de CORNELIU ZELEA CODREANU Tipografia "C. S. m. c." Bucuresti, 1940 Legiunea este o organizatie ntemeiat pe ordine si disciplin.

Legiunea e cluzit de un nationalism curat, izvort din nemrginita dragoste de Neam si Tar. Legiunea vrea s trezeasc la lupt toate energiile creatoare ale Neamului. Legiunea apr altarele Bisericii pe care dusmanii vor s ni le drme. Legiunea ngenunche naintea crucilor vitejilor si mucenicilor Neamului. Legiunea st scut neclintit n jurul Tronului, din care voevozi si regi s'au jerfit pentru aprarea si nltarea Patriei. Legiunea vrea s cldeasc din suflete tari si brate vnjoase o Tar puternic, o Romnie nou. CUVNT INAINTE Dup doi ani de prigoan cumplit, "Crticica sefului de cuib" reapare sub semnul biruintei Cpitanului. Acest ndreptar de viat, organizare si doctrin legionar, cu pagini din care s-au nscut, au luptat si au murit attia legionari fanatizati, a fost prigonit si ars n rnd cu trupurile martirilor nostri. LEGIONARI, Pstrati aceast carte si nu v abateti de la ea. E gndul si vointa celui mai mare ndrumtor al neamului nostru, pentru a realiza un om nou, o elit adevrat si o tar ca soarele sfnt de pe cer. E flacr din nemrginita dragoste a Cpitanului pentru noi. E lege peste veacuri, pentru neamul romnesc. Salutul se pstreaz neschimbat, pentru c voim s crestem n duhul Lui.

Pn nu se va ntuneca cerul romnesc peste sufletele noastre, Cpitanul nu poate muri. Il avem si trieste n noi. TRIASC LEGIUNEA SI CPITANUL! Horia Sima 1940, Bucuresti

PARTEA I-a Sedinta cuibului. Legile. Micul drapel. Initiativa. Executarea ordinelor.
Camarazi, La apelul fcut de a ne reorganiza cu totii n cuib ati rspuns ntrun numr covrsitor. Pmntul Strmosesc va publica pe rnd numele cuiburilor, dndu-le aprobarea cuvenit. Sunteti din toat tara si din toate pturile sociale. In majoritate trani si muncitori. PUNCTUL 1. Acum stiti cu totii ce este un cuib: un grup de oameni sub comanda unui singur om. Cuibul nu are comitet. El are numai un sef care comand, un corespondent care poart corespondenta, un casier care strnge cotizatiile si un curier care face legtura cu alte cuiburi sau cu seful judetului. Toti acestia, ca niste frati adevrati, ascult de camaradul lor, care ndeplineste functiunea de sef de cuib. (Vezi < Pentru Legionari >, parte <Legiunea Arhanghelului Mihail >, capitolul < Primele nceputuri de organizare >) PUNCTUL 2. Datoriile corespondentului, curierului si casierului cuibului. Corespondentul tine corespondenta cuibului la ordinele sefului de cuib. El scrie si expediaz scrisorile. Curierul face legtura ntre membrii cuibului, sau ntre dou cuiburi, sau ntre cuib si diferiti sefi ierarhici. El aduce pachetele cu brosuri, reviste, manifeste, ziare, etc de la gar sau de la post si le mparte membrilor . St la ordinele sefului de cuib. Casierul are grij s se ncaseze o sum ct de mic (cel putin un leu pe lun), de la fiecare membru. Sau alte ajutoare. El de asemenea st la ordinele sefului de cuib. PUNCTUL 3. Cele sase legi fundamentale ale cuibului. Au fost tratate pe larg vechile directive ale cuibului (directive desfiintate total prin aparitia brosurii de fat). Le enumerm aici: 1) Legea disciplinei: fii disciplinat legionar, cci numai asa vei nvinge. Urmeaz-ti seful si la bine si la greu.

2) Legea muncii: munceste. Munceste n fiecare zi. Munceste cu drag. Rsplata muncii s-ti fie nu cstigul, ci multumirea c ai pus o crmid la nltarea Legiunii si la nflorirea Romniei. 3) Legea tcerii: vorbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste ct trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu fptuieste; las pe altii s vorbeasc. 4) Legea educatiei: trebuie s devii altul. Un erou. In cuib f-ti toat scoala. Cunoaste bine legiunea. 5) Legea ajutorului reciproc: ajut-ti fratele czut n nenorocire. Nu-l lsa. 6) Legea onoarei: mergi numai pe cile indicate de oanoare. Lupt, nu fi niciodat misel. Las pentru altii cile infamiei. Dect s nvingi printr-o infamie, mai bine s cazi luptnd pe drumul onoarei. PUNCTUL 4. Micul drapel al Cuibului. Fiecare cuib si are un mic Drapel tricolor. Pnza de mtase. Mrimea pnzei 40 cm x 40 cm. Lungimea prjinei 1m si 10 cm. Deasupra o cruce. Pe pnz va sta scris: Cuibul ... Garnizoana ... Judetul ... Acest mic drapel nu este scos nici o dat afar; el rmne n cas, la sediul cuibului. Pe pnza lui se pun <stele>, una, dou, trei, ... pn la 7 stele. Drapelul cu 7 stele este un drapel ncrcat cu toat gloria. Stelele le acord numai Seful Legiunii, dup propunerile sefilor judeteni, sau din proprie convingere. O stea pe drapel nseamn o mare lupt la care a luat parte un cuib, lupt n care cuibul s-a distins, s-a purtat cu vrednicie. Pentru ca drapelele s fie toate la fel si fcute din aceeasi pnz, e bine ca sefii de cuib s le comande de la seful judetului, iar acesta s le comande de la Centru n Bucuresti. Cnd si face un cuib drapel? Unui cuib nu i se poate ncredinta drapel dect dup 6 lini de activitate regulat. De aceea un cuib nu-si poate face drapelul fr aprobarea sefului de judet. PUNCTUL 5. Despre rapoarte. A. Seful de cuib trebuie s fac un raport sptmnal dup fiecare

sedint de cuib. Acest raport se va face dup modelul ce se va da de sefii de judete. Raportul trebuie s cuprind urmtoarele date: 1. Numele cuibului si data sedintei. 2. Prezenta si absenta de la sedint. 3. Cotizatiile membrilor. 4. Initiativele si realizrile cuibului n curs de o sptmn si anume: a) Diferite contributii bnesti n folosul Legiunii. b) Abonamente la diferite foi legionare si mai ales la <Libertatea>. Cumprturi de foi, brosuri si crti legionare. c) Vnzarea pe bani a tipriturilor legionare. d) Zile de munc n santierele si taberele legionare. e) Formarea de cuiburi noi. f) Marsuri, sedinte la cmp, vizitarea altor cuiburi. Raportul se face de seful de cuib si se pred n timp de 24 de ore sefului de garnizoan mpreun cu cotizatia. In localitatea n care se gseste sediul Organizatiei Judetene rapoartele se pot preda direct secretarului Organizatiei. B. Sefii de garnizoan nainteaz sefului de sector, ntre 1 si 4 ale fiecrei luni, rapoartele primite n timp de o lun de la sefii de cuiburi din Garnizoan, mpreun cu cotizatiile. C. Sefii de sector nainteaz sefului de judet ntre 4 si 7 ale fiecrei luni, rapoartele sefilor de cuib din sectorul lor, primite de la sefii de garnizoan, mpreun cu cotizatiile. D. Seful de judet ntocmeste pe baza rapoartelor sefilor de cuiburi din judet, situatia general a judetului pe timp de o lun. In acelasi timp face o clasificare general a cuiburilor pe judet, clasificare a cuiburilor pe sectoare si clasaificarea sectoarelor. Seful de judet face un raport lunar pe care l nainteaz n dublu exemplar ntre 7 si 13 a fiecrei luni, Sefului de Regiune. Raportul Sefului de Judet trebuie s cuprind: 1. Numrul de cuiburi. 2. Cuiburi noi nfiintate. 3. Numrul de membri. 4. Cresterea fat de luna precedent.

5. Numrul de sedinte de cuib. 6. Numrul de prezenti. 7. Numrul de absenti. 8. Cotizatii. 9. Contributii diverse. 10. Tiprituri si abonamente a) Valoarea celor intrate. b) Valoarea celor rspndite pe bani. c) Valoarea celor rspndite gratuit. d) Suma achitat. e) Suma rmas de plat. 11. Santiere. a) Zile de lucru. b) Evaluarea lucrrii n bani. 12. Tabere. a) Zile de lucru b) Evaluarea lucrrii n bani. 13. Marsuri: n Kilometri - om (se nmulteste numrul de Kilometri efectuati cu numrul membrilor participanti. 14. Initiative. 15. Delegatii. 17. Dificultti interne ale organizatiei: certuri, nentelegeri, diferite abateri ale legionarilor. 18. Msuri luate pentru nlturarea dificulttilor ivite. 19. Curente de simpatie, dusmnie sau indiferent. 20. Punctele slabe ale organizatiei si msurile luate pentru ntrirea ei n acele puncte. 21. Tinuta, atitudinea moral n societate a legionarilor. 22. Atacuri de vrjmsie - calomnii, agresiuni, abuzuri ale autorittilor - nregistrate. Numele persoanelor ce atac si adresele lor. E. Seful de Regiune, ntocmeste pe baza rapoartelor judetene primite, o clasificare a judetelor din regiune si o situatie general a regiunii. Seful de Regiune nainteaz Centrului, pentru serviciul persoanlului, ntre 13 si 17 a fiecrei luni, un raport cu situatia general a Regiunii, cuprinznd exact aceleasi puncte din raportul Sefului de judet.

In acelasi timp Seful de Regiune, nainteaz cte un exemplar din rapoartele Sefilor de judet. PUNCTUL 6. Cnd se adun cuibul. Toate cuiburile de legionari din toat tara se adun n fiecare smbt seara; a doua zi e duminic, asa c fiecare poate s ntrzie putin la sfat. Dar dac e nevoie el se poate aduna oricnd l cheam seful, n orice zi din sptmn. PUNCTUL 7. Viata cuibului. Cuibul adunat este o biseric. Intrnd n cuib te dezbraci de toate chestiunile mrunte si nchini o or gndurile tale curate Patriei. Ceasul de sedint al cuibului este ceasul Patriei. Armonia deplin trebuie s rezulte nu numai din prietenia celor adunati, dar mai ales din comunitatea idealului lor. Acolo n cuib se vor nlta rugciuni lui Dumnezeu pentru biruinta Legiunii, se vor cnta cntecele trimise de Legiune, se va vorbi despre cei morti: martiri, eroi czuti pentru Legiune si camarazii morti n credinta legionar, prieteni, printi, bunici si strmosi, rechemndu-se duhurile lor. In linii generale, n cuib nu se va da loc la discutii nfocate, violente, contradictorii. Ct mai putin vorb, ct mai mult meditatie, nimic s nu tulbure majestatea tcerii si a bunei ntelegeri. Se vor face exercitii de tcere complet. PUNCTUL 8. Prima grij: PUNCTUALITATEA. Dac seful cuibului fixeaz sedinta la ora 9, apoi toti trebuie s-si chibzuiasc treburile n asa fel ca s nu vin nici prea devreme, nici prea trziu. Nimeni s nu fac pe altul s astepte. Legionarul trebuie s fie om de cuvnt. Cnd a spus o vorb s se tin ntocmai de dnsa. Tara e plin de aceia care spun multe vorbe, dar nu se tin niciodat de ele. Cnd promiti ceva, gndeste-te bine. Dac tu crezi c nu poti, spune verde, cci e mai frumos. PUNCTUL 9. A doua grij: INIMA BUN. Legionarul cnd vine la cuib trebuie s fie cu inim bun. S nu porneasc cu gnd de sfad, de rutate, cci n cuib n-are voie s se certe nimeni. Cnd legionarul va avea poft de sfad, s se bage ntre dusmani.

Lucrurile mari si bune se fac cu inim bun, pentru c unde e inim bun acolo e Dumnezeu, iar unde inima e rea, acolo s-a bgat diavolul. De aceea unde este inima rea nici un lucru n-are spor. Toate merg pe dos. Despre omul care prseste cu inim rea se zice c nici ppusoii nu-i cresc pe ogor.

PUNCTUL 10. Inceperea sedintei La ora hotrt, dup ce membrii cuibului s-au adunat, seful cuibului se ridic si strig cu voce ostseasc: Camarazi, La auzul acestui semnal toti sar n picioare. Se ndreapt cu fata ctre rsrit si salut cu bratul ntins: salutul cerului, adic al nltimilor si al soarelui adic simbolul biruintei luminii si al binelui. Seful cuibului spune cu glas rar si dup el repet toti ceilalti: 1. - S ne rugm lui Dumnezeu. 2. - S ne gndim la Cpitanul nostru. 3. - S ne ridicm cu gndul la sufletele martirilor: - Mota, - Marin, - Sterie Ciumetti - si ale tuturor camarazilor nostri - czuti pentru Legiune - sau morti n credinta legionar. 4. - S credem n nvierea Romniei legionare - si n sfrmarea zidului de ur si de - miselie care o mpresoar 5. Jur c nu voi trda niciodat Legiunea. PUNCTUL 11. Cu ce ncepe sedinta seful cuibului? 1. Cu partea informativ. Noutti. Ce vesti a primit de la Centru sau de la judet, etc. Ce s-a mai ntmplat prin tar. Ce s-a mai ntmplat prin sat (politica satului), oras, fabric, facultate. Cum stau diferitele forte politice adverse: cresc, stau pe loc, dau napoi. Cum merge Legiunea noastr n tar. Aici la noutti fiecare membru din cuib mai aduce si el

nouttile pe care le stie. 2. Ordine sosite. Ce ordine s-au mai dat. Cu ce se ocup ceilalti legionari din tar. Cum merge lupta legionar. 3. Citirea <Pmntului Strmosesc> si a celorlalte foi legionare. <Pmntul Strmosesc> trebuie citit n ntregime. In el se afl adevratul duh legionar. Toate ordinele date de centru precum si cele mai bune informatii cu privire la miscarea din ntreaga tar. De asemenea se vor citi foile legionare locale. 4. Educatia membrilor. Legionarul va trebui s stie c: Legiunea va nvinge pn la sfrsit toate partidele, oricte piedici i se vor pune n cale. C toti legionarii sunt gata s fac orice jertf cu bucurie. C fiecare jertf nseamn un pas nainte ctre victorie. C legiunea are un program precis care se va publica la timpul potrivit. C prin realizarea acestui program tara se va reface. C legionarii vor face din aceast Romnie o tar frumoas si bogat. C legionarii sunt chemati de Dumnezeu ca dup veacuri de ntuneric si asuprire s sune trmbita nvierii neamului romnesc. Seful de cuib va cuta s sdeasc adnc n sufletul fiecruia dintre membrii cuibului credinta n Dumnezeu, n Patrie si n misiunea neamului nostru. PUNCTUL 12. Ce se mai poate discuta n cuiburi. In cuiburi, cnd este vreme, se mai discut si alte probleme. Iat cteva titluri de discutii stesti: 1) Cum s-ar putea obtine o recolt mai bun (gru, porumb, vie, etc.). 2) Care sunt rezultatele dac ngrsm pmntul? 3) Este bine s semnm mereu acelasi fel de cereale pe pmnt? 4) S-ar putea ca satul s-si cumpere o masin de treierat? 5) Cum s-ar putea obtine un pret mai bun pe produsele trnesti? 6) Cum trebuie s ngrijim vitele, tovarsii nostri de munc pentru ca s nu mai sufere? 7) Crescutul psrilor n-ar putea aduce un venit gospodarului, asigurndu-i o hran mai bun?

8) Cum s-ar putea nfrumuseta satul? Imbuntti drumurile, podurile? Ingrijirea bisericii si a cimitirelor, a scolii? Iat cteva titluri de discutii pentru cuiburile de fete sau doamne (Cettui). 1) Rolul femeii legionare n Romnia nou. 2) Drepturile si datoriile femeii legionare. 3) Sora legionar ca mam. 4) Sora legionar ca sotie. 5) Sora legionar ca lupttoare. 6) Sora legionar si disciplina. 7) Femeia legionar si femeia modern. 8) Cum s-ar putea da o mas mai hrnitoare familiei. 9) Ct mai mult si variat initiere n arta gtitului asa de putin cunoscut n lumea satelor. 10) Curtenia casei si ngrijirea copiilor. 11) Cum s-ar putea ca mbrcmintea ntreag s se fac n cas. 12) Cresterea copiilor. - La Biseric. Spovedania si Sf. Imprtsire. Iubirea de carte si de lumin, de munc, de tar. Cuiburi intelectuale. Iat titlurile conferintelor tinute de cuibul AXA din Bucuresti. 1. Antisemitismul n cadrul Legiunii. Deosebirea ntre legionari si cuzisti. (Ion I. Mota). 2. Problema minorittilor n statul romn. 3. Invtmntul n statul legionar. 4. Problema moral n viata public a Romniei. Scrierile imorale. 5. Educatia moral a legionarului. 6. Caracter de legionar. 7. Politica agrar. Reforma financiar. 8. Problema muncitoreasc n statul legionar. 9. Capitalul si munca romneasc. 10. Industrie si agricultur. 11. Biserica n statul legionar. Preotul. 12. Politica extern a Romniei. 13. Legiunea si marxismul. 14. Armata. Cuiburile studentesti si Frtiile de Cruce. 1. Deosebirea ntre politica partidelor si politica Legiunii.

