a acestor ec4ipamente este determinat de
numrul de piste (i de densitatea de 0nregistrare Vsimpl densitate
(Simple ,ensitL > S,), dubl densitate (,ouble ,ensitL > ,,), 0nalt
densitate (Eig4 ,ensitL > E,), densitate c'adrupl (Xuad ,ensitL >
X,), densitate extra 0nalt (8xtra Eig4 ,ensitL > 8,)W#
6iteza de lucru a unit!ilor de discuri flexibile depinde att de 'iteza de
rota!ie (aproximati' ).5 rota!iiImin#), ct (i de timpul de trecere de la o
pist la alta care se 0ncadreaz 0ntr>un inter'al cuprins 0ntre 5>45 ms
(milisecunde)#
,e(i sunt suporturi lente (i limitate din punct de 'edere al capacit!ii,
disc4etele prezint a'anta?ul de a a'ea costuri reduse, sunt u(or de
utilizat (i adresabile#
4%
E.I...>. Di9curi dure $:3rdCdi9curi&
2nit!ile de discuri dure se bazeaz pe reunirea 0ntr>un singur ansamblu
a capetelor de citireIscriere (i a discurilor, asigurnd condi!ii pentru
mrirea densit!ii de 0nregistrare (i a 'itezei de lucru# Ga aceste
ec4ipamente suportul de 0nregistrare este format dintr>un pac4et de
discuri dispuse pe acela(i ax, acestea fiind realizate din aluminiu
acoperit cu o pelicul feromagnetic# Arintre principalii productori se
numr Seagate, 7:M, Xuantum, Western ,igital, ;u?itsu etc#
-ccesul selecti' la informa!ia de pe disc este caracterizat prin timpul de
acces care, la rndul lui, depinde de" timpul de pozi!ionare a
mecanismului de antrenare a capetelor de citireIscriere (este propor!ional
cu numrul pistelor tra'ersate (i timpul unitar de trecere de la o pist la
alta )>15 ms la modelele actuale), de inter'alul mediu de rota!ie
(aproximati'1I/#%55 min#) (i de 'iteza de transfer a datelor care este
cuprins 0ntre 1>)5 ms# Aentru a putea fi utilizat un 4ard>disc trebuie s
aib definit o structur recunoscut de sistemul de operare, adic s fie
formatat# -cest aspect are 0n 'edere formatarea la ni'el
inferior sau fizic, formatarea la ni'el superior sau logic (i
parti!ionarea#
'ormatarea fizic const 0n crearea sectoarelor fizice pe disc, care sunt
create (i completate cu marca?ele de adrese folosite pentru identificare
(por!iuni de date)# 'ormatarea logic 'izeaz adaptarea discului la
cerin!ele sistemului de operare# &artiionarea presupune segmentarea
discului 0n mai multe regiuni, numite discuri logice, care pot con!ine
fi(iere ale aceluia(i sistem de operare sau ale unor sisteme de operare
diferite# +pera!iunea este necesar 0n cazul 0n care se gestioneaz 4ard>
discuri de mare capacitate, pentru o administrare mai u(oar, pentru a se
repara o cdere accidental a sistemului ori 0n situa!ia 0n care se lucreaz
cu mai multe sisteme de operare pe 4ard>disc#
;iecare disc logic 'a cuprinde o tabel de parti!ie ce 'a descrie modul de
structurare al 4ard>discului, 0n aceasta re!inndu>se dimensiunea
discului, numrul de parti!ii, precum (i dimensiunea (i pozi!ie fiecreia
dintre acestea#
4)
Arincipalii parametrii care caracterizeaz 4ard>discurile se refer la"
T capacitatea de memorare este determinat de diametrul discurilor, de
numrul acestora, de numrul de cilindrii (i de densitatea de 0nregistrare@
T timpul mediu de acces exprim o medie a timpilor scur(i din momentul
emiterii unei comenzi de citireIscriere (i pn la confirmarea 0nc4eierii
opera!iei care, 0n mod obi(nuit, este 0ntre )>1% ms@
T rata de transfer semnific cuantumul informa!iilor citite sau scrise
timp de o secund (1>155 M:)@
T viteza de rotaie difer de la un 4ard>disc la altul, existnd discuri la
5#455 rota!iiImin, /#%55 rota!iiImin#, 15#555 rota!iiImin sau c4iar 15#555
rota!iiImin#, cre(terea acesteia determinnd mrirea ratei de transfer#
E.I...A. Di9curi 32ovi/i0e
-cestea reprezint discuri care pot fi separate de ec4ipamentul de
citireIscriere (i transportate de la un calculator la altul# Se 0ntrebuin!eaz
sub forma unor pac4ete sau cartu(e de discuri magnetice#
Arincipalii productori sunt 7omega (i SLXuest# $apacitatea de stocare a
acestor discuri este de ordinul sutelor de megabi!i sau a gigabi!ilor,
'iteza de rota!ie este apropiat de cea a discurilor moderne (5#455
rota!iiImin#), prezentnd (i un timp mediu de acces foarte bun (1%>11
ms)#
E.I.>. en<i 23;netice
-ceste ec4ipamente periferice se prezint sub form de role sau casete (i
reprezint unele dintre cele mai ieftine suporturi pentru memorarea unor
'olume mari de date# &eprezentnd suportul ideal pentru pstrarea
copiilor de siguran! a fi(ierelor (i a bazelor de date, prezint ca
deza'anta?e faptul c nu sunt adresabile (i au o 'itez sczut de lucru#
2nit!ile de band magnetic sunt caracterizate de urmtorii parametrii"
T capacitatea de stocare@
T 'iteza de transfer a datelor@
T standardul folosit la 0nregistrarea datelor@
T pre!ul unit!ii (i al benzii#
44
,e(i pare un suport dep(it, te4nologiile care folosesc banda magnetic
sunt 0ntr>o continu dez'oltare datorit urmtoarelor a'anta?e pe care
acestea le ofer"
T cel mai ieftin suport de citireIscriere pe M:@
T dimensiuni mici (i capacit!i de memorare mari@
T metodologia (i softFare>ul de bacDup pe casete magnetice sunt
e'oluate (i robuste@
T gradul de standardizare a formatelor este ridicat#
E.I.A. Su6orturi o6tice
,iscul optic dispune de o mare capacitate de stoca? fiind adec'at
ar4i'rii sigure a informa!iei pe o mare perioad de timp#
,iscurile .,-($ 3.ompac ,is/ (ead $nly emory4 reprezint un
mediu de stoare asemntor disc4etelor cu deosebirea c fa! de acestea,
la care sectoarele sunt dispuse#
6n piste concentrice, sectoarele pe $,>&+M sunt aran?ate continuu sub
form de spiral# Aarametrii care caracterizeaz performan!ele $,>&+M
se refer la"
T capacitatea de stocare (aproximati' /55 M:, adic ec4i'alentul a
555#555 de pagini de text sau 15 de minute de muzic)@
T timpul de acces, exprimat 0n milisecunde, reprezint inter'alul de timp
scurs din momentul emiterii unei cereri de citire (i pn 0n clipa 0n care
0ncepe efecti' aceast opera!ie (155>455 ms)@
T rata de transfer exprim 'iteza cu care unitatea $,>&+M preia datele
de pe suport (i le transmite sistemului de calcul (aproximati' )#155
N:Is)@
T memoria intern este folosit pentru stocarea datelor citite,
asigurndu>se 0n acest fel transferuri constante de date ctre calculator@
T interfaa reprezint legtura fizic dintre unitatea $, (i magistrala
calculatorului#
Sistemele ,6, 3,igital 6ersatile ,is/4 au aprut ca reac!ie la faptul c,
datorit cre(terii complexit!ii documentelor (i aplica!iilor, capacitatea
unui $,>&+M s>a do'edit 0n numeroase cazuri insuficient# -ceste
45
ec4ipamente pot stoca de %. de ori mai multe in informa!ii dect un $,>
&+M, 0n 'arianta cu dou fe!e (i patru straturi#
Modalitatea de 0nregistrare a datelor este similar cu cea folosit la $,>
&+M, acestea fiind 0nregistrate pe o traiectorie spiralat format din
mici ca'it!i# $apacitatea ,H,urilor s>a ob!inut prin crearea unor
ca'it!i mai mici, 0ndesarea spiralei, precum (i prin 0nregistrarea datelor
pe patru straturi, cte dou pe fiecare fa! a discului# 2nit!ile ,H, au
capacit!i de pn la 1/ J: (i pot fi citite cu 'iteze foarte mari#
4.
CAPITOLUL A
SISTEME DE OPERARE ALE CALCULATOARELOR ELECTRONICE
4.5. &oiuni "enerale
Un sistem de operare const dintr+o colecie inte"rat de
pro"rame de sistem# ce ofer utiliatorului posibilitatea folosirii
eficiente a resurselor sistemului de calcul# concur6nd la de*oltarea
pro"ramelor de aplicaie.
Se poate aprecia c un sistem de operare ac!ioneaz ca o interfa
2ntre componenta hard%are a unui sistem de calcul (i programele de
aplica!ie ale utilizatorului#
Aentru a 0ndeplini rolul de interfa! 0ntre 4ardFare (i utilizatori, un
sistem de operare 7ndeplinete urmtoarele funcii8
pregtirea (i lansarea 0n execu!ie a programelor de aplica!ie,
cunoscut (i ca dez'oltarea interacti' a unui tasD@ 6n acest sens
sistemul de operare trebuie s dispun"
de un editor de texte pentru a introduce (i modifica un
program surs (program scris 0ntr>un anumit limba? de
programare)@
de un translator pentru limba?ul de programare folosit >
asamblor, compilator, interpretor > care s traduc
instruc!iunile programului surs 0ntr>o form recunoscut de
sistemul de calcul (program obiect)
4/
de un editor de legturi care s realizeze legtura 0ntre
di'erse module obiect sau s apeleze la module obiect
existente 0n bibliotecile sistemului respecti' la module
obiect din biblioteca utilizatorului care au fost de?a
catalogate, pentru a construi structura pe segmente impus
de sistemul de calcul 0n 'ederea execu!iei programelor
(program obiect executabil)# +dat constituit structura pe
segmente, programul 'a fi gata de execu!ie, execu!ie care 'a
fi precedat de 0ncrcarea 0n memoria intern a programului
(componenta sistemului de operare ce realizeaz acest
deziderat se nume(te 0ncrctor)@ dac lansarea 0n execu!ie
se realizeaz automat dup 0ncrcarea programului 0n
memorie, 0ncrctorul este de tip G+-, and J+@
alocarea resurselor necesare executrii programelor prin
identificarea programelor ce se execut, a necesarului de
memorie (i a dispoziti'elor periferice, identificarea (i protec!ia
colec!iilor de date@
opera!ii cu fi(iere, cataloage de fi(iere, sortare, interclasare,
comprimareIdecomprimare date, depistare (i (tergere 'iru(i etc#
prin programele utilitare disponibile@
planificarea execu!iei lucrrilor dup anumite criterii (timp de
execu!ie, priorit!i, te4nica ;7;+, G7;+, etc#) pentru utilizarea
eficient a 2$A 0n cazul lansrii mai multor programe 0n
execu!ie@
coordonarea execu!iei mai multor programe prin urmrirea
modului de execu!ie a instruc!iunilor programelor, depistarea (i
tratarea erorilor, lansarea 0n execu!ie a opera!iilor de intrareIie(ire
(i depistarea e'entualelor erori@
asistarea execu!iei programelor de ctre utilizator prin
comunicarea sistem de calcul>utilizator att la ni'el 4ardFare, ct
(i la ni'el softFare@
41
posibilitatea generrii de ctre utilizator a unui sistem de operare
pe msura configura!iei de care dispune#
Ma?oritatea sistemelor de operare, pentru a rspunde rolului de interfa!
4ardFare>utilizatori, sunt organizate pe dou ni'eluri"
ni'elul fizic care este apropiat de partea de 4ardFare a sistemului
de calcul, interfernd cu aceasta prin intermediul unui sistem de
0ntreruperi@
ni'elul logic care este apropiat de utilizator interfernd cu
aceasta prin intermediul unor comenzi, limba?e de programe,
utilitare, etc#
Aotri'it acestor dou ni'eluri, sistemele de operare cuprind 0n principal
dou categorii de programe"
3. pro"rame de comand+control cu rolul de coordonare (i control a
tuturor func!iilor sistemului de operare, cum ar fi" procese de
intrareIie(ire, execu!ia 0ntreruperilor, comunica!ia 4ardFare>
utilizator@
/. pro"rame de ser*icii (prelucrri) executate sub supra'eg4erea
programelor de comand>control, fiind utilizate de programatori
pentru dez'oltarea programelor de aplica!ie#
Pro"ramele de comand ) control cu principala component
super'izorul (denumit (i monitor sau executi') coordoneaz acti'it!ile
tuturor celorlalte componente ale sistemului de operare# $ele mai
frec'ent utilizate componente ale super'izorului sunt 0ncrcate 0n
memoria intern@ aceste componente sunt referite ca rutine rezidente,
deoarece sunt pstrate 0n memoria intern pe tot parcursul execu!iei de
ctre sistemul de calcul a oricror programe@ celelalte componente
(rutine tranziente) rmn 0n memoria extern cu celelalte componente
ale sistemului de operare (i sunt 0ncrcate 0n memoria intern de ctre
rutinele rezidente atunci cnd sunt solicitate#
Super'izorul execut opera!iile de intrareIie(ire (i aloc magistrala
pentru di'erse unit!i de intrareIie(ire 0n scopul transferului#
43
&rogramele de comand-control controleaz (i coordoneaz 2$A 0n
timpul execu!iei programelor din memoria intern 0n sensul recep!ionrii
(i transmiterii de mesa?e ctre periferice prin intermediul magistralei@
afectarea dispoziti'elor periferice de intrareIie(ire etc#
Pro"ramele de ser*icii cuprind urmtoarele categorii de programe"
translatoare de limba?e care au rolul de a traduce programele
surs scrise 0n di'erse limba?e de programare, 0n form binar
recunoscut de sistemul de calcul# Arogramul 0n form binar se
nume(te programul obiect# *ranslatoarele de limba? pot fi"
> asambloare componente specifice fiecrui sistem de calcul@
> compilatoare componente specifice unui anumit limba? de
programare e'oluat@
> interpretor care dup translatarea fiecrei instruc!iuni o (i
execut#
editoarele de legturi prelucreaz modulele obiect, le asambleaz
0ntr>un modul executabil, tasD, prelund e'entual (i module
obiect din bibliotecile de sistem@ el aloc adresele reale de
memorie@
0ncrctorul 0ncarc 0n memoria intern 0n 'ederea execu!iei,
programele executabile@
editoarele de text sunt componente destinate crerii (i modificrii
programelor surs, asimilate unor texte@
utilitare care sunt destinate s execute anumite func!ii specifice"
transfer de fi(iere, sortare, interclasare, comprimareI
decomprimare date, etc#@
bibliotecarul (i bibliotecile de sistem creeaz (i gestioneaz
module obiect ale sistemului, apelabile din programele de
aplica!ii@
55
organizarea colec!iilor de date este tratat de ctre componente
ce 'izeaz gestiunea opera!iilor de intrareIie(ire prin fi(iere, baze
de date#
-(adar, 9i9te2u0 de o6er3re e9te un 9i9te2 de 6ro;r32e c3re intr7 8n
1unc5iune 03 6ornire3 c30cu03toru0ui% 39i;ur?nd 8n 6rinci630
ur27to3re0e 3ctivit75iJ
;e9tiune3 o6er35ii0or de intr3reDie4ireK
;e9tiune3 d3te0or 6e 9u6ortu0 de 2e2orie e=tern7K
contro0u0 8nc7rc7rii 8n 2e2ori3 intern7% 6unerii 8n 1unc5iune
4i 8ncet7rii 3ctivit75ii 6ro;r32e0or uti0i<3toru0ui.
$onceptele de baz utilizate sunt" fiier# unitate# director# cale#
prompter i specificator de fiier#
2n 1i4ier este o colec!ie de informa!ii (date de prelucrat, programe,
comenzi, texte, imagini, sunete), omogen din punct de 'edere al naturii
precum (i al cerin!elor de prelucrare, organizat dup reguli bine
determinate (i memorat pe un suport te4nic de pe care pot fi citite
automat de calculator 0n timpul prelucrrii# ;i(ierul se identific dup
numele (i extensia atribuit la creare#
+rice fi(ier are un nume alctuit din dou pr!i"
> numele propriu+is > numele dup care poate fi identificat fi(ierul
(i care este obligatoriu@
> e!tensia sau tipul > op!ional#
*ipul sau extensia fi(ierului este un (ir de caractere alctuit din unu pn
la patru caractere (de regul trei)# 8xtensia trebuie s se separe de
numele propriu>zis prin caracterul special punct (.)# ,ac pentru
anumite fi(iere extensia este obligatorie (i impus prin folosirea numai a
anumitor grupe de caractere (cum sunt .,GG,
.8K8, .-H7, .SYS, .,+$, etc), atunci acestea sunt considerate cu'inte
rezer'ate (i au un rol determinant 0n prelucrarea fi(ierelor respecti'e#
2nele din extensiile obligatorii (denumite (i extensii standard) sunt
51
ata(ate la numele propriu>zis al fi(ierelor 0n mod implicit de ctre
programul cu care sunt create fi(ierele respecti'e#
Unit3te3 $de*ice& reprezint un ec4ipament periferic identificat printr>un
nume simbolic de dispoziti'# 9umele de dispoziti' pentru unit!ile de
disc magnetic const dintr>o liter urmat de caracterul special dou
puncte (J)@ litera -" identific unitatea de floppL disc, litera $" identific
4ard discul, iar ;" identific unitatea de $,>&+M#
Eard discul poate fi 0mpr!it logic 0n mai multe discuri 'irtuale numite
parti!ii, care se identific tot printr>un nume simbolic asociat (de
exemplu" ,", 8" pentru trei parti!ii logice)#
Directorul (folder) este un concept fundamental pe care se bazeaz
organizarea memoriei externe a A$>urilor pe ni'eluri ierar4ice
arborescente pentru gestionarea fi(ierelor pe floppL discuri sau 4ard
discuri# 2n director se constituie ca o tabel, ca un catalog ce con!ine
nume de fi(iere, dimensiunile acestora exprimate 0n bLtes, data cnd
fi(ierele au fost create sau modificate (i e'entual numele de subdirectori
inclu(i#
,irectorul apare ca o zon 'irtual de disc alocat unui grup de fi(iere# +
comand este limitat implicit numai la prelucrarea fi(ierelor (i
programelor din directorul curent, dac nu s>a specificat 0n mod explicit
un alt director#
-tunci cnd numrul de fi(iere dintr>un director este destul de mare sau
cnd exist mai mul!i utilizatori, fiecare utilizator a'nd fi(iere proprii,
se pot folosi subdirectori inclu(i 0ntr>unul din directori@ 0n acest caz,
organizarea structural poart denumirea de 9i9te2 de directori
2u0tinive0 sau sistem ierar4izat de directori@ primul ni'el este constituit
din directoru0 r7d7cin7 creat automat atunci cnd se formateaz Zdiscul,
director la care se conecteaz ceilal!i directori#
,irectorul care con!ine subdirectori se nume(te director de ori;ine sau
director printe#
5%
Calea este o sec'en! de directori separa!i prin caracterul special <L=
(bacDslas4), sec'en! ce trebuie parcurs pentru a a?unge la directorul
care con!ine fi(ierul# Sintaxa general este urmtoarea"
MLnu2eNdirectorN.OMLnu2eNdirectorN>...OLnu2eNdirectorNn
2n nu2e de c30e este o cale urmat de un nume de fi(ier, a'nd sintaxa
urmtoare"
MLnu2eNdirectorN.OMLnu2eNdirectorN>...OLnu2eN1i4ier
9umele unei cii poate con!ine orice numr de directori@ restric!ia este s
nu aib o lungime mai mare de .) de caractere# ,ac un nume de cale
0ncepe cu caracterul L (bacDslas4) sistemul de operare caut fi(ierul
0ncepnd cu directorul rdcin, iar dac 0ncepe cu numele directorului
de lucru, cutarea se realizeaz 0ncepnd de la acest director#
Specificatorul de fiier este termenul folosit pentru a desemna fr
ambiguit!i un fi(ier memorat pe un disc# 8l se compune din"
numele unit!ii@
cale@
numele (i extensia fi(ierului
.aractere speciale 2n nume de fiiere - cnd se folosesc directori
multini'el, pentru prelucrarea mai u(oar a fi(ierelor dintr>un director, 0n
numele (i extensia fi(ierelor se pot folosi caracterele speciale P (i Q
denumite (i metacaractere (%ildcards)#
Semnul P semnific faptul c orice caracter poate ocupa pozi!ia
respecti', iar simbolul Q semnific faptul c orice (ir de caractere poate
fi inclus 0n specificatorul de fi(ier 0ncepnd cu pozi!ia respecti', att 0n
numele fi(ierului ct (i 0n extensie#
E!emple"
Se2in3rP.DOC + seminific toate fi(ierele cu numele Seminar
urmat de un caracter oarecare (i extensia .DOC
[.DOC > semnific toate fi(ierele cu extensia .DOC@
PRO).[ > fi(ierele cu numele A&+J (i orice extensie@
5)
Q.Q > semnific toate fi(ierele (i toate extensiile#
4.9. Sistemul de operare :,&DO:S
Caracteriare "eneral
9umele de 7indo%s (ferestre) 'ine de la faptul c fiecare program se
execut 0ntr>o fereastr distinct# ;ereastra este o zon de form
dreptung4iular ce apare pe ecran# Ae suprafa!a ecranului pot exista mai
multe ferestre, fiecare fereastr corespunznd unui anumit program#
7indo%s reprezint un sistem de programe i come nzi conceput i
dezvoltat pe un mediu de interfa grafic de utilizator 389#8raphical
9ser #nterface4 care se pot selecta: instala i executa pe calculatoare
personale: 2n funcie de configuraiile hard%are disponibile i de
cerinele utilizatorilor;
Simbolurile grafice (denumite pictograme sau iconuri) sunt mici desene
sugesti'e ale unor elemente cu care opereaz sistemul WindoFs, 0nso!ite
de un text explicati' afi(at sub desene# -lturi de iconuri, WindoFs
include (i alte forme de prezentare grafic" butoane, casete de dialog,
bare de na'igare#
-odulele sistemului de operare :,&DO:S
6n func!ionarea sistemului de operare W79,+WS trebuie a'ute 0n
'edere corela!ia a trei module"
Gerne0 C nucleul WindoFs (N&9G)1.#8K8 sau N8&98G)%#
,GG) furnizeaz suport pentru func!iile de ni'el ?os de care are
ne'oie o aplica!ie pentru a rula@ Nernel nu trateaz nici cu mediul (i
nici cu ec4ipamentele, el interac!ionnd numai cu WindoFs 0nsu(i@
)DI$)r36:ic30 Device Inter13ce& > mediul ec4ipamentelor grafice
(J,7# 8K8 sau J,7)%#,GG)# +ri de cte ori o aplica!ie scrie pe
ecran, ea utilizeaz ser'iciile J,7 care are gri? de fonturi, de
ser'iciile de tiprire, de monitor, de administrarea culorilor (i orice
alt aspect artistic al mediului WindoFs pe care utilizatorii 0l pot
'edea 0n timp ce utilizeaz propria aplica!ie@
54
U9er > utilizator (2S8&#8K8 sau 2S8&)%#,GG&. WindoFs este
bazat 0n 0ntregime pe ferestre, a'nd ne'oie de un administrator
care s urmreasc toate ferestrele create de aplica!ii pentru a afi(a
di'erse tipuri de informa!ii# +ri de cte ori o aplica!ie afi(eaz un
icon sau un buton, folose(te un anumit tip de func!ie inclus 0n
2S8&#
-ecanisme de "estionare a memoriei 7n sistemul de operare :indo(s
8xist patru principii de gestionare a memoriei interne, 0n sensul
economisirii ei, (i anume"
Arincipiul ,GG (D1namic /in3 /ibrar1)
Arincipiul segmentelor de cod retrase
Arincipiul replicrii instan!elor acti'e
Arincipiul memoriei 'irtuale
Principiul D// ;D1namic /in3 /ibrar1<
&eprezint o facilitate prin care se pot introduce toate func!iile de
baz 0n module ce con!in seturi de func!ii utilizate 0n comun de ctre
aplica!ii#
Arincipiul ,GG const 0n faptul c un program aflat 0n execu!ie <(tie=
dinainte ce func!ie trebuie s foloseasc pentru a executa o anumit
prelucrare, cunoscndu>se ,GG ce trebuie folosit# ,ac WindoFs
gse(te ,GG>ul, 0n 0ncarc (i>l execut, iar la terminare predndu>se
controlul programului apelant#
2n fi(ier ,GG se introduce o singur dat 0n memorie indifferent cte
programe 0i acceseaz func!iile#
Principiul se"mentelor de cod retrase
Spa!iul pe care>l ocup un program 0n memoria intern se 0mparte 0n
dou domenii"
Segmente de cod
Segmente de date
55
Segmentele de cod ale unui program sau ,GG con!in codurile
executabile ale aplica!iei# -ceste instruc!iuni nu se modific 0n timpul
execu!iei programului#
Segmentele de date con!in informa!ii ce se modific permanent 0n
timpul execu!iei aplica!iei curente# -ceste informa!ii sunt 'alori luate
pentru scopuri intrene sau date introduse de utilizator#
Sistemul de operare WindoFs analizeaz memoria disponibil (i dac
aceasta este insuficient 'a elimina din memoria &-M segmentele de
cod cele mai pu!in utilizate#
Principiul replicrii instanelor acti*e
Sub WindoFs mai multe aplica!ii identice se pot executa de mai multe
ori, aparent simultan# $opiile aflate Rsimultan= 0n execu!ie se numesc
instan!e acti'e# Mecanismul replicrii instan!elor acti'e const 0n
urmtorul principiu" prima instan! a programului ocup spa!iu, att
pentru coduri, ct (i pentru date, iar oricare alt instan! aferent
aceluia(i program executat 'a utiliza segmentele de cod ale primei
instan!e (i 'a a'ea ne'oie de memorie numai pentru segmentele de
date#
Principiul memoriei *irtuale ;mecanismul S:0P<
Managerul de memorie din WindoFs poate pune la dispozi!ia
programelor mai mult memorie intern dect exist fizic pe
calculator# Sistemul reu(e(te acest lucru transfernd blocuri de
informa!ii din memorie pe 4ard disc# -stfel, sistemul simuleaz
memoria &-M cu memoria extern de pe 4ard disc, procesul fiind
cunoscut sub forma memoriei 'irtuale# 6n cazul mecanismului SW-A
al memorie 'irtuale nu se mai face diferen! 0ntre segmentele de cod (i
de date, prin transfer neexistnd nici o pierdere de informa!ii#
=ersiuni de :indo(s
:indo(s &T (9eF *e4nologL) aprut ini!ial 0n anul 133%, a e'oluat
pn la 'ersiunea 4#5, fiind comercializat 0n dou 'ariante"
WindoFs 9* WorDstation
5.
WindoFs 9* Ser'er#
Arincipalele caracteristici se pot sintetiza 0n"
lucrul 0n modul multitas/ing<
utilizarea ca un sistem client0server@
operarea 0n modul exclusi' prote1at<
folosirea pn la 4 J de memorie intern &-M@
facilit!i a'ansate de gestionare a fi(ierelor@
stabilitatea deosebit 0n exploatare@
gestiune 4ard discurilor de pn la 1. 8#
:indo(s >? lansat 0n exploatare 0n 1335 ca sistem de operare de sine
stttor (nu necesit prezen!a platformei MS>,+S) are ca principale
caracteristici"
mod de lucru multitas/ing preemptiv care de!ine 0n permanen!
controlul asupra timpului de lucru (i a aplica!iilor@
modul de lucru multithreading ce permite executarea 0n paralel a
mai multor procese ale acelea(i aplica!ii@
executarea de aplica!ii pe )% de bi!i@
exploatarea ca sistem de operare cu interfa! grafic@
folosirea platformei de operare ,+S numai pentru executarea
aplica!iilor elaborate pentru ,+S@
folosirea unei interfe!e de programare a aplica!iilor pe )% de bi!i@
includerea ca parte integrant a sistemului de operare, a
standardului &lug and &lay;
:indo(s >@, succesorul lui WindoFs 35, a re'olu!ionat aspectul (i
modul de utilizare al mediului WindoFs# $ldit pe baza solid a
sistemului de operare WindoFs 35, WindoFs 31 a extins ino'a!iile pe
care le>a mo(tenit# $u WindoFs 31 se poate beneficia de performan!ele
noilor te4nologii (i platforme, dobndind accesul la 7nternet (i la
diferitele re!ele interne prin intermediul programului 7nternet 8xplorer
4#5# Ae lng noile facilit!i WindoFs 31 este compatibil cu aplica!iile (i
te4nologiile WindoFs mai 'ec4i, permi!nd firmelor s>(i 'alorifice
in'esti!iile fcute# 6n ultimii ani, industria a sus!inut e'olu!iile
5/
importante din domeniul 4ardFare (i softFare# WindoFs 31 include
suport pentru noile perfec!ionri 4ardFare (i softFare cum ar fi"
2ni'ersal Serial :us, 7888 1)34, ;-* )% (i ,H,#
9oile te4nologii (i func!ii din WindoFs 31, pot a?uta la gsirea (i
formatarea informa!iilor dorite ct mai repede posibil, la mrirea 'itezei
aplica!iilor (i a conectrii la re!ea, la automatizarea conectrii lor la o
unitate de re!ea (i crearea comenzilor rapide# WindoFs 31 include
func!ii (i facilit!i pentru configurarea sistemelor, pentru depanare (i
pentru permanenta modernizare a calculatoarelor# WindoFs 31 poate
instala 0n mod automat noi dri'ere, programe de tip batc4 (i alte
componente de actualizare# Arin 0ncorporarea 'ersiunii 4#5 a broFserului
Web 7nternet 8xplorer, WindoFs 31 con!ine tot ceea ce este necesar
pentru a beneficia de a'anta?ele oferite de 7nternet (i de re!eaua intern#
Arin facilit!ile a'ansate de cutare, instrumentele de comunica!ie pentru
7nternet (i te4nologiile de automatizare a circula!iei informa!iilor din
7nternet (i din re!eaua local, WindoFs 31 ofer un ni'el a'ansat de
integrare 0n 7nternet#
:indo(s 9AAA a reprezentat pentru uni'ersul Microsoft, un punct de
rscruce# $ele dou lumi reprezentate prin WindoFs 35I31 (i WindoFs
9* despr!ite 0n ultimii ani, sunt combinate 0n acest produs# $a rezultat,
este anun!at un fel de geniu uni'ersal" este dotat pentru ?ocuri (i toat
gama de aplica!ii multimedia, la fel de bine ca pentru aplica!ii
profesionale care necesit o maxim securitate a datelor# *rsturile
fundamentale se pot rezuma astfel"
WindoFs %555 reprezint un sistem de operare stabil pentru
desDtop# 6n acest spri?in 'ine noul sistem de fi(iere 9*;S 5 (i un
control mai bun asupra fi(ierelor de sistem, ceea ce are un efect
poziti' asupra stabilit!ii sistemului@
interfa!a lui WindoFs %555 corespunde 0n mare msur celei din
WindoFs 35I31 sau WindoFs 9* cu -cti' ,esDtop@
noile facilit!i de securitate (i de re!ea includ func!ii de control 0nc
greu accesibile
51
WindoFs %555 ruleaz (i pe procesoare cu o frec'en! sub )55 MEz,
0ns destul de 0ncet# 6n plus, este ne'oie de cel pu!in .4 M memorie de
lucru &-M (i pn la 155 M spa!iu liber de stocare pe 4ard disc#
:indo(s BP reprezint o combina!ie 0ntre caracteristicile cele mai
performante ale 'ersiunilor anterioare (multimedia (i &lug=and=play de
la 'ersiunile >? (i e (illenium), robuste!ea (i securitatea lucrului de la
+@@@) (i alte posibilit!i noi# 7indo%s A& a aprut 0n dou 'ersiuni"
-7indo%s A& Bome Edition, destinat utilizatorilor indi'iduali, de regul
pentrucalculatoarele de la domiciliu, fr capabilit!i de lucru 0ntr>un
mediu administrat (re!ea),
-7indo%s A& &rofessional, destinat lucrului de birou, 0n re ea, cu 1
capabilit!i extinse (te4nologii de gestionare #ntelliirror, te4nologii de
securitate a datelor preluate din 7indo%s +@@@, lucrul pe grupuri de
utilizatori cu diferite pri'ilegii, posibilitatea de 0ncriptare a fi(ierelor,
aplica!ii multiprocesor etc#)#
Sistemul de operare 7indo%s A& &rofessional se desc4ide cu un ecran
specific, numit Rdes/top= (masa de
lucru 'irtual care cuprinde uneltele cele mai uzuale, plasate la
0ndemna utilizatorului# 7indo%s A& &rofesional se recomand a fi
instalat pe calculatoare cu un procesor minim Aentium 77 la )55MEz, cu
o memorie &-M minim de 1%1M: (i cu minim 1,5J: spa!iu liber pe
hard dis/#
,iferene fa de versiunile anterioare8
aspectul nou, reproiectarea din punct de 'edere a design>ului,
capacitatea meniului Start de a pstra aplica!iile recent folosite,
personalizarea rapid a meniului Start prin &roperties (buton dreapta
mouse), plasarea elementelor prin drag C drop 0n meniul Start,
conturi de utilizatori multiple, gruparea lor dup permisiuni,
securitatea accesului la fi(iere, parta?area de fi(iere pe acela(i calculator,
configurarea conturilor de utilizatori,
gestiunea mai simpl a fi(irelor, ferestrele de explorare y
.omputer (i 1 y ,ocuments au 0n partea stng liste de comenzi (i de
53
acces rapide, posibilitatea de a 'edea imaginile ca Thumbnails,
facilit!ile Search .ompanion,
facilit!i multimedia (aplica!ia complex edia&layer, ovie a/er,
7eb &ublishing: ,H, (i 'ideo etc#),
u(urin!a ob!inerii de a?utor (Belp and Support .enter), a?utorul de la
distan!! (y .omputer0&roperties0(emote0-llo%=(emote=-ssistance),
posibilitatea transferului la distan! a setrilor (i configurrilor
(;;;0-llo%=(emote=,es/top),
aplica!ie 0ncorporat de inscrip!ionare $,>uri, atunci cnd 0n sistem se
afl montat o unitate de $, care permite inscrip!ionarea ('arianta
DSend=ToE-FD7ritable=.,E, respecti' drag C drop icoana fi(ierului
de copiat pe cea a unit!ii $,),
recunoa(terea fi(ierelor comprimate (R#zip=), (i ar4i'area lor 0ntr>un
director special (Gip='older)# ,ezar4i'area acestor fi(iere se face cu
aplica!ii din afara sistemului de operare 7indo%s A& (7inG#&, 7in(-(
etc#),
recunoa(terea 'orbirii (i a scrisului de mn, dac 0n sistem se
instaleaz componente capabile s preia semnal de aceast natur,
#nternet .onnection 'ire%all (7$;), aplica!ie de protec!ie 0ncorporat,
care detecteaz 0ncercrile neautorizate de a se intra 0n sistem
(Dhac/ingE) (i le ?urnalizeaz (DloggingE, 0nscriere 0n fi(iere tip ?urnal,
Dlog filesE), se acti'eaz prin selectare cu butonul din dreapta al mouse>
ului a icoanei legturii la re!ea , (alegerea &roperties0-dvanced (i
selectarea csu!ei de protec!ie# Arin apsarea butonului Settings se pot
alege modurile de transfer de date cu #nternet>ul care s fie supuse
protec!iei, caracteristicile fi(ierelor ?urnal, date crora li se
restric!ioneaz accesul etc# 9u se utilizeaz 7$; dac 0n re!ea sau pe
calculator exist un alt sistem de protec!ie#
conexiuni de re!ea speciale (6irtual &rivate Het%or/: 6&H etc#) u(or
de definit,
restaurarea sistemului 0n puncte de restaurare definite periodic de
sistem sau de utilizator,
.5
compatibilitate mai bun cu aplica!ii externe (pentru aplica!iile
specifice altor 'ersiuni de 7indo%s exist posibilitatea de a face A& s
se comporte ca 'ersiunile mai 'ec4i" se selecteaz aplica!ia cu butonul
din dreapta al mouse>ului, &roperties0.ompatibility, se opteaz pentru
'ariantele 0n care aplica!ia respecti' se (tie c func!ioneaz)#
:indo(s =ista a fost lansat 0n noiembrie %55. pentru firme (i parteneri
de afaceri iar 0n ianuarie %55/ a fost lansat pentru utilizatorii obi(nui!i#
-ceast lansare 'ine dup mai mult de cinci ani de la apari!ia pe pia! a
sistemului de operare WindoFs KA, fiind cea mai mare distan! 0ntre
dou lansri successi'e# WindoFs Hista are facilit!i noi, cum ar fi o
interfa! grafic modern (i un stil 'izual nou, WindoFs -ero,
te4nologia de cutare 0mbunt!it, noi unelte multimedia, precum (i
sub>sistemele complet remodelate de re!ea, audio, imprimare (i afi(are
(displaL)# Arodusul a fost lansat 0n &omnia la 1 februarie %55/ de ctre
co>fondatorul Microsoft, :ill Jates# 7ni!ial disponibil doar 0n 'ersiunea
englez, 'arianta 0n romn a ie(it pe pia! la %5 iunie %55/ (i este
disponibil spre 'nzare 0n toate edi!iile (i pe toate canalele de 'nzare,
0n &omnia (i &epublica Moldo'a# $a (i 'ersiuni exist WindoFs Hista
Eome :asic, Eome Aremium, 2ltimate, :usiness, (i 8nterprise# ,in
data de %% +ctombrie %553, WindoFs Hista a fost 0nlocuit de WindoFs
/#
:indo(s C este noua 'ersiune de Microsoft WindoFs, un sistem de
operare folosit pentru utilizarea pe calculatoarele personale, inclusi' cele
utilizate 0n domeniul afacerilor, pe desDtop>uri, laptop>uri, *ablet A$>uri,
netbooD>uri (i A$>uri Media $enter# WindoFs / se dore(te a fi un
upgrade al lui Hista, cu scopul de a fi pe deplin compatibil cu dri'erele,
aplica!iile (i 4ardFare>ul cu care WindoFs Hista este de?a compatibil#
Arezentrile oferite de companie 0n %551 s>au axat pe suport multi-touch,
un WindoFs S4ell reconceput cu o nou bar de acti'it!i, o grup de
re!ele de sistem numit REomeJroup=, precum (i pe 0mbunt!iri de
performan!# 2nele aplica!ii care au fost 0mpac4etate 0mpreun cu
'ersiunile anterioare de Microsoft WindoFs, mai ales WindoFs Mo'ie
MaDer (i WindoFs A4oto JallerL, nu 'or mai fi puse acum 0n acela(i
.1
pac/age (pac4et softFare) cu WindoFs /, ci 'or fi oferite separat (dar
gratuit), ca parte din WindoFs Gi'e 8ssentials Suite#
$erinele minime de sistem pentru rularea lui WindoFs /
Ar:itectur3 A>C/ii REC/ii
Proce9or
Arocesor de )%>bii cu
frec'ena de 1 JEz
Arocesor de .4>bii cu
frec'ena de 1 JEz
Me2orie RAM 1 J: de memorie &-M % J: de memorie &-M
Acce0er3tor
;r31ic
Arocesor grafic compatibil cu ,irectK 3 cu dri'er
W,,M 'er# 1#5 (Aentru suport -ero)
(3rddi9S 963iu
0i/er
1. J: %: J+
Unit7i o6tice
2nitate optic ,H, (se instaleaz doar de pe suport
,H,I$,)
Sistemul de operare U&,B
Caracteriare "eneral
UNI* a fost ini!ial creat pentru minicalculatoare, pentru a mri
disponibilit!ile sistemlui" memorie 'irtual, multiutilizator (i
multitasDing@ rescris 0n limba?ul $, a fost portabil pe o gam mai larg de
sisteme de calcul" mainframes, microcalculatoare, de unde (i unul din
marile sale a'anta?e# Sistemele de operare 297K sunt proiectate de mai
multe firme specializate, ceea ce a condus la existenta mai multor
'ersiuni" -7K, S$+>+,*, EA>2K, S+G-&7S, ,igital, 297K, 7&7K,
Ginux, (#a#
*rsturile principale ale sistemului de operare 297K sunt"
sistemul de fi(iere structurat pe mai multe ni'eluri, ceea ce permite
mai multor utilizatori s lucreze cu acela(i calculator 0n acela(i timp
(multiuser)@
orice utilizator curent poate solicita execu!ia mai multor programe
0n acela(i timp (multitasDing)@
.%
un program utilizator poate s transmit rezultatele sale altui
program@
utilizatorul poate redirecta rezultatele programului su de la un
dispoziti' periferic la altul@
existen!a unui interpretor de comenzi (i un limba? adec'at, cunoscut
sub denumirea de S:e00K
folose(te un limba? structurat numit TC pentru programarea
sistemelor@
includerea unor componente pentru editarea textelor (i formatarea
lor pentru tiprire@
utilizarea de te4nici e'oluate pentru conectarea sistemelor de calcul
care opereaz sub 297K sau alt sistem de operare@
nu impune 'reo limit la e'entualele modificri determinate de
specificul aplica!iei#
Structura sistemului de operare U&,B
Sistemul de operare 29K cuprinde ) componente"
1# 9ucleul (Nernel)@
%# Sistemul de fi(iere
)# S4ell>ul
&ucleul ;Dernel< este partea central a sistemului care asigur ser'icii
ctre programele de aplica!ie pentru realizarea gestiunii
proceselor (program lansat 0n execu!ie), a memoriei, a
intrrilor, a ie(irilor (i a timpului#
;unc!iile nucleului sunt"
gestionarea proceselor, efectund controlul execu!iei acestora@
gestionarea fi(ierelor prin alocarea sau eliberarea memoriei
externe pentru stocarea (i regsirea eficient a informa!iei@
gestionarea dispoziti'elor periferice permi!nd programelor un
acces controlat la acestea@
gestionarea memorie prin alocarea (i eliberarea memoriei
principale pentru procesele aflate 0n execu!ie#
Sc4ematic, nucleul S#+# 297K se prezint astfel"
.)
Hucleul S;$; 9nix este alctuit din urmtoarele elemente"
interfa!a cu procesele utilizator
subsistemul de control al opera!iilor de intrareIie(ire
subsistemul de control al proceselor acti'e
interfa!a cu 4ardFare>ul realizeaz tratarea 0ntreruperilor (i
comunicarea direct cu componentele fizice ale sistemului
electronic de calcul#
Sistemul de fiiere
$uprinde ansamblul fi(ierelor memorate sub forma de" comenzi,
programe traductoare, programe utilitare, sisteme pentru lucru cu
colec!ii de date, programe aplicati'e, precum (i fi(iere de date
asociate#
SEE//+ul
&eprezint interpretorul de comenzi al S# +# 297K care are rolul de a
interpreta comenzile utilizatorului, realiznd o interfa! 0ntre acesta (i
sistemul de operare#
.4
Si9te2u0 de
o6er3re
UNI*
Inter6retoru0 de
co2en<i S:e00
Nuc0eu0
$GerneCu0&
Si9te2u0 de 1i4iere
Inter1353 cu 6roce9e0e uti0i<3tor
Su/9i9te2u0 de contro0 30
o6er35ii0or de intr3reDie4ire
Su/9i9te2u0 de contro0 30
6roce9e0or
Inter1353 cu :3rdB3reCu0
.5
CAPITOLUL E
PROCESOARE DE TE*T + MICROSOFT ,ORD
O/iectiveJ
Studen!ii trebuie s>(i demonstreze cuno(tin!ele (i competen!a 0n
utilizarea unei aplica!ii de procesare de text pe un computer personal#
Studentul trebuie s 0n!eleag opera!iile de baz asociate cu crearea,
formatarea (i finalizarea unui document gata pentru a fi distribuit# ,e
asemenea, studentul trebuie s>(i demonstreze abilitatea 0n utilizarea
aplica!iei prin" crearea tabelelor standard, scrierea documentelor 0n
coloane, folosirea notei de subsol, a antetului, listelor marcate, folosirea
imaginilor 0ntr>un document, importarea obiectelor#
..
PROCESOARE DE TE*T + MICROSOFT ,ORD
E... Fo0o9ire3 360ic35iei
F.5.5 Primii pai 7n procesarea te!telor
Aentru procesareaIeditarea de texte se pot folosi mai multe
programe de pe pia!a de soft, dar cea mai cunoscut aplica!ie este
Microsoft Word din cadrul pac4etului de programe Microsoft +ffice# 6n
continuare 'a fi prezentat 'ersiunea %55)#
F.5.5.5 Desc'iderea unei aplicaii de procesare de te!t.
Aentru desc4iderea aplica!iei pute!i urma urmtorii pa(i"
Start -ll Arograms Microsoft +ffice Microsoft +ffice Word %55)
7nterfa!a grafic cu utilizatorul la pornirea aplica!iei"
./
Bara de meniuri Bara de instrumente Bara de titlu

