Anul III, nr.

32
apare
septembrie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
În prezenþa Patriarhului României,
Din cuprins: Sfinþii Brâncoveni au fost proclamaþi
Un zâmbet de dincolo
de moarte
ocrotitori ai Þãrii Fãgãraºului
Dupã moartea Pãrintelui Iosif
de la Vatopedu au apãrut poze cu
chipul lui, zâmbind. Bãtrânul
însã nu a adormit zâmbind, ci a
zâmbit dupã ce a murit. (pag. 4)
Întâlnirea unei
promoþii deosebite
Întâlnirea de 35 de ani a promo-
þiei din care a fãcut parte PF Da-
niel. Cum era Patriarhul Româ-
niei ca student aflaþi din pag. 7.
Jurnal de pelerin
Aceastã ediþie este una diferi-
tã, “de vacanþã”. Iar pentru cã va-
canþei îi stã bine cu drumul, jur-
nalul cuprinde douã pelerinaje:
Sf. Spiridon ºi... Þara Fãgãra-
ºului, vãzutã de alþii. (pag. 8-9)
(pag. 2-3)
Editorial de Pr. Cãtãlin Teulea Mai suntem mânaþi de curajul mãrturisirii Hristos. Gesturile mãrunte, dar pline de mãr-
Sus sã avem inimile! identitãþii noastre de neam ºi credinþã? turisire a credinþei - a te însemna cu sem-
Mai rãsunã în sângele conºtiinþei noaste nul sfintei cruci, a posti miercurea ºi vine-
Un cãlãtor rãtãcit prin pus- de neam îndemnul Sfântului Voievod Con- rea, a avea un duhovnic, a avea un colþ de
tiul deºertului s-a ascuns de stantin Brâncoveanu, când ºi-a încurajat rugãciune în casã, a pune icoana lui Hris-
arºiþa cerului într-o peºterã. fiii spre a nu-ºi lepãda credinþa: "Copiii tos la loc de cinste în casã sau în ºcoalã -
Acolo a gãsit un pãrinte du- mei, fiþi cu curaj! Am pierdut tot ce aveam sunt prezentate fie ca "demodate", fie ca
hovnicesc, ce-ºi trãia viaþa pe lumea aceasta, sã ne mântuim cel puþin gesturi de "agresiune", care atenteazã la
numai în acel perimetru al sufletul, spãlându-ne pãcatele în sângele "democraþia" în plinã desfãºurare. Astãzi
peºterii, ºi l-a întrebat: Pãrinte, cum poþi nostru!"? Era ziua de 15 august 1714, când suntem liberi sã credem mai degrabã în
sã-þi iroseºti viaþa în acest fel? Pãrintele voievodul Brâncoveanu împlinea 60 de puterea Pãmântului ºi a deºertãciunii lui
i-a rãspuns: Dragã, vezi tu crãpãtura aces- ani, iar doamna Maria pãtimea alãturi de (consumãm fãrã raþiune resursele sale, ba
tei stânci? Pe aici eu vãd mereu un petic fiicele ºi ceilalþi gineri ai sãi, în ziua prãz- chiar se nasc rãzboaie pentru ele) decât în
de cer. Aceasta este cea mai mare co- nuirii Adormirii Maicii Domnului, trece- nãzuinþa Cerului din noi (sã ne purtãm cu
moarã a inimii mele, pentru care îi mul- rea la Domnul a soþului sãu împreunã cu demnitate faþã de natura creatã de Dum-
þumesc Domnului în fiecare zi. cei patru fii, dar ºi a ginerelui Ianache, prin nezeu, sã ne ridicãm din libertinajul tole-
În fiecare Sfântã Liturghie cerul ne este martiriul credinþei mãrturisite cu viaþa. Ver- ranþei pãcatului ºi sã iubim virtutea sfinþe-
restituit, devine din nou posibilã trãirea ra- surile baladei copleºitoare redau pe deplin niei ce þine aceastã creaþie).
iului. Prin Sfânta Împãrtãºanie, Hristos trã- hotãrârea mãrturisirii brâncoveneºti: "Facã Ascultând chemarea liturgicã "Sus sã
ieºte în noi ºi ne sfinþeºte în întregime, trup Domnul ce o vrea,/ Chiar pe toþi de ne-aþi avem inimile!", dacã starea noastrã
ºi suflet. Sfântul Ioan Gurã de Aur excla- tãia,/ Nu mã las de legea mea." creºtinã, în deplinãtatea fiinþei noastre, îºi
mã: "Ce-mi este mie de cer, când eu con- Astãzi nu ni se mai cere viaþa pentru a doreºte sã trãiascã la înãlþimea chemãrii
templu pe Stãpânul cerului, când eu însumi ne mãrturisi credinþa, putem merge la bi- lui Dumnezeu, în ciuda jertfei la care sun-
devin cer?" Mai mãsurãm noi astãzi pãmân- sericã, dar societatea actualã ne impune tem supuºi zilnic, atunci sã mãrturisim cu
tul cu pasul mãrturisirii venite din cer? din ce în ce mai pregnant o viaþã fãrã de deplin curaj: "Avem cãtre Domnul!"
CMYK
 2 Eveniment
În prezenþa Patriarhului României,
Sfinþii Brâncoveni au fost proclamaþi
Luna august a acestui an a însemnat pentru credincioºii din Þara Fãgãraºului
un moment deosebit: intrarea sub ocrotirea Sfinþilor Martiri Brâncoveni, recunos-
cutã acum oficial. Acest mare eveniment s-a petrecut în prezenþa Preafericitului
Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, aflat, la invitaþia ÎPS
Laurenþiu Streza, într-o vizitã canonicã în Mitropolia Ardealului. Cu acest prilej au
fost binecuvântate ºi lucrãrile de la catedrala din Fãgãraº, ajunse acum, dupã
înãlþarea crucii pe cupolã, la jumãtate.
Credinþa fãgãrãºenilor,
remarcatã de patriarh
Dupã ce duminicã, 16 august, chiar
de ziua prãznuirii Sfinþilor Brâncoveni,
Centrul de instruire pentru Infanterie ºi
Vânãtori de Munte "Constantin Brânco-
veanu" de la Fãgãraº a primit un nou dra-
pel de luptã, sfinþit de Înaltpreasfinþitul
Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, ziua
de 17 i-a adunat din nou pe fãgãrãºeni la
catedralã. Credincioºi din oraº, dar ºi din
satele Þãrii Fãgãraºului, împreunã cu
preoþii ºi primarii lor, au venit sã fie pãrtaºi
la acest eveniment istoric al proclamãrii
Sfinþilor Brâncoveni ca ocrotitori ai Þãrii
Fãgãraºului, în prezenþa Patriarhului Ro-
mâniei, Preafericitul Daniel. Pãrintele
Patriarh a fost întâmpinat cu flori încã de
la intrarea în Fãgãraº de Înaltpreasfinþitul
Pãrinte Laurenþiu Streza, Mitropolitul
Ardealului, ºi de reprezentanþii primãriei.
La eveniment au participat ºi Preasfin-
þitul Macarie Drãgoi - Episcopul Europei
de Nord, Preasfinþitul Andrei Fãgãrã-
ºeanul - Episcopul vicar al Arhiepiscopiei
Sibiului, preoþii din Protopopiatul Fãgãraº,
oficialitãþi guvernamentale, judeþene ºi lo-
cale, primarii din Þara Fãgãraºului ºi con-
silieri locali. Dincolo de faptul cã a fost o
zi din cursul sãptãmânii, luni catedrala s-a
umplut cu repeziciune, oamenii urcând ºi
la balcoane, dar rãmânând foarte mulþi ºi
afarã. Chiar Întâistãtãtorul Bisericii Orto-
doxe Române, Preafericitul Pãrinte Patri-
arh Daniel, a remarcat acest fapt ºi a spus
cã aceastã participare activã la viaþa Bise-
ricii din Þara Fãgãraºului oferã un model
pentru alte zone ale þãrii.
"Românii ardeleni au trãit
martirajul lui Brâncoveanu"
Pentru toate binecuvântãrile revãrsate
de Dumnezeu asupra locuitorilor Þãrii Fã-
gãraºului, s-a sãvârºit o slujbã de mulþu-
mire, oficiatã de PS Andrei Fãgãrãºeanul.
Rãspunsurile la stranã au fost date de corul
nezeu prezenþa Preafericirii Voastre", a
spus Pãrintele Mitropolit. Prin ctitoriile lor
din Þara Fãgãraºului, Mãnãstirea de la Sâm-
bãta de Sus ºi Biserica "Sf. Nicolae" din
Fãgãraº, Sfinþii Brâncoveni au întãrit cre-
dinþa locuitorilor acestei zone, întãrindu-i
în pãstrarea Ortodoxiei în condiþiile
ocupãrii Ardealului de autoritãþi care
încercau sã le impunã altã confesiune.
Pregãtire de sfinþire
ÎPS Laurenþiu a precizat ºi faptul cã
binecuvântarea lucrãrilor de ridicare a
catedralei sunt un pas de pregãtire pen-
tru sfinþirea locaºului, eveniment la
care l-a invitat încã de acum pe PF
"Axios" al preoþilor din Protopopiatul
Fãgãraº, dirijat de profesorul Gheorghe
Malene. Pãrintele patriarh, plãcut impre-
sionat, i-a invitat pe membrii corului sã
participe la o slujbã la Catedrala patriar-
halã din Bucureºti, fapt deosebit de ono-
rant.
La finalul slujbei de Te-Deum, ÎPS
Laurenþiu a vorbit despre Sfinþii Brânco-
veni ºi a mulþumit Pãrintelui Patriarh
pentru prezenþa pe aceste meleaguri. "Is-
Daniel: ,,Am venit cu mare bucurie sã dãm
toria Þãrii Fãgãraºului este încãrcatã de binecuvântare lucrãrilor la aceastã monu-
evenimente deosebite. Românii ardeleni mentalã catedralã din Þara Fãgãraºului,
au trãit cu toþii martirajul lui Brâncoveanu pentru a o pregãti pentru momentul în care
ºi de aceea ei sunt foarte sensibili ºi va primi sfinþirea cuvenitã, la care vã fa-
apropiaþi de lucrarea aceasta, de mãrturia cem încã de astãzi cu toatã dragostea invi-
pe care a dat-o un voievod împreunã cu taþia de a participa, Preafericirea Voastrã.
familia sa, cu fiii ºi cu sfetnicul sãu. De Alãturi de cetatea lui Mihai Viteazul se
aceea, considerãm cã este un dar de la Dum- ridicã acum aceastã cetate nepieritoare,
nezeu ºansa aceasta de a-i avea ocrotitori cetate ce nu va fi depopulatã niciodatã,
ºi, în acelaºi timp, este un dar de la Dum- pentru cã este Cetatea Domnului" .
"Bun organizator, un ctitor de credinþã ºi culturã"
"Pe lângã jertfelnicia Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu în calitate de ctitor
de biserici, astãzi noi ne amintim ºi trãim intens ºi sentimentul jertfelniciei, ca mãrturi-
sire a dreptei credinþe ortodoxe în vremuri de încercare. Este uºor sã fii credincios când
totul merge bine, dar este foarte greu sã fii fidel, credincios, în vreme de ostilitate, de
adversitate, de rãutate. Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu era un om foarte cult,
un om foarte învãþat ºi a unit cultura cu credinþa, dar credinþa lui a fost mai tare decât
cultura pe care a adunat-o ca un om harnic. Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este
un mãrturisitor al credinþei, nu doar un om promotor al culturii. Într-o vreme de secu-
larizare existã foarte mulþi oameni de culturã, dar puþini unesc atât de profund cultura
cu credinþa, pânã la jertfelnicie. Acest principe român credincios, jertfelnic, era harnic
ºi darnic. Era un bun organizator, un ctitor de credinþã ºi culturã."
Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
 Eveniment 3