10

2. Deosebirea de organizare ntre sistemul partidelor politice si sistemul Legiunii. 3. Afinitatea ntre fascism si Miscarea Legionar. 4. Puncte comune ntre hitlerism si Miscarea Legionar. 5. Formeaz jidanii un pericol fr leac? 6. Foloasele spiritului de disciplin? 7. De ce Miscarea Legionar poate salva tara si de ce celelalte miscri politice nu o pot salva? 8. De ce cuzismul nu poate nvinge? 9. Tranul n statul legionar. 10. Muncitorul n statul legionar. 11. Cine este Benito Mussolini. 12. Cine este Adolf Hitler. 13. 14. Cine a fost Lenin. 15. Educatia fizic, factor principal n educatia legionar. 16. Fascismul nainte si dup 1922. 17. Ce este Balilla? Organizarea ei. 18. Cntecul legionar. 19. Franta nationalist si Franta socialist. 20. Cum se pot combate tendintele Ungariei asupra Transilvaniei? 21. Cum se poate anihila ncercarea de influent a Rusiei asupra Basarabiei? 22. Cum se pot ntri frontierele dinspre Bulgaria? 23. Cum se poate salva Maramuresul? 24. Poate exista o art legionar? 25. Statul legionar si Romnii de peste hotare. Coruri. Cuiburile formate din legionari mai tineri vor nvta marsurile legionare si vor cnta n sedint. PUNCTUL 13. Hotrri. La sfrsitul sedintei se iau hotrri. Orice sedint trebuie s se termine prin hotri precise, adic s se arate ce are de fcut fiecare legionar pn la sedinta viitoare. Cuibul lucreaz: a) dup ordinele care le primeste de la comandanti si b) din proprie initiativ (hotrrea pe care si-o ia singur). Seful de cuib poate lua initiativa n mai multe directii. 1. Mrirea organizatiei, adic facerea de cuiburi noi.

11

2. Strngerea de fonduri prin serbri, vnzri de brosuri, etc. (afar de colectarea de bani, care nu este permis dect printre membrii organizatiilor noastre). 3. Imprtirea n lumea nelegionar, dup un plan bine stabilit, a literaturii legionare. Fiecare cuib are un numr de oameni cunoscuti n fata sa. Ei pot fi prieteni, indiferenti sau vrjmasi. Cuibul si face o list cu numele si adresa lor, apoi si propune ca ncetul cu ncetul s-i conving si s-i creasc n credint legionar. Atunci trimite fiecruia hran sufleteasc: crti, reviste, articole, fotografii, coruri. Bine studiate, dup sufletul si mintea omului care le va citi. Pe un om poate s-l influenteze o anumit carte, un anumit articol, o anumit foaie, revist. Pe altul, altele. De aceea cuibul trebuie s studieze ca s nu arunce nimic n vnt. Vrjmasului trebuie s-i deie crti? Da. Pentru c dup ce va citi azi, mine, poimine, va ncepe s se clatine. Si vrjmasul care se clatin va fi nvins. Aceast hran sufleteasc nu se trimite numai o dat. Cuibul are grij de pui pn fac aripi. Cnd sufletul lor a crescut n credint, atunci plini de recunostint vor veni, te vor cuta si te vor ntreba: ce s fac acum? Ii vei rspunde: <F si tu ce am fcut eu. Hrneste si tu pe altii, dup cum te-am hrnit si eu pe tine.> Materialul (brosuri, crti, etc.), uneori se vinde, de cele mai multe ori ns omul le va gsi acas gratuit, date de cuib din srcia lui. Si fr ca s stie cine i le-a trimis. Cci cuibul d, urmreste efectul si nu spune cine trimite. Abia la sfrsit se vor cunoaste. Mare bucurie va simti un cuib pentru fiecare om pe care-l va scoate din lumea vrsmsiei si-l va aduce n lumea credintei legionare. Citez cuibul "Avangarda 13, Nr. 3", care n timp de o lun si jumtate a mprtit 37 de volume "Pentru legionari" si 15 "Cranii de lemn". Cuiburile de legionare, de copii, de legionari bogati sau sraci, fiecare dup puteri, pot face aceast oper dnd rezulate extraordinare pentru Legiune. 4. Cuibul mai poate lua initiativa unui santier. Adic s dreag un pod stricat, un sant, un drum, un gard, s ajute un copil bolnav, s repare casa unui btrn sau a unei vduve. S ngrijeasc de mormintele prsite.

12

Asa c n fiecare sedint seful cuibului va pune aceast imperioas ntrebare: Ce s mai facem ca s ne mrim organizatia? Cu ce putem noi s ajutm Legiunea? Fiecare membru al cuibului se gndeste si unul spune: s mai facem cuiburi n sat la noi, sau n facultate, dac e student, etc. Altul spune: n satul vecin nu exist nici un cuib, s mergem acolo s facem. Altul spune: s ajutm bneste Legiunea. Cci avnd bani, legionarii si vor nzestra organizatia cu tot ce-i trebuieste pentru lupt si s anuntm seful Legiunii pentru a vedea unde ne repartizeaz (la sustinerea unei foi, la cumprarea unei camionete, la brosuri, etc.). Munca fiecrui cuib este de o mare important. Nu se poate ca un cuib s se constituiasc si apoi s nu mai lucreze nimic, adic s nu mai dea nici un semn de viat. Cuibul care nu munceste, care nu se misc si nu d semne de viat este trecut n catalogul Legiunii sub denumirea de "Cuiburi moarte". PUNCTUL 14. Despre initiativa sefului de cuib. Initiativa este cea mai frumoas floare pe care un comandant o poate purta. Seful care si ia rspunderea initiativei trebuie s stie c ea poate aduce mrirea organizatiei, dar poate aduce si foarte mare ru, dup cum un sef o ntrebuinteaz n bine sau n ru. Nu are voie n special: a) a tipri ceva n numele organizatiei fr aprobarea Biroului Central al Presei Legionare. b) a scrie ordine sau scrisori cu continutul nechibzuit, care s fie ru interpretate de ctre acei crora se adreseaz, sau de ctre adversari. c) Nu are voie de a-si bga unitatea n actiuni dezordonate, chefuri, petreceri sau scandaluri, etc. d) Nu are voie a trata si nici a ncheia vreo combinatie politic cu oamenii altei grupri, fr aprobarea direct a sefului Legiunii. e) In general, un sef, ca si un legionar, trebuie s fie atent de a nu face nici un fapt, de a nu se introduce n vreo actiune care ar putea periclita, strica sau dezonora Legiunea. Cnd se ia initiativa? a) Initiativa se ia cnd nu exist vreun ordin precis dat de ctre sefii ierarhici. Dac este un ordin, se execut ordinul.

13

b) Dac ntre timp situatia s-a schimbat, seful de cuib, ca orice comandant, pe rspunderea lui, va lua msuri din initiativ proprie, judecnd ns cu ptrundere, pentru ca organizatia s ias ct mai bine. c) Dac din ntmplare exist un sef legionar pe loc mai mare ca seful de cuib, seful de cuib nu mai are initiativa. Comanda, initiativa si rspunderea o ia legionarul mai mare n grad. In afar de aceste cazuri prevzute, seful de cuib are o larg initiativ. El va lua hotrri cu de la sine putere, n bun ntelegere cu toti membrii cuibului, n scopul de a servi cauza legionar. Imediat ce a luat o initiativ, o raporteaz Sefului garnizoanei. Dup ce a executat-o, raporteaz din nou: " V aduc la cunostint c hotrrea luat de noi de a executa ..., am adus-o astzi la ndeplinire, bucurndu-ne c am adus-o astzi la bun sfrsit." Seful Legiunii cntreste e un sef legionar, dup puterea lui de initiativ. Cei mai buni sefi si cele mai bune cuiburi sunt acelea care iau cele mai bune initiative si le duc la ndeplinire. PUNCTUL 15. Despre executarea ordinelor. Cnd un legionar sau un cuib primeste un ordin, este o chestiune de onoare de a-l executa, trecnd prin foc si prin ap, dac este nevoie. Dup aceasta se msoar vrednicia legionar. Cnd Seful Legiunii d semnalul unei btlii legionare (cum a fost de exemplu: cumprarea unei camionete, scoaterea unei foi, cumprarea unei tipografii), cuiburile ca niste albine, ntrecnduse n hrnicie si n vitez unele pe altele, trebuie s vin fiecare cu ceea ce poate da. Ori de cte ori vin asemenea ocazii, trebuie s concure ntr-o adevrat ntrecere nebun nspre victoria legionar toate cuiburile. Cum ar fi cu putint ca un cuib s fi rmas n afara luptei, s nu fi adus si el un ct de mic ajutor, ct de mic jertf? Din aceste lupte se poate vedea cine merit s se nalte, n noua lume legionar, si cine trebuie s rmn unde este. PUNCTUL 16. Inchiderea sedintei. Membrii cuibului se scoal n picioare cu fata spre rsrit. Salut cu bratul ntins spre cer. Toti repet dup seful cuibului: "Jur c

14

nu voi trda niciodat Legiunea". Dup aceea legionarii se despart n voie bun cu gndul la hotrrile pe care trebuie s le execute. In prima sedint viitoare se va vedea ct s-a executat din hotrrea luat. PUNCTUL 16 BIS. Marsul legionar. Duminica si n zilele de srbtoare cuiburile de toate categoriile: Frtii, Cettui, etc., trebuie s se obisnuiasc a pleca n mars. Noi nu ne cunoastem tara. Unii nu-si cunosc nici satul vecin. In zilele de srbtoare, pe ploaie sau pe vreme bun, iarna sau vara, s iesim afar n mijlocul naturii. Pmntul romnesc s devin un furnicar n care s se ntlneasc pe toate drumurile mii de cuiburi alergnd n toate directiile. In timpul slujbei s se opreasc la Biserica din cale. S se opreasc la camarazii din satele vecine. Marsul este sntos. Marsul repauzeaz si reface nervul si sufletul omenesc. Dar mai presus de toate, marsul este simbolul actiunii, al explorrii, al cuceririi legionare. Marsul se face n ordine: pasul brbtesc.

PARTEA a II-a Despre Organizare

Cte feluri de cuiburi sunt. Incadrarea lor. PUNCTUL 17. Cuibul superior si Familia de cuiburi. Fiecare membru al cuibului, dup ce a stat ntr-un cuib mai mult vreme fcndu-si educatia legionar poate s se desprind din acel cuib si s-si formeze un alt cuib n care el va fi sef. Dac dintr-un cuib se desprind cel putin 3 membrii si-si face fiecare cte un cuib, cuibul vechi va deveni cuib superior. Un cuib superior se poate ntinde si n zece sate dac poate face n fiecare dintre ele cte un cuib nou. Fiecare este liber s se ntind dup puterea e care o are, astfel c dintr-un cuib fcnduse mai multe cuiburi, toate acestea formeaz un fel de familie. Adic cuibul care s-a format nti si cu toate celelalte, care s-au nscut din el, formeaz o familie. Fiecare cuib din familie si are un sef, dar mai mare peste toti este seful primului cuib.

15

PUNCTUL 18. Cuiburi ncadrate. Cuiburile dintr-un sat, comun, oras, fabric, facultate, etc., trebuie s aib legturi ntre ele. De ce? Pentru ca s nu se ciocneasc ntre ele n anumite chestiuni (unii s aib o prere, altii alt prere). Toti legionarii vor avea o singur prere, un singur gnd si un singur suflet. De aceea trebuie s aib toti un singur sef. Cine este seful dintr-un sat. Dac ntr-un sat este o singur familie de cuiburi, seful legionarilor din sat este seful primului cuib. Dac sunt dou familii de cuiburi, seful satului sau seful garnizoanei legionare va face cu schimbul cte o lun. O lun va fi sef al garnizoanei legionare seful unei familii, o lun seful celeilalte familii de cuiburi. Dac vor fi trei sau patru familii de cuiburi vor face fiecare cte o lun cu schimbul. Sefii de garnizoan cnd se schimb, fac un proces verbal de predarea si primirea comenzii, pe care l trimit sefului judetean ca s stie cine are comanda luna aceea. Mai trziu, cnd cuiburile se nmultesc, se fac si sefi de sectoare, care s fac legtura si s aib grij de toate cuiburile din regiune. Seful de sector este numit de conducerea central a Legiunii n urma propunerii sefului judetean. El se va recruta dintre cei mai destoinici sefi de garnizoan. In cazul victoriei legionare, primar ntr-o comun nu va fi seful de sector sau seful vreunei familii de cuiburi legionare, ci va fi cel mai destoinic om pe care l va avea Legiunea n acea comun. El va fi ns sub controlul sefului legionar din acea comun. PUNCTUL 19. Chemarea sefilor de cuiburi. Scoala de Cadre. Seful garnizoanei legionare sau seful unui cuib superior cheam la consftuire din cnd pe sefii cuiburilor n subordine, ca s se informeze cum mai merge activitatea, s le comunice ordinele sosite sau s ia vreo hotrre. Cu aceast ocazie se face cu sefii de cuiburi scoala de cadre, adic scoala care s nvete pe seful de cuib: organizarea, duhul legionar, ce voieste si ce va face Legiunea, datoriile unui sef legionar, toate nvtate dup brosura de fat. Seful politic judetean si cheam cel putin o dat la dou

16

sptmni subalternii (sefii de unitti, F. d. C., cettui, Sectoare, Statul Major, etc.) Orice sef cnd si cheam oamenii n subordine pentru a le da directive, sau a le face scoala legionar, nu-i cheam n vizit si nu le serveste cte un pahar de vin ca n lumea democratiei. Asemntor unui comandant de regiment care si cheam ofiterii subalterni nainte de lupt pentru ca s le dea ordine, asa se prezint seful legionar. Va sta n picioare n pozitie de drepti. Va fi ncins; simbolul puterii. Ceilalti, n semicerc n pozitie corect, atenti, seriosi, constienti c n clipa aceea fac o slujb neamului lor, ca aceea pe care o face preotul la altar. Vor fi si ei ncinsi. Se va face apelul, se va da raportul. Se va cnta. Urmeaz aceeasi formalitate la deschidere si la nchidere ca si la sedinta cuibului. Formatiuni pentru corpul legionar. Cnd soseste un sef, corpul legionarilor va fi aranjat n careu sau n linii de plutoane prin flanc. PUNCTUL 20. Un rol important al sefilor de Garnizoan legionar. Sefii de garnizoan legionar dintr-o comun mai au o important mare n materie de organizare steasc si anume: dup ce cuiburile de legionari s-au nmultit, sefii de garnizoan se adun mpreun si n cea mai bun ntelegere despart de o parte cuiburile tinerilor de la 18 pn la 27 sau chiar 30 de ani. Aceste cuiburi tineresti, toate la un loc, se vor numi "Grupul legionarilor din comuna X". In fruntea acestor cuiburi, sefii de garnizoan legionar vor pune pe cel mai bun dintre sefii de cuiburi (avnd n vedere cine a fcut cele mai multe cuiburi si cine are mai multe calitti de sef) si vor cere apoi confirmarea din partea Sefului Legiunii. In caz c sunt doi buni, vor face si acesti sefi de Grupuri legionare, cu schimbul cte o lun. Ei ascult de ordinele sefului de Garnizoan Legionar. PUNCTUL 21. Un alt rol al sefilor de garnizoan . Este acela de a veghea ca s nu se ntmple nici o nentelegere ntre legionari. Nici o ambitie dect aceea de a iesi nvingtor. El va cuta s mpace cu foarte mult ntelepciune orice

17

nentelegere. In fata Sefului Legiunii este mai mare, nu ncptnatul ci acele care stie s se supun intereselor sacre legionare, s jertfeasc din convingerile lui, din mndria lui, n scopul victoriei. PUNCTUL 22. Cte feluri de cuiburi sunt n Legiune. 1) Cuiburi numite "Frtii de Cruce". Aici intr numai tineri de la 14 la 20 de ani din diferite scoli. F.D.C. sunt numai al orase. Rolul acestor cuiburi este de a face educatia tinerimii romne si anume: a) Educatia Crestin: ei trebuie s recunoasc, s iubeasc pe Dumnezeu si s se poarte dup nvtturile Crestine. Este foarte mult literatur imoral care ucide sufletul copilului. El trebuie s fie ferit de a sorbi aceast otrav. b) Educatia National: tnrul romn trebuie s-si iubeasc Patria, Pmntul si Regele. Fr patrie este ca un pui fr cuib. El trebuie ferit de literatura comunist care se ridic n contra lui Dumnezeu, n contra Familiei, n contra propriettii, n contra Armatei. c) Educatia Social: n sufletul tineretului nostru trebuiesc cultivate si ntretinute sentimentele crestine de dreptate si echitate social si setea de munc creatoare. d) Educatia Fizic: copilul trebuie s fie voinic si sntos la trup, pentru c el va fi ostasul de mine care va apra acest pmnt. (Legiunea Sportiv). e) Educatia Sanitar: el trebuie pzit de nenumratele boli , n special de cele venerice care sectuiesc toat vlaga tineretului. Cu un cuvnt, trebuie s ne ngrijim de Romnul zilei de mine, care va purta pe umerii si marea rspundere a existentei Patriei. PUNCTUL 23. 2) Cuiburile de fete (Doamne), denumite si "Cettui" cnd ele sunt formate din eleve de la scolile superioare. Tot cu acelasi scop de educatie. Ele mine vor fi mame. Si copilul va fi dup cum l creste mama lui. Ele ajut Legiunea cu munca lor si cu propagarea ideilor legionare. PUNCTUL 24. 3) Corpul legionarilor: de la 21 la 28 de ani. Toate cuiburile cu membri n aceast categorie de vrst formeaz Corpul Legionarilor. Se admite exceptional si sub aceast vrst pentru membrii

18

cuiburilor de la sate unde nu exist Frtii de Cruce. Ei sunt membrii cei mai activi ai Legiunii. Pe lng educatie, ei alearg si mprstie credintele noastre. Ei mprstie cel mai mult suflet, cci au de unde. Ei fac politic si politica este o lupt din care nvinge cel cu suflet mai bine clit, cel mai hotrt, cel mai rbdtor, cel mai disciplinat, cel mai activ. Educatia faptei creatoare. El, legionarul, va fi acela care prin munca lui proprie va cldi Romnia cea nou, nu pentru a cstiga ceva, ci numai din dorinta de a o vedea tar puternic. Lui trebuie s i se fac educatia jertfei, nu a cstigului, cci numai jertfind cu totii, vom putea avea o tar frumoas si bogat. Lui trebuie s i se fac educatia disciplinei severe, pentru c numai sfortrile unite, disciplinate, ale tuturor pot avea efectele dorite. PUNCTUL 25. 4) Studentii legionari de la o Universitate se organizeaz n modul urmtor: toate cuiburile studentesti dintr-un judet formeaz Grupul Legionar Studentesc, purtnd denumirea judetului respectiv si stnd sub conducerea celui mai vrednic legionar. Toate grupurile studentesti judetene de pe lng o universitate, formeaz Centrul Studentesc Legionar, sub comanda unui sef legionar, ajutat de ctre toti sefii grupurilor legionare. Sefii de grupuri si de centre studentesti legionare sunt numiti n fiecare an de ctre Marele Consiliu Universitar Legionar, care lucreaz sub presedintia Sefului Legiunii. Acest consiliu este format din presedintele centrelor universitare legionare si din cte 5 sefi de grupuri legionare. Studentii de la fiecare universitate alesi automat n ordine alfabetic judetean, n fiecare an. In cazuri de festivitate deosebit, la acest consiliu pot lua parte toti sefii de unitti legionare studentesti (cuiburi, grupuri si centre). Un sef legionar de orice unitate nu poate ocupa n acelasi timp o functiune n vreuna din comitetele organizatiilor studentesti generale, ca: cercuri, societti de facultti, centre, etc. Pentru aceste functiuni va delega legionari de sub comanda sa, sau de va fi nevoie s intre personal, va preda altuia comanda legionar. PUNCTUL 26. 5) Organizatia politic propriu -zis: sunt cuiburile oamenilor mai n vrst, care si ei vor face educatia n

19

sens legionar, vor actiona politiceste, vor proteja si ndruma pe cei mai tineri. Conducerea o are seful politic judetean, care n acelasi timp supravegheaz si ndrum activitatea celorlalte unitti legionare.