F.5.5.9 Desc'iderea unuia sau a mai multor documente simultan.
,in zona de acti'it!i pute!i alege desc4iderea unui document sau a
mai multor documente din list (ultimele 4 documente utilizate)# ,ac
fi(ierele din list nu sunt cele dorite, pute!i apela # -cesta ' 'a
desc4ide fereastra de $pen de unde pute!i alege calea fi(ierului, numele
acestuia, iar dac nu (ti!i extensia acestuia pute!i alege din 'iles of type,
op!iunea -ll ;iles ([#[)# ,up gsirea fi(ierului, selecta!i>l (i desc4ide!i>l
cu $pen#
.1
Bara cu casete de informatii Suprafaa de lucru Bare de derulare
Rigle
Butoane de derulare
Bara de aplicaii
Zona de activiti
F.5.5.4 Crearea unui nou document ;folosindu+se un format
prestabilit# implicit ) ablon<.
Ga desc4iderea aplica!iei a!i putut obser'a o suprafa! de lucru
identic foi de scris# 6n bara de meniuri se poate obser'a denumirea
implicit" ,ocument%#doc Microsoft Word# -ceste elemente sunt date
de un (ablon (template) cu numele de Hormal;dot#
8xist posibilitatea de desc4ide un document nou nu din acest
(ablon <blanD= ci pe diferite tipuri de destina!ii (scrisori de afaceri,
faxuri, pagini Feb etc#) care se pot apela prin accesarea zonei $reate a
neF document###
-ici pute!i alege ce Aentru Sabloane (*emplates) dac
.3
fel de document
dori!i s utiliza!i#
alege!i op!iunea $n my computer;;; pute!i
opta pentru di'erse categorii (ex# Getter
\ ;axes)
*recerea de la utilizarea unui (ablon la documentul nostru propriu>
zis se face prin sal'are#
F.5.5.F Sal*area unui document 7ntr+o locaie pe 'ard dis3.
Aentru a sal'a un document se folose(te func!ia Sa*e din meniul
Fi0e# 6n fereastra care apare 'a trebui s alegem trei elemente" loca!ia
(Sa'e in), numele fi(ierului (;ile name) (i tipul fi(ierului (Sa'e as tLpe)
dup care s 'alidm prin butonul Save#
F.5.5.? Sal*area unui document sub un alt nume.
,ac dorim sc4imbarea numelui de fi(ier, atunci apelm tot din
meniul Fi0e func!ia Sa*e 0s...# He!i obser'a desc4iderea unei ferestre
identice 0n care 'a trebui s sc4imba!i doar numele fi(ierului# 8'entual
poate dori!i s sc4imba!i (iIsau loca!ia acestuia# Halida!i prin Save#
I.5.5.G Sal*area unui document sub alt format# cum ar fi8 fiier de tip
te!t# RTH ;Ric' Te!t Hormat<# 'tml# template ;ablon<# cu o anumit
e!tensie specific softului sau sub o alt *ersiune a softului.
/5
,ac dorim sc4imbarea tipului de fi(ier, atunci apelm tot din
meniul Fi0e func!ia Sa*e 0s...# He!i obser'a desc4iderea unei ferestre
identice 0n care 'a trebui s Save as type#

continuare###

,up cum se poate obser'a, fi(ierul poate fi sal'at att ca 7ord
,ocument ([#doc) ct (i ca 7eb &age: ,ocument Template: (ich Text
'ormat sau o 'ersiune anterioar de Word# He!i 'alida tot prin Save#
F.5.5.C 0lternarea 7ntre mai multe documente desc'ise.
Gista de documente desc4ise se pot urmri apelnd meniul
,indoB# ,ac a'e!i un document desc4is pute!i s>i mai desc4ide!i
acestuia o fereastr (He% 7indo%)# ,e asemenea, pute!i realiza o
compara!ie 0ntre dou fi(iere prin .ompare Side by Side %ith;;; *ot
pentru lucrul prin compara!ie (de data aceasta pentru toate fi(ierele 0n
lucru) se poate folosi -rrange -ll# +p!iunea Split 0mparte ecranul 0n
dou pentru un singur fi(ier#
F.5.5.@ Holosirea funciilor IEelpJ
,up cum se obser' 0n imaginea urmtoare, prin apelarea
meniului (e06 pute!i accesa o serie de elemente#
/1