ocrotitori ai Þãrii Fãgãraºului

"Un lucru spiritual care
va dura peste veacuri"
În continuare, pãrintele Ioan
Ciocan, Protopopul Fãgãraºului,
ostenitorul construirii catedralei
Þãrii Fãgãraºului, a citit hrisovul
prin care Sfinþii Martiri Brân-
coveni au fost numiþi pururi
ocrotitori spirituali ai zonei, sfinþi
mijlocitori ai rugãciunilor credin-
cioºilor din toatã Þara Fãgãra-
ºului, dar ºi al doilea hram al
acestui locaº de cult. Hrisovul a
fost semnat ºi binecuvântat ºi de
Patriarhul României, ºi va rãmâne mãr- Semne de preþuire
turie peste veacuri a dragostei credincio- Ca semn de preþuire pentru lucrarea
ºilor faþã de credinþã ºi neam. de zidire a bisericii ºi lucrarea misio-
Primarul Fãgãraºului, domnul Sorin narã desfãºuratã la Fãgãraº, Pãrintele
Mãnduc, a dat apoi citire actului legislativ Patriarh a oferit Pãrintelui Protopop
prin care s-a proclamat numirea Sfinþilor Ioan Ciocan, pentru altarul catedralei, o
Martiri Brâncoveni ca protectori spirituali. icoanã cu Sfinþii Brâncoveni, un Litur-
De asemenea, primarul Fãgãraºului i-a ghier în noua ediþie ºi un album cu mit din partea PF Daniel ordinul "Sfântul
acordat titlul de cetãþean de onoare al mu- Catedrala patriarhalã din Bucureºti. De Voievod ªtefan cel Mare". În numele
nicipiului Preafericitului Pãrinte Daniel. asemenea, PF Daniel a oferit ordinul tuturor locuitorilor Þãrii Fãgãraºului, pri-
"Eu cred cã este o zi istoricã pentru Fã- "Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena" marul localitãþii a oferit Pãrintelui Patriarh
gãraº, pentru cã ºi-au dat mâna laolaltã domnului Aristotel Cãncescu, preºedintele o icoanã cu Sfinþii Martiri Brâncoveni,
oameni politici, preoþi, ierarhi, consilieri Consiliului Judeþean Braºov - instituþia pictatã la Mãnãstirea Brâncoveanu -
judeþeni ºi locali ºi am fãcut ceea ce nu care a ajutat cel mai mult la ridicarea cate- Sâmbãta de Sus.
poate dãrâma nimeni niciodatã, un lucru dralei. Deºi este un an de crizã, preºedin-
spiritual care va dura peste veacuri. Aº tele forului judeþean a promis cã va spriji- Binecuvântarea ostenitorilor
vrea ca aceastã zi sã rãmânã peste ani ca ni în continuare lucrãrile la acest monu- catedralei
sãrbãtoare a Fãgãraºului. A fost o idee ment reprezentativ pentru locuitorii Þãrii La sfârºitul manifestãrilor, Pãrintele
venitã din mai multe pãrþi ºi mã bucur cã Fãgãraºului. Domnul primar Sorin Con- protopop Ioan Ciocan a exprimat pentru
am reuºit, toþi împreunã, sã o materiali- stantin Mãnduc, pentru vrednicia, hãrnicia cititorii publicaþiei "Apostolat în Þara
zãm" a spus primarul Sorin Mãnduc. ºi ataºamentul sãu faþã de Bisericã, a pri- Fãgãraºului" bucuria ºi importanþa zilei:
"Aceastã zi este deosebit de importantã,
"Am gãsit împreunã calea sã ne apropiem de pentru cã este pentru prima datã când un
patriarh a cãlcat pãmântul Þãrii Fãgã-
Dumnezeu, prin mijlocirea sfinþilor" raºului, iar acest lucru s-a întâmplat la ca-
"Astãzi parcurgem împreunã o filã a istoriei Fãgãraºului: proclamarea Sfinþilor tedrala la care ostenim de atâþia ani. Nã-
Martiri Brâncoveni drept ocrotitori spirituali ai Fãgãraºului, ai întregului þinut al Þãrii dãjduim ca acum, când îi avem ca ocroti-
Fãgãraºului ºi ai oamenilor acestor locuri, act adoptat de Consiliul Local al tori ai bisericii ºi pe Sfinþii Brâncoveni,
Municipiului Fãgãraº ºi consfinþit prin acest hrisov de însuºi Patriarhul Bisericii Dumnezeu sã ne ajute, pentru rugãciunile
Ortodoxe Române. lor ºi pentru dragostea tuturor celor care
Mã încearcã o bucurie aparte ºi un sentiment de împlinire, pentru cã am gãsit sprijinã aceastã lucrare, sã ne îndreptãm
împreunã calea sã ne apropiem de Dumnezeu, prin mijlocirea sfinþilor; pentru cã în spre finalizarea ei. Aºa cum a spus ºi Pã-
aceste vremuri tulburi am gãsit calea unui consens, mãcar în plan spiritual. Mulþumesc rintele Patriarh, o catedralã se ridicã o datã
aºadar tuturor celor ce au contribuit la trecerea de la IDEE la FAPTÃ, în vederea la trei-patru sute de ani ºi binecuvântaþi
proclamãrii unor ocrotitori spirituali ai acestor locuri. Sunt multe edificii pe care le sunt cei care primesc încredinþarea de a
construim ºi, mai devreme sau mai târziu, se prãbuºesc. Un an, un deceniu, un secol... sãvârºi lucrarea. Mulþumim lui Dumnezeu
Nimic însã nu va dãrâma credinþa acestui neam. Asemenea credinþei Brâncovenilor. pentru aceastã binecuvântare ºi îi rugãm
ªi noi vom trece... ªi peste veacuri vor vorbi doar zidurile Cetãþii Fãgãraºului, copiii pe cei care Îl iubesc pe Dumnezeu sã ne
copiilor noºtri ºi aceste cuvinte scrise în Hrisovul de proclamare a protectorilor ajute în continuare."
oraºului ºi satelor de aici." Constantin Sorin Mãnduc, primarul Fãgãraºului Arhidiac. Nicolae Lie
 4 Cuvânt de pateric
2
Un zâmbet de dincolo de moarte
La 1 iulie 2009, când împlinea exact 88 de ani, a plecat la
Domnul Pãrintele Iosif de la Mãnãstirea Vatopedu, din Muntele 1
Athos. Ucenic al Cuviosului Iosif Isihastul, gheron (bãtrânul)
Iosif era cunoscut ca un cãlugãr adevãrat, plin întotdeauna de
pace, bucurie ºi credinþã. Imediat dupã înmormântarea pãrin-
telui, pe internet a apãrut un articol însoþit de fotografii. Gheron
Iosif apãrea cu un chip frumos, luminat de un zâmbet. Panagiotis
Koutsou, fratele stareþului Mãnãstirii Vatopedu, a ajuns la mãnãs- 3
tire la câteva zile dupã înmormântare. Aflând de la pãrinþi amã-
nunte, ºi-a dat seama cã lumea nu a înþeles cã bãtrânul nu a
adormit zâmbind, ci a zâmbit dupã ce a murit. Iar pentru cã a
zâmbi dupã moarte este o minune mai mare decât a muri zâm-
bind, a scris urmãtoarea scrisoare, însoþitã de fotografii puse
la dispoziþie de pãrinþii mãnãstirii: 4
Onorabile domn Papanicolau, Bãtrânul Iosif su-
La câteva ore de la înmormântarea Bã- ferea cu inima ºi
trânului Iosif aþi publicat pe site-ul dum- era foarte chinuit 5
neavoastrã un articol cu titlul "Funeraliile de boalã. Aºadar,
Bãtrânului Iosif Vatopedinul - Zâmbet din cum a adormit
eternitate", descriind în câteva cuvinte, în- zâmbind?
soþite de fotografii, evenimentul. Foto- Rãspunsul es-
grafia celui adormit, zâmbind nu doar cu te: NU, nu a adormit zâmbind, ci a zâmbit
buzele, ci cu întreaga expresie a feþei, au dupã moarte.
impresionat puternic lumea, cum se vede Dupã o discuþie avutã cu câþiva pã-
din articolele ºi comentariile de pe multe rinþi de la Vatopedu, vã relatãm desfã-
site-uri. ªi într-adevãr, se pot întâlni oa- ºurarea evenimentului. Cei doi monahi 6
meni abia adormiþi, cu feþe luminoase, cu care au fost cu el pânã în ultima cli-
expresii paºnice, cu odihnã deplinã, dar pã s-au grãbit sã-i anunþe pe Egu-
unde s-a mai vãzut zâmbet pe feþele lor? menul Efrem ºi pe ceilalþi pãrinþi ºi
Pe de o parte toþi pãrinþii duhovniceºti nu au observat cum arãta rãposatul,
spun cã ora morþii este înfricoºãtoare pen- care a rãmas într-adevãr cu gura par-
tru om, pe de altã parte, citim în Pateric cã þial deschisã.
pânã ºi cei mai sporiþi în viaþa duhov- Au venit deci sã-l pregãteascã con-
niceascã, din smerenie, nu se încred în sine form tipicului monahal. Egumenul
înainte de a trece în lumea de dincolo, un- Efrem a poruncit sã nu i se acopere faþa.
de nu mai este nici o primejdie. Mai mult, Pãrinþii au încercat sã-i închidã gura,
dar era târziu, ea rãmânea în continuare
deschisã. Mai mult, i-au legat o faºã pe
sub bãrbie ca sã-i þinã gura închisã, dar
dupã ce au desfãcut legãtura, gura s-a
redeschis. Trecuserã vreo 45 de minute
de la adormire.
- Gheronda, o sã arate urât aºa,
cu gura deschisã, ce sã facem?
- Aºa cum este, nu-i acoperiþi faþa!
L-au cusut în mantie, dupã obicei. În-
tregul proces de punere ºi coasere în man-
tie a durat încã vreo 45 de minute. Apoi
au tãiat materialul în jurul feþei, dupã
poruncã, ºi l-au gãsit pe Bãtrân zâm-
bind, aºa cum aveau sã-l vadã toþi apoi.
I-a auzit vorbind ºi le-a fãcut aceastã Zâmbetul Bãtrânului Iosif este primul
micã favoare, ca sã nu fie întristaþi? Sau a eveniment supranatural petrecut dupã
vrut sã ne ajute sã ne facem o idee despre moartea sa ºi a devenit pentru toþi o mare
ce a vãzut ºi despre starea în care se aflã mângâiere. Panagiotis Koutsou
dupã plecarea sa din aceastã lume? www.vatopaidi.wordpress.com