PUNCTUL 27. Toate aceste judete au n fiecare judet si la centru comandamentele lor aparte: Astfel, n fiecare judet exist: - Seful Frtiei de Cruce (F.D.C.); - Sefa Cettuilor de fete sau doamne. - Seful Corpului Legionarilor. - Seful Corpului Muncitorilor - Seful Organizatiei Politice. Toti acestia fac parte de drept din statul major judetean, respectnd si asccultnd pe seful organizatiei politice judetene. La centru exist: - Comandamentul F.D.C. - Comandamentul Cettuilor de fete. - Comandamentul Corpurilor Legionare - Comandamentul Corpului Muncitoresc Legionar - Comandamentul Corpului Studentesc Legionar - Sefia organizatieie politice Toti acestia sunt sub conducerea Sefului Legiunii. PUNCTUL 28. In regul general, toti acesti sefi se schimb cu anul. Sefii organizatiei politice pot sta cte doi ani sau mai mult cu aprobarea Sefului Legiunii. Fiecare sef are grij din vreme s-si formeze nlocuitorul. Fostii sefi trec ntr-o situatie superioar si au totdeauna grij de ndrumarea si sftuirea sefilor actuali si de supravegherea bunului mers al ntregii organizatii. Ei asist la orice sedint si-si dau ntotdeauna prerile lor. Ei ndeplinesc n special rolul de judectori pentru orice nentelegeri sau conflicte ivite ntre legionari, cutnd cu ntelepciunea si experienta lor s mpace lucrurile si s pzeasc organizatia de cea mai mare greseal: nentelegerea, dezbinarea.

20

PARTEA A III-A Sfaturi pentru sefii de cuib, ca unitatea de sub comanda lor s poat merge bine.
PUNCTUL 29. 1) Cum trebuie s fie si s se poarte un sef. Un sef trebuie s fie ntelept, trebuie s se gndeasc bine cnd ia o hotrre, pentru ca ea s fie bun. Hotrrea trebuie luat repede si dus pn la capt. Trebuie s fie blnd si s-si iubeasc oamenii de sub comanda lui. Trebuie s fie voios; asa trebuie s apar naintea celor pe care i comand, nu amrt ntunecat nervos. Trebuie s fie drept cu legionarii si cu toat lumea. Nici adversarului nu-i poate face nedreptate. Va lupta cu el, l va nvinge, dar pe cile drepttii, ale moralei; nu prin lasitate sau minciun. Trebuie s fie curajos si hotrt n ceasuri de primejdie. Asa bunoar, dac va vedea un om n primejdie, datoria de onoare a unui legionar este de a sri pentru a-l salva, nfruntnd primejdia. Ex.: foc, nec, etc. Trebuie s mpart bucuriile si durerile cu toti camarazii lui. In orice ocazie n lume, nu numai n lumea legionar, el trebuie s-si aleag locul cel mai greu. Un legionar nu se nghesuieste ca s apuce cel dinti loc la mas sau cel mai bun pat la culcare. Trebuie s fie dibaci, adic orice ordin s-l duc la bun sfrsit, ntrebuintnd cile cele mai inteligente. Trebuie s comande clar si s-si duc oamenii la biruint. S nu vorbeasc de ru pe camarazii lui. S nu permit s i se vorbeasc de ru despre altii. S stie s pstreze armonia n unitatea pe care o conduce. Este de o important capital. Un sef de ar avea toate calittile din lume si dac n unitatea pe care o comand e ceart, dezbinare, nentelegere, trebuie imediat nlocuit. Sunt unii sefi care ndat ce iau comanda unei unitti, unitatea ncepe a se destrma. S fie foarte cuviincios cu toat lumea. S nu bruscheze lumea, pentru c n loc de a o atrage s-o ndeprteze. Trebuie s fie cumptat la toate. De exemplu: nu se poate concepe nici un sef si nici un legionar beat. Legionarul poate

21

petrece, dar nu se mbat. S fie om de cuvnt. S fie de o cinste care s-i atrag stima tuturor oamenilor din jur. Intr-un cuvnt, s se poarte n asa fel nct toat lumea s poat spune: "Intr-un legionar te poti ncrede, cci un lucru luat de un legionar pe seama lui l duce la bun sfrsit." Seful legionarilor este un om nzdrvan, care din orice mprejurarea orict de grea ar fi ea, iese deasupra. El trebuie s fie nvingtor. De va cdea, el se va ridia din nou si va nvinge. Numai nzestrat cu astfel de calitti, un sef legionar va putea prin scoala cuibului si prin puterea exemplului, transforma pe fiecare romn creind un suflet nou, un adevrat caracter, care va sti s nving n toate mprejurrile si cu care tara se va putea mndri. PUNCTUL 30. 2) De ce trebuie s se pzeasc un sef legionar. a) S nu se lase ademenit. Adversarii au dou ci de lupt. Prima cale, atacul ftis pentru a ne strivi. Dac vd c noi am rezistat si n-am fost striviti, atunci ncearc a doua cale: ademenirea ctorva oameni pentru dezbinarea noastr. Un exemplu: procesul de la Vcresti din 28 Martie 1924. Procesul acesta a urmrit strivirea noastr. Noi ns am rezistat, am iesit nvingtori, adic am fost achitati. Diferite persoane sus-puse se artau prietene cu noi (dup proces), ne chemau la mas, ne ludau: c suntem buni, suntem talentati, vom ajunge departe, etc. In acelasi timp ncercau dezbinarea noastr: vorbind ru pe ceilalti camarazi. Noi am prins aceast not de atac si ce auzeam , veneam si ne spuneam unul altuia. Si atacul a czut. Iar noi, dup 10 ani, ne gsim tot asa de uniti ca si n ceasul nti. Acum mpotriva Miscrii Legionare, se ntrebuinteaz primul mijloc: ncercarea adversarilor de a ne strivi. Cnd vor vedea ns c nu ne pot strivi, vor ncerca al doilea mijloc: dezbinarea noastr prin ademenire. Nu vedeti cum s-au dezbinat toate partidele din Romnia, tot prin ademenire: liberalii n dou, averescanii n dou, iar acum, n urm, si national trnistii stau gata s fie nvinsi si rupti n dou. Vor ncerca si cu noi. Dar noi vom fi pregtiti si vom nvinge.

22

PUNCTUL 31. Ce trebuie s fac un sef legionar, cnd simte atacul ademenirii. Imediat trebuie s raporteze sefului su si Sefului Legiunii. Si s spun deschis cuibului din care face parte. Adic s dea pe fat uneltirile vrjmase. PUNCTUL 32. b) Nu exist n Legiune "M-am suprat si plec." Dac se ceart cu cineva, cu un camarad, legionarul trebuie s se mpace. In orice caz, nu poate pleca din Legiune pe acest motiv, cci nu se poate supra pe Legiune, adic pe lupta de mntuire a trii sale. Iar dac pleac, greseala lui este foarte mare fat de toti legionarii, fat de drapelul Legiunii si fat de neamul su. Cineva poate pleca din Legiune cnd nu mai crede, dar nu cnd se supr. PUNCTUL 33. c) Lupta cu alti sefi legionari. Este o mare greseal ca un sef legionar, din invidie, s nceap a vorbi de ru n fata oamenilor din cuib sau din sat, pe un camarad al su. Aceasta duce la dezbinarea n dou a legionarilor, la lupta dintre dnsii, la victoria inamicului. Este asa de grav acest lucru, nct Legiunea consider asemenea fapte aproape ca o trdare. Cum? Pentru ambitiile tale s distrugi Legiunea? Chiar dac sunt dusmani personali, cnd au devenit legionari nu se mai ceart, nu se mai vorbesc de ru, lupt fiecare n functia pe care o are si slujeste cu credint cauza legionar si victoria de mine. PUNCTUL 34. d) Spiritul negativ. O alt boal de care trebuie s se fereasc un sef legionar si s-si pzeasc toti oamenii din organizatie, boal care este foarte periculoas, pentru c aduce nentelegeri n snul organizatiei si mai ales pentru c taie aripile marilor ndemnuri, este critica. Critica sub form de vesnic nemultumire. Sunt anumiti oameni, care orice ai spune sau orice ai face, ei sunt n totdeauna nemultumiti si au n totdeauna ceva de zis. Acestia tin pe loc orice ncercare de creatie, taie avntul oamenilor de fapt. Organizatia noastr nu este o organizatie de critic, de negatie, ci este o organizatie cu spirit de afirmatie, de combativitate, de

23

ofensiv. Lsm critica s ne-o fac istoricii, noi acum s cucerim si s nfptuim ct mai mult si ct mai bine. PUNCTUL 35. e) Toti sefii legionari si toti legionarii dintr-o comun, fabric, etc., trebuie s fie de acord n toate chestiunile care intereseaz organizatia noastr. Ex.: la Facultatea de Litere din Bucuresti s-au fcut alegeri pentru Presedinte si pentru Comitet. Legionarul X, cu camarazi de-ai lui, legionari, a candidat pe o list, iar alt legionar cu alt grup de legionari a candidat pe alt list. Legionarii s-au rupt n dou si la vot au czut. Legionarii nu vor mai face asemenea greseli grave. Ei vor merge uniti chiar pe un drum ru (gresit). Pentru c drumul cel mai ru este dezunirea. Pe cnd altfel si n iad dac ar merge trupa legionar, de va fi unit, va nvinge tot iadul si se va ntoarce pe urm napoi nvingtoare. Ex.: la alegerea unui primar din comun, dac sefii legionari hotrsc a vota pe un anumit om, nu trebuie s existe legionar care s voteze pe un altul sau s nceap cu critica. Toti ntr-un gnd si ntr-un suflet. Si adversarii vor spune: "S ne punem bine cu legionarii, c sunt toti oameni dintr-o bucat, hotrti si uniti. Cu cine vor vota ei, acela iese primar, cci merg toti ntr-o parte."

PARTEA A IV-A Recrutarea membrilor

PUNCTUL 36. Seful de cuib cnd si recruteaz membrii, trebuie s aib grij: de a cuta elementele cele mai destoinice si cu sentimentul demnittii dezvoltat. Necinstitii, hrtgosii, oamenii de scandal, trufasii, ludrosii, cei plini de ei, fricosii, lasii, trebuie lsati n afara organizatiei. Si pentru ca s fie sigur c nici unul din elementele de mai sus nu vor mai putea intra n organizatie, numrul legionarilor n nici un sat nu va putea fi mai mare dect jumtate din numrul oamenilor

24

din sat. Odat numrul legionarilor mplinit, nu se mai poate primi n organizatie nimeni, rmnnd a se primi numai n msura n care se fac locuri libere. In orice caz, trebuie pzit organizatia de oamenii care nu pot s triasc fr s se certe. Imediat ce un membru din cuib nu se poate ntelege cu ceilalti membri el va trebui s prseasc organizatia, naintndu-si demisia. Mai bine mai putini, trind n frtie deplin, ntr-o unitate perfect, dect mai multi certndu-se ntre dnsii. Seful de cuib va cuta s pzeasc organizatia de agenti provocatori sau spioni trimisi de politicieni sau excroci de meserie.

PARTEA A V-A Uniforma legionar

PUNCTUL 37. In toat Europa, este un curent pentru introducerea virtutilor ostsesti n viata public a trilor. In locul vorbriei si a discursurilor lungi, lumea vrea fraz scurt, clar si precis, ca aceea a ostasului. In locul lipsei de curaj si a ndoielii de astzi, lumea vrea: hotrrea repede. In locul comitetelor democratice, care discut, se ceart si nu iau hotrri, lumea vrea sef si disciplina tuturora. (Se ntelege, ajutat de comitete prevzute) In locul descurajrii, lumea vrea ncredere, voie bun, mndrie ostseasc. In locul lenii, lumea vrea munc de dimineata pn seara, a tuturora, nu trei prti numai la munc si o parte numai la petrecere. In locul poftei de cstig, a dorintei de a trage un beneficiu din politic, lumea vrea jertfa pentru tar, ca jertfa soldatului pe cmpurile de btaie. El nu caut s cstige nimic, el d totul, munc, suflet, viat pentru tara lui. Aceasta ne trebuieste. Dac ar da toti oamenii care fac politic: munc, suflet, viat, pentru tar,

25

ce bine ar fi de tara romneasc! Iat ce va face scoala legionar. In locul dezbinrii si a certurilor, noi punem camaderia frumoas a ostasului si unitatea perfect ca a unei trupe, a natiunii ntregi. Toti au un singur gnd: Patria, un singur Drapel, un singur Sef, un singur Rege, un singur Dumnezeu, o singur voint: aceea de a le slujii cu credint pn la moarte. Legionarul si-a fcut uniform pentru c n dosul ei el vede toate aceste mari calitti ostsesti, care ridic neamurile si le fac nvingtoare, mpotriva tuturor greuttilor. Uniforma este: cmasa verde, centur cu diagonal. PUNCTUL 38. Interzicerea uniformelor. Guvernul a interzis prin lege portul uniformelor. Odat legea votat, trebuie s ne supunem. Legionarii nu vor mai iesii n public mbrcati n uniform. Dar noi nu renuntm la dnsa. Ne vom face uniforme si le vom mbrca numai n zilele de srbtoare si numai n casele noastre, unde suntem stpni si liberi s ne mbrcm cum dorim. Le vom mbrca cu drag, asteptnd ceasul cnd legiuitorii se vor convinge c aceste uniforme frumoase nu sunt un pericol pentru tar, ci din contr, sunt un bine. Ar trebui s nu existe legionar care n casa lui s nu-si aib uniforma, s n-o mbrace n zilele de srbtoare, cnd va trebui s fac cinste unui musafir, oaspete, mbrcndu-se n cmasa verde. Va fi o srbtoare n casa unui legionar cnd el si familia lui se vor mbrca n frumoasa cmas verde, simbolul primverii Neamului romnesc. PUNCTUL 39. Grade si functiuni. Grade Noul venit n Legiune, se cheam membru. Dup trei ani, el poate fi avansat la gradul de legionar. Urmeaz: - Instructor legionar - Comandant ajutor - Comandant legionar - Comandant Buna Vestire - Senator legionar, cu caracter onorific. Functiuni - Sef de cuib - Sef de garnizoan

26

- Sef de plas - Sef de echip, tabr, santier, Sef de corp legionar - Sef de judet - Sef de regiune Nu este obligatoriu ca functiunea s fie ocupat de un grad. Functiunea d onorul gradului.

PARTEA A VI-A
PUNCTUL 40. Camaraderia, disciplina si ncrederea n sefi. O organizatie nu poate niciodat obtine victoria fr unitate. Organizatiile cu unitate subred, de cele mai multe ori cu un ceas nainte de victorie se rup n dou (adic le rupe inamicul prin intrigile lui) si se iau la lupt ntre ele. In acel moment totul este pierdut. Un singur lucru rmne: victoria inamicului. De aceea orice organizatie trebuie s-si asigure unitatea. Ea se asigur prin dou mijloace: 1. prin camaraderie, acea fort a sufletului, care uneste ntr-o sfnt frtie pe toti lupttorii 2. prin disciplin, acea fort exterioar care armonizeaz toate vointele n vederea realizrii aceluiasi scop. Un sef legionar, deci trebuie s fie disciplinat, s aib ncredere n sefii si. Camaraderia, ncrederea n sefi si disciplina se completeaz prin aceea c cele dou dinti vin de jos n sus, cea de a treia, disciplina, vine de sus n jos, asa c unitatea este asigurat, chiar atunci cnd elementele de jos ar putea s aib si alte preri sau chiar preri contrare. De aceea, educatia disciplinei rmne ca o mare supap de sigurant pentru asigurare a unittii si deci a victoriei, atunci cnd celelalte mijloace s-au epuizat. Seful de cuib va trebui s caute n toate mprejurrile s dezvolte acest simt de disciplin n orice legionar si mai ales o va face prin exemplul pe care l va da el. S nu se uite, c disciplina voluntar este de esent superioar, deoarece ea presupune o renuntare a personalittii si orice renuntare n vederea unui scop mret este de esent spiritual superioar.