icrosoft $ffice 7ord Belp (;1) desc4ide o zon de acti'it!i 0n
partea dreapt cu o posibilitate de cutare dup un anumit element (ex#
paragrap4)# $eea ce s>a ob!inut este o list de rezultate cu legtur ctre
zone de articole sau de a?utor (4elp) pri'ind subiectul (zonele sunt scrise
cu gri)# ,ac alege!i zona de articole (i a'e!i o conexiune la 7nternet '
'a desc4ide o pagin Feb de pe un site, de obicei office#microsoft#com#
Oona de 4elp ' 'a duce ctre o structur arborescent de con!inut#
-ten!ie, 4elpul este 0n limba englez, deci (i cu'intele cutate 'a trebui
s le scrie!i 0n aceea(i limb#
F.5.5.> %nc'iderea unui document
6nc4iderea unui document se face apelnd func!ia .lose din meniul
Fi0e sau din x>ul mic din dreapta>sus a ferestrei (a nu se confunda cu )#
,ac documentul apelat nu a fost modificat, se 0nc4ide automat# ,ac
da, atunci exist dou situa!ii"
1# documentul este nou, fr sal'are, (i atunci o s apar o fereastr de
genul"
unde op!iunea Jes duce ctre fereastra de sal'are, Ho 0nc4ide fr
sal'are (i .ancel te 0ntoarce la document#
%# documentul are de?a un nume, dar trebuie s sal'm sau nu
modificrile"
/%
unde op!iunea Jes face sal'area, Ho 0nc4ide fr sal'are (i .ancel te
0ntoarce la document#
F.5.5.5A %nc'iderea unei aplicaii de procesare de te!t.
-plica!ia se poate 0nc4ide din clasicul buton # ,e aceast dat,
aplica!ia 'a lua 0n considerare toate documentele desc4ise, (i atunci
mesa?ele prezentate anterior 'or aprea pentru fiecare document 0n parte#
F.5.9 -odificarea setrilor de ba
F.5.9.5 Sc'imbarea modului de *iualiare a pa"inii.
,in meniul VieB se poate alege modul 0n care dorim s lucrm cu
documentul#
-stfel, Hormal face o 'izualizare fr margini proprii, 7eb )ayout
'izualizare tip pagin Feb, &rint )ayout cea mai indicat, deoarece
prezint formatul de pagin cu toate elementele incluse, (eading )ayout
'izualizare gen rsfoire de carte, $utline structura documentului, tip
continuu fr delimitri de pagin#
F.5.9.9 Holosirea funciei de modificare a dimensiunilor *iualirii
;oom<.
Modificarea dimensiunii paginii se poate realiza din meniu VieB
Goom;;;"
/)
VieB Goom;;; (i zoom>ul din bara de
instrumente
unde, dup cum se obser', pute!i alege diferite op!iuni de 'izualizare#
F.5.9.4 -odificarea afiajului barei de instrumente.
:ara de instrumente poate oferi mai multe elemente dect ofer
ini!ial# Se pot aduga sau (terge pictograme dup cum dori!i# ,ac dori!i
ca elementele existente s nu mai fie afi(ate doar pe un singur rnd
apsa!i pe butonul din captul rndului (i alege!i op!iunea Sho% "uttons
on T%o (o%s"
,ac dori!i s mai aduga!i butoane alege!i fie op!iunea -dd or
&emo'e :uttons ori din meniu" HieF *oolbars# 9u se recomand
folosirea unui numr prea mare de bare de instrumente deoarece
mic(oreaz spa!iul dedicat paginii#
F.5.9.F -odificarea afiajului caracterelor netipribile.
*ext dumnea'oastr poate lua dou forme" tipribil (i netipribil#
,e exemplu, spa!iu, tab>ul, enter>ul, fontul de tip ascuns (4idden), etc#
nu se 'd pe foaia de lucru (i nici la imprimant# Aentru a putea (i aceste
/4
elemente s fie 'izibile (0n 'ederea modificrii) apsa!i butonul din bara
de instrumente Sho% Bide# ,ac dori!i s renun!a!i la acest mod de
'izualizare trebuie s mai apsa!i o dat pe buton pentru dezacti'are#
F.5.9.? -odificarea opiunilor.preferinelor de ba ale aplicaiilor8
numele utiliatorului# directorul.folderul prestabilit# sal*area
documentelor.
,ocumentele dumnea'oastr pot fi adaptate modului
dumnea'oastr de lucru prin modificarea setrilor de baz" Tools
$ptions;;;
)ener30 alegerea unit!ii de
msur 0n centimetri sau
mrirea numrului de fi(iere
(ultimele folosite) afi(ate (a(a
cum am mai spus ini!ial sunt 4)
U9er In1or23tion alegerea
numelui (i, e'entual, a unor
date de identificare (e>mail)
Fi0e Loc3tion9 sc4imbarea
locului predefinit de sal'are a
documentelor
S6e00in; U )r3223r
deselectarea op!iunilor de
corectare automat a
elementelor de dic!ionar
(iIsau
gramaticale
S3ve alegerea perioadei de
/5
timp dup care s se fac
-utoreco'erL (sal'area
automat)
E.> O6er35ii de /3<7
F.9.5 ,ntroducerea informaiilor
F.9.5.5 ,ntroducerea te!tului.
7ntroducerea textului se face prin intermediul tastaturii# *rebuie
!inut cont de faptul c 0n momentul 0n care se a?unge la captul rndului
cursorul trece automat pe rndul urmtor# Halidarea de paragraf se face
cu tasta 8nter# Arin aceast 'alidare se realizeaz un paragraf nou#
F.9.5.9 ,ntroducerea unor caractere speciale# a simbolurilor.
+ serie de caractere nu se gsesc pe tastatur, de aceea, exist
posibilitatea folosirii de simboluri (caractere grece(ti, semne
matematice, sge!i etc#) prin meniul In9ert Symbol#
F.9.9 Selectarea informaiilor
F.9.9.5 Selectarea unui caracter# cu*6nt# r6nd# propoiie# para"raf
sau a 7ntre"ului te!t dintr+un document.
Selectarea pute!i s o realiza!i cu mouse>ul (se !ine butonul stnga
apsat (i se deplaseaz peste elementulIelementele de selectat textul
/.
selectat 'a aprea de culoare alb pe fond negru) sau 0n combina!ie cu
tastatura dup cum urmeaz"
C3r3cter Selec!ie cu mouse>
ul
Cuv?nt ,ublu clicD de
mouse pe cu'nt
Pro6o<i5ie $*&G ] clicD
mouse
P3r3;r31 $*&G ] S4ift ] ^
Tot te=tu0 $*&G ] -
F.9.4 Editarea informaiilor
F.9.4.5 Editarea coninutului prin inserarea unor caractere sau
cu*inte noi 7ntr+un te!t e!istent# scrierea peste pentru a 7nlocui un te!t
e!istent.
Aentru a introduce un text nou (ex# un cu'nt nou) trebuie s '
pozi!iona!i cu mouse>ul sau cu sge!ile de pe tastatur 0n locul respecti'
(i s ' tasta!i cu'ntul# ,e asemenea, se poate folosi op!iunea de a
selecta o anumit zon (i de a scrie deasupra text# -ten!ie la folosirea
tastei 7nsert 'a introduce cu'ntul respecti' peste textul existent# *asta
7nsert se poate dezacti'a prin apsarea din nou pe aceasta (pentru a
'edea dac tasta 7nsert este acti' urmti!i bara cu casete de informa!ii 0n
zona +H& culoarea gri 0nseamn dezacti'at, culoarea neagr acti'at)#
F.9.4.9 Holosirea comenilor IUndoJ i IRedoJ.
,ac a!i gre(it introducerea de text (sau o alt ac!iune) pute!i apela
func!ia 9ndo anulare (Edit 9ndo Typing sau butonul din bara de
instrumente )# +pus func!iei 9ndo este func!ia (edo, care realizeaz
refacerea ultimei opera!ii anulate#
F.9.F. Copierea# mutarea sau ter"erea
//
2n text selectat poate fi copiat, mutat, (ters sau 0nlocuit#
$opiereaImutarea textului 0n diferite pr!i ale documentului sau c4iar 0n
documente diferite este posibil datorit existen!ei $lipboard>ului#
.lipboardul este o memorie temporar folosit la pstrarea pe termen
scurt a cu'intelor (iIsau obiectelor#
F.9.F.5 Copierea te!tului 7ntr+un document sau 7n alte documente
desc'ise.
,up selec!ie (-ten!ie_ 9umai dup selec!ie) copierea se face fie
din meniu" Edit .opy, fie din tastatur" $*&G]$# -ici intr 0n ac!iune
$lipboard>ul care pstreaz informa!ia copiat# 9e deplasm 0n locul
unde dorim copierea (i aducem textul fie din meniu" Edit &aste, fie din
tastatur" $*&G]H# 7mportan!a $lipboard>ului este dat de faptul c
putem s ne alegem cte destina!ii dorim (i s facem lipirea (&aste) fr
a mai face o copiere nou a aceluia(i text#
F.9.F.9 -utarea te!tului 7ntr+un document sau 7n mai multe
documente desc'ise.
,up selec!ie (-ten!ie_ 9umai dup selec!ie) mutarea se face fie
din meniu" Edit .ut, fie din tastatur" $*&G]K# 9e deplasm 0n locul
unde dorim mutarea (i aducem textul fie din meniu" Edit &aste, fie din
tastatur" $*&G]H# ,e aceast dat lipirea (&aste) se face numai pentru
o singur destina!ie#
F.9.F.4 Kter"erea te!tului.
*extul selectat se poate (terge folosind tasta ,elete sau "ac/space#
F.9.? Caut i 7nlocuiete
F.9.?.5 Holosirea comenii de cutare a unui cu*6nt sau a unei frae
7ntr+un document.
6ntr>un document mai mare a'em ne'oie de a cuta un cu'nt sau
un grup de cu'inte# Aentru aceasta se apeleaz func!ia 'ind din meniul
/1
Edit sau din tastatur" $*&G];# $u'ntul pe care dorim s>l cutm se
introduce 0n cmpul 'ind %hatK; $utarea se face prin apsarea
butonului ;ind 9ext#

$utare 6nlocuire
F.9.?.9 Holosirea comenii de 7nlocuire a unui cu*6nt sau a unei frae
7ntr+un document.
,ac se dore(te (i 0nlocuirea acestuia se alege &eplace (sau de la
bun 0nceput $*&G]E), se tasteaz 0n cmpul (eplace %hatK
cu'ntulIgrupul de cu'inte cu care se 0nlocuie(te (i se alege una din
op!iunile" (eplace: (eplace -ll sau 'ind Hext 0n func!ie de situa!ia de
context#
E.A For23t3re
6n continuare 'om urmri aplicarea unor anumite propriet!i
(formatare) la ni'el de caracter (font), paragraf (i pagina#
F.4.5 Hormatarea te!tului
;ormatarea textului se face din meniul For23t 'ont"
/3
F.4.5.5 Sc'imbarea fontului caracterelor8 dimensiune i tip.
$4iar dac 0n lista de fonturi dispune de un numr foarte mare de
fonturi, acestea se 0mpart 0n trei mari categorii" ascu!ite (ex# -rial),
rotun?ite (ex# *imes 9eF &oman) (i simboluri (ex# Webdings)#
,imensiunea cea mai utilizat a fontului este 1%# ,ar se pot folosi,
func!ie de context, toate dimensiunile (dac acestea nu apar, de exemplu
1), pot fi tastate 0n zona superioar)#

F.4.5.9 Holosirea opiunilor de formatare8 bold ;caractere aldine<#
italice ;caractere cursi*e< i subliniere
Scoaterea 0n e'iden! a unui cu'ntItext dintr>un document se poate
face apelnd la 'ont style" unde &egular este caracterul obi(nuit, #talic
este cel 0nclinat (cursi'), o0d este 0ngro(at (aldine), iar Lold ,talic
0nsumeaz cele dou caracteristici#
+p!iunea 9nderline (subliniere) este pu!in folosit, 0ns dispune de
o list destul de mare de 'ariante# -cti'area acesteia atrage dup sine (i
acti'area alegerii de culoare#
F.4.5.4 Holosirea funciilor indice inferior# indice superior 7ntr+un te!t.
15
Sunt situa!ii 0n care trebuie s folosim indici 0n scriere (ex# cm
)
, a
i
)#
Aentru aceasta se 'a scrie textul obi(nuit dup care se 'a secta elementul
de indice cruia 'a trebui s>i aplica!i un efect (Effects)" superscript
pentru indice superior (i subscript pentru indice inferior# ,up cum se
obser', textul rezultat este de dimensiune mai mic (i pozi!ionat la o
anumit distan!#
*ot din categoria <efectelor=, putem transforma textul nostru 0n
caracter umbrit (s4adoF) sau ascuns (4idden)#
*oate aceste modificri pot fi 'izualizate 0n modul Are'ieF, 0nainte
de acceptare#
Halidarea modificrii se face prin +N# + parte din elementele
prezentate anterior se regsesc (i 0n bara de instrumente#
F.4.5.F -odificarea te!tului 7n majuscule# litere mici# tip titlu# etc.
,ac se dore(te trecerea de la un mod de prezentare la altul (de ex#
de la caractere normale la caractere mari sau de totul scris cu litere mari
la format titlu 'arianta american) se pot alege urmtoarele op!iuni"
> Sentence case gen propozi!ie (prima litera mare)
> loFercase toate literele sunt mici
> 2AA8&$-S8 toate literele sunt mari
> *itle $ase gen titlu 0n care fiecare cu'nt 0ncepe cu o liter mare
> t+JJG8 c-S8 mai deosebit, a(a cum apare scris

11
F.4.5.? Holosirea diferitelor culori 7n te!t.
;olosirea imprimantelor cu ?et de cerneal color, de exemplu, cere
(i posibilitatea de a putea alege culoarea dorit pentru fontul tu# Se
poate face din For23t 'ont ;ont $olor" sau din bara de instrumente
"
F.4.5.G Copierea formatului unui te!t selectat i aplicarea acestuia
altui te!t selectat.
,e multe ori dorim s copiem formatul pe care l>am stabilit pentru
un text (i la alte zone de text# Aentru aceasta trebuie s ' pozi!iona!i 0n
zona surs (e de a?uns un simplu clicD 0n acea zon) (i apelarea
butonului din bara de instrumente# ,up cum obser'a!i cursorul se
modific (i el# $u acesta selecta!i zona de text dorit ca destina!ie pentru
formatare# -ceast op!iune modific att formatarea la ni'el de font ct
(i formatarea la ni'el de paragraf#
F.4.5.C 0plicarea unui stil e!istent unui cu*6nt# unei linii# unui
para"raf.
;iecare text este caracterizat de un stil care cuprinde toate tipurile
formatri (font, paragrap4)# ,e exemplu, stilul predefinit este stilul
Hormal ('ezi caseta din partea dreapt a barei de instrumente)#
,in aceast caset se pot alege stilurile dorite care pot fi ori predefinite
(ex# Beading *) sau create de utilizator (ex# *)#
1%
-nularea stilurilor aplicate textului se face alegnd op!iunea .lear
'ormatting (bine0n!eles dup selectarea textului)#
F.4.5.@ Holosirea despririi automate 7n silabe ;automatic
'1p'enation<.
,espr!irea 0n silabe face parte din op!iunea de 'erificare a limbii
alturi de dic!ionar, gramatic etc# (i se poate apela din meniu Too09
)anguage ELp4enation# &mne s opta!i pentru 'arianta automat
sau manual#
F.4.9 Hormatarea para"rafelor
F.4.9.5 ,ntroducerea# ter"erea marcatorilor de para"raf.
Mai 0nainte a fost prezentat op!iunea de afi(are a caracterelor
netipribile prin apelarea butonului # $u aceast op!iune se pot
identifica toate paragrafele din document# ,escrierea semnelor care pot
aprea"
> final de paragraf
> aliniat
` > spa!iu
1)
-ceste coduri pot fi selectate (i (terse, 0n cazul 0n care se dore(te
acest lucru#
F.4.9.9 ,ntroducerea# ter"erea 7ntreruperilor de linie.
*ot din aceea(i categorie de coduri este (i 0ntreruperea de linie
care se folose(te atunci cnd dorim s scriem pe mai multe rnduri dar
nu dorim s ie(im din paragraf (ex# poezii)#
F.4.9.4 0linierea te!tului8 st6n"a# dreapta# centrat# st6n"a+dreapta
;justified<.
2rmtoarele elemente !in tot de formatarea la ni'el de paragraf dar
prin interfa!a apelabil din bara de meniuri" For23t &aragraph;
Aentru moment aici 'om discuta despre -liniere (-lignment),
7ndentare (7ndentation), Spa!iere (Spacing) 0ntre rnduri (Gine spacing)
(i 0ntre paragrafe (:eforI-fter)#
Hom 0ncepe cu formatarea pri'ind alinierea textului# -linierea se
poate face centrat ($entered), la stnga (Geft), dreapta (&ig4t) sau
stnga>dreapta (Bustified) func!ie de o linie imaginar trasat pe mi?locul
textului# -ceast aliniere se mai poate face din bara de instrumente
apelnd (stnga, centrat, dreapta, total)#
14
F.4.9.F ,ndentarea para"rafelor8 st6n"a# dreapta# prima linie# 'an"in".
Ri;03
Se apeleaz din meniu VieB (uler#

8lemente de pozi!ionare a paragrafului"
alegerea tipurilor de tabulatori
indicator pentru 0nceput de paragraf
indicator pentru 0nceputul celui de>al doilea rnd din
paragraf
indicator pentru margine dreapta paragraf
7deea de identare se refer la pozi!ionarea elementelor paragrafului
func!ie de situa!ie"
C Ident3re 03 6ri23 0inie
C Ident3re 3;753t7 $:3n;in;&
C Ident3re 9t?n;3Cdre36t3
15
F.4.9.? Spaierea r6ndurilor unui para"raf8 simplu# dublu.
2n text poate fi scris cu o distan! 0ntre rnduri stabilit fie din
meniu ;ormat Aaragrap4, fie din bara de instrumente # 7mplicit
distan!a dintre rnduri este de single (un rnd), dar poate fi modificat la
1,5 rnduri sau double (dou rnduri)# Sunt 0ns situa!ii 0n care putem s
modificm aceste elemente (i s punem 'alori de genul 1,45 (multiple)"
F.4.9.G 0plicarea spaierii imediat deasupra i sub para"raf.
6n cazul textelor americane (unde nu exist aliniat pentru paragraf)
sau pentru formatarea unui titlu trebuie s aplicm o distan!are fa! de
paragraful anterior (iIsau urmtor#
Aentru aceasta se folose(te op!iunea de spa!iere 0nainte (before) (i
dup (after)# -ceast spa!iere se refer strict la primul rnd din paragraf,
respecti' ultimul rnd din paragraf# -ten!ie_ 6nsumarea celor dou
spa!ieri poate crea o spa!iere prea mare 0ntre paragrafe#
F.4.9.C Holosirea i setarea tabulatorilor8 st6n"a# dreapta# centru#
ecimal.
*abulatorii sunt folosi!i pentru o pozi!ionare rapid (i corect a unui
text pe o linie#
,e exemplu, a'e!i urmtorul text"
1.
-(a cum prezentam anterior de la intersec!ia celor dou rigle '
pute!i alege tipul de tabulator dorit pentru aliniere"
*abulator de aliniere la stnga
textul este introdus de la stnga la dreapta 0ncepnd de la
tabulator
*abulator de aliniere centrat
textul este centrat !innd cont de pozi!ia tabulatorului
*abulator de aliniere la dreapta
textul se alinieaz la dreapta pn la tabulator
*abulator separator zecimal
textul se alinieaz 0nainte de punctul zecimal la stnga, iar dup
punctul zecimal se aliniaz la dreapta#
Stergerea tabulatorilor se face trgnd de ace(tia oriunde 0n afara
riglei#
+ alt posibilitate de lucru cu tabulatori este prin intermediul
meniului For23t Tabs;;;
1/
F.4.9.@ Holosirea listelor ;numerotare# marcatori<. ,ntroducerea i
ter"erea marcatorilor# numerotrilor dintr+o list.
;ormatarea listelor se poate realiza prin utilizarea marcatorilor de
tip :ullets sau 9umbering# Se 'a selecta lista (poate s fie 0n text sau
celule dintr>un tabel) (i se 'a alege una din cele dou op!iuni" #
Stergerea lor se face prin selec!ie (i apoi dezacti'area butonului
respecti' din bara de instrumente#
F.4.9.> Sc'imbarea stilului marcatorilor i numerotrilor dintr+o list
simpl prin opiunile standard.
*ipuri de marcatori"
bulleted simboluri folosite pentru e'iden!ierea paragrafelor
numbered ordonarea paragrafelor folosind cifre sau litere
outline numbered organizarea paragrafelor pe structuri de numere
,up cum se poate obser'a din imaginea de mai sus se pot alege
diferite op!iuni pentru aceea(i categorie#
F.4.9.5A 0du"area bordurilor i efectul de umbr aplicat
para"rafului.
11
2tilizarea unui editor de text presupune (i folosirea de
c4enareIborduri pentru zone de text (text selectat sau 0ntregului
paragraf)# -plicarea acestora se face din meniu For23t "orders and
Shading;;;
-ten!ie_ *rebuie mai 0nti selectat textul ce urmeaz s fie 0ncadrat#
,e la Setting" ' alege!i tipul de c4enar (aten!ie la pre'izualizarea
din partea dreapt)# Se pot stabili stiluri de linii, culori, dimensiuni#
S4ading (2mbrire) se aplic pentru o accentuare a unei zone de text
(umbrire pentru text)#

$nd a'e!i de aplicat o linie de departa?are ('ede!i exemplele de
mai ?os) pute!i folosi (i butonul din bara de instrumente# ,ac
obser'a!i, butonul din bara de instrumente are o sgeat care 'a desc4ide
o list de op!iuni"
8xemple"
Nu2e Prenu2e Nu2e Prenu2e
(bordura a fost aplicat att sus ct (i ?os)
13
Uni*ersitatea MPetre 0ndreiJ din ,ai ) 'acultatea de Economie
,ai# 9AA>
(bordura a fost dup selec!ia textului folosind 'arianta linie pe mi?loc)
sau pentru definirea 4eader>ului"
F.4.4 Hormatarea documentelor
F.4.4.5 Sc'imbarea orientrii unui document# tip portret i tip *edere
;landscape<. Sc'imbarea mrimii '6rtiei.
Se realizeaz apelnd din bara de meniuri" Fi0e > &age Setup"

9oi 'om porni de la stabilirea tipului de pagin, adic din op!iunea
Aaper Size#
> -4 este dimensiunea unei pagini standard 0n &omnia (fa! de
Getter 0n S2-)#
35
> ,imensiunea 0n cm este urmtoarea" %1 x %3#/
> Aentru un referat 'om folosi orientarea foii de 4rtie de tip 'ertical
(AortraitIAortret), 0ns pentru un tabel cu multe coloane 'om folosi
'arianta orizontal (GandscapeIAeisa?)
> -ten!ie de modul de pre'izualizare (Are'ieF) acesta ' 'a arta
situa!ia curent#
F.4.4.9 Sc'imbarea mar"inilor 7ntre"ului document# sus# jos# st6n"a#
dreapta.
Aentru margini 'om apela op!iunea M3r;in9# Marginile pot fi"
Sus (*op), Bos (:ottom), Stnga (Geft) (i ,reapta (&ig4t)#
E=erci5iuJ Aentru aceste op!iuni alege!i dimensiunile 0n cm" % % )
%#
Sfaturi pentru urmtoarele op!iuni"
)utter dac 're!i s ' 0ndosaria!i materialul listat (nu este cazul la
romni care>(i aplic din start o margine mai mare 0n partea stng
pentru acest scop)#
6n legtur cu listarea alege!i din meniul Mu0ti60e 63;e9"
Mirror 23r;in9 aceast op!iune o 'e!i folosi pentru a lista pe
ambele pr!i fr s ' mai deran?eze faptul c o margine este de ) cm (i
una de % cm#
> 63;e9 6er 9:eet 0n cazul 0n care dori!i s lista!i dou pagini pe o
singur foaie#
F.4.4.4 ,nserarea# ter"erea unei funcii Ipa"e brea3J dintr+un
document.
2neori se dore(te trecerea la o nou pagin fr ca pagina curent
s se fi terminat# -cest lucru se realizeaz cu a?utorul comenzii "rea/;;;
31
din meniul In9ert# -ceast comand duce la apari!ia casetei de dialog
re3S din care se selecteaz op!iunea &age "rea/#
F.4.4.F 0du"area# modificarea te!tului din antet i subsol.
;r o traducere rapid am putea folosi titulatura de antet, dar s nu
o confundm cu elementele de identificare de pe adresele oficiale care
con!in text (i imagini# +ricum ele reprezint elementele de identificare
de pe o pagin fie c sunt pozi!ionate sus (4eader) (i ?os (footer) (i care
se repet automat pe toate paginile sau pe paginile pare sau impare#
$um se realizeaz"
VieB Beader and 'ooter;;; 'e!i obser'a desc4iderea unei zone de
editare separate cu o bar de editare proprie#
-ceast zon respect regulile de formatare 0n'!ate pn acum#
Halida!i prin butonul $lose din bara de instrumente nou aprut#
F.4.4.? 0du"area unor c6mpuri 7n antet i subsol8 data# informaii
despre numrul pa"inii# locaia fiierului.
,up cum se poate 'edea de pe aceast bar mai putem utiliza
introducerea numrului de pagin, a numrului de pagin raportat la total
pagini, data, ora# ,e asemenea se poate face o trecere de la 4eader la
footer unde se respect acelea(i reguli sau putem face o trecere la
urmtorul 4eader 'arianta parIimpar#
3%
F.4.4.G 0plicarea numerotrii automate a pa"inilor dintr+un
document.
Aentru a introduce un numr de pagin 'om folosi" In9ert &age
Humbers;;#
8lemente care trebuie a'ute 0n 'edere"
> pozi!ionarea numrului (&osition) sus sau ?os pe pagin@
> alinierea (-lignment) la stnga, centrat, dreapta sau #nside0$utside dac
folosim op!iunea irror argins ('ezi formatarea la ni'el de pagin)@
> dac nu a'e!i copert pute!i acti'a <Sho% number on first page= pentru
a pune numr (i pe prima pagin@
> butonul 'ormat ne duce 0ntr>o alt fereastr care ne a?ut s"
> alegem tipul de numr (arab, roman)
> s numerotm continuu sau de la un
anumit numr (Start at)
> sau pentru profesioni(ti > pe capitole
E.E O/iecte
F.F.5 Tabele
F.F.5.5 Creai un tabel standard.
2n tabel poate arta a(a"
Nr.
crt.
Denu2ire 2odu0 Ore 30oc3te
3)
.. -:$>ul $alculatoarelor 4
%# Sisteme de operare WindoFs 4
)# Microsoft Word 1%
4# Microsoft 8xcel 1%
5# Microsoft -ccess 1.
.# Microsoft AoFer Aoint 4
/# 7nternet na'igare (i
comunicare
4
Aentru a realiza un tabel trebuie s apelm meniul *able 7nsert
*able, unde 'a trebui s introducem numrul de coloane, respecti' de
linii ce caracterizeaz tabelul (0n cazul nostru () coloane (i 1 linii)"
F.F.5.9 ,ntroducerea# editarea informaiilor 7ntr+un tabel.
,atele se introduc celul cu celul, a'ndu>se 0n 'edere faptul c 0n
tabel se respect regulile de formatare 0n'!ate pn acum# ,eplasarea
de la o celul la alta se face fie folosind sge!ile de pozi!ionare de pe
tastatur, fie tasta *-:#
F.F.5.4 Selectarea r6ndurilor# coloanelor# celulelor# a 7ntre"ului tabel.
Selectarea rndurilor" clicD cu mouse>ul 0n exteriorul stnga al
rndului, atunci cnd cursorul de'ine o sgeat alb#
34
Selectarea coloanelor" clicD cu mouse>ul deasupra coloanei
respecti'e, atunci cnd cursorul de'ine o sgeat mic neagr#
Selectarea 0ntregului tabel" clicD pe stelu!a aprut 0n partea din
stnga a tabelului#
*oate aceste elemente se pot selecta (i apelnd T3/0e Select > ###
F.F.5.F ,nserarea# ter"erea r6ndurilor i coloanelor.
Aentru a introduce un rnd sau o coloan nou trebuie s apela!i din
nou *able 7nsert
F.F.5.? -odificarea limii coloanei i 7nlimii r6ndului.
Modificarea l!imii coloanei (i 0nl!imii rndului se poate face
manual sau automat#
Manual se face prin pozi!ionarea mouse>ului (i tragerea de coloana
sau rndul pe care dori!i s>l modifica!i#
-utomat se selecteaz din meniul T3/0e Table &roperties###
35


F.F.5.G -odificarea limii# stilului# culorii bordurii celulei.
Modificrile la ni'el de celul se pot face prin clicD dreapta mouse
pe celula respecti' selectat, :orders and S4ading###
F.F.5.C 0du"area efectului de umbr pentru celule.
3.
-dugarea efectului de umbr (s4ading) se realiz la fel ca (i pentru
modificarea culorii de bordur#
F.F.9 Poe# ima"ini# dia"rame
F.F.9.5 ,ntroducerea unei poe# ima"ini# dia"rame 7ntr+un document.
2n text creat cu editorul Microsoft Word 0(i poate 0mbunt!ii
aspectul prin introducerea de imagini# -cest lucru se poate realiza prin"
7nsert Aicture#
,up cum se obser', ideea de imagine poate fi dat de"
> colec!ie de imagini ($lip -rt),
> imagine existent 0ntr>o loca!ie (;rom ;ile)
> imagine ob!inut de la un scanner sau camer digital
> desenare 'ezi bara de desenare
> structur organiza!ional organigram
> grafice
3/
Aentru inserarea unei imagini de tip clip art trebuiesc urma!i
urmtorii pa(i"
7nsert Aicture $lip -rt (obser'a!i desc4iderea unei ferestere de
acti'it!i 0n partea dreapt)# -lege!i # Se 'a desc4ide o
fereastr 0n care imaginile sunt organizate 0ntr>o structur arborescent#
,ar, dac face!i acest lucru pentru prima dat, 'a aprea un mesa? care
' solicit acceptul pentru a cuta (i organiza arborescent imaginile din
0ntregul calculator (mai mult ca sigur 'or fi foarte multe imagini de
organizat)# ,ac nu dori!i acest ser'iciu pute!i s anula!i prin selectarea
(i apoi Gater#
,esc4ide!i structura +ffice
$ollections, ' alege!i unul
din domeniile prezentate (ex#
:usiness), apoi imaginea
dorit# $nd face!i clicD pe
imagine obser'a!i apari!ia
unui buton cu sgeat, ceea ce
denot prezen!a unui meniu#
-lege!i din meniu op!iunea
Co6F ($opiere)#
;ace!i clicD 0n text 0n zona
unde dori!i s pune!i
imaginea, clicD dreapta
mouse, P39te (Gipire)#
F.F.9.9 Selectarea unei poe# ima"ini# dia"rame 7ntr+un document.
31
Ga selectarea imaginii 'om obser'a un cadran negru, delimitat la
col!uri (i laterale de ptrate mici negre# -cest lucru arat c imaginea
este 0n rnd cu textul, adic se comport ca un caracter dintr>un paragraf,
adic i se pot impune reguli de formatare, ex# aliniere#
F.F.9.4 Copierea unei poe# ima"ini# dia"rame 7ntr+un document# 7n
alte documente desc'ise.
$opierea unei pozeIimaginiIdiagrame se face ca (i pentru un text cu
$*&G]$ (8dit $opL)# H alege!i destina!ia (i lip!i (Aaste $*&G]H)#