CMYK
 Mãrturisitori ai Ortodoxiei 5
Troparul Sfântului Dionisie
Sfântul Dionisie din insula Zachintos, (glasul I)
Odraslã din Zachintos ºi episcop din
mare fãcãtor de minuni (1547-11622) Eghina, ocrotitor al Mãnãstirii Strofades,
Sfinte Dionisie, o, credinciosule, lasã-ne
Începând cu acest numãr, în cadrul rubricii Mãrturisitori ai Ortodoxiei vom ca astãzi toþi sã te cinstim ºi sã strigãm
poposi în Insulele Ionice, numite astfel pentru cã se aflã în Marea Ionicã, din cãtre tine: "Cu rugãciunile tale fierbinþi
Grecia. Cele ºapte insule - Corfu, Zachintos, Itaca, Kefalonia, Paxos, Lefkada pãzeºte-ne pe noi, cei ce facem pomenirea
ºi Kitira - sunt înfrumuseþate atât de plaje ºi sate pitoreºti, cât ºi de prezenþa a ta ºi strigãm þie: Slavã lui Hristos,
trei mari sfinþi ortodocºi, fãcãtori de minuni: Sfântul Ierarh Spiridon (Corfu), Cel care s-a proslãvit întru tine; Slavã
Sfântul Ierarh Dionisie (Zachintos) ºi Sfântul Ierarh Gherasim (Kefalonia). Ei Lui, Celui care te-a arãtat minunat; Slavã
sunt prãznuiþi în luna august, astfel: Sfântul Spiridon în 11 august, când se Lui, Celui care ne-a dãruit nouã neobosit
prãznuieºte minunea prin care a salvat oraºul Corfu de invazia turcilor, Sfântul apãrãtor!"
Gherasim este serbat în 16 august, iar Sfântul Dionisie este cinstit în data de 24 Condacul (glasul III)
august ºi el este primul despre care vom vorbi. În aceastã zi Zachintosul îi cheamã pe
toþi credincioºii împreunã, îndem-
Viaþa nându-i sã închine cântece ºi imne
Sfântul Dionisie s-a nãscut în de mulþumire cãtre marele ºi grab-
anul 1547, în insula Zachintos nic ajutãtorul nostru întru nevoi ºi
din Marea Ionicã. S-a nãscut în- necazuri, care degrabã îi salveazã
tr-o familie nobilã ºi a fost edu- pe cei care se aflã în primejdii. ªi
cat de cãlugãri, reuºind sã înve- sã-l cinsteascã, strigând: O,
þe limbile greacã, italianã ºi lati- Dionisie, lauda credinþei, bucurã-te!
nã. A excelat în teologie ºi a pri-
mit hirotonia ca preot, cu numele sã iertãm cele mai grave greºeli pe care
Daniel, în anul 1570. Mai târziu, le-ar face cineva împotriva noastrã.
a devenit ieromonah în Mitropo-
lia din Zachintos ºi Strofades. În Sfânt fãcãtor de minuni
1577 a fost ales episcop în insula Sfântul revarsã binecuvântãri
Eghina. Dupã un an de vieþuire tuturor credincioºilor care îl cheamã
pe insulã, s-a întors în Zachintos, în ajutor. De asemenea, înfãptuieºte
unde a fost numit episcop. În minuni nenumãrate. Cea mai recen-
1622 s-a retras, iar în 17 decem- tã minune s-a petrecut în timpul eve-
brie a adormit întru Domnul ºi a nimentului din 11 septembrie 2001,
fost înmormântat. Trupul lui a când Biserica Ortodoxã Greacã
fost descoperit intact ºi emanând "Sfântul Gheorghe", situatã chiar
bun miros de flori ºi de tãmâie. lângã World Trade Center, în New
De aceea, el este cinstit ºi a fost York, a fost distrusã. Doar douã
proclamat sfânt de cãtre Patriar- lucruri au fost descoperite intacte: o
hia de Constantinopol. Este sãr- cruce ºi o icoanã din hârtie a
bãtorit în 17 decembrie, iar în 24 Sfântului Dionisie.
august Biserica serbeazã mutarea
sfintelor sale moaºte. Sfânt care umblã
Sfânt al iertãrii Moaºtele sfântului se aflã în bi-
serica ce îi poartã numele din oraºul
Sfântul Dionisie a rãmas Zachintos ºi, uneori, este imposibil
cunoscut mai ales ca model pen- ca racla sã fie deschisã. Se pare cã
tru noi de iertare a semenilor acest lucru se întâmplã atunci când
noºtri, din cauza unei întâmplãri sfântul iese afarã ºi înfãptuieºte
care ne aratã dragostea pe care minuni, asemenea Sfântului Spiri-
sfântul o avea pentru aproapele. În viaþa bat ºi nu l-a predat nici celor care îl cãutau, don al Trimitundei. Dupã ce racla se poate
lui se relateazã cã un om a venit la chilia nici justiþiei. Dupã ce urmãritorii au plecat, deschide, pe picioarele lui se gãsesc alge
lui ºi l-a implorat sã îl ascundã de urmãri- sfântul i-a vorbit ucigaºului fratelui sãu marine, iar hainele lui sunt uzate. Papucii
torii lui. Sfântul l-a întrebat de ce este despre gravitatea pãcatului ºi despre lui trebuie sã fie înlocuiþi încontinuu, de-
urmãrit ºi a aflat cã acesta omorâse un iertarea pe care o poate primi prin po- oarece sunt purtaþi foarte des. Deseori, el
cãlugãr. Acel cãlugãr era chiar fratele cãinþã. Mai târziu, acesta s-a pocãit ºi a este vãzut umblând pe strãzi.
dupã trup al sfântului. Sfântul Dionisie a devenit monah la rândul lui. De aceea, Traducere din englezã ºi adaptare de
fost foarte îndurerat, dar l-a ascuns pe bãr- sfântul ne este nouã un model pentru cum Eufemia Toma
CMYK
 6 Eveniment
ceascã, pãrintele îm-
Zile de hram la Mãnãstirea Brâncoveanu pãrtãºind ascultãto-
rilor din experienþa
Adormirea Maicii Domnului, cea mai importantã dintre sãrbãtorile ortodoxe sa personalã în ceea ce priveºte rostirea
închinate Fecioarei Maria, fapt marcat ºi de postul de douã sãptãmâni care pre- rugãciunii de toatã vremea, cu care se
cede acest Praznic, este sãrbãtoarea la care în fiecare an mii de credincioºi se mântuiesc cãlugãrii, dar care este reco-
adunã la poalele Munþilor Fãgãraº, la mãnãstirea ziditã de Sfântul Martir mandatã oricui doreºte sã ducã o viaþã
Constantin Vodã Brâncoveanu, spre a aduce Maicii Domnului cuvenita cinstire curatã ºi plãcutã lui Dumnezeu: "Doamne,
ºi spre a se bucura de slujbele ºi rugãciunile sãvârºite cu acest prilej. Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
În anul acesta sãrbãtoarea Adormirii miluieºte-mã pe mine, pãcãtosul!" Astfel,
Maicii Domnului a cãzut într-o zi de sâm- pãrintele Teofil i-a îndemnat pe toþi cei
bãtã, sãrbãtorirea acestui mare Praznic prezenþi sã rosteascã aceastã rugãciune
începând de vineri seara, cu sãvârºirea fãrã teamã, cât mai des ºi cât mai intens.
Vecerniei cu Litie, urmatã de slujba La sfârºitul Sfintei Liturghii, Înalt-
Utreniei cu Prohodul Maicii Domnului. În preasfinþitul Laurenþiu a rostit un cuvânt
cadrul slujbei credincioºii adunaþi la de învãþãturã, vorbind despre bucuria ºi
mãnãstire au putut participa la procesiunea folosul pe care îl avem noi, credincioºii,
de înconjurare a bisericii cu Epitaful care o cei care o cinstim pe Fecioara Maria ca
înfãþiºeazã pe Maica Domnului aºezatã în Maicã a lui Dumnezeu. Sfânta Liturghie a
sicriu, aºa cum se întâmplã în Vinerea fost urmatã de Taina Sfântului Maslu.
Mare, la Prohodul Domnului. soborul preoþilor ºi al ierarhilor, împreunã Dar sãrbãtoarea de la Sâmbãta de Sus
A doua zi de dimineaþã, Înaltpreasfin- cu credincioºii, s-a îndreptat spre altarul de nu s-a încheiat odatã cu ziua de 15 august,
þitul Pãrinte Mitropolit Laurenþiu Streza, varã, unde s-a sãvârºit Sfânta Liturghie. pentru cã a doua zi, duminicã, au fost
alãturi de Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºea- Cântãrile Sfintei Liturghii au fost into- prãznuiþi ctitorii ºi ocrotitorii acestei
nul ºi înconjurat de un sobor de preoþi ºi nate într-un chip îngeresc de un grup de mãnãstiri: Sfântul Martir Constantin Vodã
diaconi, a sãvârºit Sfinþirea Apei celei mici tineri de la Seminarul Teologic din Huºi, Brâncoveanu, împreunã cu cei patru fii ai
la fântâna din incinta mãnãstirii, credin- judeþul Vaslui. Cuvântul de învãþãturã al sãi: Constantin, ªtefan, Radu ºi Matei ºi cu
cioºii primind binecuvântarea lui Dumne- pãrintelui Teofil din cadrul Sfintei Litur- sfetnicul Ianache, care în acest an au fost
zeu prin intermediul apei sfinþite. Apoi ghii a fost unul plin de putere duhovni- proclamaþi ocrotitori ai Þãrii Fãgãraºului.
Cu bucurie în suflet ºi sub ocrotirea
Hram ºi stareþ nou la Mãnãstirea Bucium milostivã a rugãciunilor Maicii Domnului,
am lãsat aceastã mãnãstire întorcându-ne
Mânãstirea Bucium a îmbrãcat pe 6 fiecare la ale noastre, cu dorinþa însã de a
august straie de sãrbãtoare, având hramul reveni cât mai curând, pentru a dobândi
Schimbarea la Faþã a Mântuitorului nostru din nou binecuvântarea lui Dumnezeu ºi a
Iisus Hristos. Rânduiala destinatã praz- Maicii Sale, care se revarsã peste acest loc
nicului împãrãtesc ºi hramului a început mirific de la poalele munþilor.
de cu searã, cu slujba de priveghere alcã-
tuitã din Vecernia cu Litie, Utrenia ºi con- Pr. Ovidiu Bostan
tinuând a doua zi cu Sfinþirea apei, Taina Din agenda evenimentelor
Sfântului Maslu ºi Sfânta Liturghie. Toate
rânduielile s-au desfãºurat sub coor- Hram la Dejani
donarea pãrintelui exarh Visarion Joantã, Dumnezeu, cu conºtiinþã ºi responsabili- Cu prilejul praznicului Schimbãrii la
care în luna aprilie, în urma evenimentelor tate duhovniceascã, ºi i-a urat bun venit. Faþã a Mântuitorului, Mãnãstirea Dejani
petrecute în acest aºezãmânt monahal, a Noul stareþ aºteaptã deocamdatã investitu- sãrbãtoreºte hramul bisericii mici, pre-
fost numit temporar stareþ în locul fostului ra de la ierarh, pânã atunci fiind preot slu- gãtitã acum pentru sfinþire. În ziua de 6
ieromonah Sava Lazea, caterisit ºi exclus jitor al mãnãstirii, împreunã cu pãrintele august Sf. Liturghie a fost sãvârºitã în bi-
din monahism. Ieronim, venit de la Mãnãstirea Brânco- serica mare, printre preoþii slujitori fiind ºi
În cuvântul rostit la sfârºitul Sfintei veanu - Sâmbãta de Sus. oaspeþi de seamã: Pãrintele Daniel Benga,
Liturghii, pãrintele Visarion a cerut iertare În soborul preoþilor slujitori au fost pre- conferenþiar la Facultatea de Teologie Or-
oamenilor pentru lucrurile negative care zenþi, pe lângã preoþii parohi din ªercãiþa, todoxã din Bucureºti, Pr. Protopop Ioan
s-au întâmplat aici, adãugând însã cã vred- Bucium, ªinca Nouã, Sebeº ºi Vlãdeni: Ciocan ºi Pr. Mihail Piticaº. Cuvântul de
nicia unei parohii sau a unei mãnãstiri nu pãrintele Hristofor Bucur - de la schitul învãþãturã din cadrul Sfintei Liturghii a
este condiþionatã de vrednicia slujitorului. din Poiana Braºov, care a þinut ºi cuvântul fost þinut de pãrintele Benga, originar din
De asemenea, a fost prezentat ºi viitorul de învãþãturã despre praznicul Schimbãrii satul Gura-Vãii.
stareþ al mãnãstirii. Este vorba despre la Faþã, pãrintele Matei Bilauca - stareþul La sfârºitul slujbei a fost înconjurat
ieromonahul Cleopa, venit de la Mãnãs- schitului care se ridicã la ªinca Nouã, ºi locaºul de cult ºi s-a rostit o rugãciune ºi
tirea Pângãraþi, pe care pãrintele Visarion pãrintele Emilian - de la schitul Colþul în biserica nouã, care urmeazã sã fie
l-a prezentat ca fiind un om cu fricã de Chiliilor. sfinþitã în octombrie.
Pr. Marius Corlean
 Trecut ºi prezent 7
Întâlnirea unei promoþii deosebite
La Mãnãstirea Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus a avut loc marþi, 18 august,
întâlnirea promoþiei 1970-1974 a Institutului Teologic din Sibiu (actuala
Facultate de Teologie Ortodoxã "Andrei ªaguna"). O promoþie de excepþie,
din care au fãcut parte ºi Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Romane ºi ÎPS Serafim, Mitropolitul Ortodox al Germaniei, Europei Centrale
ºi de Nord. Deoarece la vremea respectivã existau în România doar douã fa-
cultãþi de Teologie, în 1970 la Sibiu au început anul I 224 de studenþi. Pe Foto: Ziarul Lumina
parcurs, unii au renunþat de voie, alþii de nevoie, ºi am absolvit 197 de stu- camerã de trecere din cãminul
denþi. La întâlnirea de la Sâmbãta au fost prezenþi 100 dintre noi. Institutului ºi, pentru cã preocupã-
ÎNTÂLNIRE ÎN LITURGHIE. Începând cu Pãrintele profesor Mircea rile dânºilor erau mai ales rugã-
ora 9, preoþi ºi preotese au participat la Sf. Li- Pãcurariu, fost îndrumãtor de an, ciunea ºi studiul, respectiva ca-
turghie sãvârºitã în Biserica "Sfinþii Martiri a þinut cursul festiv intitulat: merã purta, între noi, colegii, nu-
Brâncoveni" de ÎPS Serafim, PS Macarie - "Sfinþii Martiri Brâncoveni, 295 mele de ,,Marea Lavrã" - aluzie la
Episcopul Ortodox Român al Europei de de ani de la pãtimirea lor". Lecþia una din mãnãstirile de la Mun-
Nord ºi de PS Andrei Fãgãrãºeanul - Epis- a fost o încântare, întrucât domnia tele Athos. Era foarte apreciat de
cop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, încon- sa a avut în expunere verva din- pãrinþii profesori ºi notele lui, fã-
juraþi de un sobor de preoþi din generaþia totdeauna, venind ºi cu amãnunte rã excepþie, au fost maxime. Du-
sãrbãtoritã. Au asistat PF Patriarh Daniel mai puþin cunoscute din viaþa sfinþilor. pã cum ne destãinuia unul dintre dascãlii
ºi, de asemenea, ÎPS Laurenþiu, Mitropo- Apoi, la strigarea catalogului de cãtre noºtri, la intrarea în Institut Dan Ciobotea
litul Ardealului, în calitate de gazdã. Pãrintele profesor C. Voicu, fiecare coleg avea cunoºtinþele teologice ale unui student
La sfârºit PF Daniel, împreunã cu ierar- a rãspuns "Prezent", ca odinioarã la cur- mediu de anul IV. κi însuºise totul ca auto-
hii prezenþi, au oficiat slujba Parastasului suri, ºi a arãtat pe scurt ce a realizat în mod didact în anii liceului, ºtiind încotro merge,
pentru cei 13 profesori ºi 38 de colegi tre- deosebit, de la ultima întâlnire. Am ascul- ce doreºte sã facã în viaþã, pregãtindu-se asi-
cuþi la Domnul. În cuvântul pe care l-a ros- tat cu interes destãinuirile colegului Iustin duu pentru întâlnirea cu Teologia. ,,Fieca-
tit, PF Patriarh Daniel a spus printre altele: Marchiº, stareþul Mãnãstirii Stavropoleos re persoanã umanã, a mai spus Preafericirea
"Suntem deosebit de iubiþi de Dumnezeu, din Bucureºti, ºi cuvântãrile celor doi co- Sa, este, ca formare, rezultatul unei înmãnun-
noi, cei care am fost chemaþi pentru a-I sluji, legi, Gheorghe Cârstea ºi Adrian Bãlescu, cheri de daruri primite de la pãrinþii dupã
deºi totdeauna erau alþii mai buni decât care locuiesc în SUA. Am urmãrit apoi, cu trup, de la pãrinþii duhovniceºti, profesori
noi. Dar pentru cã ne-a preferat pe noi, trebu- multã atenþie, istoria întâlnirii de acum 24 ºi alþi oameni care au contribuit la forma-
ie sã aducem mai multã recunoºtinþã, pen- de ani a pãrintelui coleg Iustinian Stoica rea noastrã. Deci ce avem noi propriu este
tru cã recunoºtinþa este liantul care leagã cu Muntele Athos ºi diferite aspecte ale numai modul în care am organizat, siste-
darurile între ele, face pe om sã creascã vieþii cãlugãreºti de la Schitul românesc matizat ºi am cultivat darurile primite."
duhovniceºte ºi creeazã comuniunea." Prodromul, unde vieþuieºte ºi de unde a La rândul sãu, ÎPS Serafim ºi-a expri-
ORA DE DIRIGENÞIE. Începând cu ora venit special sã-ºi întâlneascã colegii. mat în primul rând durerea provocatã de
11, în sala festivã a Academiei "Mitropolit DAN CIOBOTEA, COLEGUL DE ALTÃDA- moartea tragicã a Pãrintelui profesor
Antonie Plãmãdealã", s-a desfãºurat Ora TÃ. La strigarea numelui: Ciobotea Dan Ilie, Constantin Mihoc din Germania, preot
de dirigenþie. La masa oficialã au luat loc Preafericitul nostru Patriarh a rãspuns "Pre- paroh în eparhia dânsului, trecut la
ierarhii mai sus amintiþi, împreunã cu doi zent" ºi apoi ne-a încântat pe toþi cu aminti- Domnul de curând. A vorbit apoi despre
dintre profesorii de altãdatã: Pr. Prof. rile sale din anii studenþiei. "Mulþumim lui viaþa în studenþie, despre participarea zil-
Acad. Dr. Mircea Pãcurariu ºi Pr. Prof. Pr. Dumnezeu cã ne-a permis sã gãsim timp, nicã la Sfânta Liturghie, despre pelerina-
Constantin Voicu. În salã, cu emoþie în deoarece, în funcþia aceasta de slujire a Bi- jele pe care le fãceam împreunã. "Am fost
suflete, ne aflam noi, preoþii promoþiei sericii, foarte puþin timp existã pentru pro- o generaþie cu adevãrat binecuvântatã de
1974, iar la balcon, nu cu mai puþinã gramãri libere", a mai spus Preafericirea Dumnezeu, mai ales prin prezenþa
bucurie, doamnele preotese. Sa. În aceste momente, multora dintre noi, Preafericirii Sale, Pãrintele Patriarh, care
Cuvântul de deschidere a fost rostit de colegii, ne-a apãrut în faþa ochilor minþii ne-a depãºit pe toþi."
ÎPS Laurenþiu, care a spus printre altele: colegul de altãdatã. Era mai altfel, mai ales O ZI BINECUVÂNTATÃ. Pe nesimþite, au
"Doresc sã vã întâmpin din partea Fa- prin preocupãri. Mereu la studiu, mereu cu trecut patru ore, timp în care fiecare coleg
cultãþii de Teologie din Sibiu, pentru cã revistele teologice sau volumele Filocaliei ºi-a deschis inima ºi a rostit cuvinte de su-
am ºi misiunea de Decan, ºi sã vã mul- în faþã, nu renunþa la citit decât pentru o flet spre bucuria celor prezenþi. Ziua de marþi
þumesc pentru osteneala de a veni din di- plimbare prin curtea Institutului, însoþind s-a încheiat cu o agapã servitã la trapeza
feritele colþuri ale þãrii, ca sã va întâlniþi un profesor, sau pentru participarea la sfin- Academiei, unde au continuat destãinuiri-
aici. Doresc sã mulþumesc PF Patriarh tele slujbe din capelã, având deosebitã le între colegi. A doua zi ne-am despãrþit,
Daniel pentru dragostea dânsului faþã de dragoste pentru Sfânta Liturghie. urându-ne unii altora cele mai frumoase
Mitropolia Ardealului ºi faþã de dumnea- "MAREA LAVRÃ" DE LA SIBIU. A îm- împliniri ºi promiþându-ne sã fim prezenþi
voastrã, foºtii colegi, cãrora v-a fãcut pãrþit ani de zile cu Romul Joantã, actualul peste cinci ani, la o nouã întâlnire.
onoarea sã vinã sã vã întâlneascã." mitropolit al Germaniei, ºi cu alþi colegi o Pr. Marcel Dobrea
 8 Jurnal de pelerin
Cu dragoste, pelerini la Sfântul Spiridon toravut
de oi, s-a cãsãtorit, a
o fiicã pe nume
Irina, dar a rãmas de
Aflatã în centrul vechi al oraºului Corfu - Grecia, impunãtoarea bisericã ce timpuriu vãduv. A îmbrãcat apoi schima
adãposteºte moaºtele Sfântului Ierarh Spiridon, fãcãtorul de minuni, te cheamã, cu monahalã, devenind peste câtva timp epis-
dragoste, sã-i treci pragul. E o bisericã primitoare ºi rãcoroasã, o oazã de liniºte ºi cop al Trimitundei. În timpul împãratului
bucurie în mijlocul lumii tumultoase. Cu paºi timizi, ne îndreptãm spre încãperea Maximian (295), Sfântul Spiridon a fost
micuþã din dreapta altarului, unde sfântul îºi aºteaptã pelerinii cu braþele deschise. arestat ºi exilat.
"Sfântul cãlãtor" În anul 325, el a participat la Primul
Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a
Sentimentele ºi emoþiile pe care le încear- reuºit sã converteascã un mare filozof al
cã un biet pelerin la atingerea frumoasei vremii de la arianism la Ortodoxie, prin
racle argintate ce îl adãposteºte pe Sf. Spiri- sãvârºirea unei extraordinare minuni: pen-
don nu pot fi descrise în cuvinte. Sunt mo- tru a explica unitatea ºi diversitatea Sfintei
mente unice de bucurie nespusã, momen- Treimi, sfântul a luat în mânã o cãrãmidã,
te când gãsim rãspunsuri la problemele ce arãtând cã este formatã din trei elemente
ne preocupã ºi mai ales momente în care esenþiale (foc, pãmânt ºi apã). Acestea,
ne dorim sã fim mai buni, mai iertãtori, pen- deºi distincte, formeazã un tot unitar:
tru a ne învrednici de Împãrãþia lui Hristos. cãrãmida. Astfel se poate explica ºi
ªtiam cã Sfântul Spiridon, izvor de învãþãtura Sfintei Treimi, pãstrând, evi-
mir ºi flori veºnice, se afla chiar în faþa dent, proporþiile: trei Persoane distincte,
noastrã, în racla sa frumos împodobitã, ºi Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt formeazã o sin-
cã ne asculta rugãciunile. Când îndrãz- gurã Fiinþã, un singur Dumnezeu. În timp
neºti, cu fricã ºi cutremur, sã ridici capul ce explica toate acestea, s-a petrecut mi-
spre icoana sa fãcãtoare de minuni din nunea: acea cãrãmidã din mâna sfântului
spatele raclei, îþi dai seama cã sfântul te au o extraordinarã dragoste ºi râvnã faþã de s-a transformat pe loc în pãmânt, din care
priveºte, cu ochii triºti ºi larg deschiºi. sfântul lor ocrotitor: îi cer ajutorul în orice a ieºit foc ºi apã. Minunea a confirmat prin
Minunile sãvârºite de el, ºtiute ºi neºtiu- împrejurare ºi îl cinstesc cu mare evlavie, a- urmare ceea ce a spus sfântul, uimind pe
te, sunt nenumãrate; drept mãrturii stau vând numeroase praznice dedicate minuni- toþi cei care erau de faþã.
zeci de tãbliþe de mulþumire din partea ce- lor sale. Chiar ºi ocupanþii veneþieni ai insu- O altã minune a Sf. Spiridon, în vre-
lor vindecaþi, care împodobesc aceastã lei Corfu au avut un respect deosebit pentru mea când era episcop al Trimitundei, o
icoanã. Sunt credincioºii care s-au rugat Sf. Spiridon, el fãcând minuni care au sal- regãsim în Pateric. Fiind un om foarte sme-
sfântului ºi au simþit puterea sa tãmã- vat insula de ciumã (secolele XVI-XVII). rit, sfântul a continuat sã pascã oile ºi du-
duitoare: bolnavi de cancer, inimã, arteri- Procesiunile Sfântului pã ce a fost numit episcop. Într-o noapte,
te, femei care nu puteau zãmisli prunci cu Spiridon tâlharii au venit pe furiº la stânã, dar Dum-
niciun ajutor al medicinii... ºi lista ar putea nezeu, Cel ce pãzeºte pe pãstor, pãzea ºi
Întrucât Sfântul Spiro sau Spiros (cum
continua, ºtiutã doar de bunul Dumnezeu. oile. Astfel, din senin, tâlharii s-au trezit
îl numesc grecii) a salvat insula de mai mul-
Spre deosebire de alte moaºte, Sfântul legaþi de o putere nevãzutã. Când s-au
te ori de diferite ameninþãri, în fiecare an au
Spiridon este "întreg" ºi stã ºi azi aºezat pe revãrsat zorile, pãstorul - episcopul Spiri-
loc o seamã de procesiuni cu moaºtele sale,
tron, în raclã, încã din veacul al IV-lea. Însã pe strãzile oraºului Corfu, pentru comemo- don - a venit la stânã ºi, gãsindu-i cu mâi-
faptul cel mai impresionant este cã sfintele rarea acelor zile. Prima procesiune are loc nile legate, a cunoscut ce minune s-a fãcut.
moaºte dispar uneori din raclã, mergând la în Duminica Floriilor, amintind de salvarea Rugându-se lui Dumnezeu, i-a dezlegat pe
cei care îi cer ajutorul cu credinþã. Existã insulei de o ciumã devastatoare în 1630. tâlhari. Le-a þinut apoi un cuvânt de în-
mai multe dovezi ºi mãrturii despre aceste cã- Cea de-a doua procesiune, împreunã cu scoa- vãþãturã, pentru a-i convinge sã îºi câºtige
lãtorii pe care le face sfântul: clericii ºi cre- terea Epitafului, are loc în Sâmbãta Mare traiul din muncã cinstitã, iar nu din furt,
dincioºii au observat adesea cã, pentru pe- ºi aminteºte de o mare foamete, care a înce- dãruindu-le la sfârºit un berbec, pentru
rioade scurte de timp, trupul sfântului lipseº- tat prin mijlocirea sfântului. La sfârºitul osteneala privegherii din timpul nopþii.
te din raclã, iar atunci când revine, este cald procesiunii, moaºtele rãmân afarã pentru a Minunile sale au fost multe, chiar din tim-
ºi prãfuit. De asemenea, papucii sfântului fi cinstite de credincioºi pânã în ziua a treia pul vieþii: salvarea insulei de secetã ºi foa-
sunt schimbaþi în fiecare an, deoarece se to- a Paºtilor. A treia procesiune are loc pe 11 mete, vindecarea împãratului Constanþie de
cesc, putându-se vedea pe ei urme de praf ºi august, amintind de anul 1716, când insula a o boalã gravã, readucerea la viaþã a unui co-
de iarbã. De aici ºi numele de "sfântul cãlãtor". fost cruþatã dupã un îndelungat asediu al pil ºi multe vindecãri. Sf. Spiridon a plecat
Ne-am luat rãmas bun cu greu de la turcilor. Ultima procesiune se desfãºoarã la Domnul tot în insula Cipru, în anul 348,
Sfântul Spiridon, ca de la un prieten drag, în prima duminicã din noiembrie, în fiind mutat dupã cãderea Constantinopo-
dar cu imaginea sa în suflet ºi cu certi- amintirea salvãrii insulei dupã o a doua lului (1453) în Serbia ºi ulterior în Corfu.
tudinea cã ne va veghea în fiecare clipã! epidemie de ciumã, petrecutã în 1673. Sfinte Ierarh Spiridon, ales fiu al Lu-
Patronul spiritual al insulei Cine a fost Sfântul Spiridon? minii ºi stea cãlãuzitoare pe drumul mân-
De la mic la mare, credincioºi sau mai Sfântul Spiridon s-a nãscut pe la anul tuirii, roagã-te lui Dumnezeu pentru noi!
puþin credincioºi, locuitorii insulei Corfu 270, în Askia, Cipru. În tinereþe a fost pãs- Diac. Claudiu ºi Roxana Pãun
CMYK