27

PUNCTUL 41. Despre pedepse. Nu insistm aici asupra pedepselor n lumea legionar, pentru c socotim c nu va fi nevoie de ele. In orice caz, pedepsele ncep de la ntia dojenire, a doua dojenire, a treia dojenire. Eliminarea din lupt pe o lun, eliminarea pe dou luni, eliminarea pe trei luni, eliminarea pe 6 luni si ajungnd pn la eliminarea pentru totdeauna din organizatie. De asemenea, ridicri de comand pentru timp limitat sau nelimitat. Sefii judeteni si comandantii de corpuri legionare, pot da pedepse pn la eliminarea din lupt pe dou luni. Peste aceasta numai Seful Legiunii poate decide. Mai important ns este modul frumos, demn, ntelegtor n care un legionar si primeste si execut pedeapsa. Recunoaste greseala, nici nu se supr, nici nu se rzvrteste, o execut si se hotrste ca prin atitudinea demn s-si recucereasc pozitia. In orice caz, neexecutarea unui ordin, constituie una dintre cele mai mari greseli posibile, cnd ea este fcut intentionat. Si dac se repet, legionarul va trebui s prseasc organizatia.

PARTEA A VII-A Seful de cuib n timpul campaniei electorale

Dup cum s-a vzut pn acum, scopul legionarului nu este campania electoral, dar campania electoral este de o important foarte mare pentru c este singura cale pe care ne-o pune legea la dispozitie pentru a face orice schimbare dorim n tar. Soarta trii pentru 3 sau 4 ani, uneori si pentru mai mult, se pecetluieste n ziua de alegeri. In ceasul acela, alegtorul este stpnul trii. Ce va hotr el prin, votul lui, aceea va fi. Dar tocmai pentru acest lucru, n ziua de alegeri umbl cumprtorii de suflete ai partidelor politice cu arginti, cu butur, cu mncare, pentru a cumpra voturi. In fata dezmtului politicianist, noi s opunem credinta n zilele mai bune pentru neamul romnesc si vom nvinge, dup cum am nvins la Tutova, Neamt, etc. Iat pentru ce seful de cuib va trebui s dea o mare important campaniei electorale.

28

PUNCTUL 42. Promisiuni electorale legionarul nu face. Toti oamenii politici, n ajunul campanieie electorale, ncep cu promisiunile. Un sef legionar nu va promite dect aceea ce putem face noi. Noi nu promitem bani, nu promitem rachiu, nu facem functiuni. Noi nu cumprm cu bani sufletele omenesti. Cei ce vin n numele lui Dumnezeu nu fac aceasta. Numai cine vine n numele satanei cumpr sufletele cu arginti. Un sef legionar va spune: Nu promitem bani, ci promitem dreptate. Nu promitem s-ti facem tie ceva, ci promitem s muncim, s luptm pentru tara noastr. Cine vrea s lupte pentru dreptate si pentru cinste n tar, cine vrea s munceasc pentru Patria lui, cine vrea s fac jertf alturi de noi, s vin cu noi. Va fi bine asa? Da. Pentru c lucrurile merg ntr-o tar ca la o gospodrie. Dac la o gospodrie este pmnt bun, bogat nzestrat cu tot ce-i trebuieste unei gospodrii, iar gospodarul nu-i vrednic, e risipitor, bea tot ce are, se ceart toat ziua, gospodria se va ruina, iar copiii o vor duce foarte prost. Vor fi si ei emrti si flmnzi. Dar dac se schimb gospodarul cu un om cinstit, muncitor, vrednic? Gospodria va nflori n scurt timp, si toti copiii vor nflori si ei ca niste bujori. Tara noastr nu-i si ea o gospodrie, cu pmnt bun si bogat? Cu tot ce-i trebuieste? Noi, romnii, nu suntem copiii din gospodrie? Si nu suntem amrti si flmnzi? Cnd vom schimba ns gospodria, atunci nu vom mai fi asa. Aceasta o va face Legiunea. Va schimba gospodria, adic guvernele partidelor si va face un guvern legionar. Aceasta este singura promisiune pe care o face legionarul n ajun de alegeri si ntotdeauna. PUNCTUL 43. Care este scopul nostru? Unde trebuie s ajungem? Seful de cuib trebuie s fac scoal tuturor legionarilor si s le spun c scopul nostru nu este de a alege un numr de 5, 10, 20 de deputati. El este cu mult mai mare, cu mult mai sfnt si cu mult mai greu.

29

Noi trebuie s facem ca toat Romnia s devin legionar. Duhul nou legionar trebuie s guverneze. Tara trebuie s fie condus dup vointa legionarilor. De aceea, un deputat legionar care a iesit ntr-un judet, trebuie s alerge n 5 - 6 judete ca s prpovduiasc credinta cea nou si s cheme la viat toti romnii pregtind ceasul victoriei. Unii zic: apoi a venit odat pe la noi, dar de acum s-a terminat, lam ales si nu mai vine. Rspuns: Cum s vin, dac sunt 71 de judete cu 71 de orase si cu 10 000 de comune pe unde are ordin de la Seful Legiunii s alerge pentru a face noi cuiburi, a organiza si a pregti victoria cea mare? Si dac ne-am duce n fiecare comun, nseamn 10 000 de zile si 10 000 de zile nseamn cte 365 zile ntr-un an, aproape 30 de ani. Vedeti ct de greu este ca n fiecare comun s venim o dat, dar ca s veni de 2, 3, ori? Nu ne-ar ajunge o viat ntreag. Legionarii trebuie s nteleag si s explice tuturor oamenilor lucrul acesta. Ei trebuie s se bucure cnd vd c acum 2 ani nu aveam organizatii dect n judetele Cahul, Covurlui si Neamt si nc 3, 4, iar acum avem n 50 de judete. Altii zic: "Iac i-am ales si pe stia din Legiune. Nici ei n-au fcut nimic" Legionarii vor rspunde: deputatii legionari, chiar dac ar fi 30 40, n-au s poat face mult. Asteptati s nving legionarii n tar, s se ntind de la un capt la cellalt si atunci s vedeti reformele cele mari pe care le vor aduce. Legile pe care le-au pregtit legionarii sunt legi de mari dreptti, pe care poporul le asteapt de mult vreme. Cine crede n victoria final, cine stie s lupte pn la capt, numai acela este legionar. Numai acela care nu s-a ndoit n inima lui se va bucura cu adevrat n ceasul biruintei, atunci cnd natiunea romn si va fi tras prin vointa ei proprie, drum nou, drum mare, drum de biruint. PUNCTUL 44. Cereri. Deputatii legionari, imediat dup alegeri, au primit mii de cereri. Unii oameni cer bani, altii cer s li se dea serviciu, altii cer lemne gratis, altii cer pmnt. Un legionar nu cere. El spune: nu ne trebuie bani sau servicii. Dati-ne legi drepte n tar, cci cu legi drepte ne vom cstiga bani si traiul prin muca

30

noastr. Deputatii legionari nu pot s alerge cu 2000 de cereri pe la ministere pentru 2000 de oameni, pe care s-i serveasc, iar 14 milioane de trani, muncitori, functionari, s astepte si iar s astepte ziua drepttii lor. Deputatii legionari nu-si vor cptui 5-6 partizani dintr-un sat, cum fac partidele politice, iar biata multime srac si amrt s trag toat viata la jug. Si apoi, dac un deputat legionar se roag de un ministru s-i fac un serviciu pentru 1, 2, 3, oameni, a doua zi l roag si ministrul ca s nchid ochii la legile pe care le face el, s nu le mai combat. De aceea sefii legionari vor trebui s explice aceste lucruri tuturor oamenilor si s le fac scoala legionar adevrat. Ei trebuie s le spun la toti. Noi dac am intrat n Legiune, nu cerem nimic pentru noi, ci dm. Dm suflet, dm munc, dm suferint, dm tot ce avem pentru ziua cea sfnt a biruintei neamului romnesc. PUNCTUL 45. Ce trebuie s fac si de ce anume trebuie s se pzeasc seful de cuib n perioada campaniei electorale. Imediat dup cderea guvernului, sefii de cuiburi vor tine sedinte cu cuiburile lor o dat la 2 zile. De asemenea, ei se vor aduna n sedint aparte cu toti ceilalti sefi de cuiburi din sat sau comun pentru a studia situatia si a lua toate msurile pe care le cred ei de cuviint pentru ca Legiunea s ias ct mai bine. De asemenea, vor lua msuri pentru a executa ordinele sosite, dac le-au venit asemenea ordine, de la sefii judeteni. PUNCTUL 46. Ce vor face nainte de alegeri. a) Scoala semnului nostru electoral cu toti oamenii din sat. Semnul trebuie fcut pe hrtie, mic, n asa fel nct si copiii din sat s-l cunoasc la perfectie. Se vor interesa la seful judetean pe ce pagin a buletinuli de vot este semnul nostru si vor explica oamenilor din timp dac este pe pagina 1, 2, sau 3. b) Vor cuta ca semnul s fie fcut cu cret, cu var sau cu smoal att n interiorul satului ct si pe sosea, n afar de sat. c) Fiecrui om din cuib i se vor ncredinta cel putin 5 gospodari din sat, pe care s caute s-i conving s voteze cu Legiunea. d) Nu va crede niciodat si nu va lsa pe ceilalti oameni s

31

cread minciunile pe care le vor rspndi adversarii despre noi: c lista s-a retras, c semnul nostru nu se afl pe buletinul de vot, c ne-au desfiintat prin lege organizatia, c nimeni nu mai are voie s voteze cu Legiunea, c cine va mai spune ceva despre Legiune va fi pedepsit, c am fost arestati, btuti, omorti, mpuscati, etc. Toate aceste minciuni le spun adversarii despre noi n timpul campaniei electorale pentru a deruta pe alegtori s nu mai voteze cu noi. Altii ncearc s momeasc lumea sustinnd c si noi am fi cuzisti. Legionarii vor rspunde: nu suntem si nici nu vom fi cuzisti! e) Este foarte probabil ca s nu ajung pn n satul respectiv nici un manifest de-al nostru, fie din lips de fonduri, fie pentru c au fost oprite la post. Sefii de cuiburi din comuna respectiv vor face ei ce vor putea: mici manifeste scrise de mn si vor lupta fcnd propagand din om n om. f) Este posibil de asemenea, ca nici un candidat de-al nostru s nu poat ptrunde pn n satul acela. Sefii de cuiburi, la fel, vor pregti din timp lumea pentru un asemenea caz, ca s nu rmn descurajat. g) Vor cuta s ia parte la toate ntrunirile adversarilor politici, pentru ca s aud cele ce se vorbesc acolo, iar dup plecarea lor din sat s poat lmuri oamenii. PUNCTUL 47. Ce vor face n ziua de alegeri. a)Toti sefii de cuiburi dintr-un sat, mpreun cu toti oamenii lor, tineri si btrni, se adun la un loc si pleac n bloc spre sectia de votare cu drapelul si cu semnul fcut din scndur si vopsit n negru. b) Ei vor cuta s-si aib mai dinainte o tactic de lupt bine fixat, n asa fel nct oricine ar voi s-i mpiedice de la vot, s fie respins si fortat de a se linisti. c) In caz c nu vor fi suficient de numerosi, n acea comun se vor strecura izolati printre ceilalti oameni pn la sectia de votare. Iar dac vor observa c prigoana este grozav, atunci si vor pune cu totii semnul guvernului n piept si vor spune c au trecut cu guvernul, se vor duce la vot, iar n gheret, unde numai Dumnezeu i vede, vor vota cu Legiunea. In timpul acestei lupte, sefii de cuiburi vor fi n cea mai deplin armonie si disciplin posibil, ascultnd ordinele fie de la centru, fie de la judet, fie de la garnizoana legionar sau de la cuiburile

32

superioare. Inainte de plecarea la vot, n ultima sedint a cuibului, toti sefii de cuiburi mpreun cu legionarii, vor face rugciuni ca nainte de orice btlie.

PARTEA A VIII - A In ce directie spiritual trebuie s fac un sef de cuib educatia oamenilor si.
PUNCTUL 48. Cum se prezint un legionar. Cnd un legionar se prezint unui sef superior sau Sefului Legiunii, se opreste la o distant de trei pasi n pozitia de drepti, salut ducnd mna dreapt la inim apoi ridicnd-o spre cer si spune: Sunt legionarul ..., din cuibul.... PUNCTUL 49. Cum trebuie s fie n vorb si n scris un legionar. Legionarul si n scris si n vorb trebuie s fie scurt, clar si precis. Vorbria lung si ncurcat este vorbria democratiei. PUNCTUL 50. Imbrcmintea legionarului. Legionarul va fi modest mbrcat. El nu va pune pret pe hainele luxoase si strlucitoare ale nimnui. El va dispretui luxul pe care l va considera ca avnd la baz o nclinatie sufleteasc spre frivolitate, spre lichelism , spre scturism. Astzi omul luxos, dac nu este un hot apartinnd uneia din multiplele forme ale hotiei, n orice caz este un nesimtitor care plmuieste mizeria nesfrsit a trii. Legionarul nu va cntri un om dup hain si nu va mai face deosebire ntre omul srac, cu haine rele si cel cu haine bune. Legionarul va cntri pe om dup ceea ce va avea sub hain, adic dup sufletul lui. Sunt multe haine rupte care ascund sub ele comori de aur n inim! PUNCTUL 51. Legionarul si mnuirea banilor publici. Legionarul care-si va nsusi bani care nu-i apartin, care va mnui

33

n mod necinstit banii Legiunii sau ai oricrui om, acela care nu va putea da socoteal, conform promisiunii, de banii ncasati din vnzarea brosurilor, gazetelor, insignelor, etc., va fi eliminat pentru totdeauna din Legiune de la primul caz, orice situatie ar ocupa n ea. In organizatia aceasta, nu pot s creasc dect numai oameni cinstiti. O mic hotie nu poate s te lase indiferent pentru c n definitiv aceasta nu este dect smnta marilor hotii, smnt care dezvoltndu-se din cauza tolerantei noastre, ar putea rstigni din nou prin jefuire poporul romn si aceast tar. PUNCTUL 52. Sentimentul demnittii Ne-am sturat de lipsa de demnitate omeneasc. Dac nu dai bacsis, dac nu-l pltesti, nu ti se nscrie n partid. Dac nu pltesti, nu d drumul hrtiilor de la primrie. Dac nu dai bacsis, nu poti s-ti capeti dreptul. Bacsisul, mita si hotia au desfiintat sntatea moral a natiunii romne. Legionarul va cuta s desfiinteze aceste apucturi si s renvieze sentimentul demnittii omenesti. El nu va da nimnui nimic, nu va promite nimnui nimic, iar cnd va face cuiva un serviciu, nu se va njosi ca s primeasc bacsis sau mit ci va pune mna n gt mituitorului. PUNCTUL 53. Scoala faptei creatoare. Legionarul trebuie s fie un om de fapt. Prin fapta lui, prin munca lui, el va cldi din temelii Romnia cea nou. PUNCTUL 54. Rugciunea ca element decisiv al victoriei. Apelul la strmosi. Legionarul crede n Dumnezeu si se roag pentru biruinta Legiunii. S nu se uite c noi, poporul romn, stm aici, pe acest pmnt prin voia lui Dumnezeu si binecuvntarea Bisericii Crestine. In jurul altarelor bisericilor, s-a aflat adunat de mii de ori n vremuri de bejenie si restriste, ntreaga suflare romneasc de pe acest pmnt, cu femei, copii si btrni, cu constiinta perfect a ultimului refugiu posibil. Si astzi stm gata s ne adunm, poporul romn, n jurul altarelor, ca-n vremuri de mari primejdii, pentru ca ngenunchiati, s cptm binecuvntarea lui

34

Dumnezeu. Rzboaiele se cstig de aceia care au stiut s atrag din vzduh, din ceruri, fortele misterioase ale lumii nevzute si s-si asigure concursul acestor forte. Fortele acestea misterioase sunt sufletele mortilor, sufletele strmosilor nostri, care au fost si ei odat legati de glia, de brazdele noastre, care au murit pentru aprarea acestui pmnt si care sunt si azi legate de el prin amintirea traiului lor de aici si prin noi, copiii, nepotii si strnepotii lor. Dar mai presus de sufletele mortilor st Dumnezeu. Odat aceste forte atrase, ele vin n balanta ta, te apr, ti dau curaj, voint si toate elementele necesare victoriei si te fac s nvingi. Introduc panic si groaz n dusmani, le paralizeaz activitatea. In ultima analiz, biruintele nu depind de pregtirea material, de fortele materiale ale beligerantilor, ci de puterea lor de asi asigura concursul puterilor spirituale. Astfel, se explic, din istoria noastr, biruintele miraculoase ale unor puteri materialiceste cu desvrsire inferioare. Cum se poate asigura concursul acestor forte? 1) Prin dreptatea si moralitatea actiunii tale; 2) Prin apelul frecvent, insistent la ele. Cheam-le, atrage-le cu puterea sufletului tu si ele vor veni. Puterea de atractie este cu att mai mare, cu ct apelul, rugciunea, se face n comun de ct mai multi. De aceea, n sedintele cuibului, care se tin n toat tara smbt seara, se vor face rugciuni si se vor ndemna toti legionarii ca a doua zi, Duminica, s mearg la biseric. Patronul nostru este Sfntul Arhanghel Mihail. Icoana lui trebuieste s o avem n casele noastre, si n vremuri grele s cerem ajutorul lui si El nu ne va lsa niciodat. PUNCTUL 55. Scoala suferintei Cel ce intr n aceast lupt, trebuie s stie de mai nainte c va avea de suferit. Dup suferint vine ntotdeauna victoria. Cel ce va sti s sufere, acela va nvinge. De aceea, noi, legionarii vom primi suferintele cu drag. Fiecare suferint este un pas nainte ctre mntuire, ctre victorie. O suferint nu-l va descuraja pe legionar, ci-l va oteli, i va cli sufletul. Cei ce-au suferit si vor mai suferi nc, vor fi adevrati eroi ai luptei legionare. Binecuvntarea Patriei se va ntinde asupra lor si asupra familiilor lor.