F.F.9.F -utarea unei poe# ima"ini# dia"rame 7ntr+un document sau
7ntre documente.
Mutarea unei pozeIimaginiIdiagrame se face ca (i pentru un text cu
$*&G]K (8dit $ut)# H alege!i destina!ia (i lip!i (Aaste $*&G]H)#
F.F.9.? Redimensionarea unei poe# ima"ini# dia"rame.
6n primul rnd 'a trebui s selecta!i imaginea dorit# Selectarea
imaginii se face printr>un clicD stnga pe aceasta# 7maginea 'a aprea
0ncadrat 0ntr>un ptrat cu 1 puncte# -cum pute!i modifica dimensiunea
obiectului plasnd cursorul mouse>ului deasupra unui din cele 1 puncte#
$ursorul poate a'ea diferite forme 0n func!ie de punctul de deasupra
cruia 0l plasa!i# ,up apari!ia cursorului apsa!i (i trage!i spre interior
sau exterior (mic(orare sau mrire)# ,in col!uri modificare se face
propor!ionat (fr a se distorsiona imaginea ini!ial)#
F.F.9.G Kter"erea unei poe# ima"ini# dia"rame.
Stergerea obiectului se face dup selec!ie folosind :acDspace sau
,elete#
33
E.I Pre;7tire3 1i4ieru0ui re<u0t3nt
F.?.5 Pre"tirea
F.?.5.5 %nele"erea importanei *erificrii documentului ;proofin"<
cum ar fi8 *erificarea aerii 7n pa"in# a preentrii ;mar"ini#
fonturi i formate adec*ate< i *erificarea orto"rafic.
,ocumentul pe care l>a!i lucrat 0nainte de a 4otr0 finalizarea lui
(sal'are, ar4i'are, listare) 'a trebui s>i 'erifica!i integritatea# -cest
lucru se poate face prin pre'izualizare, 'erificarea ortografic#
F.?.5.9 Corectura orto"rafic a unui document i efectuarea unor
sc'imbri cum ar fi8 corectarea "reelilor orto"rafice# de "ramatic#
ter"erea cu*intelor repetate.
6n ceea ce pri'e(te corectura
con!inutului textului trebuie s ne
raportm la limba 0n care este scris textul
(romn, englez, etc#)# Setarea limbii 0n
care se face corectura se face din meniu
Too09 )anguage Set Ganguage###
$orectura se face de obicei automat acti'nd op!iunile de .hec/
spelling as you type (subliniere culoare ro(ie) (i .hec/ grammar as you
type (subliniere culoare 'erde)#
Manual corectura se face apelnd meniul Too09 > Spelling and
8rammar###
155
,up cum se obser'
textul gre(it este trecut cu
ro(u# -'e!i dedesubt o list de
sugestii (poate s nu existe
aceast list)# -'e!i o serie de
situa!ii de rspuns"
> 7gnor +nce ignora!i de
aceast dat
> 7gnore -ll ignora!i
toate de acest fel (de ex#
nume proprii)
> -dd to ,ictionarL nu
se gse(te 0n dic!ionar
(ex# neologisme)
> $4ange sc4imbi pe
baza sugestiei
> $4ange -ll le sc4imb
pe toate de acest gen
(dac sunte!i siguri)
> -uto$orrect (lsa!i
calculatorul s 4otrasc)
F.?.5.4 =iualiarea unui document 7nainte de a+l tipri ;pre*ie(<.
Are'izualizare ('izualizarea documentului a(a cum 'a ie(i la
imprimant) se poate face apelnd meniul Fi0e &rint &revie%### sau din
bara de instrumente # -ici 'a trebui s 'izualiza!i toate paginile pri'ind
marginile, fonturile, aran?area 0n pagin#
F.?.9 Tiprirea
151
F.?.9.5 0le"erea opiunilor de tiprire cum ar fi8 tiprirea 7ntre"ului
document# sau a unor pa"ini anume# numrul de copii dorit.
,up pre'izualizarea documentului trecem la listarea lui (pe 4rtie
sau 0n fi(ier)#
-pela!i meniul Fi0e &rint;;# sau mai simplu $*&G]A#

1# Se 'a selecta imprimanta (pot exista 0n list mai multe imprimante
la care pute!i a'ea acces, ex# o imprimant cu ?et de cerneal a
colegului din re!ea)@
%# ,ac dori!i imprimarea 0n fi(ier selecta!i op!iunea" Arint to file
)# $e anume 're!i s lista!i (tot documentul (all), pagina curent
(current page), o selec!ie (selection) sau diferite pagini ex# dintr>
un material de /5 de pagini, paginile 1%, 14, de la 11>%., si de la %3
la final scrie!i 0n spa!iul respecti' 1%,14,11>%.,%3>)
4# 9umrul de copii, ex# )
5# ,ac dorim s listm fa!>'erso 'om selecta numai cele
pareIimpare, apoi cele impareIpare#
15%
1
2
3
4
5
,up selectarea op!iunii de listarea 0n fi(ier, alegerea tuturor
elementelor de listare prezentate anterior, 'alida!i prin +N# Se 'a
desc4ide urmtoarea fereastr unde 'a trebui s alege!i calea (i numele
fi(ierului#
F.?.9.9 Tiprirea unui document de la o imprimant instalat folosind
opiuni definite sau setri implicite.
,ac (tim c a'em setat imprimanta corect (i nu dorim dect s
folosim op!iunile predefinite (numr exemplare 1, tot documentul, etc#)
putem trimite fi(ierul pentru listare folosind icoana de pe bara de
instrumente#
15)
CAPITOLUL I
PRO)RAME DE CALCUL TAELAR + MICROSOFT E*CEL
Arogramele de calcul tabular sunt produse program ce cuprind
facilit!i de lucru cu tabele, baze de date, diagrame, simulri etc#
Microsoft 8xcel este uninclus 0n pac4etul de aplica!ii +ffice destinat
pie!ei de afaceri#
I... Fere39tr3 E=ce0
$ea mai mare parte a ecranului este ocupata de suprafa!a de lucru,
configurata sub forma de grila cu linii si coloane ca un registru contabil#
Sunt %5. de coloane notate de la - la 7H si .55). de randuri numerotate
de la 1 la .55).# 2n fisier in 8xcel este numit registru de calcul
(ForDbooD sau booD)# 6n excel se lucreaz cu foi de calcul (ForDs4eet
sau s4eet) ce sunt o colec!ie bidimensional de linii (i coloane#
7ntersec!ia unui rnd cu o coloana formeaza o caseta numita celula#
Aentru a identifica celulele, 8xcel foloseste adresa sau referin!a, care
consta in litera coloanei si numarul randului in care se afla celula
respecti'a# -dresele de celule pot fi relati'e sau absolute# $ele relati'e
sunt implicite (i se modific 0n opera!iile de copiere sau mutare (-1, :4
etc)# -dresele absolute se stabilesc explicit de utilizator prin plasarea
semnului a 0naintea codului de coloan (i a celui de linie (a-a4 sau
a:a. )# Ga copier sau mutare aceste adrese nu se modific# + combina!ie
a acestor dou tipuri de adrese o reprezint adresele mixte 0n care numai
una din coordonate se modific la copiere sau mutare, 0n func!ie de zona
de destina!ie# (a-1 sau -a1)#
154
;ereastra 8xcel contine multe elemente comune cu Word>ul dar si
elemente speciale"
3r3 de tit0u b contine numele programului si cel al aplicatiei,
meniul de control si butoanele de minimizare, maximizare si
inc4idere@
3r3 de 2eniuri b ne ofera un set de comenzi la care putem
accede printr>un simplu clic
3r3 de in9tru2ente din 8xcel este o colectie de butoane ,
pictograme afisate intr>o bara lunga care poate fi deplasata si
modelata conform preferintelor#
155
8xcel afiseaza initial doar barele cu instrumente standard si de
formatare ( cea satndard furnizeaza butoane pentru operatii
obisnuite cum ar fi desc4idere , inc4idere si crearea fisierelor, iar
cea de formatare furnizeaza butoane pentru operatiile de formatare
a datelor si celulelor din foile de calcul
barele cu instrumente pot fi mutate unde dorim in afara planului de
lucru insa pentru aceasta trebuie sa executam clic pe manerul de
mutare al barei, tinem apasat butonul mouse>ului in timp ce tragem
bara cu instrumente acolo unde dorim
cand tragem o bara de instrumente mobila spre o zona de ancorare
din partea de sus sau de ?os a ecranului aceasta se transforma intr>o
bara cu instrumente orizontala, tragand spre o zona de ancorare
laterala ea se transforma intr>o bara cu instrumente 'erticala
3r3 de 1or2u0e b folosita la introducerea informatiilor intr>o
celula dar si pentru afisarea adresei celulelor
C39et3 de nu2e
Antetu0 de co0o3n3 b contine literele plasate in partea de sus a foii
de calcul , identifica fiecare coloana a foii de calcul
Antetu0 de 0inie b contine numerele plasate de sus in ?os in partea
laterala a foii de calcul, identifica randurile din foaia de calcul
15.
Etic:ete0e 9i /uto3ne0e de deru03re 3 etic:ete0or>ne a?uta sa ne
deplasam dintr>o foaie de calcul intr>alta in cadrul registrului de
calcul@
-on3 Autoc30cu03te
Ce0u03 3ctiv3 9i 9e0ectoru0 M c4enarul ingrosat care marc4eaza
celula acti'a (cea in care se lucreaz)#
I.>. L3n93re3 8n e=ecu5ie 3 6ro;r32u0ui E=ce0
pentru a apela programul se execut urmtorii pa(i"
1# se executa clic pe meniul St3rt @
%# se alege Pro;r329 si 'a aparea meniul in cascada@
)# se alege in cele din urma Micro9o1t E=ce0 pentru a lansa
programul#
sau se alege pictograma respecti' de pe desDtop#
iesirea din 8xcel se face dand clic pe butonul C0o9e din coltul din
dreapta sus al ferestrei@
dac s>a modificat registrul de calcul in orice fel fara sa fie sal'at
fisierul, programul 'a afisa un prompt prin care 'a intreaba daca se
dore(te sal'area acestuia inainte de a iesi din program
I.A. S30v3re3 re;i9tru0ui de c30cu0
Aentru a sal'a un registru de calcul pe disc trebuie sa se execute
urmatorii pasi"
Se desc4ide meniul Fi0e si se selecteaza S3ve A9 K
Se tasteaza in caseta de text Fi0e N32e numele pe care doriti sa>l
atribuiti registrului de calcul@
Se alege din lista S3ve In dosarul unde doriti sa sal'ati registrul@
Se executa clic pe butonul S3ve sau se apasa tasta ENTERK
Aentru a sal'a modificarile dintr>un fisier desc4is, sal'at anterior,
tot ce trebuie sa se faca este sa se execute clic pe meniul Fi0e si apoi pe
S3ve K
15/
,aca se doreste sal'area unui registru de calcul sub un alt nume
mai trebuie sa se execute clic pe sageata de derulare S3ve A9 TF6e si sa
se selecteze formatul dorit#
I.E. Introducere3 d3te0or
Ma?oritatea foilor de calcul constau in blocuri de text si numere
dispuse intr>un format de tabel in care putem efectua di'erse calcule#
Aentru a introduce un text intr>o celula selectati celula in care doriti
sa introduceti textul, dupa ce tastati textul ( care apare intr>o celula si in
bara cu formule) apasati tasta ENTER
$and textul nu incape intr>o celula <se re'arsa= in celula urmatoare
daca acea celula este goala daca nu este taiat
Aentru a introduce un numar care 'a fi tratat ca text precedati
intrarea cu un apostrof ca in exemplul c4.%%5@ apostroful este un prefix
de aliniere care indica programului 8xcel sa trateze urmatoarele
caractere ca si cum ar fi un text si sa le alinieze la stanga in celula
Arogramul 8xcel ofera posibilitatea introducerii etic4etelor de
coloane si de randuri, etic4etele de coloane apar de>a lungul partii
superioare a foii de calcul, sub titlul foii, etic4etele de randuri sunt
introduse in partea stanga a foii de calcul
151
,e obicei etic4etele de coloane specifica inter'ale de timp cum ar fi
ani, luni, zile etc#@iar etic4etele de randuri precizeaza categoriile de date
cum ar fi numele produselor, anga?atilor sau elementele de 'enitur isi
c4eltuieli dintr>un buget
$nd se introduce etic4ete de coloane , se incepe cu prima etic4eta
si apoi se tasteaza tasta TA in loc sa se apese 89*8&, aceasta 'a 'a
deplasa la urmatoarea celula din dreapta, astfel incat sa puteti introduce
alta etic4eta de coloana , cand se introduce etic4eta de randuri se
tasteaza tasta sageata in ?os in loc de tasta *-:#
I.I. De60393re3 8n c3dru0 1oi0or 93u re;i4tri0or de c30cu0 E=ce0
3&. De60393re3 dintrCo 1o3ie de c30cu0 in 30t3
in mod prestabilit fiecare registru de calcul contine initial trei foi de
calcul, se poate adauga sau sterge foi in, respecti' din ,registru de
cate ori este ne'oie, deoarece fiecare registru este alcatuit din una
sau mai multe foi, a'em ne'oie de o modalitate simpla de a trece
dintr>o foaie in alta"
1# se executa clic pe etic4eta foii de calcul in care doriti sa 'a deplasati
153
%# se apasa $trl]Ag,n pentru a trece la foaia urmatoare sau $trl]Ag2p
pentru a trece la pagina anterioara
/&. De60393re3 in interioru0 1oii de c30cu0
pentru a introduce date intr>o foaie de calcul, trebuie sa existe un
mod de a 'a deplsa la diferite celule din cadrul foii de calcul@ acest
lucru se poate face astfel"
.. Uti0i<?nd t39t3tur3
Pentru 3 v3 de60393 Se 36397
$u o celula in directia sagetii Sageata sus, ?os,la
stansa sau la dreapta
Ga urmatoarea celula pe directia
sagetii,daca celula curenta este goala
$trl]sagetile
Mai sus cu un ecran Ag2p
Mai ?os cu un ecran Ag,n
Ga ultima celula din stanga unui rand Eome
Ga celula aflata in coltul din stanga sus al
unei foi de calcul
$trl]Eome
7n coltul din dreapta ?os al zonei de date $trl]8nd
>. Uti0i<?nd 2ou9eCu0
O6er35i3 dorit7 Ac5iune3 8ntre6rin97
Muta selectorul la o anumita
celula
Oricare din celulele *iibile
Hizualiza inca un rand de sus
sau de ?os
Sageata in sus sau ?os de pe bara
de defilare 'erti'ala
Hizualiza inca o coloana de la
stanga sai dreapta
Sageata spre stanga sau dreapta
de pe bara de defilare orizontala
Ha deplasa rapid intr5o foaie de
calcul
$aseta de defilare si trageti de ea
115
A. Uti0i<?nd Inte00iMou9e
O6er35i3 dorit7 Ac5iune3 8ntre6rin97 Ac5iune3 8ntre6rin97
Parcur"e mai multe randuri 7n'artiti rotita din mi?locul
mouse>ului inainte sau inapoi
Ha deplasa mai rapid (a
panorama)
8xecutati clic si tineti apasata
rotita si apoi trageti cu mouse>ul
in directia in care doriti sa 'a
deplasati
Ha deplasa mai rapid fara a
folosi rotita
8xecutati clic cu rotita o data si
apoi mutati mose>ul in directia
in care doriti sa 'a deplasati
8xecuta zoom pentru a marii sau
micsora imaginea pe ecran
-pasati tasta $trl in timp ce
in'artiti rotita din mi?loc
I.R. Introducere3 d3tei 9i 3 orei
Aentru ca data, respecti' ora sa fie afisate corect trebuie sa le
introducem intr>un format adec'at, astfel incat 8xcel sa le
recunoasca drept data calendaristica sau ora#
-plicatia 'a afisa inregistrarea cum dorim dar o 'a memora ca pe o
'aloare cu care putem efectua calcule aritmetice
Arogramul MS 8xcel trateaza diferit formatele de data , de exemplu
daca se introduce de la tastatura ;eb %, %5533 in celula 'a aparea
%>;eb>53 sau 15>4>53 in celula 'a aparea 15I4I53@
I.V. Corect3re3 d3te0or 4i 3nu03re3 unei 3c5iuni
,upa ce s>au introdus date intr>o celula, acestora li se pot aplica
modificari fie in bara de formule fie direct un celula# $orectarea se face
urmand pasii"
se selecteaza celula in care doriti sa modificati datele
111
pentru a incepe editarea se executa clic pe bara de formule , daca se
doreste executarea editarii c4iar in celula, se apasa F> sau se executa
dublu clic pe celula
se apasa tasta sageata la stanga sau dreapta pentru a deplasa punctul
de inserare , se apasa tasta ACGSPACE pentru a sterge caractere
aflate la stanga punctului de inserare sau se apasa tasta DELETE
pentru a sterge caractere aflate la dreapta punctului de inserare apoi se
tasteaza caracterele pe care doriti sa le adaugati
se tasteaza ENTER pentru a accepta modificarile
Se poate anula aproape orice operatie pe care o efectuati in 8xcel
inclusi' modificarile pe care le>ati operat asupra datelor dintr>o celula@
Aentru a anula o modificare se executa clic pe pe butonul UNDO de
pe bara cu instrumente
Aentru a anula o operatie de anulare se executa clic pe butonul REDO
de pe bara cu instrumente
I. W. Veri1ic3re3 orto;r31ic7
8xcel ofera un instrument de 'erificare ortografica, acesta gaseste si
corecteaza rapid greselile de culegere dintr>o foaie de calcul
Aentru a rula 'erificatorul ortografic trebuie urmariti acesti pasi"
se executa clic pe butonul S6e00in; de pe bara de instrumente
standard, 8xcel gaseste primul cu'ant ortografiat gresit si il afiseaza
in partea superioara a casetei de dialog S6e00in;, apoi apare o
sugestie de corectura in caseta C:3n;e
pentru a accepta sugestia se da clic pe C:3n;e
daca sugestia nu este corecta se poate executa clic pe C:3n;e To
si se tasteaza propria 'ersiune , apoi clic pe C:3n;e sau C:3n;e
A00 sau se executa clic pe I;nore sau I;nore A00
11%
'eti 'edea un mesa? care 'a intreaba daca doriti sa continuati
'erificarea, daca se doreste acest lucru se da clic pe HES iar cand
apare promptul ca 'erificarea s>a inc4eiat se da clic pe OG#
I.X. Co6iere3% 2ut3re3 9i 9ter;ere3 ce0u0e0or
3& Co6iere3 ce0u0e0or
$nd copiati sau mutati date, o copie a acestora este plasata intr>o
zona de stocare temporara numita $lipboard, aceasta permite sa copiati
date oriunde, c4iar si in documente create in alte programe# Aerntru
copierea datelor se parcurg urmtorii pa(i"
Se selecteza celulele pe care doriti sa le copiati@
Se executa clic pe butonul Co6F din bara cu instrumente sau
combina!ia de taste $*&G si $ sau meniul Edit, apoi Co6F
Se selecteaza prima celula din zona in care doriti sa plasati copia@
Se executa clic pe butonul P39te sau combina!ia de taste $*&G (i
H meniul Edit P39te
/& Mut3re3 ce0u0e0or
11)
8ste similara cu copierea cu exceptia ca datele sunt sterse din pozitia
lor de origine si plasate in noua locatie# Metoda de realizare a mutrii
presupune"
Se selecteaza celulele pe care doriti sa le mutate
Se executa clic pe butonul Cut sau $*&G (i K sau meniul Edit
Cut
Se selecteaza prima celula unde doriti sa plasati celulele
Se executa clic pe butonul P39te
c& Ster;ere3 d3te0or din ce0u0e
Aentru a sterge datele dint>o celula sau o serie de celule se selecteaza
pur si simplu si se apasa tasta DELETE.
-lte opera!ii oferite de 8xcel sunt"
O $u comanda Edit, C0e3r se poate sterge doar formatarea unei celule si
continutul
O $u comanda Edit, De0ete se poate sterge celule si apoi se pot deplasa
celule 'ecine ca sa ocupe golul ramas
8liberarea celulelor nu reprezinta acelasi lucru cu decuparea
inregistrarilor, efectuam decuparea inregistrarilor atunci 'rem sa le
mutam in alta parte si eliberarea celulelor atunci cand 'rem sa stergem
pur si simplu inregistrarea
I..Y. For23t3re3 v30ori0or nu2erice
Halorile numerice sunt mai mult decat simple numere# 8le
reprezinta o 'aloare in dolari , o data calendaristica, un procent sau alte
'alori# ,aca butoanele de stiluri de pe bara cu instrumente de formatare
nu 'a ofera formatul exact pe care il doriti 8xcel 'a ofera o gama larga
de formate de numere prin intermediul casetei de dialog For23t Ce009#
For23t de nu23r E=e260e De9criere
Jeneral 15#.
a45.,351#5
5
8xecel afiseza o 'aloare asa
cum o introduceti, acest
format afiseaza semne
114
monetare sau procentuale doar
daca le introducem de la
tastatura
9umber (numeric) )455#55
> 1%5#)3
-cest format are doua pozitii
zecimale, numerele negati'e
sunt precedate de semnul
minus, dar pot aparea si
colorate cu rosu siIsau intre
paranteze
$urrencL (monetar) a),455#55
> a
),455#55
;ormatul $urrencL prestabilit
are doua pozitii zecimale si
un simbol a# 9umerele
negati'e apar cu semnul minus
dar pot aparea colorate in rosu
ca si in formatul numeric
-ccouting (contabil) a ),455#55
a 3/1#%1
2tilizi acest format pentru a
alinia simbolurile monetare,
respecti' punctele zecimale,
intr>o coloana, formatul are
prestabilit doua pozitii de
zecimale si simbolul a
,ate 11I/ -cest format prestabilit
consta din luna si zi , separate
prin slas4
*ime 15"55 ;ormatul *ime prestabilit
afiseaza ora si minutul,
separate prin doua puncte,
puteti opta pentru afisarea
secundelor si pentru -M si
AM
Aercentage
(procentual)
33,55d ;ormarul procentual
prestabilit are doua pozitii
zecimale, 8xcel inmulteste
115
'aloarea dintr>o celula cu 155
si afiseaza rezultatul cu un
simbol d
;raction (fractie) e ;ormatul fractionar prestabilit
are cel mult o cifra de fiecare
parte a liniei de fractie si tipul
de fractie
Scientific (stiintific) )#458]5) Se foloseste pentru a afisa
numere in reprezentare
exponentiala
*ext 1)5&H35 2tilizati formatul text pentru a
afisa sub format de text atat
textul cat si numerele dintr>o
celula
Special 5%115 -cest format este anume
proiectat pentru a afisa corect
coduri postale, numere de
telefon si numere de asidurare
sociala
$ustom
(personalizat)
55#5d 8ste folosit pentru a crea
propriul nostru format
numeric, putem folosi oricare
din codurile formatelor din
lista *Lpe si apoi sa aplicam
modificari acestor coduri,
simbolul f reprezinta un
marca? de rezer'are numeric,
iar 5 reprezinta un marca? de
rezre'are pentru zero
11.
11/
I.... Ad7u;3re3 c:en3re0or 03 ce0u0e
6n timp ce se lucreaz cu foile de calcul pe ecran se obser' ca
fiecare celula este identificata prin linii de grila care o incon?oara, im
mod prestabilit aceste linii de grila nu sunt tiparite, c4iar daca se elege
tiparirea lor, acestea 'or fi estompate#
Aentru a crea linii bine definite la tiparire puteti adauga c4enare la
celulele selectate sau tuturor seriilor de celule urmand pasii"
Se selecteaza celulele in ?urul careia doriti sa apara un c4enar
Se desc4ide meniul For23t si alegeti Ce009, apare o caseta de
dialog
Se executa clic pe etic4eta border pentru a 'edea optiunile :order
prezente in figura
Se selecteaza pozitia dorita, stilul si culoarea c4enarului
Se executa clic pe OG sau se apasa t39t3 ENTER
111
I..>. Ad7u;3re3 u2/rei 03 ce0u0e
Aentru a crea un efect simplu dar interesant se pot aduga umbre 0n
foile de calcul# -dugarea la o celul a unui fundal gri sau colorat
presupune parcurgerea urmtorilor pa(ii"
-Se selecteaza celulele pe care doriti sa le umbriti
-Se desc4ide meniul For23t si se alege Ce009
-Se da clic pe etic4eta P3ttern9 si 8xcel afiseaza optiunile de
umbrire
-Se executa clic pe sageata de derulare Aatterns pentru a 'edea o
grila care contine culori si modele
113
-,upa ce se selecteaza culoarea de umbra si modelul se executa clic
pe OG sau se tasteaza ENTER
I..A. Uti0i<3re3 c3r3cteri9ticii AutoFor23t
,aca nu dori!i sa mai 0ncercati sa selectati umbra, c4enarul,
culoarea sau fontul, 8xcel ' ofera caracteristica -uto;ormat ce 'a
furnizeaza cate'a formate de tabel predefinite pe care le puteti aplica
unei foii de calcul, pentru a realiza acest lucru se urmaresc pasii"
Se selecteaza celulele care contin datele pe care 'reti sa le
autoformatati@
Se desc4ide meniul For23t si se alege AutoFor23t aparand
caseta de dialog din figura@
1%5
,upa ce se alege modelul pe care doriti sa>l utilizati, se da clic pe
OG si 8xcel formateaza tabelul astfel incat sa arate ca cel din zona
de pre'izualizare#
I..E. In9er3re3 de r3nduri 9i co0o3ne
> Aentru a insera un
singur rand sau o
singura coloana se
selecteaza celula de la
dreapta locului in care
doriti sa inserati o
coloana, respecti' de
sub locul in care 'reti
sa inserati un rand#
> Aentru a insera mai
multe randuri si
coloane se
selecteaza un numar de
coloane sau randuri egal
cu numarul de elemente pe care doriti se le introduceti
> Se desc4ide meniul In9ert si se selecteaza RoB9 pentru randuri si
Co0o2n9 pentru coloane
1%1
I..I. ter;ere3 unor r?nduri 4i co0o3ne
$nd stergeti un rand din foaia de calcul randurile de dedesubt se
muta mai sus pentru a ocupa spatiul ramas liber, cand stergeti o coloana,
coloanele de la dreapta sa se muta la stanga#
Aentru a sterge randuri si coloane se selecteza elementele pe care
dorim sa le stergem, se desc4ide meniul Edit si se alege De0ete
I..R. Unire3 ce0u0e0or
2nirea celulelor este utila cand creati un titlu decorati'in partea
superioara a foii de calcul si se face urmand pasii"
se introduce titlul pe care doriti sa>l folositi in celula aflata in coltul
din stanga sus al seriei@
se selecteaza seria de celule in care doriti sa plasati titlul@
se desc4ide meniul For23t si se selecteaza Ce009, apare caseta de
dialog For23t Ce009
se executa clic pe etic4eta A0i;n2ent
se executa clic pe caseta de 'alidare Mer;e Ce009 si apoi clic pe
OG.