Pelerinaj în Þara Fãgãraºului
DRAGOSTEA PÃRINTEASCÃ. Nu conteneº-
te sã mã uimeascã smerenia ºi dragostea pe
care Dumnezeu o sãdeºte în inima pãrinþi-
lor faþã de copiii lor. Spun aceasta pentru
cã pelerinajul la mãnãstirile din Þara Fã-
gãraºului l-am fãcut în urma unui telefon
dat din maºinã tatãlui meu: "Ai nevoie de
ceva? Vrei sã trec pe la tine?" "Doar dacã
vrei sã mã vezi, pentru cã nu am nevoie
de nimic", rãspunse el. Spunându-i cã vreau
sã vãd mãnãstirea de la ªinca Veche, mã
îndeamnã: "Mai bine du-te ºi vezi ºi mã-
nãstirile de la Dejani ºi Berivoi, ºi ne vom
vedea altã datã". ªi lãsând la o parte dorul
de a-ºi vedea fiul, îmi dã îndrumãri pentru
drum. Mi-am continuat cãlãtoria prin mi-
nunata Þarã a Fãgãraºului, în care am
copilãrit ºi mi-am trãit tinereþea, dar de
care a trebuit sã fiu despãrþit pentru a-i
vedea adevãrata frumuseþe, frumuseþe care
odatã descoperitã creeazã dependenþã.
BERIVOI. Având tovarãºi de drum
Acatistul de mulþumire ºi povestirile
despre pãrintele Paisie Aghioritul relatate
de un bun prieten, am ajuns pe drumul
spre Mãnãstirea "Sfântul Andrei" de la
Berivoi. Tacit se pare cã ne luase de ghid
ºi o maºinã cu numãr de Bucureºti, ºi ne
gândeam cât de minunat îi uneºte pe
oameni drumul spre mãnãstire. Au început
sã aparã rãzleþ mici cãsuþe de vacanþã ºi,
spre dezamãgirea noastrã, maºina cu nu-
mãr de Bucureºti dezerteazã în favoarea
unei pensiuni. "ªtiþi ce a fãcut pãrintele
Paisie când turiºtii au început sã-l deranjeze
cu tumultul lor?" mã întreabã tovarãºul de
cãlãtorie. A pus un indicator: "Spre mãnãs-
tire" ºi în sens invers ,,Spre distracþie"!
Când vrei sã caracterizezi o mãnãstire
succint spui repede "e un colþ de rai". Atâtea
colþuri de rai ºi totuºi nu reuºim sã între-
gim Raiul cel adevãrat, pentru cã ome-
nirea se pare cã preferã sã îndoaie aceste
colþuri ca pe cele ale unei cãrþi, doar ca sã
însemneze lucrurile aºa-zis importante:
casa de vacanþã de lângã mãnãstirea…
Intrãm cu bucurie ºi descoperim cã ne
aflãm nu în mãnãstire, ci în pagini de aca-
tist: am auzit cum foºnesc codrii, cum cân-
tã vânturile ºi apele susurã tainic despre
Tine, Doamne. Intrãm în zvelta bisericã ºi
ne închinãm, apoi schimbãm câteva cu-
vinte cu sora de la pangar, care ne uimeºte
spunând cã obºtea mãnãstirii numãrã douã
suflete. Mã gândesc: oare nu cumva ºi noi,
preoþii de mir, avem o oarecare vinã în
Jurnal de pelerin
scãderea vocaþiei monaha-
le? Noi suntem pepiniera în
care ar trebui sã creascã mlãdiþele mo-
nahismului. Ne bucurãm sã mergem în me-
gapelerinaje cu autocare burduºite de oa-
meni, dar întorºi uitãm sã înmuiem inimi-
le mirenilor cu dorul de trãire monasticã.
DEJANI. Plecãm în grabã spre mãnãsti-
rea Dejani. Trecem prin nelipsitul sat de va-
canþã ºi ne punem pe urcat. Începem sã gus-
tãm cu adevãrat pelerinajul. Într-un loc,
vegetaþia a acoperit parapetul pe care era tre-
cut indicatorul spre mãnãstire ºi deviem pe
un drum forestier. Rugãciunea ne salveazã
ºi ne deschide calea spre întoarcere: pocã-
inþa. Sufletul semeþ nu merge în pelerinaj,
face doar excursii ºtiinþifice. Lãsãm maºi-
na ºi facem un mic urcuº. Hotãrât lucru,
asta-i mãnãstire în care sã fugi de lume.
Ajungem ºi exclamãm: aici este Rohia! ªi
nu greºim deloc dacã Mãnãstirea Dejani o
numim Rohia Þãrii Fãgãraºului. Înconju-
ratã de munþi semeþi ºi brazi - lumânãri pe
altarul luptei de veacuri a fãgãrãºenilor
pentru credinþã, nu poþi sã vezi Mãnãstirea
Dejani decât ca pe o nãscãtoare de sihaºtri,
de noi fãclii care sã lumineze sufletele
amorþite în pâcla plãcerilor. Parcã-i vezi pe
pustnici coborând din munþi duminica la
Liturghie ºi un nou Cuvios Zosima care sã
le scrie viaþa ascunsã oamenilor.
Intrãm în biserica mare ºi ne închinãm.
Suntem îndemnaþi sã intrãm ºi în biserica
cea micã. Rãmânem þintuiþi la uºã de frumu-
seþea picturii proaspete care parcã te înglo-
beazã, te face sã pluteºti, sã cãlãtoreºti alã-
turi de sfinþii veºnic prezenþi la sfintele sluj-
be. Minunatã picturã. Mirosul de lac proas-
pãt ne trezeºte din reverie - biserica se pre-
gãteºte de sfinþire (în luna octombrie 2009,
ne lãmureºte un pãrinte). Totul este nou,
strãnile nici nu sunt încã fixate, catapeteas-
ma-ºi aºteaptã icoanele, sfânta masã monu-
mentalã - dornicã sã odihneascã moaºte de
martir ºi sã suporte ,,greutatea" Duhului ca
o esenþã de trandafir atât de suavã ºi de gin-
9
gaºã. Adevãrat Bisericã-Mirea-
sã care-ºi aºteaptã nunta cu Mire-
le Nestricãcios, cum zice acatistul.
BUCIUM. Plecãm spre mãnãs-
tirea Bucium, având în inimã
frumuseþea descoperitã ºi gân-
dindu-ne cã mergem sã vizitãm
mãnãstirea unde au fost arºi în
bisericã mulþimea de cãlugãri
fugari în faþa prigoanei lui
Buccow. Interlocutorul meu
spune: "Greu trebuie sã mai
fie sã poþi fi stareþ peste
sfinþi, pentru cã toþi martirii
sunt acolo, în mãnãstire,
participã la slujbe, sunt
obºtea nevãzutã alãturi de cea vãzutã."
Este vreme de vecernie. Odatã intraþi în
bisericã pãºim în altã lume, cea cereascã. Ci-
tirea la stanã cu o voce adevãrat pãrinteascã
ºi blândeþea îngereascã surprinsã în privirile
sfinþilor din frescã te transpun. Simþi forþa,
vitalitatea bãrbãteascã a cãlugãrilor, în asta
stã diferenþa faþã de mãnãstirile atât de îngri-
jite, înflorate ºi cochete ale maicilor, care
te cuceresc pe loc. Trãirea aceasta atât de fru-
moasã, dar care este parcã atât de durã, te lo-
veºte în piept ca un bolovan lãsându-te fãrã
aer, ca mai apoi sã auzi: Hei, mântuirea e
luptã durã, bãrbãteascã, nu amorþire!
ªINCA VECHE. Fugim repede cãtre ªinca
Veche, ne închinãm în bisericuþele din stân-
cã ºi rememorez fragmente din povestirile
pe care le auzeam când eram micuþ. Atunci
parcã se intra târ⺠pe burtã, sau prin turla ma-
re. Mãnãstirea te farmecã prin ineditul ºi pito-
rescul ei. În bisericã maicile citesc la stranã.
Intrãm ºi primul pas ne þintuieºte pe loc - zgo-
motul fãcut de pantof pe duºumea le face
sã tresarã ca niºte cãprioare speriate de un
vânãtor sângeros. Cititoarea se opreºte pen-
tru câteva fracþiuni de secundã ºi reia firul în-
trerupt. Am rãmas nemiºcaþi, neîndrãznind
nici mãcar sã respirãm, regretând faptul cã
am dat buzna în tihna ºi liniºtea lor, uitând
de evlavia pe care trebuie sã o avem.
HRANÃ PENTRU SUFLET. Alergând pe ºo-
seaua spre Braºov descoperim cã nu am mân-
cat în aceastã zi de vineri ºi totuºi foamea
nu a fost duºmanul nostru. Nu numai cu
pâine se va hrãni omul… Ajungem acasã la
2.30 dimineaþa ºi vreau sã-mi capãt repede
somnul, dar nu reuºesc. Prea multe vãzute
ºi trãite pentru a te despãrþi atât de repede
de ele. Odihna o capãt abia sâmbãtã
dimineaþa în Liturghie, unde aflu ºi dul-
ceaþa aºezãrii tuturor trãirilor.
Pr. Nicolae Bãrãgan -
Grãdiºtea, jud. Brãila
CMYK
 10 Dialoguri