35

PARTEA A IX -A Ce drum are de strbtut un legionar n viata sa legionar

Viata legionar este frumoas. Dar nu este frumoas prin bogtie, prin viat de petreceri si lux, ci este frumoas prin multimea primejdiilor pe care le ofer legionarului, frumoas prin nobila camaraderie care leag pe toti legionarii din ntreaga tar ntr-o sfnt frtie de lupt; nlttor de frumoas prin brbteasca atitudine n fata suferintei. Atunci cnd cineva intr n organizatia legionar, trebuie s cunoasc mai dinainte viata care-l asteapt, drumul pe care-l va strbate. Drumul acesta va trece prin muntele suferintei, apoi prin pdurea cu fiare slbatice si prin mlastina dezndejdiei. PUNCTUL 56. Muntele suferintei. Dup ce un om s-a nrolat legionar, cu dorul de patrie n inima sa, nu-l asteapt masa ntins, ci el trebuie s primeasc pe umerii si jugul mntuitorului nostru Iisus Hristos: "Luati jugul Meu asupra voastr". Si crarea legionar ncepe s urce un munte pe care lumea l-a numit "muntele suferintei". La nceput pare usor de urcat. Ceva mai trziu, urcusul devine mai greu, suferinta mai mare. Cele dinti broboane de sudoare ncep s picure de pe fruntea legionarilor. Atunci, un duh necurat, strecurat printre legionarii care urc, arunc pentru prima dat ntrebarea: "Oare n-ar fi mai bine s ne ntoarcem napoi? Crarea legionar pe care am apucat ncepe s fie grea si muntele e lung si nalt de nu-i mai vedem sfrsitul." Dar legionarul nu ascult, merge nainte si urc cu greu. De la un timp, urcnd mereu pe muntele nesfrsit, ncepe s oboseasc, pare c puterile ncep s-l prseasc. Norocul lui c ntlneste un izvor, limpede ca inima unui prieten.

36

Se rcoreste, se spal pe ochi si apoi o ia n sus din nou pe muntele suferintei. Trece de jumtate si de acolo ncepe muntele fr ap, fr iarb, fr umbr, numai din piatr si din stnc. Si legionarul cnd vede, zice: mult m-am mai chinuit pn aici, ajut-mi Doamne s ajung pn sus. Dar duhul cel ru n zvrle ntrebarea: "Oare n-ar fi mai bine s te ntorci? Las-ti ncolo dorul tu de patrie. Nu vezi ce trebuie s tragi dac-ti iubesti patria si Regele, Neamul si Pmntul? Si apoi, ce cstigi de aici? Nu-i mai bine s stai linistit acas?" Pe stnca goal, el se urc mereu cu nesfrsit credint. Acum e obosit. Cade. Isi juleste minile si din genunchii lui pentru prima dat vede sngele curgnd. Se nalt ca un viteaz si porneste din nou. Mai are putin. Dar stnca a devenit dreapt si colturoas, i curge snge din piept si se prelinge pe stnca nendurtoare. "Oare n-ar fi mai bine s te ntorci?" se aude din nou glasul necurat. Pare c rmne pe gnduri. Dar deodat aude un glas strignd din adncul miilor de veacuri: "Inainte copii! Nu v lsati!" Un ultim efort. Si fruntea de viteaz ajunge sus la creasta nvingtoare, pe vrful muntelui suferintei, cu sufletul crestin si romnesc, plin de fericire si bucurie. "Fericiti veti fi cnd v vor goni pe voi si vor zice tot cuvntul ru mpotriva voastr." "Iar ei plecau bucurndu-se c s-au nvrednicit de a fi btuti pentru numele lui Iisus." Multe primesc legionarii urcnd acest munte al suferintei. Ar trebui o carte ntreag ca s se scrie suferinta lor. PUNCTUL 57. Pdurea cu fiare slbatice. S nu-si nchipuie ns cel ce doreste s devin legionar, c ncercrile s-au sfrsit aici, n vrful muntelui suferintei. Si este bine ca fiecare s stie de la nceput ce-l asteapt, s cunoasc drumul pe care-l apuc. A doua ncercare: nu trece mult si crarea legionar intr ntr-o pdure creia lumea i-a zis "pdurea cu fiare slbatice". De la marginea pdurii se aud urletele acestor fiare slbatice care deabia asteapt s intre cineva acolo pentr a-l sfsia. Dup muntele suferintei, aceasta este a doua ncercare prin care trebuie s treac legionarii. Cine este fricos rmne acolo, la

37

marginea pdurii. Cine are inim de viteaz, intr nuntru, se lupt cu vitejie si nfrunt mii de primejdii despre care s-ar putea scrie si se va scrie mai trziu o carte ntreag. In aceast lupt, legionarul nu fuge de pericol, nu se ascunde dup copaci. Din contr, el apare acolo unde primejdia este mai mare. Dup ce a strbtut pdurea si au iesit cu bine, o nou ncercare i asteapt. PUNCTUL 58. Mlastina dezndejdiei. Crarea se pierde si ei trebuie s treac printr-o mlastin. Aceasta se cheam "mlastina dezndejdiei", pentru c pe acel ce intr ntrnsa, pentru ca s ajung la captul cellalt, l apuc dezndejdia. Unii nu mai au curajul s intre, ncep s se ndoiasc de victorie, c este prea departe, c nu vor mai ajunge pn la biruint. Asa c multi dintre cei care au strbtut prin pdurea cu fiare si au urcat muntele suferintei, se neac n aceast mlastin a dezndejdiei. Altii intr si se ntorc, iar altii se neac acolo. Dar legionarii adevrati nu pierd ndejdea, ei strbat si aceast ultim ncercare si ajung la mal acoperiti de glorie. PUNCTUL 59. Acolo, la sfrsitul drumului greu al celor trei ncercri, ncepe apoi munca cea dulce, munca cea binecuvntat pentru nltarea din temelie a Romniei celei noi. PUNCTUL 60. Numai acela care a trecut cele trei examene, adic peste muntele suferintei, prin pdurea cu fiare slbatice, si prin mlastina dezndejdiei si a reusit, este legionar adevrat. Cine n-a trecut prin toate acestea, nu se poate numi legionar, desi este nscris n organizatie, are insign si plteste cotizatia. Cine a avut abilitatea ca s le ocoleasc, totdeauna si n 3 - 4 ani de viat legionar n-a cunoscut si n-a dat nici examenul durerii, nici examenul brbtiei si nici examenul credintei, poate fi un om abil, dar nu poate fi un legionar. Seful Legiunii, cnd apreciaz persoana unui legionar, nu se ia nici dup vrst, nici dup popularitate, adic dup cti oameni are n jurul lui, nici dup abilitate, ci dup aceste trei examane: PUNCTUL 61. 1) Legiunea este n contra acelora care se zbat, se frmnt s obtin victorii fr riscuri si fr jertf - pentru c

38

acestia sunt oameni mici - iar victoriile eventuale sunt trectoare ca spuma mrii: unde nu-i risc, nu-i glorie. PUNCTUL 62. 2) Legiunea este n contra acelora care dup victorii, caut s se urce ct mai sus pe riscurile si pe jertfele altora. PUNCTUL 63. 3) Legiunea este si n contra acelora care desi lupt, sunt mnati de un mobil sufletesc inferior: pofta de cstig, pasivitatea unui beneficiu, crearea unei situatii. Acestia, cstignd victoria, ncep s o mnnce. Sufletul superior si gseste marile satisfactii n plcerile luptei si ale sacrificiului.

PARTEA A X A
PUNCTUL 64. Legionarul si politicianul. Legionarul si politicianul - omul partidelor - stau fat n fat. Omul partidelor desfiinteaz Romnia. Inaintea lui s-a asezat cu pieptul su, legionarul. Cnd omul partidelor, politicianul, tran sau orsean, a intrat n partid, prima ntrebare care si-a pus-o, a fost: ce voi cstiga de aici? Ce beneficiu voi trage? De aceea cstig politicienii, iar tara se drm. Legionarul cnd a intrat n Legiune, a zis: "Pentru mine, nu vreau nimic.", ci s-a ntrebat: " Ce pot da, ce jertf pot face eu pentru tara mea." Legionarul spune: o mie de ani au ptimit strmosii si au murit cu gndul la aceast tar. O mie de ani am asteptat-o si am visat-o. Astzi, cnd Dumnezeu ne-a dat-o ntreag, n loc s cdem n genunchi n fata ei si s ne nchinm ca la o icoan, noi o furm, o jupuim. In fata ei, legionarul se prezint nu cu drepturi cettenesti, ci cu sacre datorii. Telul politicianului este de a-si construi o avere; al nostru este de a ne construi o Patrie nflorit si puternic. Pentru ea vom munci si vom construi. Pentru ea vom face din fiecare romn un erou,

39

gata de lupt, gata de jertf, gata de moarte. (Vezi "Pentru legionari") "Spre inimile cele necurate care vin ntru prea curata cas a lui Dumnezeu, fr mil ntind sabia mea." - Sf. Arhanghel Mihail "Cine stie s moar, nu va fi rob niciodat." - Seneca PUNCTUL 65. Legionarul si comunistul Legionarului este mpotriva comunistului, si va lupta din toate puterile, pentru ca oriunde se va afla ncuibat acest comunist, s fie demascat si rpus. Triumful miscrii comuniste n Romnia, ar nsemna: desfiinsarea Monarhiei, desfiintarea Bisericii , desfiintarea Familiei, desfiintarea propriettii individuale si desfiintarea liberttii. Inseamn, ntr-un cuvnt deposedarea noastr de ceea ce formeaz patrimoniul moral al omenirii si n acelasi timp deposedarea de orice bunuri materiale, n favoarea profitorilor din umbr ai comunismului, care sunt jidanii. In aceast miscare comunist se afl adunati toti inamicii nostri, care n-au vzut si nu vd cu ochi buni Romnia Mare. (Vezi "Pentru legionari") PUNCTUL 66. Legionarul si jidanul Problema jidneasc, vizibil numai n jumtatea de nord a Romniei, invizibil, dar existent si n cealalt jumtate, constituie pentru natiunea romn cea mai mare primejdie pe care a cunoscut-o de la nceputul istoriei si pn astzi. Legionarul este singurul n stare a rezolva aceast problem, pe care o priveste cu curaj si cu seriozitate, rezolvare pe care o va face odat cu solutionarea si a celorlalte probleme de stat, care se pun si astzi cu aceeasi necesitate. (Vezi "Pentru Legionari.")

40

PARTEA A XI -A Ce crede un legionar

PUNCTUL 67. C statul bazat pe ideologia veche a revolutiei franceze se ruineaz. In lume se pune problema unui stat nou. El poate fi foarte bun si foarte ru. Cum va fi? Dup cum ni-l vom face. PUNCTUL 68. Statul nou ns, nu se poate baza numai pe conceptii teoretice de drept constitutional. Statul nou presupune, n primul rnd si ca un lucru indispensabil, un tip nou de om. Un stat nou, cu oameni cu pcate vechi, nu se poate concepe. Statul este o simpl hain care mbrac trupul natiunii. Putem s facem o hain nou, luxoas, scump, dar nu va fi de nici un folos dac ea va mbrca un trup istovit, distrus de gangrene morale si fizice. PUNCTUL 69. Omul nou, sau natiunea nnoit presupune o mare nnoire sufleteasc, o mare revolutie sufleteasc a poporului ntreg, adic o mpotrivire directiei spirituale de astzi si o ofensiv categoric n contra acestei directii. PUNCTUL 70. In acest om nou, vor trebui s nvieze toate virtutile sufletului omenesc. Toate calittile rasei noastre. In acest om nou, vor trebui ucise toate defectele si toate pornirile spre ru. In acest tip de erou, erou n sens rzboinic, pentru ca s poat prin lupt s-si impun puterea, erou n sens social: incapabil dup victorie de a exploata munca altuia; erou al muncii: uriasul creator prin munc al trii sale, trebuie s fie concentrat tot ce a putut strnge mai bun n timpul miilor de ani poporul romn. Pe acest om l asteptm, pe acest erou, pe acest urias. Pe el se va baza statul cel nou, Romnia de mine. Miscarea legionar, nainte de a fi o miscare politic, teoretic, financiar, economic, etc., de formule, este o scoal spiritual n care dac va intra un om, la cellalt capt va trebui s ias un erou.

41

PUNCTUL 71. Aceast mare nnoire a natiunii romne este posibil s vin? Urmeaz. O simtim cu totii. Dup lunga noapte de veacuri, azi ntre aceleasi granite, poporul romn, asteapt rsritul soarelui, asteapt ceasul nvierii lui ca neam. Este posibil oare ca frmntrile milenare s se opreasc la o simpl chestiune de form: unirea ntr-un stat a tuturor romnilor? Nu simtiti din adncuri cum clocoteste marea renastere a poporului romn? PUNCTUL 72. In aceast nviere va avea un rol covrsitor tinerimea. Pe dnsa o cheam destinul s joace pe scena istoriei. Nu ne nteleg oamenii vechi? Nu ne nteleg pentru c apelul sacru al destinului numai noi l putem auzi, numai noi l ntelegem, pentru c numai nou ni se adreseaz. PUNCTUL 73. Legi, stri de asediu, baionete, care s opreasc destinul unei natiuni, n-au existat, nu exist si nu vor exista. PUNCTUL 74. Aceast mare nviere, de la sine, va creea o nou ofensiv a poporului n toate domeniile. Aceast ofensiv ajutat si sustinut de legi, va repune pe romn n drepturile lui de care a fost deposedat an cu an, ntr-o mie de ani prin nedreptate si silnicie. PUNCTUL 74 bis. Primirea Sefului Legiunii. In orice localitate, Seful Legiunii va fi primit si nsotit tot timpul de ctre legionarii rniti n linia I-a, legionarii care au suferit persecutii n linia aII-a, lupttorii legionari n linia aIII-a, Prietenii Legiunii n linia a IV-a. Diferiti comandanti legionari vor aranja ntotdeauna lumea legionar n ordinea de mai sus.

42

PARTEA a XII - a Circulara P.

PUNCTUL 75. Regimul parlamentarilor legionari. Adunarea Senatului si a sefilor de unitti legionare politice, a fixat n ziua de 5 Ianuarie 1933 la Focsani, regimul parlamentarilor legionari. Regimul acesta si l-a aplicat Seful Legiunii, n primul su parlament si a fost aplicat si celor 4 parlamentari. I. Diurna 1) Parlamentarii Legiunii sunt parlamentari datorit sfortrilor si sacrificiilor materiale si morale ale tuturor legionarilor din tar. 2) Diurna parlamentar nu le apartine. Ea apartine Legiunii, ea va acorda fiecrui parlamentar strictul necesar pentru o existent modest. Pentru c nu este drept ca parlamentarul s-si creeze o situatie material mai bun, n timp ce toti camarazii lui duc o viat din ce n ce mai grea. Ce tablou moral mizerabil ar fi, dac unii dintre noi ne-am mbuiba cu tot felul de buntti, de haine si de ghete, sau ne-am purta sotia n lux, iar altii dintre noi, rniti n urma luptelor, ar tri o viat de sfsietoare mizerie. 3) Cheltuielile bnesti fcute nu se mai ntorc, dup cum nu se ntoarce nici sntatea celui care a suferit pentru Legiune, nici viata celui care a murit pentru dnsa. Acestea sunt jertfe si jertfa nu se cere napoi. Dogma legionar ne spune: cantitatea de jertf fcut, determin victoria. Gloria noastr este gloria jertfei pe care o facem. 4) Nu este un scop, un tel, acela de a fi parlamentar: noi trebuie s mergem nainte ctre biruint. Ca parlamentari, nu putem dect s pregtim victoria. De aceea, fondurile provenite Legiunii din diurne, vor nzestra organizatia cu tot ce-i trebuieste pentru lupt: ziare, brosuri, automobile, etc. In anul 1933, parlamentarii au avut 10 000 lei lunar primele dou luni, 8 000 lei pe urm. 5) Conceptia legionar a conducerii Statului. Acesta care nu va putea tri cu aceast sum, singur, poate tri n comun cu ceilalti parlamentari, la cazarma legionar. Asa va fi viitorul parlament legionar. Conductorii trii trebuie s fie n frunte n zile de

43

mizerie. Nu se poate plmui cu o leaf de lux de 30 000 lei lunar, mizeria nesfrsit a trii. In atitudinea de astzi a parlamentarilor legionari se pregteste ziua de mine si se dovedeste c ea poate fi asa cum o cerem noi. II. Parlamentul legionar nu-si mai apartine lui El va sta la orice or din zi si din noapte la dispozitia Legiunii. Nu este posibil ca s se aleag parlamentar si apoi s plece s-si caute de afaceri, sau s fie ocupat mai totdeauna cu diferite alte chestiuni. Ct timp mi s-a dat n mn arma parlamentar, trebuie s trag cu dnsa. Dac nu pot trage, n-o iau, iar dac am luat-o si n-o pot ntrebuinta cu cel mai mare folos pentru Legiune, atunci o dau imediat altuia care o poate ntrebuinta mai bine. Un parlamentar trebuie: 1) s poat vorbi n Parlament; 2) s se poat misca pentru conferinte, ntruniri de organizare, ori de cte ori i va cere Seful Legiunii. Cine iubeste Legiunea, s se gndeasc bine la acest punct, atunci cnd cere n mn arma functiunii de parlamentar si onoarea de a o ntrebuinta pentru victoria Legiunii. Dublarea Candidatilor No. 1. Adunarea a fixat de asemenea, n urma propunerii Sefului Legiunii, dublarea candidatilor, adic: n caz de reusit a unei liste, vor intra n parlament capii de list pentru trei luni, dup care si vor da demisia si vor intra n loc No. 2. de pe list. No. 2 va fi fixat de la Centru si ales dintre categoriile intelectuale ale organizatiei noastre. Fac exceptie de la aceast lege, judetele care ntrunesc majoritatea absolut. Dac ntr-un judet se ia majoritatea absolut, parlamentarii reusiti rmn tot timpul, nu se schimb. Avantajele sistemului: a) O satisfactie si o ncurajare pentru legionarul sef de judet, care munceste. b) Necesitatea imperioas a organizatiei de a se trimite n parlament cele mai apte elemente pentru lupta parlamentar. c) Crearea si pregtirea unui numr mai mare de cadre legionare. d) Posibilitatea ca un parlamentar, ntr-o activitate scurt, dar intens, s-si nchine ntreaga munc Legiunii, fr a-si periclita situatia ndeletnicirilor lui familiare.