I..V. In9er3re3 4i e0i2in3re3 unor ce0u0e
In9er3re3 de ce0u0e se face urmand pasii"
se selecteaza zona in care 'reti sa introduceti noile celule, 8xcel 'a
introduce un numar de celule egal cu numarul de celule selectate
se desc4ide meniul In9ert si se alege Ce009 aparandu>'a o caseta de
dialog
se selecteaza S:i1t Ce009 Ri;:t sau S:i1t Ce009 DoBn
se executa clic pe OG si 8xcel insereaza celulele si deplaseaza datele
in alte celule
E0i2in3re3 de ce0u0e se face urmand pasii"
1%%
se selecteaza celula sau seria de celule pe care doriti sa le eliminati
se desc4ide meniul Edit si alegeti De0ete, apare caseta de dialog
De0ete
se selecteaza S:i1t Ce009 Le1t sau S:i1t Ce009 U6
se executa clic pe OG celulele 'ecine sunt deplasate pentru a umple
golul lasat de cele sterse
I..W. In9er3re3% e0i2in3re3% 2ut3re3 4i co6iere3 unei 1oii de
c30cu0
6nainte de a intra in amanunte pri'ind inserarea, stergerea, mutarea
si copierea foilor de calcul trebuie sa stim cum sa selectam una sau mai
multe foii de calcul"
pentru a selecta o singura foie de calcul se executa clic pe etic4eta
sa@
pentru a selecta mai multe foii de calcul 'ecine executati clic pe
etic4eta primei foii de calcul din grup si tineti apasata tasta S4ift si
executati clic pe etic4eta ultimei foii din grup@
pentru a selecta mai multe foii de calcul care nu sunt 'ecine tineti
apasata tasta Ctr0 si executati clic pe etic4eta fiecarei foii de calcul
A&. In9er3re3 unei 1oii de c30cu0J
se selecteaza foaia care 'reti sa urmeze foii de calcul inserate
1%)
se desc4ide meniul In9ert electati ,orS9:eet si 8xcel insereaza
noua foaie de calcul
&. E0i2in3re3 unei 1oii de c30cu0J
se selecteaza foaia (foile) pe care doriti sa le stergeti
se desc4ide meniul Edit
se executa clic pe De0ete si 'a apare o caseta de dialog care 'a cere sa
confirmati stergerea si se da OG
C&. Mut3re3 4i co6iere3 1oii0or de c30cu0J
se selecteaza foile de calcul pe care doriti sa le mutati sau sa le copiati
se desc4ide meniul Edit si se alege Move or Co6F S:eet si se
desc4ide o caseta de dialog ca in figura
Aentru a muta foile in alt registru asigurati>'a ca acesta este desc4is
apoi alegeti numele din lista derulanta To /ooS, daca doriti sa mutati
sau sa copiati intr>un registru nou selectati NeB /ooS din lista
derulanta To /ooS, 8xcel creaza un registru nou si apoi copiaza foile
in acestea
7n caseta cu lista e1ore S:eet se alege foaia de calcul care doriti sa
urmeze foii selectate
Aentru a muta foaia selectata treceti la pasul urmator, pentru a copia
foaia de calcul in loc sa o mutati, selectati optiunea Cre3te 3 co6F
Se selecteaza OG si foile selectate sunt copiate sau mutate
I..X. Modi1ic3re3 con1i;ur35iei 63;inii
Se face prin desc4iderea meniului Fi0e si alegeti P3;e Setu6 unde
puteti face orice modificare doriti
1%4
I.>Y. Ad7u;3re3 3nteturi0or 9i 3 9u/9o0uri0or de 63;in3
1%5
8xcel 'a permite sa adaugati anteturi si subsoluri de pagina pentru a
tiparii informatii in partea de sus si de ?os a fiecarei pagini
7nformatiile pot contine orice text, precum si numarul de pagina,
data curenta, ora, numele de fisier al registrului si numele etic4etei foii
de calcul# +pera!ia se execut astfel"
Se desc4ide meniul Fi0e si se alege P3;e Setu6, apare caseta de
dialog P3;e Setu6
Se executa clic pe etic4eta (e3derDFooter din aceasta caseta de
dialog@
Aentru a insera un antet se executa clic pe sageata de derulare
(e3der, 8xcel afiseaza o lista de informatii sugerate pentru antet@
Aentru a selecta un subsol se executa clic pe sageata de derulare
Footer, 8xcel afiseaza o lista de informatii sugerate pentru subsol
I.>.. Modi1ic3re3 075i2ii co0o3ne0or 4i 3 0inii0or
Se poate face in doua moduri"
1# se plaseaza indicatorul mouse>ului pe linia care separa anteturile
coloanelorIliniilor, forma indicatorului se sc4imba intr>o bara 'erticala
cu doua sageti orizontale de sens opus, tineti apasat butonul stang al
1%.
mouse>ului si tageti indicatorul spre dreapta sau spre stanga si
eliberati butonul cand considerati ca este suficienta latimea
coloaneiIliniei
%# se selecteaza o celula din coloana pe care doriti sa o modificati apoi se
intra in meniul For23t de unde se alege ,idt: si 8xcel afiseza
caseta de dialog Co0u2n ,idt: unde puteti intoduce ce dimensiune
doriti, apoi se da clic pe +N, pentru modificarea latimii linilor se
alege (ei;:t si RoB9 (ei;:t
I.>>. Previ<u30i<3re3 9i ti63rire3 re;i9tru0ui de c30cu0
Aentru a pre'izualiza registrul de calcul inainte tiparire se
selecteaza meniul Fi0e si apoi Print PrevieB
Aentru a lansa comanda de tiparire se desc4ide meniul Fi0e si se
selecteaza Print (apasati Ctr0 Z P), se selecteaza optiunile pe care doriti
se le utilizati din caseta de dialog Print si se executa clic pe OG sau se
apasa ENTER#
1%/
I.>A. E1ectu3re3 unor c30cu0e 9i260e
1%1
Auteti utiliza formule din 8xcel pentru a efectua calcule simple cu
datele pe care le introduceti, cu a?utorul formulelorputeti efectua
aduneri, scaderi, inmultiri si impartiri folosind 'alorile din diferite
cellule#
+peratori matematici utiliza!i 0n 8xcel"
O6er3t
or
Re30i<e3<3 E=
1or2u03
Re<u0t3t
g ridicare la
putere
M -1g) 7ntroduce rezultatul ridicarii
'alorii din celula -1 la
puterea a treia
] adunare M -1]-% 7ntroduce totalul 'alorilor din
-1 si -%
> scadere M -1> -% Scade 'aloarea celulei -% din
'aloarea celulei -1
[ inmultire M -%[) 7nmulteste 'aloarea din celula
-% cu )
I impartire M -1I55 7mparte 'aloarea din celula
-1 la 55
combinatie (-1]-%]
-))I)
,etermina media 'alorilor din
celulele -1,-% si -)
+rdinea operatilor" 1# &idicarile la putere si calculele din
interiorul parantezelor
%# 7nmultirea si impartirea
)# -dunarea si scaderea
Aentru a tasta o formula selectati celula in care doriti sa apara
rezultatul formulei, tastati semnul egal (M) si tastati formula dupa care
apasati tasta ENTER#
Aentru a copia formula executati clic pe celula ce contine formula
pe care doriti sa o copiati, plasati indicatorul mouse>ului deasupra
1%3
manerului de umplere si trageti manerul de umplere peste celulele in
care doriti sa copiati formula
I.>E. E1ectu3re3 c30cu0e0or cu 3@utoru0 1unctii0or
Func5ii0e sunt formule complexe, predefinite, care efectueaza un sir
de operatii asupra unei serii specificate de 'alori# ,e exemplu pentru a
determina suma unei serii de numere din celulele -1 pana la E1 puteti
introduce functia MS2M(-1"E1) in loc sa introduceti M-1]:1]$1]h
]E1#
;iecare functie consta din urmatoarele trei elemente"
1# semnul M, care indica faptul ca urmeaza o formula@
%# numele functiei , cum ar fi S2M, care indica operatorii ce 'or fi
folositi@
)# lista de argumente intre paranteze rotunde indicnd seria de
celule ale caror 'alori le 'a folosi functia#
;unctiile se introduc fie tastandu>le pur si simplu intr>o celula, fie
utilizand ;unction Wizard#
$ele mai uzuale functii sunt"
Functie Functie E=e260u De9criere De9criere
AVERAGE
M-H8&-J8(:4":3) $alculeaza media aritmetica a
unui grup de numere
CO!"
M$+29*(-)"-/) 9umara 'alorile numerice
dintr>o serie, de exemplu daca
o serie de celule contine
cate'a celule cu text si alte
celule cu numere, puteti
determina cate numere sunt in
acea serie
COUNTL
ANG
M$+29*:G-9N(:4"
:15)
9umara toate celulele dintr>o
serie care nu sunt goale, nu
1)5
sunt numarate celulele care
contin 'aloarea 5 , nici cele
care nu contin nici un text
IF M7;(-)iM155,-)[%,-%
[%)
Ha permite sa plasati o
conditie intr>o formula , de
exemplu daca 'aloarea din
-) este mai mare sau egala
cu 155 se utilizeaza formula
-)[%, daca 'aloarea este mai
mica decat 155 se utilizeaza
formula -%[%
MA* MM-K(:4":15) &eturneaza 'aloarea maxima
a unei serii de celule
MIN MM79(:4":15) &eturneaza 'aloarea minima a
unei serii de celule
PMT MAM*(#51%5I1%,).5,11
555)
$alculeaza rata lunara pentru
un imprumut pe )5 ani ().5
rate lunare) cu o dobanda de
1#%5dpe an (#51%5I1% pe
luna) pentru suma de a 11555
PMT MAM*(#5/I1%,.5,15555
)
$alculeaza depozitul lunar
necesar pentru a acumula
a15,555 la o dobanda anuala
de / d (#5/I1% pe luna) in
cinci ani (.5 de luni)
SUM MS2M(-1"-15) $alculeza totalul 'alorilor
dintr>o serie de celule
SUMIF S2M7;j
(:4":4,i155,-%"-4)
$alculeaza totalul seriei de
celule pentru fiecare celula
din serie care corespunde
criteriilor specificate
1)1
,eoarece S2M este una dintre cele mai des utilizate functii 8xcel
ofera o modalitate rapida de a o folosi executand clic pe butonul
-utoSum de pe bara de instrumente standard#
I.>I. Cre3re3 di3;r32e0or
Arincipalele tipuri de diagrame pe care le putem crea in 8xcel sunt"
PIE circular (plcint) > se utilizeaz pentru a e'iden!ia relatia
dintre partile unui intreg@
AR > bara > se utilizeaza pentru a compara 'alorile la un moment
de timp dat@
COLUMN > coloana > este similara cu o diagrama bara, se utilizeza
pentru a e'identia diferenta dintre articole@
LINE > linie se utilizeaza pentru a sublinia tendintele si
modificarile 'alorilor in timp@
SCATTER > dispersate > similara cu o diagrama linie se utilizeaza
pentru a e'identia diferenta dintre doua seturi de 'alori@
1)%
AREA > arie > se utilizeaza pentru a sublinia masura in care sunt
modificate 'alorile in timp
$u a?utorul programului 8xcel se pot crea reprezentari de grafice in
trei moduri"pe foaia de calcul curenta, pe o foaie separata in registrul de
calcul curent sau in alt registru de calcul#
Aentru a crea un grafic se foloseste butonul C:3rt ,i<3rd, dupa ce
a fost selectat domeniul, din prima caseta de dialog se alege tipul de
grafic, apoi se executa clic pe Ne=t si ne apare exemplificata
reprezentarea grafica a domeniului selectat cu toate etic4etele si
informatiile necesare, dupa ce acceptati 'alorile din caseta de dialog se
trece la a treia caseta de dialog dand clic pe Ne=t ( in orice moment
putem re'eni la pasul anterior dand clic pe 3cS ) , apoi se executa clic
pe Fini9: pentru a insera graficul in foaia de calcul# Jraficele pot fi
mutate si redimensionate foarte usor cu a?utorul mouse>ului#
1))
1)4
CAPITOLUL R
PRE-ENT"RI )RAFICE + MICROSOFT PO,ERPOINT
-plica!ia Microsoft AoFerAoint face parte din pac4etul de
programe Microsoft +ffice (i permite realizarea de prezentri grafice#
Aentru aceasta este necesar s fie cunoscute dou concepte de baz cu
care lucreaz aceast aplica!ie"
1# diapoiti*ul sau foaia de preentare ;slide< este unitatea de
prezentare# 8xist %4 de modele predefinite pe baza crora sunt
organizate obiectele 0ntr>un diapoziti'# 8le pot fi grupate 0n trei
categorii" model titlu (title onlL), modele con!inut (content laLouts),
model 'id (blanD)#
%# preentarea (presentation) este un ansamblu de diapoziti'e#
;iecare diapoziti' con!ine informa!ii sub form de text, sub form
grafic sau 0n ambele forme# Arezentarea se sal'eaz 0ntr>un fi(ier
cu extensia #66t (i poate fi utilizat 0n mai multe moduri"
a; afiare pe ecranul calculatorului<
b; proiectare pe un ecran cu a1utorul unui videoproiector<
c; tiprire pe diferite suporturi 3h5rtie obinuit sau folie
transparent4<
d; transformare 2n fotodiapozitive<
e; publicare pe un site 7eb pe #nternet;
G.5. Realiarea unei preentri
G.5.5 =iualiarea preentrii
G.5.5.5 %nele"erea rolului diferitelor moduri de *iualiarea
Microsoft AoFerAoint permite utilizarea mai multor moduri de
'izualizarea a unei prezentri 0n func!ie de ne'oile sale# ;iecare dintre
acestea este utilizat preponderent 0ntr>o anumit etap de realizare a
prezentrii" la realizarea ei, la adugarea comentariilor, la prelucrare,
respecti' mutarea, copierea, (tergerea unor diapoziti'e (i la 'izualizarea
final a prezentrii#
1)5
G.5.5.9 Holosirea diferitelor moduri de *iualiare i trecerea de la
unul la altul
+ prezentare AoFerAoint poate fi 'izualizat 0n mai multe moduri
care se regsesc 0n partea stng ?os a ferestrei (i 0n meniul VieB#
-ceste op!iuni sunt"
1# -odul &ormal prezint dou op!iuni" S0ide9 (i Out0ine# Arima
op!iune permite afi(area unui singur diapoziti'# 6n acest mod se poate
'izualiza (i modifica diapoziti'ul# Aentru trecerea la urmtorul
diapoziti' se folose(te butonul de derulare 'ertical sau tastele
P3;eDoBn sau P3;eU6#
Fi;ur3 nr. R... -odul de *iualiare &ormal# opiunea Slides
1).
$ea de>a doua op!iune afi(eaz planul prezentrii (i diapoziti'ul
acti' alturi, unde se pot face corecturi de text, se poate sc4imba ordinea
paragrafelor, ordinea diapoziti'elor 0n cadrul prezentri#
Fi;ur3 nr. R.>. -odul de *iualiare &ormal# opiunea Outline
%# Slide Sorter prezint fiecare diapoziti' ca o imagine grafic,
mic# 8a permite adugarea de diapoziti'e noi, se pot (terge diapoziti'e,
se poate sc4imba ordinea diapoziti'elor, se pot aduga efecte de tranzi!ie
(i temporizri pentru trecerea de la un diapoziti' la altul 0n cadrul
prezentrii#
1)/
+p!iunea +utline
Modul de
'izualizare Slide
Sorter HieF
Fi;ur3 nr. R.A. -odul de *iualiare Preentare ;Slide Sorter =ie(<
)# -odul Derularea preentrii (S0ide S:oB) permite derularea pe
ecran a diapoziti'elor prezentrii# ,erularea se realizeaz prin clicD
stnga sau apsarea uneia dintre tastele Enter, S63ce sau P3;e DoBn#
Arin meniul contextual ce se acti'eaz prin clicD dreapta ne putem
deplasa 0ntre diapoziti'ele din prezentare#

Fi;ur3 nr. R.E. -odul de *iualiare Derularea preentrii
-odul de preentare Pa"ina cu note (Note9 P3;e) afi(eaz
diapoziti'ul curent 0mpreun cu zona pentru notele 'orbitorului# Se
acti'eaz prin alegerea op!iunii Note9 P3;e din meniul VieB# -cest mod
este util atunci cnd se dore(te modificarea notelor pentru 'orbitor#
Spa!iul ferestrei este 0mpr!it 0n dou zone" <on3 di36o<itivu0ui 0n care
se poate 'izualiza (i modifica diapoziti'ul (i <on3 note0or unde se pot
aduga notele sau informa!iile pentru prezentator#
1)1
Fi;ur3 nr. R.I. -odul de *iualiare Pa"ina cu note
R...> Di36o<itive
G.5.9.5. 0du"area unui diapoiti* cu un format specific
-dugarea unui diapoziti' nou 0ntr>o prezentare se realizeaz din
meniul In9ert, op!iunea NeB S0ide sau combina!ia de taste Ctr0ZM#
G.5.9.9. Utiliarea diferitelor formate predefinite pentru
diapoiti*ele unei preentri
,up ac!ionarea op!iunii de inserare a unui diapoziti' 0n partea
dreapt 'a aprea panoul de lucru din care se poate alege formatul dorit#
1)3
Aanoul de lucru din care
trebuie selectat formatul
dorit prin clicD stnga
Oona
diapoziti'ului
Oona notelor
Fi;ur3 nr. R.R. Selectarea unui format de diapoiti*
,in aceast op!iune se poate aplica un format diapoziti'ului I
diapoziti'elor selectate (A660F to Se0ected S0ide), se poate insera un
nou diapoziti' cu formatul respecti' (In9ert NeB S0ide) sau, 0n cazul 0n
care a fost modificat un format predefinit se poate re'eni la acesta
(Re3660F L3Fout)#
G.5.9.4 Sc'imbarea culorii fundalului unui sau mai multor
diapoiti*e sau a tuturor diapoiti*elor
Aentru a sc4imba fundalul unui diapoziti' sau a mai multor
diapoziti'e se apeleaz op!iunea For23t + 3cS;round# $a urmare, se
'a desc4ide fereastra 3cS;round 0n care poate fi selectat o culoare
predefinit sau se poate crea o nou culoare din op!iunea More Co0or9
sau combina!ii de culori (i texturi din Fi00 E11ect9# ;undalul creat se
poate aplica numai diapoziti'ului selectat sau 0ntregii prezentri#
145
$rearea unei culori
proprii
2tilizarea unei combina!ii de
color texturi, sau inserarea unei
alte imagini
-plicarea fundalului numai
diapoziti'ului selectat
-plicarea fundalului
selectat 0ntregii prezentri
Fi;ur3 nr. R.V. Sc'imbarea fundalului diapoiti*elor
+p!iunea 3cS;round poate fi acti'at (i din meniul contextul
cnd dm clicD dreapta pe un diapoziti'#
R...A Uti0i<3re3 43/0o3ne0or
G.5.4.5 Utiliarea abloanelor
Microsoft AoFerAoint ofer formate implicite pentru realizarea
prezentrilor# -cestea se acti'eaz prin alegerea op!iunii NeB din
meniul Fi0e# ,in panoul de lucru (T39S P3ne), care se desc4ide, se
alege op!iunea Fro2 De9i;n Te2603te# Se 'a desc4ide o fereastr din
care se alege (ablonul de prezentare dorit, sc4ema de culori adec'at (i
efectele de anima!ie pentru prezentare#
141
Fi;ur3 nr. R.W. Hereastra de stabilire a ablonului de preentare# a
sc'emei de culori i a celei de animaie
,up alegerea unui (ablon de prezentare se poate trece la
introducerea informa!iilor de pe primul diapoziti'#
-ceast op!iune se poate selecta (i din meniul For23t S0ide
De9in; sau aceea(i op!iune din meniul contextual ce apare cnd dm
clicD dreapta pe un diapoziti'# Aentru a sc4imba sc4ema de culori a
(ablonului se poate selecta din panoul de lucru op!iunea Co0or
Sc:e2e9, iar pentru a defini o sc4em de anima!ie pentru toat
prezentarea se selecteaz op!iunea Ani23tion Sc:e2e9#
G.5.4.9 Sc'imbarea 7ntre abloanele disponibile
Aentru a sc4imba un (ablon aplicat se acti'eaz din nou op!iunea
S0ide De9i;n (i se selecteaz (ablonul dorit#
2n (ablon poate fi aplicat numai diapoziti'ului selectat, 0ntregii
prezentri sau poate fi declarat ca (ablon implicit# -ceste op!iuni se
utilizeaz dnd clicD stnga pe sgeata ce apare lng un (ablon atunci
cnd trecem cu mouse>ul peste el#
14%
-legerea unui
(ablon de
prezentare
Aosibilitatea de a
sc4imba sc4ema de
culori a prezentrii
Aosibilitatea definirii
unei sc4eme de anima!ie
pentru toate diapoziti'ele
+p!iunea S:oB L3r;e PrevieB9 din meniul de mai sus permite
'izualizarea (abloanelor ca imagini mai mari#
R...E M39ter S0ide
Aentru fiecare prezentare se poate defini un diapoziti' Master care
con!ine informa!ii despre (ablonul de prezentare, fonturile folosite,
fundalul (i sc4ema de culori a unei prezentri# Scopul acestui diapoziti'
este de a efectua sc4imbri la ni'el global asupra elementelor men!ionate
mai sus, 0n sensul reflectrii acestora asupra tuturor diapoziti'elor dintr>
o prezentare# Aentru a 'izualiza acest diapoziti' se acti'eaz optiunea
M39ter din meniul VieB#
Fi;ur3 nr. R. X. 0cti*area opiunii -aster din meniul =ie(
2n diapoziti' Master este structurat pe mai multe zona"
zona pentru titlul diapoziti'ului@
zona obiectelor de plasat 0n diapoziti'@ 0n aceast zon
informa!iile pot fi prezentate pe cinci ni'eluri@
zona subsolului care la rndul ei este format din"
o zona pentru dat I timp@
o zona pentru subsolul propriu>zis@
14)
o zona pentru numrul diapoziti'ului#
G.5.F.5 ,nserarea i ter"erea unei poe# ima"ini# obiecte desenate
7n.din -aster Slide
,ac a'e!i o imagine sau obiect pe care dori!i s>l insera!i 0n toate
diapoziti'ele ea poate fi inserat 0n Master Slide (i 'a aprea 0n locul
respecti' pe toate diapoziti'ele# Aentru aceasta se selecteaz din meniul
In9ert, op!iunea Picture + Fro2 Fi0e# ,in ferestra care apare se
selecteaz imaginea (i se apas butonul In9ert#
7maginea 'a aprea 0n M39ter 90ide (i poate fi pozi!ionat oriunde
0n diapoziti'#
Stergerea unei imagini din Master Slide se realizeaz cu clicD pe
imagine (i apsarea tastei De0ete sau 3cS963ce de la tastatur#
G.5.F.9+4 0du"area unui te!t 7n subsolul anumitor diapoiti*e sau 7n
toate diapoiti*ele
,ac dori!i s insera!i un text 0n subsolul unui diapoziti' sau la
toate diapoziti'ele din meniul VieB se selecteaz op!iunea (e3der 3nd
Footer 0n care se pot realiza urmtoarele opera!iuni"
Fi;ur3 nr. R..Y. ,nserarea unor informaii 7n subsolul diapoiti*elor
144
7ntroducerea unui text 0n
subsolul paginii
-fi(area datei
actualizat
automat (i
selectarea
formatului
pentru acesta
Stabile(te dac informaiile din subsolul paginii
'or fi sau nu afi(ate pe primul diapoziti'
-fi(area
unei date
fixe
-plicarea
formatrilor
numai
diapoziti'ul
ui curent
Stabile(te
dac 'a fi
afi(at sau nu
numrul
paginii
-plicarea
formatrilor
tuturor
diapoziti'elor
G.9 ,ma"ini i te!t
R.>.. Introducere3 4i 6re0ucr3re3 1or23tu0ui te=tu0ui
G.9.5.5 ,ntroducerea te!tului 7ntr+o preentare
*extul este introdus 0ntr>un diapoziti' prin intermediul tastaturii#
Aentru aceasta trebuie dat clicD stnga 0n zona unde scrie $licD to add
text (i apoi se poate introduce textul de la tastatur#
G.9.5.9 Editarea coninutului diapoiti*ului# notelor# prin
inserarea unor caractere i cu*inte noi
Aentru a edita con!inutul unui diapoziti' se recomand s se lucreze
0n modul de 'izualizare Out0ine# Se selecteaz diapoziti'ul care trebuie
editat (i"
clicD stng, 0n diapoziti', dac se dore(te editarea con!inutului
acestuia (i se introduce textul de la tastatur@
clicD stng 0n partea ?os a ferestrei unde apare textul C0icS to 3dd
note9 (i se introduce comentariul sau obser'a!ia
145
Oona unde se introduc
note
Fi;ur3 nr. R. > Editarea notelor
Obser*aie8 Ln zona dedicat notelor: ca i 2n diapozitiv pot fi
introduse caractere speciale din meniulK ,nsert + S1mbol.
G.9.5.4+C Sc'imbarea fontului caracterelor
,up introducerea textului se poate opta pentru formatarea acestuia#
Aentru acesta textul trebuie mai 0nti selectat (i apoi se alege op!iunea
;ont din meniul ;ormat care desc4ide urmtoarea fereastra Font# 6n
figura urmtoare sunt prezentate toate op!iunile de formatare a textului
care pot fi realizate din aceast fereastr#
Fi;ur3 nr. R. .> Hormatarea tipului i mrimii te!tului
Aentru realizarea unei culori proprii, din fereastra precedent se
selecteaz Co0or + More Co0or# Se 'a desc4ide fereastra Co0or, 0n care
se 'a putea crea orice culoare prin combinarea unor culori
14.
*ipul fontului Mrimea fontului
Stilul fontului
$uloarea fontului
Sublinierea textului
2mbrirea textului
Scrierea textului 0n
relief
Scrierea textului ca
exponent
Scrierea textului
ca indice
Fi;ur3 nr. R..A Hormatarea culorii te!tului
,up selectarea op!iunilor de formatare dorite acestea se confirm
(i se aplic prin apsarea butonului OG# ,ac se dore(te renun!area la
ele se apas C3nce0#
+p!iunile de formatare prezentate anterior sunt disponibile (i 0n
bara de instrumente For23ttin; sau din diferite combina!ii de taste"
tipul de font (i dimensiunea" @
scris 0ngro(at" sau combina!ia $trl]:@
scris cursi'" sau $trl]7@
sublinierea textului sau $trl]2@
umbrirea textului @
sc4imbarea culorii" #
,ac se dore(te scrierea tuturor caracterelor unui text cu litere mari
se poate selecta op!iunea C:3n;e C39e din meniul For23t care 'a
desc4ide urmtoarea fereastr din care se selecteaz op!iunea dorit"
Fi;ur3 nr. R. A Sc'imbarea scrisului din litere mari 7n mici i in*ers
14/
G.9.5.@ 0linierea te!tului
Aentru a alinia textul se poate selecta din meniul For23t op!iunea
A0i;n2ent (i din fereastra care apare se alege modul de aliniere"
Fi;ur3 nr. R. E 0linierea te!tului
-ceste op!iuni, mai pu!in ultima, sunt diponibile (i 0n bara de
instrumente St3nd3rd #
,e asemenea, mai pot fi utilizate urmtoarele combina!ii de taste
pentru alinierea textului"
Ctr0ZL aliniere stnga@
Ctr0ZE centrare@
Ctr0ZR aliniere dreapta@
Ctr0Z! 0ncadrarea textului 0ntre marginile diapoziti'ului#
G.9.5.> 0justarea spaierii deasupra i sub para"raf
Aentru a a?usta spa!ierea 0ntre paragrafe se selecteaz acestea (i din
meniul For23t se alege op!iunea Line 963cin;# 6n fereastra care apare
selecta!i spa!ierea dorit"
141
-liniere textului la stnga
$entrarea textului
-liniere textului la dreapta
6ncadrarea textului s!nga>dreapta
,istana dintre rnduri
,istana fa de
paragraful precedent
,istana fa de
paragraful urmtor
Are'izualizarea modificrilor $onfirmarea modificrilor -nularea modificrilor
Fi;ur3 nr. R. I Spaierea para"rafelor
G.9.5.5A Sc'imbarea stilului marcatorilor i numerotrii
Modificarea stilului marcatorilor sau numerotrii se realizeaz prin
selectarea, din meniul For23t, a op!iunii u00et9 3nd Nu2/erin;#
-pare urmtoarea fereastr din care se poate alege simbolul pentru
diferite liste"
Fi;ur3 nr. R..V. Utiliarea marcatorilor
*ipurile de marcatori disponibile sunt"
u00eted > utilizarea simbolurilor predefinite, pentru liste sau
alegerea altora din C0i6Art (Aicture) sau din SF2/o09
($ustomize)"
Nu2/ered numerotarea cu cifre sau litere a unei liste"
6n ambele cazuri, se poate selecta o alt culoare dect cea implicit
, precum (i dimensiunea marcatorului 0n raport cu textul,
exprimat procentual # 6n cazul utilizrii op!iunii Nu2/ered
se poate preciza ca numerotarea s 0nceap de la o alt cifr Iliter dect
prima #
143
Marcatorii pot fi utiliza!i (i din iconi!ele asociate acestora din bara
de instrumente For23ttin; fr a>i putea 0ns particulariza #
G.9.5.55 Holosirea comenilor Undo i Redo
-nularea unei comenzii I comenzilor precedente se poate realiza
din meniul Edit + Undo, din bara de instrumente Standard, sau
combina!ia de taste Ctr0Z-, iar refacerea unei opera!iuni anulate din
Edit + Redo, din bara de instrumente Standard, sau prin utilizarea
combina!iei de taste Ctr0ZH#
R.>.> Po<e% i23;ini
G.9.9.5 ,nserarea unei poe 7ntr+un diapoiti*
2neori se dore(te inserarea unei imagini 0ntr>un diapoziti'# Aentru
acesta se selecteaz din meniul In9ert op!iunea Picture"
Fi;ur3 nr. R. .X ,nserarea unei ima"ini 7n slide
6n cazul 0n care se dore(te inserarea unei imagini dintr>un fi(ier se
selecteaz op!iunea In9ert + Picture + Fro2 Fi0e care 'a desc4ide
urmtoarea fereastr din care se 'a cuta pe 4arddisD imaginea dorit (i
dup selectarea ei se aps butonul 7nsert"
155
7nserarea unui $lip-rt
7nserarea unei imagini dintr>un fi(ier
7nserarea unei scanate sau de pe o
camera digital
7nserarea unui album foto