„Pentru cei mai mulþi, a fi la bisericã în

Interviu cu pãrintele Constantin Popescu, parohul comunitãþii românilor
Petrecând o lunã de zile pentru studii în Marea Britanie, la Mirfield, m-am
bucurat sã pot sluji în comunitatea ortodoxã românã de acolo, condusã cu multã
dãruire ºi perseverenþã de preotul Constantin Popescu. Pãrintele Constantin, dupã
absolvirea studiilor Politehnicii în 1996, a urmat Teologia, fiind licenþiat în anul
2000. A emigrat apoi în Anglia în 2002, lucrând în domeniul tehnic în care s-a
specializat iniþial. Aºa a ajuns sã facã parte din Consiliul Parohial al comunitãþii
ortodoxe româneºti conduse pe atunci de vrednicul ieromonah Macarie Drãgoi.
La ardoarea slujirii împreunã, pãrintele Constantin a adãu-
gat ºi amabilitatea de a ne oferi în exclusivitate un interviu. Biserica în care este gãzduitã
comunitatea românilor
Pãrinte Constantin, când a luat a Angliei? ortodocºi din Mirfield
fiinþã parohia ortodoxã din Mirfield, în În diaspora,
adevãratului rost
ce împrejurãri? rolul Bisericii este multiplu; de aceea de
a ceea ce ignora-
Parohia Sf. Macarie cel Mare din Mir- aici vin ºi multe provocãri. Dincolo de
se atât de mult a-
field a fost înfiinþatã în vara anului 2004, lucrarea sfinþitoare a Tainelor prin care
casã: bisericuþa din
odatã cu venirea la studii doctorale a pãrin- Biserica, prin slujitorii ei, este prezentã în
cartier ºi preotul ei,
telui ieromonah Macarie Drãgoi, actualmen- viaþa credincioºilor ei din leagãn ºi pânã la
mãnãstirea de la
te episcop al recent înfiinþatei Episcopii a mormânt, Bisericii îi revine ºi sarcina de a
marginea oraºu-
Europei de Nord. Canonic, parohia þine de Mi- fi centrul comunitãþii. Lucrul acesta devine
lui, închi-
tropolia Ortodoxã Românã a Europei Occi- benefic - spiritual vorbind - numai atunci Preasfinþitul Macarie,
narea la i-
dentale ºi Meridionale cu sediul la Paris, când ideea de comunitate nu este confun- primul paroh, la hram 2009
coane, cãr-
având ca ºi chiriarh pe ÎPS Mitropolit Iosif, datã cu aceea a unui "club" de duminicã, ci
þile cu conþinut duhovnicesc, clopotul ºi toa-
care, în luna decembrie a anului 2004, a ºi când comunitatea este perceputã ca o fa-
ca auzite în zi de duminicã sau sãrbãtoare,
fãcut prima sa vizitã la Mirfield. Dupã în- milie mai mare, grupatã în jurul rugãciunii
spovedania din posturi... toate laolaltã.
cheierea studiilor la Mirfield, pãrintele în comun din Bisericã ºi angajatã într-o
Pentru cei mai mulþi, a fi la bisericã în
ieromonah Macarie s-a întors în România. viaþã creºtinã cât se poate de serioasã.
Este cumva paradoxal sã trãieºti în contextul diasporei presupune un efort: e-
Dumneavoastrã, pãrinte, de când
slujiþi în aceastã parohie? secolul XXI în Europa Occidentalã, ºi sã fortul de a o cãuta, de a o gãsi, efortul de a
se integra în comunitate, efortul de a bate
De patru ani. În vara anului 2004 m-am trãieºti creºtinismul în formula lui - îndrãz-
amar de drum, poate sute de kilometri, pen-
întâlnit cu ÎPS Mitropolit Iosif la Craio- nesc sã zic - primarã. ªtim cã marea
tru a o cerceta cât mai des pentru propriul
va, ºi acolo am discutat despre viitorul majoritate a parohiilor din diaspora au
lui folos sufletesc. Dar ºi bucuria adevãra-
parohiei de la Mirfield. Oarecum confuz, statut de chiriaº: nu au propriul locaº de
rugãciune, totul se echipeazã ºi se deze- tului cãutãtor este pe mãsura lucrului cãu-
neºtiind ce decizie sã iau, dacã sã mã
tat, lucru valabil oriunde în lumea aceasta!
înham la o astfel de responsabilitate sau chipeazã. Sfinþia voastrã aþi participat în
Alte provocãri vin de la cuplurile
nu, am lãsat totul în seama lui Dumnezeu. câteva rânduri la astfel de exerciþii! Mai
mixte: este greu sã faci pastoraþie acolo
Însã în anul urmãtor (2005), lucrurile mult, câteodatã sunt restricþii de ordin
unde doar unul dintre soþi este ortodox. Ca
aveau sã se lãmureascã. Aflat acasã la Cra- tehnic: alarme de foc montate în plafonul
camerelor care se închiriazã ºi care por- sã nu mai vorbim de pastoraþia cuplurilor
iova pentru Sfintele Paºti, la recomandarea unde unul dintre soþi nici mãcar nu este
ÎPS Mitropolit Iosif am fost hirotonit dia- nesc atunci când preotul cãdeºte. Sau con- creºtin, ci este musulman sau hindus!
con în Sâmbãta Mare ºi, 14 ore mai târziu, strângeri ale timpului: totul trebuie sã fie
în noaptea de Înviere, preot, de cãtre ÎPS strâns, împachetat, la o anume orã stabi-
Mitropolit Teofan al Olteniei, actualmente litã. Sau sã slujeºti acatiste, paraclise ºi alte
"Aici familia unui creºtin
Mitropolitul Moldovei. Am fost transferat slujbe la caselor oamenilor, când nu este ortodox are un program special.
în cadrul Mitropoliei de la Paris, având ca posibil sã ne întâlnim la bisericã. Ce îl face special?
loc de slujire ºi misiune comunitatea de la Indiferent de motivul care ne-a deter-
minat sã luãm crucea emigrãrii, sentimen- În primul rând distanþele."
Mirfield.
tul înstrãinãrii de pãmântul în care ne-am ªtim cã aveþi o familie frumoasã, cu
"Marea majoritate a parohiilor nãscut se poate naºte pânã ºi în cea mai douã fete. Cum trãieºte o familie orto-
împietritã inimã, putând genera în timp doxã în Anglia? Are un anume pro-
din diaspora au statut de sentimentul lipsei de identitate. gram special?
chiriaº: nu au propriul locaº de La acest moment de rãscruce pentru Familia îmi este alãturi ºi pot spune cã
rugãciune, totul se echipeazã ºi cel care se simte fãrã identitate, rolul Bi- nu numai preoteasa-i preoteasã, dar ºi fe-
sericii poate fi unul major. Slujbele þinute tele! Îmi amintesc cã, atunci când ÎPS
se dezechipeazã." în limba maternã ºi rugãciunea în comun Mitropolit Iosif a venit la Mirfield pentru
Care sunt provocãrile la care sunteþi cu cei de un neam îl poate conduce pe cel prima datã, mi-a spus cã este bine sã accept
supus ca preot slujitor în aceastã parte aflat într-o astfel de stare la descoperirea responsabilitatea slujirii preoþeºti, chiar