44

Sefii judeteni, mnati numai de dorul biruintei totale a Legiunii, vor explica aceast lege candidatilor si le vor lua o declaratie scris, n sensul c au luat cunostint de "Circulara F" si nteleg a se supune dispozitiilor ei. Parlamentarii legionari, stau la Bucuresti, Str. Imprimeriei No. 3. Seful Legiunii , Corneliu Zelea Codreanu PUNCTUL 76. Ce este comitetul de 1000. S-a nfiintat un Comitet de 1000. Fiecare membru este obligat a da cte 25 lei lunar, sau dup a sa voie, 50 lei, timp de un an. Suma se ntrebuinteaz pentru achitarea ratelor la tipografie si pentru nzestrarea organizatiei cu ceea ce-i trebuieste. Astzi acest comitet este desfiintat. Rolul lui l joac "Asociatia prietenii legionarilor", avnd urmtorul comitet: Dr. Corneliu Sumuleanu, prof. Univ. Iasi, Str. Sulescu; Prof., Preot Duminic Ionescu Bucuresti, Str. Leon Vod 4, D-na Zoe Sturza Bucuresti I, Str. Cretulescu, 8; D-na Maria Beiu Palade Bucuresti, Av. Muntenescu 11, tel. 4.33.26.; Dr. Eugen Chirnoag, Prof. Scoala Politehnic Bucuresti, Aleea Arh. Stefan Burcus 12 (Sosea); Dr. Ing. Eugen Ionic Bucuresti, Francmason 7, telef. 4.77.52,; Grigore T. Coand Bucuresti, Str. Bolintineanu 5, tel. 4.33.03. Oricine simpatizeaz miscarea legionar si doreste s o ajute, poate deveni membru al asociatiei, cernd informatii de la adresele de mai sus. PUNCTUL 77. Casieria Central a organizatiei legionare este n casa General Cantacuzino, Str. Gutenberg 3, Bucuresti. Pentru orice chestiuni, banii se trimit pe aceast adres. PUNCTUL 78. "Libertatea", foaie popular. Director sufletesc Ion I. Mota. Foaia apartine familiei mostenitoare a lui Ion I. Mota. Abonament anual lei 120, jumtate, lei 60, un sfert, lei 30. Adresa administratiei (pentru abonamente, reclamatii), Bucuresti, Calea Victoriei No. 63. Adresa redactiei (pentru articole): Preot Ion Mota, Orstie, Jud. Hunedoara. PUNCTUL 79 Agenti provocatori Trec pe la organizatii diferiti spioni. Unii, agenti de la politie. Chemati-i nuntru pentru a le arta c nu aveti nimic secret. Dac ns printre legionari va fi prins unul care se va vinde pentru

45

bani si va deveni trdtor al Legiunii, va fi pedepsit azi, mine, peste un an sau peste doi. Cea mai mare dezonoare a organizatiei noastre este aceea de a gsi din mijlocul nostru spioni. Sunt altii care se dau drept legionari si umbl pe la diferite organizatii pentru a fura, a cere, sau a colecta bani. Unii din ei reusesc a avea la mn o scrisoare sau un carnet de membru. Cercetati-l bine. Dati-i pe mna politiei. In ultimul moment aflu c un agent de politie nestiind ce informatii s mai dea despre Legiune, a informat siguranta c legionarii vor s mpuste mai multi prefecti. Altul a ticluit un cifru secret n care erau trecute institutii din capital. Noi n-avem nevoie de cifru. Aceasta este o inventie infam. S pofteasc toat politia. Ce avem de spus, spunem n fat, spunem tare. Dac veti auzi asemenea infamii sau le veti citi scrise prin foile jidnesti (cum au fost acum doi ani publicate n "Adevrul", "Dimineata" si "Lupta" s stiti din primul ceas c toate sunt uneltiri viclene pentru care ne vom adresa justitiei. PUNCTUL 80. Proces-verbal (acest proces verbal nu se mai ntrebuinteaz astzi), model de constituire a unui cuib. LEGIUNEA Judetul............. Cuibul.............. Subsemnatii, domiciliati n comuna .........., judetul ..........., convinsi de pericolul care amenint existenta patriei, ne legm mpreun prin jurmnt s luptm pentru triumful Legiunii. Ne-am constituit ntr-un cuib de legionari cruia i-am dat numele de Cuibul ..... Numrul membrilor din cuib este de ........... (maximum 13) Seful cuibului: ......................... Corespondentul: ................... Casierul .................................... Curierul ....................................

46

Ne legm n fata lui Dumnezeu si a oamenilor de a ne tine strns uniti n jurul sefilor nostri, a asculta si executa ntocmai ordinele primite, a face s ptrund ct mai adnc n popor duhul nou al muncii, al cinstei, al jertfei si al drepttii, ntr-un cuvnt ne propunem de a-i face legionari pe cei cu care vom veni n contact. Credem n Dumnezeu si n izbnda Legiunii, credem ntr-o Romnie nou pe care vrem s-o cucerim pe calea Bisericii lui Hristos si al nationalismului integral activnd n cadrul legilor trii. 1. Am nceput activitatea; 2. Vom tine sedinte n fiecare sptmn. 3. Ne vom abona la revista "Pmntul Strmosesc", pe care vom citi-o la sedintele cuibului. 4. Ne vom ntri n credinta noastr legionar. 5. Ne vom uni ca fratii si nu vom permite nici o dezbinare ntre noi. 6. Vom porni imediat la facerea de noi cuiburi n comuna noastr si n cele vecine. 7. Toate acestea n credinta sfnt c ori prin cte greutti si suferinte vom trece, vom nvinge. 8. Romnia n ntregimea ei va deveni legionar. Triasc Legiunea! Triasc Cpitanul!

MOTTO Geme inima n noi De necazuri si nevoi Ochii plnsi privesc n zare Si asteapt ndurare. Muntii nostrii aur poart, Noi cersim din poart-n poart Holda noastr-i aurie Noi pierim n datorie. Vai de noi si iar de noi Dm ca racul napoi,

47

Srcia ne-urmreste, Si de zile ne gteste. C noi toti avem un nume, Toti avem o soart-n lume. Pentru tar si dreptate, In noi toti un suflet bate. Hai romni s ne trezim Si s nu mai suferim. C cei ce ne urgisesc Nu au suflet omenesc. Hai s coborm n vale S oprim dusmanu-n cale. De la pne, de la sare Si s-l dm peste hotare. Hai s punem santinele Si sub soare si sun stele Si-n ascunsuri si apoi Hotii-n beci, prada 'napoi. Hai pe cei ce fac trdare, Jafuri n administrare Si hotii la drumul mare S-i dm la spnzurtoare. Unde-i unul ni-i putere La nevoi si la durere Unde-s multi puterea creste Si dusmanul o pteste. VALERIU DUGAN, tran din Bucovina Urmeaz isclitura membrilor (maximum 13)

L E G I O N A R, - Niciodat s nu faci o fapt de care ti-ar fi rusine a doua zi, iar cnd ai fcut ceva, asum-ti rspunderea ntreag. - Cnd ti se pune n fat un obstacol, tu s-l sari, s nu te lasi. S nu te lasi nvins. Nu te descuraja. Incearc a 2-a oar, a 3-a oar, mereu. Nu exist nu pot. Legionarul poate. - Dac pentru politician politica nseamn o afacere, pentru legionar politica nseamn religie .

48

- Nu spune "Nu voiesc s servesc Legiunea, din cauz c cutare sef nu-mi place, nu este bun." In Legiune nimeni nu este sef pe viat. Azi e unul, mine altul, poimine vei fi tu, dac prin munca si credinta ta neclintit si prin capacitatea ta vei merita s fii, iar ntr-o bun zi se va putea gsi cel mai bun. - Nu uita c ceea ce poate s ne piard pe noi legionarii, este nentelegerea si dezbinarea din fiecare cuib sau dintre diferite cuiburi. - Nu uita c n clipa n care un legionar mbrac haina de sef legionar, toti ceilalti trebuie s-l asculte. Sunt n diferite sate elemente care au fcut mult pentru Legiune prin munca, sacrificiul si abnegatia lor, suflete de elit, care au iesit cu mult n evident n lupta legionar, dnd dovad de abnegatie, curaj, devotament, disciplin si de neclintit credint. Acestia pot iesi din organizatiile stesti, urmnd a fi denumiti "Consilierii Sefului Legiunii". In acest scop, n ziua biruintei legionare, ei vor fi mutati n capitala trii, cu familiile lor cu tot. Din aceast mare lupt legionar, va iesi o nou aristocratie romneasc. In cariera ei nu se va pune baz nici pe bani, nici pe avere, nici pe haine, ci pe calittile sufletesti, pe virtute; va fi o aristocratie a virtutii. Aristocratia iesit din afaceri, din fraud sau din vnzare de tar, va cdea. Dac aurul se lmureste n foc, n focul luptelor legionare se va lmuri adevrata elit moral a natiunii romnesti. - Dac esti om cu pcate si te cheam sufletul spre ndreptare, boteaz-te acum, ndreapt-te. Ai ns bun cuviint si pstreazte pe linia a II-a. Miscarea noastr va nvinge. Nu te gndi cumva c sub regimul legionar vei putea tri din afaceri, mit, interventii. O RUGMINTE Camarade, 1) Cnd pleci la drum, toarn-mi ap, ulei, cerceteaz benzina si suruburile, 2) Nu m goni prea tare c m vei omor prea repede si nu voi mai putea servi Legiunea. 3) Pe drum, din cnd n cnd, mai opreste si mai cerceteaz-mi rotile, directia, motorul. 4) Dup un drum, ngrijeste-m si pe mine, spal-m totdeauna,

49

unge-m. 5) Camarazi, nu m ncrcati peste puteri, umblati cu mil, c eu v port spre biruint. Camioneta voastr PUNCTUL 81. Aceast crticic se afl de vnzare la sefii organizatiilor judetene sau la Centru.

9 PORUNCI LEGIONARE 1. Legionarul nu intr n polemic cu nimeni. 2. Legionarul dispretuieste lumea politic si nu st de vorb cu ea. 3. Legionarul seamn smnt bun n sufletele curate ale poporului. 4. Legionarul se ntreab n fiece clip: " Ce am fcut bun pentru Romnia legionar?" 5. Legionarul nseamn n rbojul lui pe pctosi pentru ziua de mine. 6. Legionarul ncepe orice munc cu gndul la Dumnezeu si-i multumeste la ajungerea scopului urmrit. 7. Legionarul este disciplinat prin constiinta si vointa lui proprie. 8. Legionarul n-are team dect de Dumnezeu, de pcat si de clipa n care puterile fizice ori sufletesti l vor scoate din lupt. 9. Legionarul iubeste moartea, cci sngele lui va servi pentru plmdirea cimentului Romniei legionare. (Din ziarul G.d.F. a Basarabiei) PUNCTUL 81 bis. CELE 3 LEGMINTE ALE UNUI LEGIONAR Legionarul nu face jurmnt. El face trei legminte. Primul legmnt, n fata sefului de cuib si a camarazilor. Este o manifestare a dorintei de a deveni legionar. Al doilea legmnt se face dup 2 - 3 ani de lupt, n fata sefului politic judetean si a ntregii conduceri, n grup de cel putin 50, cu solemnitate deosebit. Al treilea legmnt, se face n fata Sefului Legiunii dup 4 - 5 ani de lupt. Vechiul legmnt al scusorului cu trn, publicat n

50

corpul brosurii. INTIUL LEGMNT In mijlocul cuibului, cu bratul drept ntins si tinnd strns n mn pnza micului drapel. Camarazi, 1) In fata sefului de cuib si a voastr, cu mna pe acest drapel, declar c doresc s devin legionar. 2) Cunosc cele trei examene pe care trebuie s le dau: al suferintei, al primejdiei si al credintei. 3) Voi fi alturi de voi si n ceasuri bune si n ceasuri grele. Puteti conta deci pe inima si pe bratul meu. 4) Voi fi disciplinat de buna mea voie, convins c disciplina este legea fundamental a oricrei organizri. 5) M voi feri de a vorbi pe la spate pe camarazii mei sau de a critica ordinele si dispozitiile primite, acestea ducnd la nentelegere, viat grea, dezbinare. 6) Din primul moment tin s declar: nu voiesc nimic pentru mine, nu urmresc si nu voi urmri s fac afaceri pe spinarea miscrii sau s-mi creez situatii. Stau la postul ce mi se va ncredinta atta vreme ct Seful meu va crede c pot fi de folos. 7) Nu voi face nici un fapt care s m dezonoreze pe mine sau miscarea. 8) Voi fi totdeauna corect si m voi purta cu mult bunvoint fat de toti. 9) Voi fi ns mndru n vremuri aspre, n fata vrjmasului. 10) Dac voi gresi, voi primi pedeapsa cu senintate. Stiu c legionarul cnd greseste plteste: rspunde, nu fuge de rspundere. Acesta este legmntul meu n fata voastr si n fata acestui mic drapel al cuibului nostru. AL DOILEA LEGMNT Se face n fata sefului politic judetean, cu deosebit solemnitate: Camarazi, Am strbtut un drum lung n viata legionar. Cunosc deci toate ndatoririle, toate greuttile. De acum m simt n stare s devin legionar. M leg n fata sefului nostru si a voastr, de a lupta pentru triumful Romniei Legionare, n care cred ca n lumina ochilor.

51

Dumnezeu s ne dea binecuvntarea Lui. Se repet de toti cu glas tare,dup seful judetean. AL TREILEA LEGMNT Rmne vechiul legmnt cu scusorul n fata Sefului Legiunii.

PARTEA A - XIII-A
PUNCTUL 82. Scurt istoric legionar. La 24 Iunie 1927, Vineri, nasterea Sfntului Ioan Boteztorul, a luat fiint din initiativa (Corneliu Zelea Codreanu, Ionel I. Mota, Ilie Grneat, Radu Mironovici, camarazi n toate nchisorile), "Legiunea Arhanghelul Mihail", denumit astfel dup icoana Sfntului Arhanghel Mihail afltoare pe usa din stnga a bisericii din nchisoarea Vcresti, icoan pe care am avut-o protectoare n toate nchisorile, n toate luptele noastre, n toate ceasurile noastre de suferint. Eram asa de putini si asa de sraci, nct nu numai c am fost tinta sgetilor ironiei altora, dar ne-am ngrozit noi nsine de srcia noastr. Credinta ns nu ne-am pierdut-o nici o clip. N-am avut nici o secund de ndoial. Pare c Dumnezeu nadins ne-a adunat asa de sraci pentru ca s arate c n victoria legionar materia n-a avut nici un rol. Din primul moment am avut viziunea clar a victoriei finale si mi-am asumat ntreaga rspundere a conducerii. De atunci am trecut prin greutti, primejdii si riscuri nenumrate, dar aceast viziune a victoriei nu m-a prsit nici o secund. Din prima zi ne-au urmat actualii legionari (citindu-le n ochi aceeasi credint puternic): Hristache Solomon, Al. Ventonic, Niculai Totu, Ion Banea, Ing. Clime, Ing. Blnaru, Victor Silaghi, Jean Bordeianu, Dumitru Ifrim, Andrei Ionescu, Mile Lefter, Spiru Peceli, Gh. Potolea, etc., si cel dinti patronaj, Gen. Dr. Macridescu. La 1 August 1927 apare "Pmntul Strmotesc", n tipografia "Liberttii", la Orstie, cu marele ajutor al printelui Ion Mota, dup care urmeaz tinerii din F. d. C. Focsani, cu Traian Cotig si V. Chirulescu si F. d. C. Dunrea cu Tocu, apoi maica Pamfilia

52

Ciolac, printele Isihie Antohi, Sebastian Erhan, Dnileanu. La 8 Nov. (Sfntul Arhanghel Mihail, primul Legmnt). Depun Legmntul urmtorii: Corneliu Zelea Codreanu, Ioan I. Mota, Ilie Grneat, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Inginer Clime, Hristache Solomon, Mile Lefter, Ioan Banea, Victor Silaghi, Niculai Totu, Al. Ventonic, D-tru. Ifrim, Pantilimon Statache, Ghit Antonescu, Gurit Stefniu, Emil Eremeiu, Jean Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru, Budeiu, Tnsachi, Stefan Budeci, Paul Mihilescu (dezertor). La 19 Februarie 1928, dup sfortri de dou luni, cumprm camioneta botezat "Cprioara Legiunii" (234 000 lei). In var, pentru ntertinerea miscrii si pentru plata ratelor camionetei, muncim la crmidrie (120 000 crmizi) si la grdinrie (un hectar), n batjocora de fiecare zi a cuzistilor. Apoi facem comert ducnd zarzavaturi de la grdina noastr cu camioneta si le vindem la mnstiri: Agapia, Vratec. Continum tcuti miscarea. La 15 Decembrie 1929, prima ntlnire politic legionar, n T. Beresti si apoi pe Valea Horincei, Jud. Covurlui. Apar lupttori noi: Tnase Antohi, Dumitru Cristian, V. si N. Bogatu, Chiculit, Bgu, Hasan, Bourceanu, apoi din Foltesti, familia Pralea. La 25 Decembrie 1929. Turda Ludos, cu Amos Nechita, Victor Moga, Colceri, Damian, etc. Amancei Bnic. La 27 Ianuarie si 3 Februarie 1930 mari adunri la Cahul. Intervine si Dl. Ioan Zelea Codreanu, Stefan Moraru, Mos Cosa, Grnet, Trifan Vlahu (mort), etc. Vara 1930. Interzicerea marsului din Basarabia. Arestarea. Achitarea. 8 Nov. 1930. Constituirea Senatului Legiunii. D-nii. Prof. univ. Traian Brileanu, Cernuti; Gen. Dr. I. Macridescu; Prof. Ion Zelea Codreanu; Preot Partenie Matei, paroh, Bucuresti; Cristache Solomon, mare proprietar Focsani; Col. Inv. Paul Cambureanu; Ion Ciocrlan, scriitor; Al. Zissu, mare proprietar, Bucuresti; Spiru Peceli, com. invalid, Galati; Ioan Butnaru, proprietar Iasi; Gurit Stefaniu, proprietar. Urmeaz a se complecta pn la numrul de 100. 1 Ianuarie 1931, arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Banea, Totu, Amos. Achitati dup 77 de zile de arest de ctre Tribunal, Curtea de Apel, Casatie. 1 Iunie 1931, participm pentru prima dat la alegeri n 17 judete. Obtinem 34 000 voturi. Cdem.