Fi;ur3 nr. R. >Y ,nserarea unei ima"ini dintr+un fiier
G.9.9.9 ,nserarea unei ima"ini 7ntr+un diapoiti*
Aentru inserarea unei imagini din C0i6Art se selecteaz din meniul
In9ert op!iunea Picture + C0i6Art# 6n partea dreapt apare fereastra
C0i6Art unde se d clicD pe op!iunea (i 'or aprea toate imaginile
disponibile 0n $lip-rt#
Fi;ur3 nr. R. >.. ,nserarea unei ima"ini din Clip0rt
6n continuare se alege imaginea dorit (i prin clicD stnga pe ea 'a
fi inserat 0n diapoziti'ul acti'#
R.>.A Co6iere% 2ut3re% 4ter;ere
G.9.4.5 Copierea te!tului# poelor# ima"inilor 7n cadrul preentrii
sau 7n alte preentri desc'ise
$opierea textului sau imaginilor se realizeaz datorit $lipoard>ului
care este o memorie temporar ce re!ine pe termen scurt cu'intele sau
151
Se alege calea unde se afl
imaginea
,enumirea imaginii
7nserarea imaginii
imaginile# +pera!iunea se realizeaz prin selectarea obiectului, din
meniul Edit se alege op!iunea Co6F% se pozi!ioneaz cursorul 0n locul
unde 'a fi plasat obiectul (i din acela(i meniu Edit se alege op!iunea
P39te#
Obser*aie8 &entru opiunea Cop1 se mai poate folosi combinaia
de taste CtrlNC sau pictograma din bara de instrumente Standard:
iar pentru Paste combinaia CtrlN= sau pictograma din bara de
instrumente Standard;
+ alt modalitate de copiere este selectarea obiectului (i alegerea
op!iunii Du60ic3te din meniul Edit sau combina!ia de taste Ctr0ZD#
G.9.4.9 -utarea te!tului# poelor# ima"inilor 7n cadrul preentrii
sau 7n alte preentri desc'ise
Aentru a muta un text sau imagine aceasta trebuie mai 0nti
selectat, apoi din meniul Edit se alege op!iunea Cut, se pozi!ioneaz
cursorul 0n locul unde 'a fi plasat obiectul (i din acela(i meniu Edit se
alege op!iunea P39te#
Obser*aie8 &entru opiunea Cut se mai poate folosi combinaia de
taste CtrlNB sau pictograma din bara de instrumente Standard: iar
pentru Paste combinaia CtrlN= sau pictograma din bara de
instrumente Standard;
+p!iunea P39te S6eci30 din meniul Edit ofer posibilitatea de a
selecta cum 'a fi inserat con!inutul $lipboardu>ului 0n diapoziti'#
G.9.4.4 Redimensionarea poelor# ima"inilor 7ntr+o preentare
Aentru a redimensiona o imagine aceasta trebuie mai 0nti selectat
prin clicD stnga pe aceasta# -poi se poate stabili dimensiune obiectului
prin plasarea mouse>ul pe unul dintre cele opt puncte (i tragere 0n
direc!ia 0n care se dore(te modificarea"
15%
$ alt modalitate de redimensionare a imaginii este cu clic/ dreapta pe
aceasta i din meniul contextul se selecteaz opiunea Hormat
Picture; 6a aprea urmtoarea fereastr din care se stabilete
dimensiunea imaginii din meniul Size: opiunile Beight i 7idth;
Ln cazul 2n care se dorete la renunarea proporionalitii
imaginii lime-2nlime se debifeaz opiunea /oc3 aspect ratio;
Fi;ur3 nr. R. >>. -odificarea dimensiunii ima"inii
G.9.4.F Kter"erea te!tului# poelor# ima"inilor dintr+un diapoiti*
Aentru (tergerea unui obiect dintr>un diapoziti', acesta trebuie
selectat (i apoi se apas De0ete sau 3cS963ce de la tastatur sau se
selecteaz din meniul Edit op!iunea C0e3r.
Obser*aie8 6n cazul 0n care se dore(te (tergerea caracterelor unul
cte unul trebuie a'ut 0n 'edere c Delete terge ce este 2n partea
dreapt a cursorului, iar Lac3space ceea ce este 2n st5nga#
15)
> mrirea sau mic(orarea limii imaginii
> mrirea sau mic(orarea 0nimii imaginii
> mutarea imaginii
> mrirea sau mic(orarea 0nlimii (i limii imaginii
6nlimea imaginii
Gimea imaginii
R.A... Uti0i<3re3 ;r31ice0or 4i 3 di3;r32e0or
G.4.5.5 ,ntroducerea datelor pentru crearea i modificarea diferitor
tipuri de "rafice i dia"rame
Aentru introducerea unui grafic 0ntr>o prezentare AoFerAoint se
poate selecta un format care permite aceasta din meniul For23t + S0ide
L3Fout, direct din In9ert + C:3rt sau din bara de instrumente #
6n cazul 0n care s>a ales un format predefinit se selecteaz
pictograma aferent graficului cu clicD stnga# Ae ecran 'a aprea o
fereastra 8xcel, ca 0n figura urmtoare"
Fi;ur3 nr. R. R ,nserarea unui "rafic
6n tabel 'or fi introduse datele care trebuie s fie reprezentate
grafic, ca 0n orice foaie de calcul, iar dup editare se d clicD oriunde 0n
afara graficului sau a ferestrei aprute (i acesta 'a fi inserat 0n dispoziti'#
,ac se dore(te modificare unui grafic existent se selecteaz, din
meniul contextul ce apare cnd dm dreapta pe suprafa!a graficului,
op!iunea C:3rt TF6e pentru modificarea tipului de grafic sau C:3rt
O6tion9 pentru modificarea altor propriet!i" legend, titlul graficului (i
axelor, afi(area 'alorilor, afi(area tabelului 0n diapoziti' etc# Aentru
modificarea datelor reprezentate grafic din acela(i meniu contextul se
selecteaz op!iunea D3t39:eet (i 'a fi afi(at tabelul 8xcel cu datele
reprezentate#
154
G.4.5.9 -odificarea culorii fundalului unui "rafic sau dia"rame
Aentru a modifica culoare de umplere a graficului se poate utiliza
una dintre urmtoarele op!iuni"
clicD dreapta pe grafic (i se alege op!iunea For23t C:3rt
Are3 din meniul contextual# -ceasta desc4ide fereastra cu
acela(i nume din care se aplic culoarea dorit"
Fi;ur3 nr. R.>E Sc'imbarea fundalului "raficului
de pe pictograma din bara de instrumente St3nd3rd@
din meniul For23t +Se0ected C:3rt Are3h
Obser*aie8 Ln toate cele trei cazuri graficul trebuie s fie selectat
mai 2nt5i;
G.4.5.9 -odificarea culorii fundalului unei serii din "rafic sau
dia"ram
Aentru a modifica culoare unei serii din grafic se d clicD dreapta pe
acea serie (i din meniul care apare se selecteaz op!iunea For23t D3t3
Serie9 de unde se alege culoarea dorit#
G.4.5.9 -odificarea tipului "raficului.dia"ramei
155
Stilul c4enarului
-legerea unui
c4enar pentru grafic
$uloarea c4enarului
2mbrirea fundalului
graficului
Selectarea
culorii pentru
fundalul
graficului
,up realizarea unui grafic, tipul su poate modificat prin clicD
dreapta pe el (i selectarea op!iunii C:3rt TF6e# ,in fereastra C:3rt
TF6e, afi(at, se selecteaz noul tip de grafic#
Fi;ur3 nr. R. >I -odificarea tipului de "rafic
-ceea(i op!iune se poate realiza din pictograma de pe bara de
instrumente sau din meniul For23tC C:3rt TF6e# Si 0n aceste situa!ii
graficul trebuie selectat 0n prealabil#
R.A.> Sc:e2e or;3ni<3torice
G.4.9.5 Crearea unei sc'eme or"aniatorice
Aentru introducerea unei organigrame 0ntr>o prezentare AoFerAoint
se poate selecta un format care permite aceasta din meniul For23t +
S0ide L3Fout sau direct din In9ert + Di3;r32 (i din fereastra care
apare, Di3;r32 )300erF, se selecteaz diagrama dorit (i se confirm
alegerea prin apsarea butonului +N"
Fi;ur3 nr. R. >R. Selectarea modelului de or"ani"ram
6n cazul 0n care s>a ales un format predefinit se selecteaz
pictograma aferent organigramei prin clicD stnga# Ae ecran 'a aprea
15.
aceea(i fereastr Di3;r32 )300erF din care se selecteaz tipul de
diagram dorit#
,up selectarea tipului 0n cadrul diapoziti'ului 'a aprea sc4ema 0n
care se pot introduce date#
Fi;ur3 nr. R. >V. Editarea te!tului 7ntr+o or"ani"ram
G.4.9.9 -odificarea structurii ierar'ice a unei sc'eme
or"aniatorice
+ dat cu inserarea organigramei pe ecran 'a aprea (i o bar de
instrumente specific cu care se pot realiza modificri ale acesteia#
Se pot realiza urmtoarele opera!iuni"
introducerea unor noi ni'ele cu In9ert S:36e" colegi (CoBorSer),
subordona!i (Su/ordin3te), asisten!i (A99i9t3nt)"
sc4imbarea a(ezrii componentelor organigramei din L3Fout"
selectarea mai multor componente o dat" diferite ni'ele de
subordonare, linii de legtur etc# din Se0ect
15/
a?ustarea dimensiunii textului la cea ca csu!elor" @
selectarea unui alt tip de diagram" @
modificarea dimensiunii 'izualizrii" #
G.4.9.4 0du"area# ter"erea elementelor componente ale sc'emei
or"aniatorice
-dugarea unei noi componente 0n organigram se realizeaz, a(a
cum precizat de?a, din bare de instrumente specific, op!iunea In9ert
S:36e. 6n continuare este prezentat o astfel de organigram (i explicat
pe scurt modul de introducere a componentelor"
Fi;ur3 nr. R. V ,nserarea unor elemente 7n or"ani"ram
asistent, de exemplu secretara fa! de ,irectorul general se
introduce prin clicD pe ,irector general (i din 7nsert S4ape se
selecteaz op!iunea -ssistant@
subordonat, 8conomist 1 fa! de ,irectorul economic clicD pe
,irector economic (i din 7nsert S4ape se selecteaz op!iunea
Subordinate@
coleg 8conomist % fa! de 8conomist 1 > clicD pe 8conomist 1 (i
din 7nsert S4ape se selecteaz op!iunea $oForDer# ,eoarece acesta
este subordonat directorului economic se poate aduga (i ca
8conomist 1#
151
R.A.A O/iecte de9en3te
G.4.4.5 0du"area diferitelor tipuri de obiecte desenate 7ntr+un
diapoiti*
Aentru realizarea propriilor desene 0ntr>un diapoziti' se utilizeaz
bara de instrumente Dr3Bin;# 8a se poate acti'a din meniul VieB +
Too0/3r9 + Dr3Bin; (i 'a aprea 0n partea de ?os a ferestrei"
,esenarea unei forme se realizeaz prin selectarea acesteia (i apoi
clicD 0n diapoziti' unde se trage cu butonul stng al mouse>ul apsat ct
de mult se dore(te pentru a ob!ine dimensiune adec'at#
6n bara ,raFing sunt disponibile urmtoarele obiecte"
diferite forme AutoS:36e9"
linii (i sge!i @
dreptung4iuri @
sfere @
csu!e text #
E!emplu"
153
Stelu
din
-utos4ape
s
G.4.4.9 -odificarea culorilor de fundal i a liniilor
Modificarea culorilor de fundal se realizeaz din bara de
instrumente ,raFing, pictograma sau clicD dreapta pe obiect (i din
meniul contextul se alege op!iunea For23tAuto9:36e' Ha aprea
urmtoarea fereastr din care se alege din meniu op!iunea Co0or 3nd
Fi00, iar 0n cmpul Fi00 C Co0or se selecteaz culoarea dorit"
Aentru a sc4imba linia obiectului desenat se selecteaz din bara de
instrumente ,raFing una din urmtoarele op!iuni"
culoarea liniei (Gine $olor)@
grosimea liniei (StLle Gine)@
tipul liniei (,as4 Gine)#
-celea(i op!iuni le regsim (i 0n fereastra ;ormat -utos4ape"
G.4.4.4 -odificarea stilului de *6rf sau de capt al unei s"ei
6n cazul 0n care a'em desenat o sgeat 'rful acesteia poate fi
modificat din bara ,raFing "
1.5
sau din fereastra For23t Auto9:36e
G.4.4.F 0plicarea efectului de umbr asupra unui obiect desenat
2n efect de umbra se aplic unui obiect din bara de instrumente
,raFing" #
G.4.4.? Rotirea sau reflectarea unui obiect 7ntr+un diapoiti*
Se poate realiza rotirea unui obiect selectnd op!iune Dr3B +
Rot3te or F0i6 din bara ,raFing#
Fi;ur3 nr. R. >X. Rotirea desenelor
Mai 0nti trebuie selectat obiectul, iar pentru al roti se plaseaz
cursorul mouse>ul deasupra punctului 0n ?urul cruia se dore(te a rotit (i
cu clicD stnga apsat se trage 0n direc!ia de rotire# $nd se termin
opera!iunea se elibereaz tasta mouse>ul#
1.1
G.4.4.G 0linierea unui obiect desenat
2n obiect creat poate fi mutat, prin tragere, cu mouse>ul cnd apare
simbolul sau din meniul For23t Auto9:36e, meniul Aosition"
G.4.4.C Redimensionarea unui obiect desenat
Aentru a redimensiona un obiect desenat acesta trebuie mai 0nti
selecta, apoi prin plasarea mouse>ul pe unul dintre cele opt puncte se
trage 0n direc!ia 0n care se dore(te modificarea lui"
$ alt modalitate de redimensionare a imaginii este cu clic/ dreapta e
aceasta i din meniul contextul se selecteaz opiunea 'ormat
-utoshape; 6a aprea urmtoarea fereastr din care se stabilete
dimensiunea imaginii din meniul Size: opiunile Beight i 7idth;
G.4.4.@ 0ducerea unui obiect 7n prim plan
-tunci cnd obiectele se suprapun ordinea 0n care 'or fi 'izibile
acestea sunt cea in'ers a crerii lor# Aentru a sc4imba aceasta ordine se
d clicD dreapta pe obiect (i din meniul contextual se selecteaz op!iunea
+rder"
1.%
> mrirea sau mic(orarea limii imaginii
> mrirea sau mic(orarea 0nimii imaginii
> mutarea imaginii
> mrirea sau mic(orarea 0nlimii (i limii imaginii
6nlimea obiectului Gimea obiectlui
-ceasta permite stabilirea ordinii 0n care se 'or 'edea obiectele, ca
0n figura urmtoare"
R.A.E Co6iere3% 2ut3re3% 4ter;ere
G.4.F.5 Copierea "raficelor .dia"ramelor i a obiectelor desenate
7n cadrul preentrii sau 7n alte preentri desc'ise
$opierea se se realizeaz prin" selectarea obiectului, din meniul
Edit se alege op!iunea Co6F, se pozi!ioneaz cursorul 0n locul unde 'a fi
plasat obiectul (i din acela(i meniu Edit se alege op!iunea P39te.
Obser*aie8 &entru opiunea Cop1 se mai poate folosi combinaia
de taste CtrlNC sau iconia din bara de instrumente Standard: iar
pentru Paste combinaia CtrlN= sau din bara de instrumente
Standard;
+ alt modalitate de copiere este selectarea obiectului (i alegerea
op!iunii Du60ic3te din meniul 8dit sau combina!ia de taste Ctr0ZD#
G.4.F.9 -utarea "raficelor .dia"ramelor i a obiectelor desenate
7n cadrul preentrii sau 7n alte preentri desc'ise
Aentru a muta un grafic, diagram sau obiect desenat acesta trebuie
mai 0nti selectat, apoi din meniul Edit se alege op!iunea Cut, se
pozi!ioneaz cursorul 0n locul unde 'a fi plasat obiectul (i din acela(i
meniu 8dit se alege op!iunea P39te#
1.)
Obser*aie8 &entru opiunea Cut se mai poate folosi combinaia de
taste CtrlNB sau iconia din bara de instrumente Standard: iar pentru
Paste combinaia CtrlN= sau din bara de instrumente Standard;
+p!iunea P39te S6eci30 din meniul Edit ofer posibilitatea de a
selecta cum 'a fi inserat con!inutul $lipboardu>ului 0n diapoziti'#
G.4.F.4. Kter"erea "raficelor .dia"ramelor i a obiectelor desenate
dintr+un diapoiti*
Aentru (tergerea unei grafic, diagrame sau obiect desenat dintr>un
diapoziti', acesta trebuie selectat (i apoi apas De0ete sau 3cS963ce de
la tastatur sau se selecteaz din meniul Edit op!iunea C0e3r#
G.F Efecte asupra diapoiti*elor
R.E... A0e;ere3 3ni235iei
0nimaia reprezint adugarea de efecte speciale ('izuale sau
sonore) la ni'elul unui text, obiect sau diagram dintr>un diapoziti'#
Scopul anima!iei este de a sublinia anumite idei din prezentare (i nu de a
distrage aten!ia auditoriului prin folosirea excesi' a acestor efecte#
8tape pentru animarea textului"
1# Selec!ia textului asupra cruia se dore(te a se aplica un efect de
anima!ie@
%# -cti'area op!iunii Cu9to2 Ani23tion din meniul S0ide S:oB%
dup care se desc4ide o fereastr cu efecte de anima!ie#
1.4
Fi;ur3 nr. R. AY. ,ntroducerea efectului de animaie
)# -legerea unui efect de anima!ie din fereastra Cu9to2
Ani23tion prin acti'area op!iunii Add E11ect.
Fi;ur3 nr. R. W 0le"erea unui efect de animaie
4# Se stabilesc parametrii pentru efectul de anima!ie ales (i anume"
direc!ia (de sus, de la dreapta, de la stnga, de ?os etc#), 'iteza de
derulare (foarte 0ncet, 0ncet, medie, repede, foarte repede) (i modalitatea
de derulare (de la clicD mouse sau automat)#
1.5
Fi;ur3 nr. R. X -odaliti de stabilire a parametrilor efectului de
animaie
5# Are'izualizarea efectului introdus prin acti'area op!iunii P03F din
fereastra Cu9to2 Ani23tion#
$te'a dintre efectele ce pot fi folosite ca te4nici de anima!ie
pentru text sunt"
afi(area liter cu liter a textului (TF6e,riter)@
crearea efectului de text zburtor (F0F In)@
crearea efectului de dizol'are a textului (Di9o0ve)@
efectul de spiral care afi(eaz textul (i obiectele printr>o
deplasarea 0ntr>o mi(care de spiral (S6ir30)@
efectul de mrire a textului dintr>o anumit zon a diapoziti'ului
(-oo2)@
efectul de afi(are a textului prin rotire 0n ?urul unui ax 'ertical
central (SBive0)#
Microsoft AoFerAoint ofer posibilitatea aplicrii unor sc4eme de
anima!ie 0ntregii prezentri, prin op!iunea Ani23tion Sc:e2e9 din
meniul S0ide 9:oB. Se 'a alege o sc4em de anima!ie din fereastra care
1..
Stabilirea
direc!iei efectului
Stabilirea 'itezei
de derulare a
efectului
Stabilirea
modalit!ii de
derulare a
efectului
se desc4ide, (i care se aplic unui singur diapoziti' sau tuturor
diapoziti'elor din prezentare#

Fi;ur3 nr. R. AA. 0plicarea unei sc'eme de animaie 7ntre"ii
preentri
R.E.>. Tr3n<i5ii
Traniia reprezint adugarea de efecte speciale unui diapoziti', 0n
momentul 0n care este afi(at 0n prezentare#
Et36e 8n re30i<3re3 tr3n<i5ieiJ
1# Se acti'eaz op!iunea S0ide Tr3n9ition din meniul Slide S4oF#
6n urma acestei ac!iuni se desc4ide o fereastr din care se 'or stabili
ulterior parametrii tranzi!iei 0n func!ie de cerin!e#
Fi;ur3 nr. R. AE. ,ntroducerea de efecte de traniie 7n preentare
1./
%# -legerea efectului de tranzi!ie din fereastra S0ide Tr3n9ition, a
'itezei de derulare (i a modalit!ii de afi(are automat la un numr
prestabilite de secunde#
Fi;ur3 nr. R.AI. Stabilirea parametrilor efectului de traniie
G.?.Pre"tirea preentrilor
R.I.. Pre;7tire3
G.?.5.5 Selectarea formatului adec*at preentrii
6nainte de a tipri fi(ierul AoFerAoint trebuie stabilit formatul
paginii# Aentru acesta se alege din meniul Fi0e op!iune P3;e Setu6"
1.1
-legerea efectului de
tranzi!ie
-legerea 'itezei de derulare a
efectului de tranzi!ie
-legerea modalit!ii automate de
tranzi!ie a diapoziti'elor
Fi;ur3 nr. R. AR. Stabilirea formatului preentrii
6n aceea(i fereastr se mai pot stabili 0nl!imea (Eeigt4) (i l!imea
(Widt4) diapoziti'ului#
G.?.5.9 =erificarea orto"rafic a preentrii i efectuarea
sc'imbrilor necesare
6n ce pri'e(te corectarea ortografic (i gramatical a textului din
prezentarea trebuie s ne raportm la limba care este selectat# 6n cazul
0n care se dore(te sc4imbarea acesteia trebuie selectata mai 0nti textul (i
apoi, din meniul Too09, se selecteaz op!iunea L3n;u3;e### -pelarea
acestei func!ii 'a duce la desc4iderea unei ferestre ca cea prezentat mai
?os, din care trebuie selectat limba dorit#
Fi;ur3 nr. R. AV. Stabilirea limbii 7n care este scris te!tul
O/9erv35ieJ &entru a utiliza corectarea 2ntr-o anumit limb
aceasta trebuie s fie instalat;
1.3
-legerea formatului
diapoziti'ului
Modul de 'izualizare a
diapoziti'ului sau a
comentariilor
$orectarea gramatical presupune alegerea op!iunii S6e00in; 3nd
)r3223r din meniul Too09 sau apsarea tastei FV# -ceast op!iune
este, de regul, implicit acti', aspect demonstrat prin faptul c pe
msur ce scriem cu'intele gre(ite sunt subliniate cu ro(u#
-ceast op!iunea desc4ide fereastra S6e00in;, 0n care 0n partea de
sus apar cu'intele gre(ite, iar 0n partea de ?os sugestiile de corectare#
Jre(eala se poate corecta (C:3n;e) sau ignora (I;nore)# Aentru a
0nc4ide fereastra clicD pe butonul C0o9e#
Fi;ur3 nr. R. .Y Corectarea te!tului
G.?.9.4 0du"area notelor pentru preentator
Aentru a aduga o informa!ie suplimentar, care s>l a?ute pe
prezentator, dar care sa nu apar pe diapoziti', Microsoft AoFerAoint
ofer 0n partea de ?os a ferestre o zon pentru note#
Fi;ur3 nr. R. .. ,ntroducerea notelor
1/5
$licD stnga 0n aceast
zon pentru a aduga
informa!ii despre
diapoziti'ul curent
G.?.9.F Sc'imbarea pa"inaiei i orientrii diapoiti*elor
Aentru a stabili formatul paginii se selecteaz din meniul Fi0e
op!iunea P3;e Setu6... din care se pot stabili orientarea diapoziti'elor (i
a notelor (Gandscape tip 'edere, Aortrait tip portret), zonelor de
informa!ii (i modului +utline, precum (i dimensiunea diapoziti'elor
(Getter, -4, -5, -) etc#)# *ot aici pot fi particularizate dimensiunile
4rtiei (Widt4 l!imea, Eeig4t 0nl!imea)#