contextul diasporei presupune un efort“
ortodocºi din nordul Angliei
Sãrbãtorirea
hramului, 2009
dacã ar fi sã slujesc Liturghia numai pen-
tru familia mea. N-am priceput cuvântul
acela. Însã un an mai târziu, în a treia zi de
Crãciun, nu a mai venit nimeni la bisericã,
compatrioþii noºtri alegând sã plece acasã
de Anul Nou. Am slujit Sf. Liturghie sin-
guri: eu la Sf. Altar, preoteasa cu fiica cea
micã, de numai 8 luni, pe braþe, ajutându-mã
la stranã, iar fiica cea mare, de patru ani ºi ju-
mãtate, mã "ajuta" la altar ºi îmi ieºea cu lu-
mânarea! Abia atunci mi-am adus aminte
de ce-mi spusese ÎPS Mitropolit Iosif!
Ca sã vã rãspund la întrebare, da, aici
familia unui creºtin ortodox are un pro-
gram special. Ce îl face special? În primul
rând distanþele. Eu vin de la 160 km sud de
Mirfield ºi mã întâlnesc la orele 10 cu
familia celui care conduce strana, medic
de profesie, care ºi el vine tot de la 160
km, însã dinspre nord. La fel ca mine, vine
cu doi copii dupã el, ºi de multe ori se
întâmplã chiar sã fi fost de gardã în
noaptea precedentã!
Nu pot sã închei rãspunsul la aceastã
serie de întrebãri legate de viaþa de creºtin-
ortodox fãrã a vã împãrtãºi ºi din expe-
rienþa altor preoþi din diaspora. Este vorba
de un preot ortodox englez din Liverpool,
aflat sub omoforul arhiepiscopului rus
Mark, preot care numai ce s-a mutat cu
comunitatea pe care o slujeºte într-o bise-
ricã de cimitir, dupã 11 ani de slujit în...
propria casã!
Cum sunt priviþi/primiþi copiii în
misiunea parohiei sfinþiei voastre?
Dialoguri 11
Împreunã cu doamna preoteasã
Nume: Pr. Constantin Popescu
Data ºi locul naºterii: 2 iulie 1971, loc.
Copiii sunt cei în care ne Apele Vii, jud. Dolj
punem nãdejdea cã vor împli- Studii: Universitatea din Craiova: 1996 -
ni ceea ce nu am putut face noi! Facultatea de Electrotehnicã; 2000 -
Am început de anul trecut o Facultatea de Teologie Ortodoxã
serie de întâlniri catehetice, unde Familia: cãsãtorit cu doamna preoteasã
preoteasa mã ajutã cu pregãtirea Petria-Mãdãlina, au douã fete: Maria - 7 ani ºi
lor, fiind cadru didactic de spe- Elena - 4 ani.
cialitate. Parohia în care slujeºte: "Sfântul Maca-
rie cel Mare" din Mirfield, Marea Britanie.
"Societate britanicã este
mâini bune, adicã la comunitãþile ortodoxe
una extrem de secularizatã; în mai numeroase care îºi pot permite sã le
fiecare an, în jur de 30 de bi-
cumpere ºi sã le re-activeze pentru scopul
serici anglicane se închid." pentru care au fost construite.
Ce perspective sunt pentru vitaliza- Sunt câteva voci puternice aici, în
rea Ortodoxiei acolo? insulele britanice, prin care Ortodoxia este
Domnul ºtie! Primii emigranþi de cunoscutã, mai ales în spaþiile academice:
religie ortodoxã au fost grecii. Au urmat este vorba de Mitropolitul Kallistos Ware
ruºii ºi sârbii. Iar acum, românii. La aces- al Diocleei, episcop auxiliar în dioceza
te comunitãþi ortodoxe grupate mai mult greacã de aici, precum ºi pãrintele profe-
pe criterii etnice se adaugã ºi un însemnat sor Andrew Louth de la Universitatea din
numãr de parohii de limba englezã, ma- Durham. Ambele nume nu mai au nevoie
joritatea convertiþi împreunã cu preoþii lor de nicio recomandare. Sã nu uitãm cã în
la religia ortodoxã. Dinamica convertirilor Anglia se aflã ºi mãnãstirea de la Essex,
nu ne prezintã însã o cifrã care impre- unde a trãit pãrintele Sofronie, care a lãsat
sioneazã: sunt numai 15-17 parohii de o seamã de ucenici, printre ei pe pãrintele
acest fel, marea majoritate a lor aflate sub Rafail Noica, care acum trãieºte în
oblãduirea canonicã a jurisdicþiilor "is- România.
torice" din Marea Britanie: cea greacã, cea Nu ºtiu dacã v-am rãspuns la întrebare.
rusã si cea antiohianã, cea din urmã fiind ªtiu însã cã orice perspectivã descrisã prin
preferatã de cãtre convertiþi. prisma minþii noastre - evident judecând
Din nefericire, societatea britanicã este lucrurile pe care le vedem ºi timpul pe care
una extrem de secularizatã, iar conse- îl trãim - Domnul o poate întoarce, aceastã
cinþele se vãd la tot pasul: în fiecare an, în perspectivã, în ceva cu totul opus. Poate,
jur de 30 de biserici anglicane se închid, într-o zi, Domnul va rândui ca ºi aceastã
fiind ulterior convertite fie în apartamente parte de lume sã fie creºtinã aºa cum a fost
de locuit, fie în depozite, fie în magazine, înainte, cãci mulþi sfinþi au odrãslit pe
fie în sãli de conferinþã, baruri, cluburi de aceste meleaguri.
noapte ºi chiar în moschei sau temple hin- Vã mulþumesc din toatã inima, pãrinte,
duse. Altele - de preferat cele mai înalte - pentru dialogul sincer, deschis, construc-
sunt convertite în centre de cãþãrat pentru tiv, care ne obligã parcã mai mult pe noi,
alpiniºti. Iar atunci când nu se mai justificã cei de acasã, la o mai vie identificare în ºi
absolut deloc - chiar ºi ca simple clãdiri - cu Hristos. Dumnezeu sã vã ajute în tot
sunt dãrâmate. Se mai întâmplã ca aceste ceea ce faceþi, spre folosul mântuirii!
biserici "disponibilizate" sã ajungã ºi pe Interviu realizat de Pr. Cãtãlin Teulea
 12 Cu Dumnezeu în casã
Ornamente florale pentru bisericã 
Casa unei familii creº-
tine este strâns legatã de
Bisericã, pentru cã viaþa
ei se pliazã pe viaþa litur-
gicã. Ritmul nostru sãp-
tãmânal ºi anual se orien- 1.
teazã în funcþie de ziua
de Duminicã ºi zilele sãr-
bãtorilor, mai mari sau
mai mici. Pentru cã bise-
rica este astfel a doua
noastrã casã, este bine
dacã ne putem implica ºi
în întreþinerea ºi înfru-
museþarea Casei noastre 3.
comune, pe care i-am în-
chinat-o lui Dumnezeu.
În acest sens, de ma-
rile praznice (ºi nu numai)
putem sã ne arãtãm dra-
gostea faþã de Dumnezeu
sau sfinþii prãznuiþi prin
pregãtirea unui aranjament
floral. Este o activitate sim-
plã, în care îi puteþi implica
ºi pe copii, povestindu-le în acest timp
despre sfântul sau sãrbãtoarea pentru
care creaþi, cu dragoste, aranjamentul.
Iatã de ce aveþi nevoie:
un vas ornamental, sau mai multe, în
funcþie de ceea ce doriþi sã realizaþi. Este
bine sã fie dintr-un material mai greoi, 5.
sã nu se rãstoarne uºor.
burete floral
flori care sã aibã tulpina tare (le
puteþi alege ºi în funcþie de sãrbãtoare; de Rusalii de exemplu este
indicat sã fie ºi flori roºii, care sã simbolizeze
limbile ca de foc)
floarea miresei sau verdeaþã ornamentalã
Paºii de parcurs:
1. Se lasã buretele la înmuiat în apã, timp
de 2-3 ore, chiar mai mult, înþepându-se cu
un cuþit din loc în loc, ca sã se pãtrundã bine.
2. Când este bine înmuiat, se pregãtesc
vasele, florile ºi icoana sfântului (sfintei) pen-
2.
tru care pregãtim aranjamentul, pe care o pu-
nem pe masa de lucru (dacã o avem în
casã; dacã nu, icoana Maicii Domnu-
lui, pururea Mijlocitoarea pentru noi),
însoþind toate etapele pregãtirii cu rugã-
ciunea de a ne fi primitã dragostea. Ru-
gãciunea este foarte importantã, pentru
cã scopul nu este de a culege laude de la
4a. ceilalþi credincioºi sau de la pãrintele, ci
de a ne arãta preþuirea pentru Domnul ºi
sfinþii Sãi. În plus, prin rugãciune in-
vocãm prezenþa sfinþilor, care vor scoate din
nepriceperea noastrã lucruri minunate.
3. Se umple vasul cu burete (tãiat cu
4b. cuþitul, în funcþie de formã).
4. Se împlântã florile în burete, mai întâi
cele mari, apoi cele
mai mici (4a), iar la
sfârºit floarea miresei
sau verdeaþa, pentru a
astupa golurile ºi a
armoniza aranjamen-
tul (4b).
5. Se duce cu
grijã la bisericã ºi se
Aranjament pentru împodobeºte icoana
Maica Domnului praznicului, cu binecuvântarea
pãrintelui paroh. Model de aranjament
pentru Rusalii
Natalia Corlean

Dulceaþã de dovlecei cu sirop de viºine Mâncare de dovlecei

Ingrediente:
1 kg zahãr
douã farfurii cu vârf
de dovlecel tãiat cubuleþe
1 plic sare de lãmâie
 un pahar sirop de
viºine
Mod de preparare:
Dovlecelul se curãþã de coajã ºi
de seminþe, se taie cubuleþe, dar nu
foarte mici, deoarece mai scad în
timpul fierberii. Avem nevoie de o
cratiþã mai înaltã, în care aºezãm
jumãtate din cantitatea de zahãr,
peste care adãugãm dovlecelul,
sarea de lãmâie ºi apoi zahãrul
rãmas. Se acoperã cratiþa ºi se dã la
rece zece ore, pânã când se lasã
sucul din dovlecel.
Se fierbe la
foc iute pânã când
se leagã siropul (a-
proximativ 30-40
de minute). La fi-
nal se adaugã siro-
pul de viºine ºi se
mai dau câteva clocote.
Este foarte bunã, cu un gust
dulce-acriºor dat de sarea de
lãmâie ºi siropul de viºine. Se
poate folosi ºi pentru a orna
diferite deserturi, fiind foarte
aspectuoasã.
Reþetã oferitã de doamna
preoteasã Rodica Neagu,
din Hurez
Ingrediente:
3-4 dovlecei potriviþi
2 cepe medii
cimbru, busuioc
sare, piper
2 linguri sos de soia
2 cãþei usturoi
Mod de preparare: Dovleceii se curãþã de coajã
ºi de seminþe ºi se taie cubuleþe. Ceapa se taie mãrunt,
se pune într-o cratiþã cu ulei ºi foarte puþinã apã. Se
adaugã dovleceii, cimbru, busuioc, sare, piper ºi sosul
de soia. Se acoperã ºi se lasã în jur de 20 de minute pe
foc. Spre sfârºit se adaugã usturoiul pisat.
Este o mâncare foarte bunã, foarte rapid ºi uºor de
preparat, idealã pentru zilele de post din perioada
varã-toamnã.
Reþetã oferitã de doamna Teodolina Pasãre,
Chicago - SUA

CMYK

Sfântul Fanurie, mângâierea celor necãjiþi rãcit. Se spune cã mama
lui Fanurie nu era credin-
În Insula Rodos din Grecia, pe la anul 1500 s-au fãcut niºte
sãpãturi la zidurile unei fortãreþe. Atunci a fost descoperitã o
bisericã aflatã în ruinã, iar sub podeaua ei au fost gãsite mai
multe icoane. Dintre acestea, una singurã era
întreagã. În ea se vedea chipul unui ostaº
tânãr, care þinea în mâini o cruce ºi o
lumânare aprinsã, numit Fanurie.
Sfântul Fanurie a trãit în Insula
Rodos ºi a murit de foarte tânãr,
ca martir, pentru cã în vremea
aceea erau puþini creºtini ºi ade-
sea ei aveau de suferit pentru
credinþa în Hristos.
Sfântul Fanurie însã nu a
rãmas în amintirea oamenilor
pentru credinþa sa puternicã sau
pentru curajul sãu, ci mai ales
pentru dragostea pe care i-o
purta mamei sale. El s-a nãs-
cut într-o familie bogatã ºi
mai avea încã 12 fraþi mai
mici. Tatãl lor însã a murit ºi
în scurt timp familia a sã-
cioasã ºi a murit fãrã sã Îl primeascã pe Dumnezeu în suflet.
Sfântul Fanurie s-a retras în pustie ºi toatã viaþa s-a rugat pen-
tru iertarea pãcatelor mamei sale, ducând o viaþã asprã: mânca
foarte puþin ºi rar, priveghea în timpul nopþii ºi fãcea multã
milostenie. Era atât de bun, încât animalele în preajma lui
deveneau blânde ºi îl ascultau. De multe ori cobora în cetate ºi,
plin de bunãtate faþã de sãraci, orfani ºi vãduve, cu gândul la
mama ºi fraþii lui, sfântul se ruga mult pentru oameni. Aºa, cu
rugãciunea lui a dãruit vedere orbilor, i-a fãcut pe muþi sã vor-
beascã ºi pe surzi sã audã.
Toatã viaþa Sfântul Fanurie s-a rugat pentru mama sa.
Chiar ºi în ultimele sale clipe de viaþã, când era chinuit de
cãlãii care voiau sã îl omoare, el a spus: "Pentru aceste sufe-
rinþe, Doamne, ajutã-le tuturor celor care se vor ruga pentru
mântuirea mamei lui Fanurie!"
De aceea, de atunci existã tradiþia ca, atunci când cineva se
roagã Sfântului Fanurie, sã împartã sãracilor niºte turte numite
fanuropite, fãcute din fãinã, ulei ºi zahãr, pentru pomenirea
mamei lui. Cei care le împart se roagã pentru mama lui
Fanurie, iar sfântul le vine grabnic în ajutor. Ca ºi Sfântul
Mina, Sfântul Fanurie ajutã mai ales la descoperirea obiectelor
sau animalelor dispãrute.