53

La 31 August, alegere partial la Neamt. Ajut Nutu Esanu. Legionarii nving toate partidele din Romnia cu 11 000 voturi. La 27 Aprilie 1932, alegere partial la Tutova. Pentru a doua oar, dup lupte grele, dar glorioase, legionarii nving toate pertidele din Romnia. La 17 Iulie 1932, alegeri generale. Legionarii lupt n 36 judete, obtinnd 79 000 de voturi, 4 mandate. Deputatii legionari n Parlament, atitudine tcut, msurat. Lupt pentru ntinderea organizatiei n tar. Curentul legionar creste. Posedm 17 foi cu tiraj de 35 000, o tipografie, 2 automobile. In ajun de a cumpra nc trei. Mergem nainte cu ncredere n aceste ceasuri grele, ctre destinul luminos al Patriei noastre, descoperiti n fata tuturor jertfelor pe care le-au fcut peste o mie de legionari. PUNCTUL 83. LEGMNTUL PRIMILOR LEGIONARI. In dimineata zilei de 8 Noiembrie 1927, ne-am adunat la sediul nostru toti legionarii din Iasi si ctiva care s-au ostenit a veni din alte prti. Nu multi la numr, dar puternici prin credinta noastr neclintit n Dumnezeu si n sprijinul Su, puternici prin hotrrea si ncptnarea noastr de a sta neclintiti n mijlocul oricrei vijelii, puternici prin dezlegarea noastr complet de tot ce este pmntesc, fapt ce se manifest prin dorinta, plcerea de-a o rupe n chip vitejesc cu pmntul, servind cauza neamului romnesc si cauza crucii. Aceasta este nota celor care asteptau cu nerbdare ceasul legmntului, pentru ca s formeze voiosi cel dinti val de asalt al Legiunii. Si oricine si poate imagina c nu poate fi o alt not, atunci cnd n mijlocul nostru, mbrcati n haine albe ca n ceasurile de urgie, se adunaser uniti, Ion I. Mota, Ilie Grneat, Radu Mironovici si Corneliu Georgescu, cei care strbtnd seria nchisorilor, au purtat pe umerii lor toat greutatea miscrii nationale de 5 ani ncoace. Rugciunea. La ora 10 am plecat toti n costum national, cu cciul, cu svastic mare n dreptul inimii, n coloan de mars, directia Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a officiat o rugciune pentru pomenirea sufletelor Stefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai

54

Viteazul, Mircea Ion Vod, Horia, Closca si Crisan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand si "pentru pomenirea tuturor voievozilor si ostasilor care au czut pe cmpurile de btaie pentru aprarea pmntului romnesc n contra nvlirilor vrjmase." Solemnitatea Depunerii Legmntului. In mars, cntnd Imnul Legiunii, ne-am ntors la cmin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legmntului celor dinti legionari. Pmntul Strmosesc Aceast solemnitate a nceput prin amestecarea trnii adus de pe mormntul lui Mihaiu Viteazul de la Turda, cu trna din Moldova, de la Rzboieni, unde Stefan cel Mare a avut cea mai grea btlie a sa si din toate locurile unde sngele strmosilor s-a amestecat n crunte btlii cu trna sfintind-o. Cnd se desfcea pachetul cu trn, nainte de a se turna pe mas, se citea scrisoarea din partea celui care a adus-o sau trimis-o. TRNA DE LA TURDA. (Scrisoare). Fratilor! Am expediat trna ce mi-ati cerut. Asupra provenientei, v asigur, ntruct am ridicat-o ae personal de pe mormntul lui Mihaiu Vitaezul, eu am adus-o si mpachetat-o). Turda, la 18 Sept. 1927. Isac Mocanu, prof. la lic. din Turda TRNA DE LA RZBOIENI (Scrisoare). Subsemantul Corneliu Georgescu, avocat, am fost personal la Rzboieni (Jud. Neamt) si am luat pmnt de lng monumentul ridicat pe locul luptei n are s-au sacrificat 10 000 de osteni de ai lui Stefan cel Mare. 7 Nov. 1927 Corneliu Georgescu. Ce spune istoria despre lupta de la Rzboieni (1476): pe locul luptei a ridicat Stefan o biseric a crei inscriptiune spune: " In anul 7984 ridicatu-s-a puternicul Mahomed, mprat turcesc cu toat puterea sa si Basarab Voievod, cu toat tara basarabeasc si au ajuns pn aici la locul ce se zice Rul Alb ... unde am si fcut mare rzboi cu dnsii n luna lui Iulie 26 si cu voia lui Dumnezeu au fost biruiti crestinii de ctre pgni si au czut acolo multime mare dintre ostasii Moldovei." (Istoria Romnilor de Floru, pag.

55

184 -185). S-a adus si s-a turnat apoi TRNA DE LA SARMISEGETUZA (Scrisoare). Declaratie: Subsemnatii atestm c n ziaua de 17 Oct. 1927, am vizitat spturile fortului de la Costesti, al cettii Sarmisegetuza si am luat pmntul de aici din diferitele prti ale cettii si mai ales dintr-una din camerele dezgropate si care a ars n timpul asediului, pentru care motiv bulgrii de pmnt sunt rosii, simboliznd sngele vrsat acolo din belsug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal si cderea lui n minile Romanilor a dislocat sistemul de aprare al Sarmisegetuzei care apoi a czut definitiv; moral, inegalitatea de tartament rneste mai mult. Ion I. Mota, Corneliu Georgescu Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Romnilor de Floru, pag. 38-39): "Disperarea si furia, ura si cruzimea dacilor se uneau cu vitejia, care apr pmntul Patriei si nu-l las cuceritorului dect grmad de cenus si de ruine. Pe columna lui Traian se vd femei dace cum chinuiesc prizonieri romani. Pe unii i tin legati de mini si de picioare, goi si-i ard cu facle aprinse. Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian, rezult c norocul rzboiului a sovit ntre daci si romani, pn ce arta, stiinta si numrul au biruit. Regele (Decebal) s-a furisat pe vreo potec de munte spre a aduna cetele risipite si a urma lupta pn la sfrsit, pe cnd supusii lui cei mai de frunte, pileati, au preferat s moar n capitala care nu mai era a lor. Strnsi mprejurul unui vas mare de otrav, au ales moartea n locul vietii fr libertate. Iar el ncearc din nou norocul armatelor, pn cnd fiind nconjurat din toate prtile si gata s cad cu doi fii ai si n minile vntorilor romani, se strpunse cu sabia sa, lsnd nvingtorilor un cadavru..." TRNA DE LA CLUGRENI. S-a turnat apoi deasupra trna de la Clugreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el nsusi clare pe un cal alb n mijlocul turcilor, cu barda n mn, zdrobindu-le oastea si punndu-i pe fug. Aici, la Clugreni, a fost cea mai mare biruint a lui Mihai asupra turcilor. (Scrisoarea):"M-am dus cu trenul pn la Mihai Bravu si de acolo

56

cu o crut vreo 15 km prin pduri, am avut un sprijin foarte mare n preotul Laurentiu de la Clugreni, care m-a condus pn la locul luptei, la "Dmb", cum se zice. De acolo am luat trna." Stefan Anastasescu 8 Oct. 1927 Bucuresti, str. Serban Vod, 43 TRNA DE LA PODUL INALT (Scrisoare) Am luat aceast trn de lng comuna Cutluresti (Podul Inalt), jud. Vaslui, locul unde a fost btlia lui Stefan cel Mare cu turcii. Plutonier Rotaru, Reg. 25 Inf. Ce scrie istoria: ...Stefan avea o armat mare, cum nu s-a mai strns sub steag romnesc , pn la Regele Carol, 40 000 de Moldoveni, mai toti trani. Armata turceasc era de 120 000. Locul luptei a fost jud. Vaslui . Ziua luptei, dup unele izvoare, ar fi fost 6 Ian. 1475, Stefan nu o precizeaz, ci o scrie "lng boboteaz". Aci a fost cea mai mare biruint a lui Stefan cel Mare.. "Totusi n-a fost lupt prin surprindere, nici cstigat fr pierderi mari, cci turcii s-au ntors contra lui Stefan care a pierdut multi moldoveni... Ba, ntr-un moment, lupta prea pierdut, fr intervenirea lui Stefan, care a srit nsusi n mijlocul turcilor si le-a sfrmat aripile prin minunata putere a lui Dumnezeu". In ziua de 25 Ian. scrie Stefan tuturor printilor, c a fost atacat de 120 000 de turci, ajutati de Basarab, dar pe al Boboteaz "I-am biruit si i-am clcat n picioare si pe toti i-am trecut prin ascutisul sabiei mele". Stefan a fost fr mil, ca destinul, a tiat, a tras n teap, a respins rscumprarea orict de mare: ce au cutat n tara mea srac, dac sunt att de bogati?...Ca s multumeasc lui Dumnezeu,, Stefan cu toti ostenii biruitori postir trei zile cu pine si cu ap, asa cum se legaser n zilele de nvlire. Urmar apoi zile de veselie. (Istoria Romnilor de Floru, pag. 181 -182) TRNA DE LA SUCEAVA, CETATEA NEAMTULUI, HOTIN si SOROCA. S-a adus apoi trna de la aceste cetti si puncte de glorie ale Romnilor si s-a vrsat pe fata alb a mesei , deasupra trnii celeilalte. Dup ce s-a citit si aici scrisoarea din partea legionarului Budei care a adus trna cu propria mn. Trna de pe locul unde Horia a fost tras pe roat. S-a desfcut apoi pachetul cu trna de la Alba-Iulia, trimis de ctre domnul

57

nvttor Iordache Popa, cu urmtoarele rnduri: "Acest pmnt este udat de sngele eroului Horia. Luat de pe locul asa zis "Curci", unde se desparte drumul Alba Iulia - Pclisa, de pe soseaua Cetate-Gar. aici a fost tras pe roat de ctre unguri, Horia. Iordache Popa, nvttor, Com. Drmbar, p.u. Alba-Iulia Alba-Iulia, 29 Oct. 1927. TRNA DE PE MORMNTUL LUI AVRAM IANCU. S-a desfcut pachetul trimis de Petru Popa, nvttor, com. Ribicioara p.u. Baia de Cris, continnd 1 kg de pmnt de pe mormntul eroului Iancu. S-a desfcut un al doilea pachet adus de pe acelasi mormnt de ctre d-l Ion I. Mota si s-a vrsat deasupra celeilalte trni. TRNA DE PE DEALUL DE LA ROSCANI, unde a pierit de sete oastea lui Ioan Vod cel Cumplit, adus de D-ra. Constantinescu Ileana, student. S-a adus apoi trn de pe cmpurile de onoare ale ultimului rzboi: Trna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (Scrisoare): Am plecat din Craiova cu trenul pe Valea Jiului pn la Filiasi, de acolo, dup toate informatiile ce le posedam si cu cele ce mi-au fost date de localnici, am mers n sus pe Jiu vreo 7 km. pn la locurile unde au fost luptele de la Pesteana si Tntreni. De acolo, din coltul judetului meu, de unde se mpreun Doljul, Gorjul si Mehedintiul, am luat trn att din malul Jiului ct si din pdure si alte locuri, pentru a fi mai sigur c voi avea n sculetul meu si trn adpat cu snge. Iuliu Stnescu, student, com. Mrsani, (Jud. Dolj) TRNA DE LA MARASESTI SI MARASTI. (Scrisoare). "Trimit n cos dou sculete de pnz alb cu pmnt de la Rzoare, unde au fost luptele de la 6 Aug. 1917. Apoi un sac de pmnt de la Mrsti din dou puncte, unde s-au decimat regimentele 2 Vntori si 30 Infanterie Muscel". Hristache Solomon, Focsani (B-dul Lascr Catargiu, 22). TRNA DE LA OITUZ SI CASIN. Declaratie: Subsemnatii mai jos notati, declarm c pmntul luat de d-l Butnaru, functionar Iasi, este luat din localittile urmtoare: Valea

58

Manciugului, Grozesti-Sticlrie, Mgura -Casinului, Sticlrie proprie si cimitirul eroilor de la Casin, locul unde au avut loc cele mai crncene lupte n rzboi ntre germani, unguri si romni. I. Butnaru, P. Plopeanu, Onesti, T. Mocanu, Rjula, I. Gh. Buzatu, D.R.. Casin, Osudveanu, Grozesti. TRNA DE LA PRUNARU, unde s-a dat cumplita sarj a cavaleriei romne, pierind cu totii pn la unul. (Scrisoare). Pmntul este chiar dintr-un loc unde a fost ngropat un erou lovit drept n inim. Preot Theodor N. Iancu, Prunaru, Jud. Vlasca TRNA DE LA TURTUCAIA, unde au czut mai multe mii de romni, nrosind trna cu sngele lor. (Scrisoare): Am plecat imediat la Turtucaia si m-am dus la vest de oras, de unde am luat pmntul, chiar de pe reduta care a trecut de zeci de ori din mn n mn. Aceast redut este astzi pustie si pmntul este luat chiar dintr-un mormnt, de unde s-au dezgropat rmsitele mai multor soldati si unde si azi sunt oase. Primiti pmntul udat cu mult snge de neamul nostru. Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman. S-a mai adugat si trna trimis de printele paroh din Turtucaia. Inimile noastre au fost cuprinse de un adnc fior n fata trnii strmosilor si printilor nostri adormiti pe cmpul de onoare cu arma n mn si fata la dusman, de la soldatii lui Decebal czuti pe ruinele Sarmisegetuzei si pn la cei de ieri sfrmati de obuzele de la Mrsesti si Turtucaia. Cnd doi legionari s-au apropiat apoi si au nceput s amestece cu sfintenie aceast trn n timp ce ceilalti, salutnd tot timpul cu bratul ntins, cntau din toate puterile inimii imnul Legiunii. Sculati romni la lupt, bate ora Din urm pentru neamul romnesc, etc. Momentul a fost att de nlttor si att de misctor nct nimeni dintre noi n-a putut s-si stpneasc o lacrim n coltul ochiului: era n cntecul acesta nssi strigtul durerilor noastre, ale neamului romnesc de azi, ndreptat ctre strmosii si vitejii care de 2 000 de ani au trit pe aceste locuri. Era nsusi apelul la vitejie.

59

SCUSORUL CU TRN - TALISMANUL LEGIONARULUI Cu trna astfel amestecat s-au umplut mai multe sculete mici, dndu-se fiecruia, dup facerea legmntului, pentru a-l purta la gt.. Ion Mota a luat legmntul lui Corneliu Codreanu, dup care i-a ncredintat acestuia scusorul cu trn. dup aceea Corneliu Codreanu a luat legmntul lui Ion Mota si celorlalti. Acest legmnt a constat din 5 ntrebri si rspunsuri, anume: 1. Te legi ca pentru Dreptatea Patriei primejduite s nfrngi toate dorintele si interesele tale personale? - Rspunsul: Da! 2. Recunoscnd c stpnirea jidanilor asupra noastr ne aduce pieirea sufleteasc si national, te legi frate cu noi s lupti penru aprarea, curtirea si dezrobirea pmntului strmosesc? Rspuns: Da! 3. In aceast lupt te vei supune Legiunii Arhanghelul Mihail? Rspuns: Da! 4. Vei purta aceast trn cu evlavie la pieptul tu? - Rspuns: Da! 5. Si nu vei pleca dintre noi? - Rspuns: Nu voi pleca! Dup ce fiecare, individual trecea si rspundea la aceste ntrebri, cpta scusorul de piele legat cu snur de mtase. Solemnitatea a nceput la ora 1. 30. Dup mas la ora 3 a nceput consftuirea. Ea a fost prezidat de ctre cel mai btrn dintre legionarii prezenti, d-l Cristache Solomon de la Focsani. Consftuirea a tinut pn la ora 6.30 dup care s-a dat citire urmtorului comunicat: 1. Legiunea afirm c mai presus de interesele personale st Patria cu nevoile ei. 2. In slujba acestei Patrii nclcate de strini toti copiii Pmntului Romnesc trebuie s alerge cu sufletul si cu bratul lor. 3. Legiunea se ndreapt ctre tot cel ce se simte de soldat chemndu-l sub drapelul ei ntru aprarea pmntului strmosesc. 4. Romnia a romnilor .Pentru jidani, Palestina. Dreptate romnului si moarte trdtorului. Triasc n noi inima de soldat! Triasc, nfloreasc Romnia Nou!