Fi;ur3 nr. R. EY. -odaliti de *iualiare a diapoiti*elor
G.?.9.? Copierea# mutarea diapoiti*elor 7n cadrul preentrii sau
7n alte preentri desc'ise
$opierea unui diapoziti' 0n cadrul aceleia(i prezentri presupune
selectarea acestuia dup care se poate realiza una din urmtoarele
op!iuni"
clicD dreapta pe diapoziti', Co6F, se pozi!ioneaz mouse>ul 0n
zona unde se dore(te a se muta diapoziti'ul (i P39te@
din meniul Edit, op!iunea Co6F, se pozi!ioneaz mouse>ul 0n
locul unde se dore(te s fie pozi!ionat diapoziti'ul (i Edit +
P39te#
Mutarea unui diapoziti' 0n cadrul aceleia(i prezentri presupune
selectarea acestuia dup care se poate realiza una din urmtoarele
op!iuni"
1/1
-legerea
formatului
diapoziti'ului
Modul de 'izualizare a
diapoziti'ului sau a
comentariilor
din meniul Edit, op!iunea Cut, se pozi!ioneaz apoi mouse>ul
0n locul unde se dore(te s fie pozi!ionat diapoziti'ul (i Edit +
P39te.
prin tragere" clicD stnga pe diapoziti' (i se trage cu mouse>ul
apsat pn 0n zon 0n care acesta trebuie plasat@
R.I.> Ti67rire3
G.?.9.5 ,mprimarea preentrii
,up realizarea tuturor opera!iilor necesare pregtirii prezentrii
pentru imprimare se poate trece la imprimarea efecti'# Aentru aceasta se
selecteaz op!iunea Print din meniul Fi0e, de pe pictograma pe bara
de instrumente sau combina!ia de taste Ctr0ZP#
,ac ac!ionm prima 'ariant 'a aprea fereastra Arint cu
urmtoarele op!iuni"
Fi;ur3 nr. R. .> Tiprirea diapoiti*elor
R.I.A Pre<ent3re3 unei 3udien5e
G.?.4.5 0scunderea# afiarea diapoiti*elor
+ prezentarea poate fi prezentat pe ecran# ,ac 0n prezentare
exist diapoziti'e pe care nu dori!i s le afi(a!i pute!i alege din op!iune
(ide S0ide din meniul S0ide S:oB dup ce a!i selectat diapoziti'ul care
1/%
Selectarea
imprimantei
Selectarea
diapoziti'elor ce
se doresc a fi
imprimate" toate,
numai cel curent
sau numai
anumite
diapoziti'e
Selectarea a ceea ce se
dore(te a imprima"
diapoziti'e, note, etc#
9umrul de
diapoziti'e pe
pagin
9umrul de copii
ale prezentrii
7mprimarea 0ntr>
un fi(ier
nu trebuie 'izualizat# &eintroducerea diapoziti'ului 0n rularea prezentrii
se realizeaz prin reapelarea acestei op!iuni#
G.?.4.9 Pornirea unei preentri
&ularea unei prezentri se realizeaz
0ntreaga prezentare 0ncepnd cu primul slide" din meniul S0ide
S:oB VieB S:oB, din meniul VieB S0ide S:oB sau prin
apsarea tastei FI
de la slide>ul curent" apsarea butonului de pe bara de ?os a
aplica!ie#
1/)
CAPITOLUL V
RE#ELE DE CALCULATOARE I INTERNET
V... Conce6te 4i c3te;orii
+ reea de calculatoare este format dintr>un ansamblu de
calculatoare interconectate 0n 'ederea efecturii sc4imburilor de date (i
parta?rii de resurse# ,up apari!ia calculatoarelor personale, prelucrarea
centralizat pe calculatoarele mari a fost 0nlocuit cu prelucrarea
descentralizat pe microcalculatoare# -stfel, deza'anta?ul lipsei
comunicrii unui sistem personal a fost compensat prin includerea
acestuia 0ntr>o re!ea# $alculatoarele dintr>o re!ea pot fi de acela(i tip, 0n
cazul re!elelor omogene, sau de tipuri diferite, 0n cazul celor eterogene#
-stfel: o reea de calculatoare reprezinta un ansamblu de
calculatoare 3sisteme de calcul4 interconectate prin intermediul unor
medii de comunicatie 3cablu coaxial: fibra optica: linie telefonica: ghid
de unde4 in scopul utilizarii in comun de catre un numar foarte mare de
utilizatori -chiar la nivel mondial- a tuturor resurselor fizice
3hard%are4: logice3soft%are de baza si aplicatii4 si informationale 3baze
de date4 asociate calculatoarelor din retea; &rin astfel de retele de
calculatoare se poate asigura o integrare informatica a unui numar
foarte mare de utilizatori la nivel local: regional si mondial;
Arincipalele 3v3nt3@e ale re!elelor de calculatoare constau 0n
urmtoarele"
T fiabilitate ridicat prin posibilitatea accesrii mai multor ec4ipamente
de stocare@
T parta1area resurselor, att a celor fizice scumpe (imprimante (i
4arddisD>uri scumpe, plotere etc#), ct (i a celor softFare 0ntruct toate
ec4ipamentele, datele (i aplica!iile sunt disponibile oricrui utilizator din
re!ea, indiferent de localizarea fizic a utilizatorului ori a resursei
folosite@
1/4
T amplificarea procesului de comunicare 0ntre anga?a!ii afla!i la
deprtare unii de ceilal!i@
T o mai mare flexibilitate care este dat de posibilit!ile de extindere a
re!elelor prin adugarea de noi sta!ii de lucru sau ser'ere ori de
0mpr!irea mai eficient a resurselor 0ntre utilizatori@
T reducerea costurilor echipamentelor datorit faptului c
microcalculatoarele prezint un raport pre!Icalitate mai bun dect
sistemele mari de calcul#
6n func!ie de aria geografic 0n care acti'eaz exist urmtoarele
tipuri de re!ele, (i anume"
T re5e0e 0oc30e LAN 3)ocal -rea Het%or/s4 care conecteaz
utilizatorii dintr>o cldire sau dintr>un grup de cldiri# Sunt re!ele
pri'ate, fiind cel mai adesea utilizate 0n scopul conectrii calculatoarelor
personale din birourile companiilor sau ale institu!iilor 0n 'ederea
parta?rii de resurse (i a sc4imbului de informa!ii# -ceste re!ele prezint
trei caracteristici principale, (i anume" a) mrimea (au dimensiuni
restrnse, se pot planifica timpii de transmisie, se pot utiliza diferite
te4nici de proiectare, iar administrarea re!elei este relati' simpl)@ b)
tehnologia de transmisie (legtura const dintr>un cablu la care sunt
conectate toate calculatoarele@ au 0ntrzieri mici, dau erori pu!ine (i pot
opera cu 'iteze de pn la sute de megabi!iIsec)@ c) diverse topologii
(bus, inel, stea, arbore, plas)@
T re5e0e 2etro6o0it3ne MAN 3etropolitan -rea Het%or/s4 care
conecteaz utilizatorii unui ora( ori a unei regiuni# &eprezint, 0n linii
mari, o extensie a re!elelor G-9, utiliznd 0n general te4nologii similare
cu acestea# Aot fi pri'ate sau publice (i pot a'ea legturi cu re!eaua de
tele'iziune prin cablu sau cu sistemele de telefonie mobil@
T re5e0e cu 03r;7 r796?ndire ;eo;r31ic7 ,AN 37ide -rea Het%or/s4
care conecteaz utilizatorii unui stat sau a unui continent# 6n 'ederea
executrii programelor utilizatorilor, acest tip de re!ea cupleaz mai
multe ma(ini care poart denumirea de ma(ini gazd sau sisteme finale#
-cestea sunt conectate printr>o subre!ea de comunica!ie format din linii
1/5
de transmisie (i din elemente de comutare (i are rolul de a transporta
mesa?ele
de la gazd la gazd# 8lementele de comutare sunt reprezentate de
calculatoare specializate cu rol de conectare a dou sau mai multe linii
de transmisie# -tunci cnd pe o anumit linie de transmisie sosesc date,
elementul de comutare alege o nou linie pentru a retransmite datele mai
departe# &e!elele de tip W-9 conecteaz mai multe re!ele locale, 0n timp
ce 7nternetul conecteaz mai multe re!ele de tip W-9# $ele mai mari
re!ele W-9 sunt cele de ser'icii interna!ionale $Co26uServe (i
Internet&#
V.>. Co26onente :3rdB3re 4i 9o1tB3re
&e!elele pot fi conectate 0ntre ele, permi!nd sc4imbul de
informa!ii# $onectarea unor calculatoare diferite se face conform unor
standarde de re!ea# &ealizarea unor re!ele de calculatoare necesit
urmtoarele dou componente ma?ore" componente 4ardFare (i
softFare#
V.>... Co26onente :3rdB3re
$omponentele 4ardFare se refer la urmtoarele"
k 9erverCu0@ calculatorul care are rol de ser'er trebuie s fie cel mai
puternic din re!ea 0ntruct acesta asigur gestiunea re!elei# 8l trebuie s
con!in" un 4arddisD de mare capacitate (sau mai multe)@ memoria
intern cu cea mai mare capacitate@ microprocesorul cel mai rapid@
suportul fizic pentru controlul imprimantelor@ plcile de interfa! pentru
re!ea# Ae ser'er ruleaz sistemul de operare de re!ea# 8l super'izeaz
comunica!iile 0n cadrul re!elei (i con!ine programe ce 0i permit s se
comporte ca un dispoziti' central de stocare pentru celelalte calculatoare
conectate le re!ea# Aerforman!ele unui ser'er trebuie s aib 0n 'edere
dou caracteristici importante, (i anume" 9c303/i0it3te3 (i to0er3n53 03
erori# Scalabilitatea unui ser'er ia 0n considerare posibilitatea cre(terii
capacit!ii acestuia, 0ntruct pe msur ce noi utilizatori se adaug la
sistem cre(te (i 'olumul tranzac!iilor efectuate, se acumuleaz tot mai
multe date (i, 0n consecin!, cererile adresate ser'er>ului se 0nmul!esc#
1/.
-ceast caracteristic are 0n 'edere" adugarea de noi module de
memorie intern 0n scopul gestionrii utilizatorilor suplimentari,
adugarea de procesoare suplimentare pentru a se putea controla
cre(terea 0ncrcturii sistemului, instalarea de noi discuri, precum (i
respectarea limitelor sistemului de operare referitoare la numrul de
utilizatori, spa!iul total pe disc etc# Tolerana la erori are 0n 'edere
posibilitatea de a recupera contextul curent de lucru 0n urma producerii
unor disfunc!ionalit!i 4ardFare# + toleran! complet la erori ar
presupune dublarea fiecrei componente a sistemului de calcul@
k 9t35ii0e de 0ucru@ sunt reprezentate de microcalculatoarele folosite de
utilizatori (mai poart denumirea (i de clien!i)# -cestea sunt conectate la
ser'er (i dispun de o plac de re!ea# 6n func!ie de capacitatea pe care o au
sta!iile de lucru sunt de dou tipuri, (i anume" staii de lucru inteligente
care 0ncorporeaz, pe lng unitatea central de prelucrare (2$A), (i o
memorie intern, un 4arddisD, ori dou sau mai multe procesoare (i
staii de lucru fr disc, care nu au 4arddisD>uri, sunt dependente de
ser'er dar din punct de 'edere economic sunt mai ieftine dect
microcalculatoarele obi(nuite@
k 2ediu0 1i<ic de tr3n92i9ie reprezentat de suportul fizic pe care se
transmit datele sub form de curen!i electrici sau unde electromagnetice#
8l 'ariaz foarte mult pornind de la cabluri (i pn la transmisii satelit
sau legturi Fireless# -cest tip de mediu se poate clasifica 0n mediu prin
cablu (cablu torsadat, cablu coaxial, cablu cu fibr optic) sau mediu
fr cablu (telefonie celular, unde radio terestre, unde radio prin satelit,
unde laser, microunde etc)# Mediul de transmisie prin cablu se
conecteaz la plcile de interfa! cu re!eaua prin intermediul
conectoarelor (de tip *, :9$, ,: etc#)@
k ec:i632ente de interconect3re specifice re!elei"
a4 adaptoare de reea" sunt plci de interfa! prin care este posibil
conectarea calculatorului la re!ea 3Het%or/ #nterface .ard4# *otodat,
placa de re!ea dispune de circuite de codificareIdecodificare (i de un
conector pentru cablul de re!ea@
1//
b4 modem-uriK sunt dispoziti'e pentru conectarea unui calculator la re!ea
prin intermediul liniilor telefonice@
c4 dispozitiv de ataare la mediu" este un ec4ipament care transmite (i
recepteaz semnalul 0ntre placa de re!ea (i un mediu fizic de transmisie,
altul dect cel suportat de placa de re!ea, cum ar fi transmisia prin unde
radio@
d) hub-uri 3hubs4" sunt necesare pentru conectarea calculatoarelor 0ntr>o
re!ea de tip stea, prin cabluri indi'iduale@
e4 repetoare 3repeaters4" acestea amplific semnalul pentru a mri aria
de rspndire 0ntr>o re!ea local# 8le sunt utilizate 0n situa!ia 0n care
lungimea total a cablului de re!ea este mai lung dect cea admis
pentru respecti'ul tip de cablu@
f4 puni 3bridges4" ele realizeaz conectarea a doua re!ele de calculatoare,
prelucrnd informa!ia 0n func!ie de adresa destinatarilor (i a
expeditorilor@
g4 porile 3gate%ays4" acestea permit conectarea unor re!ele de
calculatoare care folosesc protocoale diferite@
h4 routere 3routers4" ele controleaz fluxul de informa!ii (i optimizeaz
cile de transfer a datelor, fiind capabile s traduc protocoale de
comunicare diferite#
V.>.>. Co26onente 9o1tB3re
Sistemul de operare al re!elei NOS 3Het%or/ $perating System4 asigur
integrarea ec4ipamentelor (i a softFare>ului de aplica!ie 0n re!eaua de
calculatoare# Gegtura fizic dintre componentele re!elei se realizeaz
prin cablurile (i ec4ipamentele specifice, iar legtura logic este stabilit
prin sistemul de operare# Sistemul de operare al re!elei este o colec!ie de
programe prin care sunt gestionate resursele re!elei (ec4ipamente,
programe, aplica!ii etc#)# 9odurile re!elei pot fi ser'ere sau sta!ii de
lucru#
$aracteristicile unei re!ele de calculatoare sunt date de topologie,
mediul fizic de transmisie (i de standardul de transport# -ceste elemente
determin 'iteza re!elei, fiind definite dou 'iteze, (i anume" viteza de
transmisie a semnalelor, care depinde de te4nologia de transport (i se
1/1
msoar 0n AND (1 band este ec4i'alent cu 1 bLteIsec#) (i viteza
datelor care se msoar 0n bps (bits per second bitIs)#
Transportul 2n reea reprezint un set de te4nici folosite pentru
transmisia (i recep!ia datelor prin mediul de transmisie# Sunt definite
mai multe standarde de transport" -(.net: Ethernet: To/en (ing: ',,*
(standardul -HS# pentru fibr optic)# ;iecare standard cuprinde detaliile
mediului de transmisie (tipul mediului, lungimea total acceptat a
cablului etc#), numrul maxim de sta!ii care pot fi conectate, topologia
fizic (i logic a re!elei, metoda de detectare (i corec!ie a erorilor,
protocolul folosit pentru transmiterea datelor#
)egtura de date 3,ata )in/4 este o legtur fizic ce se stabile(te 0ntre
dou calculatoare pentru a face sc4imb de date# Aentru a realiza legtura
de date este necesar s se stabileasc un limba? comun de dialog (i o
disciplin a con'ersa!iei, adic un protocol de comunica!ie# -cest
protocol reprezint un set de reguli prin care se asigur sc4imbul de date
(i mesa?e 0ntre dou calculatoare 0ntre care exist o legtur fizic#
Arotocolul de comunica!ie trebuie s asigure"
T controlul transferului de date@
T detectarea (i 0nlturarea erorilor@
T optimizarea utilizrii liniei de comunica!ie@
T independen!a fa! de modul de transmisie#
,in punct de 'edere al modului de lucru al ser'erului, exist re!ele
cu 9erver dedic3t (i re!ele cu 9erver nededic3t# Serverul dedicat este
degre'at de orice alt sarcin, fiind folosit numai pentru gestionarea
re!elei, 0n timp ce 0n re!elele cu server nededicat calculatorul desemnat
drept ser'er poate rula (i alte aplica!ii 0n timp ce ofer (i ser'icii de re!ea
pentru celelalte calculatoare#
&e!elele se pot clasifica 0n re5e0e cu 9erver de 1i4iere (1i0e 9erver),
0n care un calculator din re!ea este ser'er (i 0(i parta?eaz resursele cu
sta!iile de lucru (i re5e0e de 03 e;30 03 e;30 (6eer to 6eer), 0n care orice
calculator din re!ea poate de'eni ser'er la un moment dat sau sta!ie de
lucru#
1/3
&e!elele cu server de fiiere (file server, re!ele client-server) au
urmtoarea componen!"
T un calculator pe care ruleaz sistemul de operare al re!elei, numit
server de fiiere@
T mai multe calculatoare care pot a'ea acces la resursele re!elei, numite
staii de lucru 3%or/stations: client4# Ga sta!ia de lucru se afl
utilizatorul, care este o persoan ce are acces la resursele re!elei#
+rganizarea clien!ilor re!elei este fcut de o persoan numit
administrator de reea# 2tilizatorii pot fi organiza!i 0n cadrul re!elei 0n
grupuri de utilizatori, definite de ctre administrator# 2tilizatorii din
cadrul unui grup au acelea(i drepturi de lucru 0n re!ea# ;iecare grup de
utilizatori se identific printr>un nume unic# Ga resursele
re!elei pot a'ea acces numai utilizatorii defini!i (i recunoscu!i de re!ea#
;iecare utilizator prime(te un cont prote1at printr-o parol# Arin
stabilirea parametrilor de conectare se limiteaz drepturile de acces 0n
re!ea ale unui utilizator# +pera!iile de conectare (i deconectare sunt
denumite logon (i logoff#
Aroblema principal a gestionrii re!elei este organizarea securitii
datelor, care se realizeaz printr>un mecanism de control organizat pe
mai multe ni'eluri# -vanta1ele unei re!ele cu ser'er de fi(iere constau 0n
faptul c ofer o mare securitate a datelor, iar parta?area fi(ierelor se face
mai u(or, fiind controlat de ser'er#
$el mai rspndit sistem de operare pentru re!elele cu ser'er de fi(iere
este Net,3re (Nove00), care ocup /5d din pia!a de softFare pentru
re!ea# -cesta accept o gam 'ariat de sisteme de operare pentru clien!i,
cum sunt" MSCDOS, ,indoB9, OSD>, UNI*, M3c:into9:# Arintre alte
sisteme de operare pentru re!ea mai putem enumera pe urmtoarele"
[VINE\S 36irtual Het%or/ing System4 al firmei :anLan pentru
UNI*@
[LAN M3n3;er al firmei Microsoft pentru OSD>@
[LAN Server al firmei Microsoft (i 7:M pentru OSD>@
[,indoB9 NT Adv3nced Server al firmei Microsoft#
115
(eele de la egal la egal 3peer to peer4# -cest tip de re!ea se
recomand numai atunci cnd nu se cer performan!e mari (i se prefer
costuri mici# + astfel de re!e suport 'iteze mici de lucru, nu ofer o
securitate total a datelor (i se aplic 0n cazul unui numr mic de
calculatoare# $ele mai cunoscute sisteme de operare pentru re!ele peer to
peer sunt"
[ Net,3re Li1e (i Per9on30 Net,3re al firmei Nove00 (Aersonal
9etWare se poate integra 0n mediul WindoFs)@
[ ,indoB9 1or ,orS;rou69 al firmei Microsoft@
[ LANt39tic al firmei -otisoft#
V.A. Re5e0e 0oc30e. To6o0o;ii de re5e0e
+ re!ea local (G-9) asigur interconectarea sta!iilor de lucru la
ni'elul unei cldiri ori a unui grup de cldiri, a'nd o distan! maxim
de transport a informa!iei cuprins 0ntre 5>15 Dm# + astfel de re!ea
apar!ine entit!ii care o folose(te fiind, prin urmare, o re!ea pri'at (i nu
una public ori comercial#
6n mod uzual numrul calculatoarelor conectate este mai mic de 555, iar
lungimea suportului fizic este dependent de tipul re!elei# ,e obicei,
pentru o singur re!ea lungimea este mai mic de %#555 m ceea ce face
ca timpii de propagare (i procentul de erori s fie mici#
;iecare sta!ie de lucru poate func!iona indi'idual, poate comunica
cu celelalte sta!ii 0n 'ederea parta?rii ec4ipamentelor, datelor,
programelor (i aplica!iilor, putnd fi totodat conectat la re!elele
publice sau pri'ate# 6n afara posibilit!ii de parta?are a unor ec4ipamente
periferice scumpe (imprimante laser, scannere etc#), re!elele locale mai
prezint (i a'anta?ul asigurrii unei comunica!ii eficiente 0ntre sta!iile de
lucru# 2n alt a'anta? al acestor re!ele 0l reprezint (i posibilitatea
0ntre!inerii (i protec!iei softFare>ului (i a datelor, protec!ia realizndu>se
prin drepturile de acces care sunt acordate grupurilor de utilizatori#
Ar:itectur3 sau to6o0o;i3 unei re!ele 'izeaz modul 0n care sunt
conectate componentele dintr>o re!ea# Se definesc dou tipuri de
topologii ale re!elei, (i anume" topologia fizic (reprezint modul 0n care
111
sunt legate fizic componentele 4ardFare) (i topologia logic (are 0n
'edere modul 0n care sunt transferate datele 0ntre componentele re!elei)#
Aentru re!elele locale cele mai des 0ntlnite topologii fizice se refer
la topologia /u9 3liniar sau magistral comun4, ine0 3ring4, 9te3 3star4,
3r/ore 3tree4 sau 60397#
[ 6n topologia liniar sau ma"istral comun 3bus topology4 exist
un singur canal de comunica!ie la care sunt conectate toate sta!iile de
lucru# $ablul de legtur conecteaz att ser'er>ul, ct (i sta!iile de lucru#
;iecare calculator este conectat la canalul de comunica!ie (i transmite
mesa?e 0n re!ea# *oate sistemele conectate au drepturi egale (i pot
comunica 0ntre ele 0n 'oie fr ca o sta!ie principal s reglementeze
fluxul de comunica!ie# ;iecare mesa? are un antet care con!ine adresa
calculatorului destina!ie astfel 0nct el este interpretat doar de sta!ia
creia i>a fost transmis# $ircula!ia datelor pe cablu se face 0n dou
direc!ii, fiecare calculator putnd s transmit (i s recep!ioneze# $ablul
este 0nc4is la capete cu dou rezisten!e numite terminatori care fac ca
informa!ia s poat fi pstrat 0n re!ea# -vanta1ul acestei topologii const
0n faptul c dac oricare din posturile de lucru iese din func!iune
indiferent care ar fi moti'ul, re!eaua rmne func!ional 0n situa!ia 0n
care placa de re!ea nu este defect 0ntr>un mod care s afecteze modul de
transmisie# ,ezavanta1ul acestui tip de re!ea local 'izeaz ruperea
cablului principal care duce la cderea 0ntregii re!ele, defec!iunea fiind
mai greu de localizat# *otodat, la o 0ncrctur mare a re!elei se pot
diminua performan!ele acesteia datorit faptului c se pot produce
coliziuni de date 0ntruct mai multe sta!ii pot emite simultan#
T Topologia inel 3ring topology4 presupune conectarea
calculatoarelor 0n mod circular pe un singur cablu de comunica!ie,
transmisia se desf(oar 0ntr>un singur sens (i este controlat de ser'er#
11%
-stfel, fiecare calculator este conectat prin intermediul canalului de
comunica!ie la alte dou calculatoare (un predecesor (i un urma( unic),
astfel 0nct mesa?ele circul de la un calculator la altul pn cnd un
calculator recunoa(te mesa?ul transmis# ;iecare calculator recep!ioneaz
datele predecesorului su, le 'erific (i le transmite ctre urmtorul
calculator# -vanta1ele acestei topologii constau 0n faptul c deoarece
pac4etele de date circul 0ntr>o singur direc!ie nu pot exista coliziuni de
date# 6n plus, datorit fluxului 0n sens unic, topologia este adaptat foarte
bine fibrelor optice# 2n prim dezavanta1 const 0n faptul c defectarea
unui calculator 0nseamn 0ntreruperea canalului de comunica!ie ceea ce
determin imposibilitatea func!ionrii re!elei# -l doilea deza'anta? este
legat de ruptura de cablu care determin (i ea blocarea re!elei, dar
defec!iunea poate fi u(or localizat#
T Topologia stea 3star topology4 are 0n 'edere conectarea fiecrei
sta!ii de lucru la ser'er, fr 0ns ca acestea s fie conectate 0ntre ele#
*oate mesa?ele sunt sc4imbate prin intermediul calculatorului central,
care are rol de dispecer (i distribuie mesa?ele 0n func!ie de adresa
utilizatorului# 2n avanta1 al acestei topologii este dat de faptul c fiecare
conexiune nu accept mai multe calculatoare care s se concureze pentru
acces, putndu>se realiza 0n acest fel 'iteze mari de transfer# $a
dezavanta1 men!ionm faptul c aceast topologie necesit mult cablu
pentru conectarea fiecrei sta!ii de lucru la ser'er# *otodat, dac se
defecteaz calculatorul central atunci 0ntreaga re!ea cade#
11)
T Topologia stea+inel reprezint o combinare a topologiilor stea (i
inel (i presupune legarea circular a mai multor calculatoare cu rol de
dispecer care gestioneaz fiecare cte o re!ea# Mesa?ele circul pe inel
pn cnd unul dintre calculatoare recunoa(te adresa unui calculator din
re!eaua sa# $alculatorul dispecer 'a prelua mesa?ul de pe canal (i 0l 'a
transmite calculatorului destinatar#
T Topologia arbore 3tree topology4 se realizeaz pe mai multe
ni'eluri pornind de la cel al ser'erului central (i mergnd ctre sistemele
periferice# -ceast topologie presupune existen!a unei singure ci de
legtur 0ntre fiecare perec4e de noduri, 0n timp ce 0ntre nodurile