Activitãþi practice: Rugãciunea copiilor pentru

1. Citiþi viaþa Sfântului Fanurie
sau rugaþi un adult sã v-o citeascã,
dacã sunteþi prea mici.
2. Rugaþi-o pe mama sã vã ajute
sã pregãtiþi turtele Sfântului Fanurie
(fanuropitele). Iatã ºi o reþetã.
Aveþi nevoie de: mãrunþite
1 canã de zahãr 1 linguriþã
1 canã de ulei scorþiºoarã
2 cãni suc de 1 linguriþã praf
portocale de copt
3/4 de canã stafide zahãr vanilat
3/4 de canã nuci 4 cãni fãinã
Zahãrul ºi uleiul se amestecã bine.
Praful de copt se dizolvã în sucul de
portocale ºi se toarnã în compoziþie. Se
adaugã ºi celelalte ingrediente, se toar-
nã compoziþia în tava unsã, dându-se la
cuptor pentru 45-50 min. (pânã când,
la proba cu scobitoarea, aceasta iese
curatã). Tãiaþi-le în pãtrate ºi împãrþi-
þi-le dupã ce au fost binecuvântate la
bisericã de
cãtre pãrintele paroh.
3. Ca ºi Sfântul Fa-
nurie, rugaþi-vã mereu pentru pãrinþii
voºtri. Iatã ºi o rugãciune pe care sã o
rostiþi în fiecare searã:
Rugãciunea copiilor pentru
pãrinþi (copii sub 10 ani)
Doamne, cât este de bine
Când e mama lângã mine!
Doamne, cât este de rãu
Când nu-l vãd pe tatãl meu!
Tata, mama, mã iubesc,
Pentru mine ostenesc.
Þine-i, Doamne Îndurate,
La mulþi ani cu sãnãtate.
Fã-le parte tot de bine,
Sã aibã grijã de mine.
ªi mereu, cu harul Tãu,
Izbãveºte-i de cel rãu. Amin.
pãrinþi (copii peste 10 ani)
Dumnezeule Preasfinte, Pãrinte, Tu
eºti Cel care din necuprinsa Ta dragoste
m-ai fãcut din nimic ºi tot Tu eºti Cel din-
tâi Care m-a vãzut. Din marea Ta înþelep-
ciune ai poruncit sã ne cinstim pãrinþii ºi
sã fim recunoscãtori pentru viaþa ce ne-ai
dat-o prin ei. De aceea Te rog sã-mi ajuþi
sã le fiu supus(ã), ascultãtor(oare), ºi sã nu
fac nimic care sã îi întristeze. Rãsplãteº-
te-le, Preabunule, cu darurile Tale, pentru
dragostea ºi grija neadormitã ce întot-
deauna o au pentru mine. Apãrã-i de toate
nenorocirile ºi întristãrile. Dã-le viaþã
lungã, fericitã, liniºtitã ºi cu bunã înþele-
gere. Fã-i pãrtaºi binecuvântãrii sfinþilor
Tãi. Înmulþeºte roadele ostenelilor lor.
Povãþuieºte paºii lor spre cãile mântuirii ºi
ale fericirii veºnice. Fã sã prisoseascã
peste ei binefacerile Tale ºi sã sporeascã
în toate cele bune, ca sã Te binecuvântãm
în toate zilele vieþii noastre ºi în Viaþa cea
fãrã de sfârºit. Amin.

CMYK
 14 Fii tânãr cu Hristos
Mireasma dulce a prieteniei
Prietenia e existat dintotdeauna. Omul are nevoie de ea ca de aer, pentru cã nu e
fãcut sã trãiascã singur. Ce este însã prietenia adevãratã? Mai existã ea astãzi, sau a
fost înghiþitã de indiferenþã ºi interes doar pentru propria persoanã? Sf. Ioan Gurã
de Aur ne descrie prietenia adevãratã, plinã de iubire. O recunoaºtem, o trãim?
Prietenia adevãratã,
un mare dar
Cu adevãrat, prietenul credincios
mângâiere este în viaþã. Ce n-ar fi în
stare sã facã un prieten adevãrat? Câtã
plãcere, câtã prisosinþã ºi cât temei nu
aduce el? Poþi descoperi atâtea co-
mori, dar nimic nu preþuieºte cât un
prieten adevãrat. Sã arãtãm mai întâi
bucuriile legate de prietenie.
Vederea unui prieten îmbracã
inima în sãrbãtoare ºi o înfloreºte; te
legi de el cu un lanþ care-þi umple sufletul
de o fericire nespusã; chiar numai aduce-
rea-aminte de el dã aripi gândului ºi-l înal-
þã. Vorbim despre prietenii buni, care sunt
devotaþi ºi jertfelnici. Vorbim despre aceia
care ard de prietenie. Dacã vreunul din voi
are un prieten din aceºtia, va recunoaºte cã
spun drept: ºi de l-ar vedea în fiecare zi ºi
tot nu s-ar sãtura, ºi-i doreºte ceea ce sieºi
îºi doreºte. ªtiu pe cineva care cerea sfin-
þilor sã se roage mai întâi pentru prietenul
sãu ºi dupã aceea ºi pentru sine. Atât de
mare dar este un prieten adevãrat, cã de
dragul lui, îþi sunt scumpe unele locuri ºi
unele vremuri.
Dupã cum un trup frumos sau o floare
aleasã rãspândesc o mireasmã în jurul lor,
tot astfel prietenii lasã ceva din farmecul
lor locurilor pe unde au trecut; aºa cã, ade-
sea, aflându-ne acolo fãrã ei, plângem ºi
suspinãm, aducându-ne aminte de vremea
petrecutã împreunã.
Nu putem arãta prin grai bucuria pe
care ne-o dãruieºte întâlnirea cu prietenii;
numai aceia o cunosc care au încercat-o.
Dacã un prieten ne porunceºte ceva, îi
mulþumim, dacã stã la cumpãnã, ne mâh-
nim. Nu e nimic din ce-i al nostru, care sã
nu fie ºi al lor. Chiar de dispreþuim
bunurile pãmânteºti - din pricina priete-
nilor noºtri nu am vrea sã pãrãsim lumea
aceasta; ei ne sunt mai dragi ca lumina
zilei. Vreau sã vã dau o pildã de prietenie.
Prietenii - desigur prietenii dupã Hristos
- trec cu vederea ºi pe pãrinþi ºi pe copii.
Sã nu-mi spui de cei de acum care, împre-
unã cu celelalte, au lepãdat ºi acest bun al
prieteniei adevãrate. Gândeºte-te la cei de
pe vremea apostolilor, nu zic la corifeii lor,
ci la credincioºii simpli. "Sufletul ºi inima
tuturor", zice Scriptura, "era una; ºi nici
unul nu zicea cã ceva din cele ce le avea
este al lui. ªi se împãrþea fiecãruia dupã
cum avea fiecare nevoie" (Fapte 4, 32-35).
Nu era atunci "al meu" ºi "al tãu". Aceasta
înseamnã prietenie: sã nu socoteascã cine-
va cele ale lui ca ale sale, ci ca ale aproa-
pelui, ºi cele ale sale sã-i fie strãine.
Mai fericit este a dãrui
decât a primi
Mare lucru este prietenia! Atât de
mare, încât nimeni nu ar putea sã o înveþe
de la altul, nici nu ar putea vreun cuvânt sã
o înfãþiºeze, în afara trãirii ei. Lipsa priete-
niei a produs ereziile, acest fapt îi face pe
pãgâni sã fie încã pãgâni. Prietenul nu vrea
sã porunceascã, nici sã conducã, ci are
bucurie mai degrabã dacã este condus ºi i
se porunceºte. El vrea mai degrabã sa
dãruiascã decât sã primeascã vreun dar.
Cãci el iubeºte pe prieten ºi nu se mai satu-
rã de dorirea lui. Aºa de mult îl iubeºte. Nu
se desfatã aºa de mult când i se face lui
bine, ca atunci când face el bine. Vrea mai
degrabã ca acela sã fie mai presus decât
sã-i fie datornic. Vrea mai degrabã ca el
sã-i fie datornic aceluia decât sã-l aibã ca
datornic. ªi vrea sã-i dãruiascã, dar nu
vrea sã parã cã dãruieºte, ci cã de fapt îi
este dator celuilalt.
Dacã vrei sã fii iubit mult,
iubeºte ºi tu mult!
Dragostea pe care trebuie sã o arãtãm
unii faþã de alþii trebuie sã depãºeascã
apropierea ce existã între prieteni. Se cade
sã fie atât de mare, cât este de mare dra-
gostea unui mãdular al corpului nostru faþã
de alt mãdular. În adevãr, un mãdular n-ar
putea sã zicã altuia, cãci ar fi de râs: Ce
legãturã ºi ce apropiere am eu cu tine? Tot
astfel nici un om n-ar putea sã zicã aºa
fratelui sãu. Chiar dacã nu þi-i rudã ºi nici
prieten, totuºi este om, are aceeaºi fire
ca ºi tine, are acelaºi Stãpân ºi s-a nãs-
cut pe acelaºi pãmânt. Cu privire la
bani, lãudãm pe cei care nu au nicio
datorie; cu privire la dragoste, însã, pe
aceia îi aplaudãm ºi-i admirãm, care
sunt necontenit datori. Sã fim convinºi
deci de aceste cuvinte ºi sã ne iubim
unii pe alþii.
Dacã cineva ar vrea sã se despartã
de tine, tu nu sfãrâma legãtura dragostei
ºi nici nu rosti acel cuvânt de gheaþã:
"Dacã mã iubeºte, îl iubesc ºi eu!" Este
la fel cu a zice: "Dacã nu mã iubeºte ochiul
cel drept, îl scot!" Dimpotrivã, când nu
vrea sã te iubeascã, atunci aratã-i mai mul-
tã dragoste, ca sã-l atragi spre tine. Cãci cu
adevãrat este mãdular al tãu. Când un
mãdular s-a rupt din trupul nostru din
vreo nenorocire oarecare, facem tot ce se
poate ºi îi arãtãm atunci mai mare grijã, ca
sã-l punem la locul lui iarãºi. Aºa trebuie
sã ne purtãm ºi cu cei care nu ne aratã
dragoste. Atunci este rãsplata noastrã mai
mare, când vom atrage, prin dragostea
noastrã, pe cel care nu vrea sa ne iubeascã.
Dacã Domnul ne porunceºte sã che-
mãm la cinã sau la ospãþ pe cei care nu pot
sã ne rãsplãteascã, spre a avea ºi mai mare
rãsplatã de la Dumnezeu, cu atât mai mult
trebuie sã facem aceasta când este vorba
de dragoste. Dacã iubeºti pe cel care te
iubeºte, þi-ai primit rãsplata; dar dacã
iubeºti pe cel care nu te iubeºte, îþi este
dator Dumnezeu în locul aceluia. Dar în
afara de aceasta: Când te iubeºte cineva nu
trebuie sã-þi dai multã silinþã sã-l iubeºti ºi
tu; când însã nu te iubeºte, ai nevoie de
ajutor. Sã nu faci deci pricinã de trândãvie
pricina dragostei! Nici nu spune: "Nu-mi
pasã de el dacã e bolnav!" Cãci este o
boalã rãcirea dragostei. Ci tu încãlzeºte
ceea ce s-a rãcit. Dacã vrei sã fii iubit mult,
iubeºte ºi tu mult! Când nu iubim puternic
pe cineva sã nu cerem nici de la acela,
chiar dacã ar fi mare, chiar dacã ar fi cele-
bru, sã ne iubeascã puternic; dar când
iubim pe cineva cu cãldurã si sinceritate,
chiar dacã cel iubit este mic ºi neînsemnat,
atunci dragostea aceluia faþã de noi ne
înconjoarã cu cea mai mare slavã.
Sfântul Ioan Gura de Aur
 Viaþa în Hristos 15
Nu sunt sigur cã al credinþei naºului
veºnicia s-a nãscut la
sat, dar de un lucru sunt
„Aºa e obiceiul“ înmulþitã de douã ori în
fin, al moºtenirii duhov-
sigur - sintagmele ,,aºa e obiceiul" ºi ,,aºa turã de secure: ,, pentru cã aºa niceºti lãsatã fiului sãu
trebuie fãcut!", spuse cu gravitatea care sã trebuie, aºa este obiceiul ºi aºa duhovnicesc, mãrturisi-
te facã sã renunþi la gândul de a mai pune veþi face!" ªi aºa am fãcut, dar rea lucrãrii de învãþãtor
alte întrebãri, au fãcut parte dintotdeauna m-am întrebat permanent de ce cãtre ucenicul lui se face
din apanajul culturii ,,de bisericã" al cre- tocmai de Sfântul Ilie se dau prin haina datã acum, de
dincioaselor de la sat care, în râvna lor, de haine ºi de ce tocmai finilor? Sf. Ilie, de pomanã finu-
multe ori nu mai cautã explicaþie ci înde- Anul acesta, în ajunul sãr- lui. Hristos îi înmâneazã
plinesc cu rigurozitate datorii creºtine ºi bãtorii recitesc viaþa sfântului, haina luminoasã creºti-
ritualuri religioase ale cãror manifestãri le ºi o ascult din nou în paremiile nului prin mãrturisirea
umplu de o aurã de mister. de la stranã. Glasul profetului naºului, chiar prin mâna
Dornic de a mã integra în comunitatea care îi spune lui Elisei "cere ce lui în acest obicei vechi,
mea ruralã cât mai repede ºi mai bine, sã-þi fac, înainte de a fi luat de iar Sfântul Ilie le reamin-
hotãrãsc sã învãþ obiceiurile locale prin la tine" rãsunã puternic ca teºte în fiecare an amân-
practicarea lor directã, aºa cã botez un tunetul. Rãspuns scurt ºi sim- durora: tu învaþã-l, iar tu învaþã!
copilaº ºi iau ca normã de relaþionare po- plu - Duhul care este în tine sã fie îndoit în Ceea ce trebuie sã le reamintim ze-
pularã o mãmãiþã care cu precizia unui mine. Ilie condiþioneazã îndeplinirea do- loaselor noastre credincioase este însã fap-
ceasornic îmi atrãgea atenþia: "de moºi daþi rinþei: dacã mã vei vedea când voi fi luat tul cã niciun obicei local nu trebuie sã se
pomanã finului…, de Crãciun naºii invitã de la tine, aºa va fi. Ce bucurie aproape transforme într-un reþetar de nezdruncinat,
finii acasã…, de…, de…" ºi culminãm cu copilãreascã rãsunã în glasul lui Elisei din care ele sã dea leacuri sufleteºti per-
sãrbãtoarea Sfântului Ilie, când ceasul meu când vede carul ºi caii de foc ai lui Israel! sonale, sau, ºi mai periculos, într-un con-
sunã din nou ºi spune: "de Sfântu' Ilie ªtia cã va primi ce a cerut. Urmãrind cu traargument al învãþãturilor preotului -
naºii dau de pomanã haine finilor". gândul cojocul lui Ilie care cãdea din cer, "Lasã, dragã, cã pãrintele nu este de aici,
Rãzvrãtit, întreb: "Da' de ce trebuie sã dau unealtã a înmulþirii credinþei ºi a primei nu ºtie obiceiul locului. Tu fã cum îþi spun
neapãrat finilor ºi nu altora, poate mai minuni sãvârºitã de Elisei, rãspunsul îmi eu!" Ascultarea de preot trebuie sã fie mai
sãraci?" Rãspunsul cade tranºant ca o lovi- vine în inimã: da, aºa trebuie sã fie. Semn presus de "aºa e obiceiul", pentru cã el ne
toate cele trupeºti, cunoaº- aduce Legea Testamentarã ºi Tradiþia Bi-
„Bucuraþi-vã, drepþilor, în Domnul!“ te din imaginea aceea slabã sericii ca sprijin pe cãrarea cea strâmtã a
(Ps. 32, 1) ºi de scurtã duratã întreaga mântuirii.
Cuvântul "bucurie", obiº- stare sufleteascã a drepþilor, care au ajuns Pr. Nicolae Bãrãgan
nuit în Scripturã, aratã sta- sã se bucure de Dumnezeu în chip egal ºi
rea veselã ºi bucuroasã a fãrã întrerupere. Poate, potrivit rânduielii Simplificaþi-vã viaþa
sufletului, care se vede în lui Dumnezeu, þi-a venit ºi þie vreodatã bu- Cu cât oamenii se îndepãrteazã mai
cei vrednici de bucurie. "Bu- curia aceea, ca printr-o micã gustare sã-þi mult de viaþa cea simplã, fireascã, ºi îna-
curaþi-vã, drepþilor, în Dom- aminteºti de bunãtãþile de care eºti lipsit; inteazã spre lux, cu atât creºte ºi neli-
nul", nu când vã merg bine treburile gos- pentru cel drept însã, bucuria cea dum- niºtea din ei. ªi cu cât se îndepãrteazã mai
podãriilor voastre, nici când sunteþi sãnã- nezeiascã ºi cereascã este continuã, pentru mult de Dumnezeu, este firesc sã nu afle
toºi cu trupul, nici când ogoarele voastre cã în cel drept locuieºte o datã pentru tot- nicãieri odihnã. De aceea umblã neliniº-
sunt pline de tot felul de roade, ci "bucu- deauna Duhul cel Sfânt. ªi cel dintâi "fruct tiþi chiar ºi împrejurul lumii - precum cu-
raþi-vã" pentru cã aveþi pe Domnul, o fru- al Duhului este dragostea, bucuria, pacea" reaua maºinii împrejurul roþii nebune.
museþe ca aceasta, o bunãtate ca aceasta, o (Gal. 5, 22). Educaþia exterioarã cu stres duce în fieca-
înþelepciune ca aceasta. Sã vã fie de ajuns Bucuraþi-vã, deci, drepþilor, în Domnul! re zi sute de oameni (chiar ºi copii mici)
bucuria aceasta, pe care o aveþi de la El! Domnul este oarecum loc încãpãtor pentru la psihanalize ºi la psihiatri ºi construieºte
De altfel, trebuie sã ne bucurãm de Dom- drepþi; ºi neapãrat cel ce este în El se bucu- mereu spitale de boli psihice ºi instruieºte
nul aºa cum ne bucurãm ºi ne veselim rã ºi se veseleºte. Dar ºi dreptul ajunge loc psihiatri, dintre care mulþi nici în Dumne-
când ni se fãgãduiesc lucrurile pe care le în care se aflã Domnul; Îl primeºte în el. zeu nu cred, nici existenþa sufletului nu o
dorim foarte mult. De aceea cuvintele psal- Pãcãtosul însã face loc diavolului, pentru primesc. Prin urmare, cum este cu putinþã
mului îndeamnã pe cei drepþi sã aibã un cã nu ascultã de Cel ce a spus: "Nu daþi loc ca aceºti oameni sã ajute suflete, când ei
sentiment de vrednicie cã au fost învredni- diavolului" (Efes. 4, 27) ºi nici de Eccle- înºiºi sunt plini de neliniºte? Cum este cu
ciþi sã fie robii unui Stãpân ca acesta ºi sã siast: "Dacã duhul celui ce are putere se va putinþã ca omul sã mângâie cu adevãrat,
se bucure de aceastã robie cu bucurie nes- ridica asupra ta, nu te clinti din locul tãu" dacã nu crede în Dumnezeu ºi în viaþa cea
pusã ºi cu sãltãri, sãltându-le oarecum ini- (10, 4). Fiind, deci, în Însuºi Domnul ºi pri- adevãratã, cea de dupã moarte, cea veº-
ma în entuziasmul dragostei de bine. Dacã vind, pe cât ne stã în putinþã, lucrurile cele nicã? Când omul prinde sensul cel mai
vreodatã a intrat în inima ta o idee neaºtep- minunate ale Lui, adunãm astfel, din con- adânc al vieþii celei adevãrate, i se înde-
tatã despre Dumnezeu, cãzând ca o luminã, templarea lor, veselie în inimile noastre. pãrteazã toatã neliniºtea ºi-i vine mângâ-
ºi dacã þi-a luminat sufletul, încât sã iubeºti Sf. Vasile cel Mare - Tâlcuire ierea dumnezeiascã, ºi astfel se vindecã.
pe Dumnezeu ºi sã dispreþuieºti lumea ºi duhovniceascã la Psalmi Cuviosul Paisie Aghioritul
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sf. Cuvioasã Parascheva“ din Hurez
Satul Hurez este aºezat pe cursul inferior al râului Berivoi,
la doar câþiva kilometri de Fãgãraº. Apropierea de oraº ºi de
combinatul chimic a fost beneficã pentru starea materialã a
locuitorilor, care se vede ºi în mãreþia Casei pe care aceºtia
i-au ridicat-o lui Dumnezeu. Despre aceasta ne vorbeºte
pãrintele Marius Cristian Neagu, paroh din anul 2005:
Pr. paroh
BISERICA. Biserica ortodoxã din Hurez Marius Neagu
a fost construitã între anii 1863-1868, în
timpul Mitropolitului Andrei ªaguna,
preot paroh fiind Ioan Cipu. A fost ridicatã
în stil gotic, în formã de navã, cu turla pe
pridvor. Altarul este în formã pentagonalã,
cu boltã la partea superioarã. Zidãria este
fãcutã din cãrãmizi cu var ºi nisip. În anul
1923 a fost cumpãrat clopotul cel mare,
din contribuþia credincioºilor hurezeni ple-
caþi în America, dar ºi a celor din sat.
În ziua de 3 noiembrie 1945 are loc
slujba de sfinþire a iconostasului, fãcut din
iniþiativa ºi pe cheltuiala domnului profe-
sor Procopie Benþea. Scheletul iconostasu- turã în tehnica "frescã", de cãtre
lui este din stejar sculptat, iar icoanele sunt pictorul Marian Croitoru. Aces-
pictate de cãtre pictorul Ioan Cãzilã. ta a restaurat ºi iconostasul, atât
Meºterii executãrii scheletului iconostasu- cadrul, cât ºi icoanele. Lucrarea
lui au fost credincioºii Ioan Sasu ºi Ioan a fost susþinutã financiar de cã-
Leancu, fii ai satului. tre credincioºii din sat, dar ºi de
Pictorul Ioan Cãzilã a pictat între 1945- cãtre cei plecaþi în strãinãtate:
1946 registrul superior al bisericii în tehni- SUA, Canada, Italia, Spania,
ca "tempera", pe strat de nisip ºi var, iar Germania, alãturi de alþi spon-
pictorul Iosif Vass a pictat partea inferioa- sori ºi oameni de bine.
rã în tehnica "ulei'. În 1957 au fost confec- În ziua de 7 noiembrie 1999
þionate un clopot nou ºi o toacã de metal, a avut loc slujba de binecuvântare a lu- Dumitru Purice, Aurel Benþea, Gheorghe
iar în 1958 s-a introdus gazul metan. Popa, Romul Poparad, Drãghici Alexe
crãrilor, iar în 3 octombrie 2004 sfinþirea
LUCRÃRI DE RESTAURARE, PICTURÃ bisericii, ambele sãvârºite de cãtre Prea- Gheorghe, Tudor Sicoe.
NOUà ºI SFINÞIRE. Între anii 1997-2005, în sfinþitul Visarion Rãºinãreanul. REVENIREA LA ORTODOXIE. La ori-
timpul pãstoririi preotului Tudor Sicoe, gini, credincioºii din sat au fost ortodocºi,
Între anii 2005-2009, cu sprijinul cre-
dar dupã Uniaþie o parte din ei au trecut la
s-au realizat mai multe lucrãri: zugrãvirea dincioºilor din sat, dar ºi a celor plecaþi la
exterioarã, dublarea geamurilor, constru- lucru în strãinãtate, a fost înlocuitã po- noua Bisericã Unitã. Între credincioºii
irea la intrare a unei copertine din stejar, deaua cu parchet natural de fag ºi rame de celor douã Biserici au existat dintotdeauna
acoperitã cu tablã, montarea staþiei de stejar, au fost executate în interiorul bi- relaþii frãþeºti ºi de ajutor reciproc, având
amplificare (costul pentru cumpãrarea ºi sericii 180 de strãni din stejar sculptat ºi în comun ºcoala confesionalã, pe care o
montarea ei fiind suportat de credincioºii strãnile cantorilor, au fost montate trei întreþineau ºi o susþineau material. Reve-
hurezeni plecaþi în Italia), repararea tetrapoade din stejar, frumos ornamentate. nirea la Biserica Ortodoxã a avut loc dupã
acoperiºului, înlocuirea instalaþiei electrice În anul 2008 a fost schimbat acoperiºul 1948. Cu toþii au sprijinit biserica "cea
mare", în toate lucrãrile. Odatã cu trecerea
ºi a mobilierului din Sfântul Altar, intro- bisericii cu þiglã metalicã ºi a fost înlocuit
ducerea încãlzirii centrale, executarea unui sistemul de scurgere cu jgheaburi ºi anilor clãdirea bisericii unite s-a degradat,
pod pentru tineri. Din cauza stãrii de scocuri metalice noi. ajungând ca din aceasta sã rãmânã azi doar
degradare avansatã a vechii picturi, între La Altarul acestei biserici au slujit ur-
turnul ºi zidurile ce o alcãtuiau.
anii 2001-2004 a fost realizatã o nouã pic- mãtorii preoþi: Ioan Cipu, Iosif Drugociu, Pr. paroh Marius Cristian Neagu
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Tehnoredactor: Natalia Corlean
Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bu-
Preºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan cium), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Redactor ºef: Natalia Corlean redacþiei sau pe e-mail la
Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº),
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion apostolatfagaras@yahoo.com
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) ISSN 2065 - 765X
CMYK