neperec4e pot exista mai multe ci# *oate informa!iile necesare pentru
func!ionarea algoritmului de diri?are pot fi con!inute 0n adresa nodului
destina!ie#
M Topologia plas asigur un sistem de legturi multiple (i directe
0ntre nodurile re!elei# + asemenea topologie are 0n 'edere faptul c
fiecare sistem este conectat cu toate sistemele adiacente ceea ce
presupune 0ns costuri ridicate# Aroblema diminurii costurilor poate fi
u(or rezol'at prin reducerea numrului de legturi cu sistemele
adiacente, care scade 0ns gradul de fiabilitate al re!elei#
V.E. Medii0e Internet% Intr3net 4i E=tr3net
V.E... Mediu0 Internet
-ediul ,nternet este un ansamblu de retele de calculatoare
interconectate care impreuna cu miile de calculatoare individuale
3terminale: statii de lucu4 si milioane de utilizatori : constituie
comunitatea #nternet care are la dispozitie un mediu informational si de
114
calcul cu foarte multe servicii informatice si resurse 3baze de date
diverse: biblioteci de programe: documentatii: etc;4; -ediul ,nternet
constituie un ansamblu complex de arhitecturi: componente fizice si
sisteme de operare: care trateaza in mod egal atat minicalculatoarele
sau retelele de calculatoare: cat si &.-urile sau maiframe-urile;
'acilitatile mediului au o importanta egala: iar componentele sale se
comporta una fata de alta fara nici o discriminare;
-stfel, 2ediu0 Internet este un ansamblu de retele de calculatoare
la ni'el mondial ce realizeaza conectarea a milioane de calculatoare si
care reprezinta"
calculatoare guvernamentale si ale institutiilor natiunilor
din intreaga lume@
calculatoare ale miilor de universitati si scoli din intreaga
lume@
sisteme de calcul ale marilor corporatii 3icrosoft: #":
,igital: etc;4@
sisteme de calcul ale unor organizatii si fundatii stiintifice:
culturale: sociale@
calculatoare ale marilor agentii de presa si de televiziune
din intrega lume@
calculatoare ale marilor edituri din lume@
calculatoare ale milioanelor de utilizatori din intreaga lume#
,in punct de 'edere arhitectural, 2ediu0 Internet este de fapt o
retea gigantica de retele de calculatoare raspandita la ni'el mondial si
care inglobeaza di'erse produse har%are si soft%are ce gestioneaza o
mare colectie de baze de date ce contin informatii si servicii de toate
tipurile, acestea fiind accesibile de la orice calculator (terminal) conectat
la retea in orice loc si la orice moment#
V.E..... Conce6te 4i ter2eni
115
]n5e0e;ere3 di9tinc5iei dintre ter2eniiJ Internet 9i ,or0d ,ide
,e/ $,,,&
#nternet > calculatoare conectate 0n re!ea@ o reuniune de re!ele#
7nternetul a pornit ca o re!ea de 4 calculatoare a % uni'ersit!i americane"
&e!eaua -&A-98*, ce a'ea rolul de a men!ine legtura 7ntre cele doua
centre stiin!ifice# *reptat, aceasta s>a extins la ni'el militar# &e!eaua
oferea posibilitatea transmiterii informa!iilor ctre un alt calculator din
re!ea in cazul 7n care unul era scos din uz#
8xist diferite tipuri de re!ele, dintre care cele mai importante sunt"
7ide -rea Het%or/ 37-H4 un calculator dintr>o anumita re!ea
comunica cu
un alt calculator aflat ia o distanta foarte mare (c4iar 0n alta !ar)#
)ocal -rea Het%or/ 3)-H4 calculatoarele sunt localizate foarte
aproape unele
de altele, 7n aceea(i cldire, sau birou#
7orld 7ide 7eb (WWW) > o multitudine de pagini de informa!ie
scrise 0n format 4tml#
Bypertext ar/up )anguage (E*MG) este un limba? cu a?utorul
cruia se scriu pagini pentru Word ide Web# Gimba?ul E*MG 0i permite
textului s includ diferite fonturi, diferite imagini grafice si legturi#
ELpertext ofer o metoda de prezentare a textul# imaginilor, sunetelor si
filmelor ce sunt legate 0ntr>un mod nesec'en!ial#
De1inire3 4i 8n5e0e;ere3 ter2eni0orJ (TTP% URL. :F6er0inS%
ISP% FTP
Bypertext Transport &rotocol (E**A) este o metod prin care
paginile WWW sunt transferate prin re!ea#
9niform (esource )ocator (2&G) este o adresa a unei resurse
existenta pe 7nternet ce ofer legturi 0ntre dou documente din WWW#
;iecare resurs existenta pe 7nternet are propria ei adresa de identificare,
sau un 2&G, care specific ser'erului unde s o gseasc# 2&G poate
folosi diferite protocoale cum ar fi" ;*A si E**A#
Byperlin/ este o adres cu a?utorul creia se pot face legturi cu alte
11.
pagini de Feb, adresa prin intermediul caruia se trece de la un document
Feb la altul#
#S& (7nternet Ser'ice Aro'ider)" este cel care ofer ser'icii de acces
la 7nternet
'T& este un protocol (sistem de reguli (i proceduri ce gu'erneaz
comunica!ia dintre doua dispoziti'e)# Mai precis un protocol de aplica!ii,
adic ofer sc4imbul de date dintre aplica!iile existente
0ntr>o re!ea# -ltfel spus ;*A este un proces ce permite sc4imbul de
fi(iere intre dou calculatoare# ;*A suporta diferite comenzi ce permit
transferul bidirec!ional de fi(iere binare (i -S$77 0ntre diferite
calculatoare# -cest protocol este instalat 0mpreun cu utilit!ile oferite de
*$AI7A ca protocol standard folosit pentru a comunica de>a lungul
7nternetului#
]n5e0e;ere3 30c7tuirii 4i 9tructurii unei 3dre9e Be/
+rice calculator aflat 0n re!ea are o anumita adresa (adresa 7A) ce 0i
permite s fie identificat 0n mod unic 0n cadrul re!elei#
-dresa 7A este format din adresa de re!ea si adresa calculatorului
care prime(te mesa?ul# 8a reprezint un numr poziti' reprezentat pe )%
de bi!i#
$a structura general, o astfel de adres este de forma
clasa;reea;gazd, adic"
o parte care indica tipul adresei@
o parte care identific re!eaua la care este conectat sistemul
o alta care identific conexiunea prin care sistemul se leag la
re!ea#
$lasa adresei > 0n func!ie de clasa creia 0i apar!ine adresa, numrul
de bi!i rezer'a!i pentru celelalte cmpuri 'a fi diferit# 8xista patru clase
de adrese" clasa -, clasa :, clasa $ si clasa ,#
-dresele din - utilizeaz primii 1 bi!i pentru identificarea re!etei,
iar urmtorii %4 de bi!i pentru identificarea gazdelor# -dresele din
aceast clas au 0n prima pozi!ie bitul 5@ urmtorii / bi!i ai primului octet
identific re!eaua fizic, deci pot exista pana la 1%1 (M%
/
) adrese
11/
disponibile, iar urmtorii %4 de bi!i identific calculatorul (4ost>ul)
conectat la re!ea# + re!ea din aceasta clasa poate a'ea un numr de
1.#///#%14 (M%
%4
) calculatoare#
-dresele din clasa " utilizeaz primii 1. bi!i pentru identificarea
re!elei, iar urmtorii 1. de bi!i pentru identificarea gazdelor, -ceste
adrese au 0n primele doua pozi!ii bi!ii 1 si 5@ urmtorii 14 bi!i identific
re!eaua fizic, iar ultimii 1. bi!i identifica calculatorul conectat la re!ea
(.5#5)4M%
1.
'alori)#
-dresele din clasa . prezint 0n primele trei pozi!ii bi!ii 1, 1, si 5@
urmtorii %1 de bi!i identific re!eaua > pot exista pana la %#53/#151
(M%
%1
) re!ele cu aceasta adres > iar urmtorii 1 bi!i identifica calculatorul
conectat la re!ea > deci 0ntr>o re!ea din aceast clasa pot exista pana la
%54 calculatoare#
-dresele din clasa , sunt deocamdat neutilizate (i 0ncep cu grupul
1115 0n primele patru pozi!ii, iar restul de %1 de bi!i sunt rezer'a!i# 6n
prezent sunt utilizate aceste adrese pentru difuzarea mesa?elor de la un
sistem ctre un grup de sisteme din re!eaua globala#
6n concluzie, 'a trebui 0n primul rnd cunoscut adresa de re!ea si
apoi adresa calculatorului care prime(te mesa?ul# ,e pild" 0n adresa
13%#1.1#5#), numerele 13%#1.1 corespund adresei de re!ea iar numerele
5#) corespund adresei calculatorului care prime(te mesa?ul#
Cuno34tere3 ter2enu0ui /roB9er Be/ + 360ic35ie de n3vi;3re 6e
internet + 4i uti0it3te3 3ce9tei3
7eb "ro%ser>ul este o aplica!ie cu a?utorul creia se pot face
sc4imburi de date cu diferite calculatoare din re!ea prin intermediul
paginilor Feb# Ga o anumita cerere aplica!ia 'a 'erifica daca ea a?unge
unde trebuie si abia apoi 'a desc4ide pagina respecti'# $ele mai
cunoscute broFsere Feb sunt 7nternet 8xplorer (Microsoft), +pera,
9etscape 9a'igator#
Cuno34tere3 no5iunii de 2otor de c7ut3re 4i uti0it3te3 3ce9tui3
otorul de cutare este un program disponibil pe 7nternet cu
111
a?utorul cruia se pot cuta diferite informa!ii referitoare la un subiect
anume# -ceast cutare se realizeaz dup o c4eie de cutare (un anumit
cu'nt sau o anumit combina!ie de cu'inte) (i are ca rezultate afi(area
adreselor paginilor ce con!in cu'ntul respecti'# $ele mai cunoscute
motoare de cutare sunt" Joogle, Ya4oo, -lta'ista#
]n5e0e;ere3 ter2eni0or cooSie% c3c:e
.oo/ie este informa!ia accesat pe un site de Feb, pstrat pe
4arddisD>ul 'izitatorului de site, astfel 0nct acesta s>(i poat aminti
identitatea utilizatorului ct (i preferin!ele acestuia din considerente de
minimizare a timpului necesar unei e'entuale reaccesri a aceluia(i site#
.ache este locul unde se pstreaz temporar informa!ii (pagina de
start din 7nternet 8xplorer, ultimile pagini 'izitate) astfel 0nct, 0n
momentul executrii unei astfel de comenzi, calculatorul nu mai
acceseaz legtura la 7nternet ci ia informa!ii din cac4e>ul situat pe
4arddisD#
V.E...>. A96ecte de 9ecurit3te
Cuno34tere3 ter2enu0ui de 9ite Be/ 6rote@3t C uti0i<3re3 de
nu2e de uti0i<3tor 4i 63ro07
8xist site>uri care ofer posibilitatea pstrrii confiden!ialit!ii
datelor dumnea'oastr#
,e aceea pentru a a'ea acces la date 'a trebui sa a'e!i creat un cont
si anume 'a trebui s a'e!i un nume de utilizator (username) si o parola#
$u acest nume de utilizator si cu parola pute!i a'ea acces la datele din
contul dumnea'oastr# 8xemplu de site Feb prote?at este orice site de
mail#
]n5e0e;ere3 ter2enu0ui de certi1ic3t di;it30
5 data cu dez'oltarea re!elei 7nternet, a aprut necesitatea
autentificrii unor documente 0n format electronic transmise 0n re!ea#
,ez'oltarea sistemelor de plata non>cas4, a comer!ului electronic, a
telefoniei mobile (i, 0n general a tuturor mi?loacelor de transmisie de
113
date care necesita criptare sau autentificare a condus la crearea unei noi
situa!ii ?uridice#
$ertificatele ofer un mecanism cu a?utorul cruia se c(tig o
0ncredere mai mare in legtur dintre o c4eie public (i entitatea care
de!ine c4eie pri'at corespunztoare# 2n certificat este o declara!ie
semnat digital cu referire la o anumita c4eie public, certificatul fiind
semnat de emitentul su (cel ce de!ine o alt perec4e de c4ei publice si
pri'ate)# ,e obicei, certificatul mai con!ine (i alte informa!ii referitoare
la c4eia pri'at, ca de exemplu informa!ii despre cei care au acces la
c4eia pri'at corespunztoare# ,e aceea, atunci cnd elibereaz un
certificat digital emitentul atesta 'aliditatea legturii dintre c4eia public
(i informa!iile referitoare la identitatea celor care o acceseaz#
$ele mai folosite certificate se bazeaz pe standardul 7*2>* K# 553#
-ceasta este o te4nologie fundamental folosit 0n WindoFs %555 AN7
(Aublic NeL 7nfrastructure)# *rebuie 0ns re!inut c acesta nu este
singurul mod de certificare#
]n5e0e;ere3 ter2enu0ui de cri6t3re 3 d3te0or 4i uti0it3te3
3ce9tei3
$riptarea sau codificarea datelor este procesul cu a?utorul cruia
informa!ia este greu de descifrat sau de citit# Scopul criptrii este acela
de a nu permite persoanelor neautorizate accesul la anumite date 0n
timpul transmiterii lor sau atunci cnd sunt pstrate pe diferite suporturi
magnetice# Aentru a decodifica datele este necesara o c4eie de
decodificare# -u aprut diferite tipuri de codificri imposibil de spart ce
au condus la discu!ii foarte mari deoarece aceste coduri pot fi folosite de
organiza!iile teroriste pentru comunicare#
Con4tienti<3re3 6erico0u0ui in1ect7rii unui co26uter cu viru4i
6rintrCun 1i4ier de9c7rc3t de 6e Internet
Hirusul este un program care se ascunde 0n aplica!iile existente pe
calculator sau 0n orice alt aplica!ie# Arincipalul scop al acestor programe
este acela de a se autoreproduce ct mai des posibil pentru a ocupa ct
135
mai mult spa!iu pe disc# 2n alt scop al acestuia este acela de a bloca
aplica!ia respecti'#
-stfel c atunci cnd copia!i anumite fi(iere pe calculator de pe
7nternet exista pericolul ca aceste fi(iere s con!in diferi!i 'iru(i care s
duc la func!ionarea necorespunztoare a sistemului de operare# ,e
aceea trebuie ca atunci cnd copia!i ce'a de pe 7nternet s 'erifica!i
fi(ierele respecti'e cu a?utorul unui program anti'irus#
Con4tienti<3re3 ri9cu0ui de 3 1i 9u/iectu0 unei 1r3ude 3tunci
c?nd e9te 1o0o9it un c3rd de credit 6e Internet
9u este tocmai recomandat s utiliza!i cr!ile de credit pentru a
cumpra diferite produse de pe 7nternet, deoarece exista pericolul de a fi
fcut public contul dumnea'oastr de card (i atunci altcine'a ar putea
folosi banii din contul dumnea'oastr#
]n5e0e;ere3 ter2enu0ui de FireB300
'ire%all-ul este un sistem de securitate, de obicei este o combina!ie
de 4ardFare si softFare, cu scopul de a prote?a o re!ea 0mpotri'a
amenin!rilor ce 'in din partea altor re!ele, ca de exemplu 7nternetul#
;ireFall>urile 0mpiedic comunicarea direct cu calculatoarele externe ei
(i 'ice'ersa# 6n locul comunicrii directe toate informa!iile sunt conduse
de un proxL ser'er 0n afara re!elei# ;ireFall>ul 0nregistreaz att 'olumul
de informa!ii sc4imbat cu celelalte calculatoare ct (i 0ncercrile
persoanelor neautorizate de a ob!ine acces la date#
&roxy server este o component a unui fireFall care organizeaz
traficul pe 7nternet de la o re!ea G-9, ct (i ctre o re!ea G-9# 8l decide
dac las diferite mesa?e s treac prin re!ea, ofer acces la re!ea (i
filtreaz diferitele cereri 'enite din partea utilizatorilor deoarece unele
dintre ele pot 'eni de la persoane neautorizate#
V.E.>. Mediu0 Intr3net
*e4nologia Intr3net reprezint la momentul actual solu!ia optim
pentru interconectarea calculatoarelor din re!eaua unei firme sau
131
organiza!ii# +biecti'ul urmrit de 7ntranet !ine de transformarea
sistemului informa!ional al 0ntreprinderii 0ntr>un mediu simplu, atracti'
(i interacti'# #ntranetul mai poate fi considerat ca o implementare a
te4nologiilor 7nternet 0n cadrul unei organiza!ii, de(i el nu implic
neaprat (i conectarea la re!eaua public global reprezentat de 7nternet#
Arintre a'anta?ele acestei te4nologii enumerm pe urmtoarele"
T aplica!ii distribuite numeroase (publica!ii, forumuri de discu!ii, po(t
electronic etc#)@
T integrarea bazelor de date din 0ntreprindere@
T costuri (i complexitate reduse@
T regnde(te sistemul informa!ional existent@
T asigur independen! de orice departament sau specialist informatic#
7ntranetul asigur o serie de resurse te4nice, financiare (i strategice#
,intre resursele te4nice men!ionm utilizarea te4nologiilor standardizate
(i e'oluti'itate te4nologic#Jratuitatea produselor program existente,
ar4i'area standard fr costuri, utilizarea re!elelor existente (i eliminarea
costurilor po(tale reprezint doar cte'a din resursele financiare oferite
de 7ntranet# Aarta?ul cuno(tin!elor, organizarea timpilor de lucru (i
formarea profesional continu 'izeaz resursele strategice oferite de
7ntranet#
-r4itectura unui 7ntranet este foarte asemntoare cu cea de tip
client>ser'er cu deosebirea c rolul sta!iilor de lucru este mult diminuat#
,atele se stoc4eaz centralizat pe acela(i tip de ec4ipamente, o parte din
datele procesate fiind preluate de pe sta!iile de lucru pe ser'ere, iar
controlul aplica!iilor (i al mediilor de operare se face mai mult prin
ser'ere dect prin sta!iile de lucru# -plicarea acestei te4nologii 'izeaz
urmtoarele domenii"
T informa!ieIdocumentare (rapoarte ?uridice, memorie colecti',
nout!iI(tiri, cunoa(terea colecti'it!i)@
T lucru colaborati' (pregtirea reuniunilor, telereuniuni, forumuri de
discu!ii)@
T comunicare electronic (po(ta electronic, transferuri de documente,
grupuri de lucru on>line)@
13%
T formare profesional interacti' (autoformare, sesiuni indi'idualizate
la distan!, reorganizarea timpilor de formare profesional etc#)@
T accesul publicului (spa!ii informa!ionale interacti'e, calculatoare sau
posturi de primire, teleproceduri)#
V.E.A. Mediu0 E=tr3net
6n ultima 'reme re!eaua E=tr3net a fost dez'oltat 0n cadrul
telecomunica!iilor# ;irme diferite ca dimensiune au adoptat acest model
0ntruct s>a demonstrat practic c reprezint cea mai ieftin (i logic
solu!ie prin care poate fi condus o afacere (i poate fi pus 0n legtur cu
partenerii ei# Extranetul este o aplica!ie bazat pe protocolul re!elei
7nternet (7A) ce ruleaz 0ntre o companie (i partenerii si# &eprezint un
7ntranet extins care permite comunicarea 0ntre di'erse organisme
exterioare, cum ar fi cele ale clien!ilor, furnizorilor etc# -cest tip de re!ea
0i 'izeaz numai pe partenerii afla!i 0n exteriorul companiei, fiind
destinat 0n principal celor mai importan!i parteneri# -plica!iile 8xtranet
apar!in urmtoarelor categorii" documenta!ie on>line, spa!ii de lucru cu
sau fr interacti'itate, spa!ii de exprimare a cerin!elor etc#
,iferen!ele dintre 7nternet, 7ntranet (i 8xtranet pot fi realizate prin
intermediul urmtoarelor criterii"
T tip de acces" 7nternet desc4is, 7ntranet pri'at, 8xtranet controlat@
T utilizare" 7nternet public, 7ntranet membrii organiza!iei, 8xtranet
partenerii de afaceri@
T tipul informaieiK 7nternet general, 7ntranet proprietar, 8xtranet
parta?are selecti'#
Giteratura de specialitate men!ioneaz patru modele de re!ele
8xtranet, un model fiind definit printr>o combina!ie logic de op!iuni
pentru asigurarea securit!ii 0n dez'oltarea afacerilor pe re!ea 0n
exteriorul companiei, 0n func!ie de partenerii (i obiecti'ele firmei#
-ceste modele sunt urmtoarele"
T modelul de acces prote1at 2n intranet# Aotri'it acestui model
utilizatorilor li se permite accesul direct 0n 7ntranet>ul organiza!iei, fr a
utiliza re!eaua 7nternet# &estric!iile de acces sunt asigurate sub di'erse
13)
forme permi!nd, spre exemplu, ser'icii diferite 0n cazul clien!ilor,
furnizorilor etc#@
T modelul comerului electronic care este dez'oltat special pentru
tranzac!ii de tip bussiness to bussiness# Arotec!ia (i securitatea este
asigurat prin protocoale speciale 0n criptarea (i decriptarea mesa?elor@
T modelul aplicaiilor specializate este folosit 0n situa!ia firmelor care au
rela!ii de afaceri cu parteneri numero(i# &e!eaua 8xtranet restric!ioneaz
accesul prin protocoale (i metode de autentificare speciale# 6n acest caz
costul asigurrii securit!ii este mare, dar beneficiile sunt importante
0ntruct clien!ii afl pre!urile 0n inter'ale de timp mai mici (mai pu!in de
un minut), lanseaz comenzi (i 'erific stadiul acestora fr ca firma s
plteasc un anga?at care s preia toate aceste mesa?e@
T modelul site-ului prote1at cu o simpl parol, care este cel mai simplu,
u(or de creat (i cu o in'esti!ie minim 0n ceea ce pri'e(te securitatea,
ceea ce>l face 0ns s fie (i cel mai nesigur#
-cest tip de re!ea, dac constituie un spa!iu pri'at, ofer o serie de
a'anta?e 0n raport cu re!eaua 7nternet, cum sunt" performan!, calitatea
ser'iciilor, securitate# Jlobal, 8xtranet>urile prezint (i alte a'anta?e
printre care men!ionm pe urmtoarele"
T faciliteaz legturi interser'icii@
T implementeaz canale informa!ionale mai eficiente@
T securizeaz informa!ia#
6n ceea ce pri'e(te sistemele informa!ionale, re!eaua 8xtranet
prezint anumite a'anta?e, (i anume@
T implementare mai pu!in costisitoare pentru firmele care dispun de?a de
site>uri Feb sau de re!ea 7ntranet@
T interfa! con'ersa!ional pentru utilizatorii si, a'anta?ul utilizrii
te4nologiilor 7nternet@
T capacitate de a integra e'olu!iile 'iitoare din punct de 'edere al
con!inutului, a numrului de utilizatori etc
134
ILIO)RAFIE
1# AIRINEI D.% 4.3.% Tehnologii informaionale pentru afaceri,
8ditura 2ni'ersit!ii R-lexandru 7oan $uza=, 7a(i, %55.
%# AIRINEI D.% 4.3., #ntroducere 2n informatica economic, 8d#
Sedcom Gibris, 7a(i, %55)
)# AN M.CT., ,icionar explicativ de calculatoare, 8ditura *e4nic,
:ucure(ti, 1334
4# "DU# M., .alculatorul 2n trei timpi, 8ditura Aolirom, 7a(i, %551
5# EEGMAN )., .omputer confluence; Exploring Tomorro%Ns
Technology, Arentice Eall, 9eF BerseL, %551
.# ROOGS(EAR ). !., #ntroducere 2n informatic, 8ditura *eora,
:ucure(ti, 1331
/# COURTER ).% AME^UIS A., 8hidul dumneavoastr 2n lumea
calculatoarelor, 8ditura -ll, :ucure(ti, 1331
1# CURTEANU S.% U!OR A.% #ntroducere 2n utilizarea bazelor de
date: 8d# Matrix&om, :ucure(ti, %554
3# CURTEANU S.% Tehnologia informaiei: curs i aplicaii:
2ni'ersitatea *e4nic RJ4# -sac4i=, 7a(i, %55%
15# DICGSON ). ,.% DeSANCTIS )., #nformation Technology
and 'uture Entreprise, Arentice Eall, 9eF BerseL, %555
11# F"TU T.% 4.3., Sisteme de operare, 8ditura
A&+B2H89*2*8, ;oc(ani, 1333
1%# FILIP MARIA% )RAMA ANA, edii de programare;
-bordri teoretice, 8ditura ;ides, 7a(i, 1331
1)# FOTAC(E M., "aze de date relaionale; $rganizare:
normalizare i interogare, 8ditura Bunimea, 7a(i, 133/#
14# )EOR)ESCU% M.% 4.3.% "irotica; #nstrumente i metode de
lucru: 8d# Sedcom Gibris, 7a(i, %55.
15# )IS M., (eele de calculatoare pentru 2nceptori, 8ditura
*eora, :ucure(ti, 1335
1.# )RAMA% A.% (#a#, Sub 7indo%s s 2nvm 7ord:
&o%er&oint: 'ront&age i #nternet: 8d# Sedcom Gibris, 7a(i, %554
135
1/# (UTC(INSON S. E.% SA,HER S. C., .omputers:
.ommunications: #nformation;- 9serNs #ntroduction, 7rFin
McJraF>Eill, %555
11# LUN)U I. .A., "aze de date organizare: proiectare i
implementare, 8ditura -ll, :ucure(ti, 1335
13# MICROSOFT, "azele reelelor de calculatoare; anual
pentru administrarea reelelor )-H i 7-H, 8ditura *eora,
:ucure(ti, 133/
%5# MUELLER S., &. depanare i modernizare, 8ditura *eora,
:ucure(ti, 1331
%1# NI#C(I S.% RACOVI#AN D., "azele prelucrrii
informaiilor i tehnologie informaional, 8ditura 7ntelcredo,
,e'a, 133.
%%# NORTON P., Secrete &., 8ditura *eora, :ucure(ti, 133.
%)# O\RIEN !., #ntroduction to #nformation Systems, 7rFin
McJraF>Eill, %551
%4# PARGER D.% STARETT ., .,-($, 8ditura *eora,
:ucure(ti, 1335
%5# PATRICIU V., .riptografia i securitatea reelelor de
calculatoare, 8ditura *e4nic, :ucure(ti,
%.# PERSON R., 9tilizare 7indo%s; anual de utilizare complet,
8ditura *eora, :ucure(ti, 133.
%/# ROSC( ,. L., Totul despre hard%are, 8ditura *eora,
:ucure(ti, 1331
%1# S"NDOIU M.% S"NDOIU D. I., ,escoperii &.-ulO, 8ditura
8lisa'aros, :ucure(ti, %555
%3# SCOR#ESCU FL.% #nformatic economic: suport de curs,
7a(i, %55/
)5# SURCEL T. .A., #nformatic economic, 8ditura $alipso,
:ucure(ti, %554
)1# TAMA ILIE, (#a#, "azele tehnologiei informaiei i
comunicaiilor: 8ditura 7nfoMega, %554
13.
)%# TANENAUM A. S., (eele de calculatoare, 8ditura -gora,
:acu, %555
))# ,ATTERS C., ,ictionary of #nformation and Technology,
-cademic Aress, 1335
13/