60

Astfel s-a ncheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail si Gavril. Fie ca purtnd fiecare la inima noastr ca talisman Sfnta trn a pmntului strmosesc, s scoatem din ea sngele vitejesc si s-l turnm n vinele noastre. Mic literatur programatic Rezumatul de program legionar se afl publicat n alt brosur, dm aici cteva linii generale: PUNCTUL 84. Primul punct de program legionar. Dac v ntreb cineva s-i spuneti c este: JURMNTUL PENTRU PEDEPSIRE. A doua zi dup victoria legionar se va constitui "TRIBUNALUL EXCEPTIONAL", care va chema n fata lui si va judeca pentru trdare de Patrie: a) Pe toti jefuitorii banului public; b) Pe toti cei ce au primit mit nlesnind afaceri; c) Pe toti cei ce clcnd legile fundamentale ale trii au persecutat, au nchis, au lovit n legionari sau n familiile lor. Orice functiune ar detine de la jandarm pn la ministru, nimeni nu va scpa acestei judecti. Prea si-au imaginat acesti domni c Tara Romneasc este mosia lor, c legile s-au fcut pentru ca s le calce ei n picioare si c noi suntem argatii de pe aceast mosie, pe care s ne bat la spate cu biciul. Natiunea romn, constient de drepturile ei va ncepe viata cea nou prin OPERA DE PEDEPSIRE LEGAL. Acest ceas l asteptm si rbdm. Fr acest CEAS AL PEDEPSIRII, nu este posibil nici o refacere n aceast tar. Sefii de ciuburi vor face rapoarte amnuntite si foarte exacte asupra tuturor nelegiuirilor comise, naintndu-le Sefului Legiunii. PUNCTUL 85. DISCURSUL LA MESAJ, tinut de Seful Legiunii n Parlamentul Trii. Dup Mon. Of. din 3 Decembrie 1931. D-l deputat Corneliu Zelea-Codreanu are cuvntul: D-le presedinte, d-lor deputati, eu sunt cel mai tnr dintre dvs. si reprezint o miscare tinereasc. M-am ridicat aici prin propriile

61

mele puteri, fr ajutorul si sprijinul nimnui. Cred c actualii conductori ai Romniei Mari se vor obosi s m asculte si pe mine, ca unul care sunt exponent al generatiei tinere, generatie zbuciumat, generetie despre care s-a vorbit atta, generatie martirizat, as putea spune rstignit. Cred c este bine ca onorata Camer s aib putin bunvoint a ne asculta si pe noi, deoarece socotesc c este bine ca astzi conductorii s stie c care este zbuciumul, care sunt prerile, care este orientarea politic a generatiei, care, cu voia sau fr voia dvs., trebuie s v urmeze mine pe aceste bnci. In orice caz, tin s afirm de la nceput c noi nu suntem o generatie asa cum ne cunoasteti dvs. dintr-o anumit pres. Noi nu urmrim dect s ne aprm Patria Sacr, Patria amenintat de viscolul furtunii, Patria printilor nostri si cuibul cald al acelora care vin dup noi. Si ca s fixez punctele cardinale, n scurt, voi spune: nu este nici o generatie imoral, nu este nici una fr Dumnezeu, nici una republican sau antiregalist. Fixez aceste puncte n Dumnezeu, Patrie, Rege, Familie, Proprietate si Armat, care s garanteze existenta Statului Romn. D. V. G. Ispir: Pentru aceasta puteti fi alturi de noi. D. Corneliu Zelea -Codreanu: D-lor deputati, generatia aceasta a noastr trece ca o generatie antisemit. As dori s stiti c nu am venit s strig: jos jidanii, dup cum cred c n-a fcut nimeni. Am observat ns un singur lucru, c de cte ori s-a pus aici problema nationalismului romnesc, dvs. ati primit-o cu ilaritate si ati transformat-o dintr-o problem care este de un tragic fr pereche, ntr-o chestiune comic. D. V. G. Ispir: Cel putin pentru aceast parte a Camerei, acest lucru nu este exact. D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu d-lor, am s pun aceast problem n cteva linii, pentru c sunt seful unei mici grupri si trebuie s-mi dezvolt punctele mele de vedere. Am fost n Maramures, n Maramuresul care este leagnul desclectorilor nostri, al moldovenilor - maramuresenii sunt strbunii lui Stefan cel Mare si Sfnt, domnul Moldovei. Si acolo, cu ocazia unui proces pe care l-am avut la Satu-Mare si la care a asistat dl. prof. Ctuneanu, a venit un om btrn cu plete albe si a fcut mrturie n fata instantelor judectoresti, de cele ce c spun eu acum: "Noi, maramuresenii, suntem de vit boiereasc si am avut mosiile noastre si muntii nostri. Pn n 1847 eram stpni.

62

La 1848, cnd eram copil, au venit cei dinti jidani la noi n comun." Si aici fac o parantez. Eu nu ntrebuintez cuvntul de jidan pentru ca s insult pe cineva. Eu le spun jidani, pentru c asa cred eu c se numesc ei si de altfel - mi se pare curios - este singura natie care fuge de numele ei propriu, de numele pe care l are. Pentru mine, aceast populatie, pe pmntul trii mele - si rog s m cread toat lumea - atunci cnd eu am constiinta ferm c o atac si c si caut loc pe propriul nostru teritoriu, pentru mine, v rog s m credeti, s-a deschis o lupt pe viat si pe moarte si nu-mi arde s fac glume sau s insult pe cineva. Pentru mine este clar si precis: inteligent sau neinteligent, parazitar sau neparazitar, moral sau imoral, aceast populatie este o populatie dusman aici pe pmntul trii. Si eu nteleg s lupt mpotriva ei cu toate mijloacele pe care mi le va pune la dispozitie mintea, legea si dreptul meu romnesc. Ei bine, d-lor. si-mi spunea btrnul acela: " La noi, la 1848, au venit cei dinti jidani, pe care printii nostri, vzndu-i rupti si flmnzi, de mil i-au lsat s stea la marginea mosiilor noastre. Astzi , la 1930, noi am pierdut 60 din cei 62 munti. Noi, romnii, mai avem numai 2 munti, iar restul de 60 de munti sunt n stpnirea jidanilor. Astzi, noi ne-am retras si stm srmani si fr pine la marginea mosiilor lor." Ei bine aceast situatie din Maramures se ntinde si n Bucovina; aceast situatie se ntinde si n Moldova noastr unde bisericile se nchid, unde altarele se drm. Si eu v ntreb pe dvs., pe toti: Ce se alege de o natie creia i se drm altarele? Comertul nostru a ngenunchiat . La noi, n Brladul strvechi, n Brladul care exporta mrfuri n Polonia sub Stefan cel Mare, si exporta din Cetatea Alb pn la Constantinopole si Alexandria, la noi a mai rmas un singur comerciant romn de manufactur. Ei bine d-lor., nu se poate neglija aceast problem si nu se poate spune de nimeni c ea nu este problema dominant a politicii Romniei moderne. Cu noi se svrseste exact acelasi lucru care s-a svrsit cu Pieile Rosii din America de Nord. Ne gsim n fata unei invazii strine si avem tot dreptul si avem si datoria s ne aprm Patria. Pe mine nu m intereseaz cine vine si este - mi se pare lucru curios, ca atunci cnd veneau dusmanii cu arma s ne fure pmntul nostru, noi ncremeneam cu totii n transee, cu arma n mn, iar astzi cnd arma s-a schimbat n bani si cnd

63

acestia sunt n stare cu banii lor s ne cumpere tara, atunci nu mai este numeni la noi care s protesteze? Iat d-lor. cum se pune aceast problem. Dvs. stiti foarte bine c Pieile Rosii din America de Nord au disprut ncetul cu ncetul n fata nvlirii anglo-saxone. Astzi toat Europa i deplnge si i regret pentru c au fost oameni de treab, dar se zice: "ce s facem, au fost altii mai tari!" D-lor, m gndesc cu groaz c la un moment dat, Europa va avea s ne plng si pe noi si pe urmasii nostrii. Iar n ce priveste tinerimea noastr zbuciumat, care dup cum vam spus a fost rstignit pentru aceast idee, cci eu vin aici dup doi ani de nchisoare nedreapt, ei bine, v spun d-lor, ce doriti dvs. s fac acesti tineri, care au fost loviti de toti conductorii de pn acum? Doriti s ne lum ntr-o bun zi traista n bt si s plecm n alt tar, pe alte meleaguri, ca s ne cstigm pinea si s gsim un refugiu de viat national liber? Noi nu v cerem prea mult. Nu v cerem dect un singur lucru: s ne lsati aici, pe acest pmnt, sub binecuvntarea ciolanelor printilor nostri. D-lor, mi pare ru c n acest rspuns la Mesaj nu se vede absolut nimic pentru noi, nici mcar o licrire de sperant si nici o preocupare din partea conductorilor acestei tri asupra problemei expuse mai sus. D-lor, voi trece de la aceast problem si voi reveni la o alt problem de mare important: problema mizeriei. Am adus n aceast cutie cteva buctele de pine cari sunt din Maramures si din muntii judetului Neamt, pentru ca s vedeti ce pine mnnc romnul maramuresan si munteanul nostru. Astzi, cnd lumea se plnge de supraproductie de gru, toti atribuie criza faptului c grul se vinde cu un leu kg., iat ce pine mnnc oamenii acestia! (D. deputat Corneliu Zelea-Codreanu prezint Adunrii o bucat de pine neagr.) Trebuie s ni se strng inima de durere si cred c orice popor din Europa vznd aceast imagine a mizeriei n care trieste neamul romnesc ar plnge de mila noastr. Am adus aceste bucti de pine, nvelite si puse n aceast cutie, nadins, ca s vedeti n ct artificialitate si n ct poleial de civilizatie se mbrac aceast mizerie romneasc. Eu o depun cu prere de ru pe banca ministerial si as ruga si pe onoratul guvern s o aib la dispozitie pentru ca oricui i arde s fac glume pe spatele

64

neamului romnesc, mai nti de toate s vad ce mnnc el. D-lor, n fata acestei mizerii, care cuprinde ntrega tar, am s ntreb: care este sistemul de aprare a guvernului contra acestui mars al mizeriei mereu crescnde? D-lor deputati, pentru mine este clar, Guvernul vine cu dou teorii: 1. Teoria sentimental a sacrificiului, si 2. Teoria economic a conversiunii. In ce priveste teoria sacrificiului si eu sunt si eu sunt unul dintre cei care o admit, ns voi afirma aici un principiu imutabil: nici dvs. si nici nimeni altul nu are dreptul s fac apel la banul srac al omului cinstit pn cnd nu va fi adus napoi n visteria statului cel din urm ban furat de tlharii care au jecmnit aceast tar. In ce priveste cealalt teorie, teoria conversiunii, sunt pentru ea. Aceasta ns nu e un medicament. Medicamentul este acela care omoar cauza bolii, adic microbul. Conversiunea este un balon de oxigen pe care onoratul guvern l administreaz economiei nationale muribunde. Sunt pentru proiectul conversiunii si-l voi vota, ns v spun: astept s vd si alte solutiuni si mai ales solutiile acestea categorice care se cer pentru nenorocitele vremuri de astzi. D-lor deputati, al treilea punct, n privinta cruia voi spune cteva cuvinte, este chestiunea partidelor si chestiunea democratiei. D-lor deputati, aproape ntreg obiectul principal n discutiile la acest rspuns al Mesajului a fost:: suntem contra desfiintrii partidelor sau pentru desfiinsarea partidelor? In aceast privint, eu v spun punctul meu de vedere! Cine este cel care trebuie s hotrasc desfiintarea sau nedesfiintarea partidelor? Puteti dvs. s le desfiintati sau s le nfiintati? Nu! Cel care trebuie s hotrasc e poporul, e tara flmnd si goal. In momentul acela cnd va trebui s se hotrasc, poporul va vedea dac trebuie s se desfiinteze sau nu. In orice caz v spun c poporul nu iubeste partidele politice. Acesta este un lucru precis si dvs., ntr-un regim democratic, nu v puteti mentine la conducerea statului n contra vointei poporului. Acesta este iarsi precis. Mai este nc o chestiune. Spunea cineva: partidele nu sunt nscute dintr-o improvizatie, ele sunt rezultatul unei evolutii. Da, si eu sunt pentru aceast teorie si eu aplic partidelor legea evolutiei. Partidele ca si toate lucrurile de pe lumea aceasta, se nasc, se dezvolt si mor. Cred c partidele nu sunt forma

65

superioar a perfectiei, care s fi cstigat dreptul la nemurire. Mai este o chestiune, de ordin extern. Dvs. vedeti foarte bine c ntreaga opinie public din Europa se ndreapt ctre extremele acestea ca dou pietra de moar, vor mcina ncetul cu ncetul toate partidele. D-lor deputati priviti n Europa. Sunt dou extreme puternice: extrema dreapt si extrema stng, care se ntresc: la un moment dat una din acestea va nvinge. Ei bine, v ntreb pe Dvs., mai ales pe dvs. care tot timpul v-ati plecat n fata Europei si ati tremurat, la cea dinti adiere de vnt: ntr-o Europ n care nvinge una din extreme, dvs. veti putea s rezistati curentului acestei Europe? In ce priveste orientarea noastr, dac este chestiunea s alegem ntre aceste dou extreme, suntem din acei care cred c soarele nu rsare la Moscova, ci la Roma. Noi credem c printii nostri, strbunii nostri, cari ne-au adus pe pmntul acesta; oasele lor, cel putin din mie n mie de ani ne trimit cte un sfat bun, cte o idee bun, n ceasurile noastre grele si dureroase. In fapt, d-lor, asupra partidelor: generatia noastr - privind din afar - constat: 1) C un partid politic este o societate anonim de exploatare a votului universal; 2) C toate partidele sunt democratice, deoarece utilizeaz votul universal n acelasi mod; 3) C neglijeaz interesele poporului si ale patriei satisfcnd numai interesele particulare ale partizanilor; c democratia este iresponsabil, i lipseste puterea sanctiunii, c toate partidele fac frdelegi, se dau pe fat unele pe altele, nimeni nu aplic sanctiuni contra alor si, fiindc i pierde, nici n contra adversarilor, fiindc ei detin la rndul lor frdelegile lor. Si n aceast chestiune dati-mi voie s v atrag atentiunea numai asupra fraudelor cari s-au fcut de la rzboi ncoace si care toate au rmas fr sanctiuni: fraudele cu spirtul negru de 12 miliarde ; fraudele de almuri de la cile ferate de 900 milioane; pestele sovietic; galosii sovietici; pdurile din judetul Neamt; pdurile din Bucovina, etc., si dup o socoteal sumar, suma fraudelor care s-au svrsit pe teritoriul acestei tri, de la rzboi ncoace, atinge cifra de 50 miliarde lei. Democratia vzut din afar, ne d impresiunea unei vaste complicitti n frdelege: concluzia: democratia este incapabil

66

de autoritate. Si nc ceva - am s v servesc o chestiune care poate multora n-are s v plac - v rog d-lor s ne tolerati ca s fim severi, intransigenti n tot ceea ce intereseaz, fie Natiunea romneasc, fie cinstea. Declar aici c democratia e pus n slujba marei finante nationale sau internationale jidnesti. (Intreruperi, zgomot) D-lor, dovada. Am venit aici cu o list care are s v supere, ns v spun s nu-mi luati n nume de ru fiindc nu pot s tac n aceast chestiune, este vorba de ceea ce se numeste portofoliul de la banca Blank. Dati-mi voie s v citesc - fiindc fiecare v regsiti aici. Lista am cptat-o, poate nu ntreag: D. Brandsch, subsecretar de stat, 111 000. D. Carol Davilla 4 677 000. D. Eug. Goga, creant ipotecar agricol, lei 6 200 000. D. Al. Otetelesanu: Este o ipotec pe mosia d-nei Eugen Goga. D. N. Lahovary: Nu datoreaz d. Davilla, datoreaz Banca Trneasc. Nu este la fel, v rog s rectificati. (Intreruperi, zgomot). D. Corneliu Z. Codreanu: Bine, d-lor, nu zic c nu este putred, o s se plteasc, dar sunt bani mprumutati. (Intreruperi) D-lor, s-or plti sau nu, nu stiu, dar v spun un singur lucru: exist obligatia pe care o are cineva care mprumut bani de la o asemenea finant, de a o satisface cnd este la guvern, de a o sprijini n opozitie si n orice caz de a nu lovi n ea cnd trebuie s fie lovit. (Aplauze pe mai multe bnci). D. Corneliu Zelea-Codreanu: Mai departe: D. Iunian 407 000; D. Madgearu 401 000; d. Filipescu 1 265. 000; D. Mihail Popovici 1 519 000; d. Rducanu 3 450 000 (exclamatiuni pe bncile majorittii); Banca Rducanu din Tecuci 10 000 000; d. Pangal 3 800 000; d. Titulescu 19 000 000; si se aude, n-am putut sti precis, c d. Argetoianu ar fi aici cu 19 000 000. Voci de pe bncile majorittii: Se aude! D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu v spun ce am putut afla. (Intreruperi, zgomot). Mai sunt si altii. D-lor, eu nu acuz c banii acestia au fost bacsisuri date, nu! Sub o form s-au luat de acolo acesti bani si acum este vorba s se vad ce s-a fcut acolo, n-au libertate deplin ca s vin s ia msuri categorice mpotriva acestei bnci. D-lor deputati, dac se cer sacrificii ca s asanm aceast tar, nu

67

putem noi s consimtim la sacrificiul care ar fi s se fac asanarea bncii Bank, pentru nunta pe care a fcut-o d-sa la Paris, unde a cheltuit cum se aude 50 milioane lei, ca si pentru alte lucruri. (Exclamatiuni, ntreruperi). D-lor, n consecint, noi venim cu cteva solutii practice care poart nota tineretii: CEREM introducerea pedepsei cu moartea, exclusiv pentru manipulatorii fraudulosi ai banului public. (Aplauze pe mai multe bnci). D. V. G. Ispir: D-le Codreanu, d-ta te intitulezi crestin si purttor al ideei crestine. Iti aduc aminte - eu sunt profesor de teologie - c sustinerea acestei idei este anticrestin. (Aplauze). D. Corneliu Zelea-Codreanu: D-le profesor, dati-mi voie s v spun: cnd este chestiunea s aleg ntre moartea, disparitia trii mele si aceea a tlharului si sunt mai bun crestin, dac nu permit tlharului s-mi nenoroceasc tara si s mi-o duc la pieire (Aplauze pe mai multe bnci). CEREM revizuirea si confiscarea averilor celor cari si-au furat tara srac. (Strigte de "Bravo!") CEREM tragerea la rspundere penal a tuturor oamenilor politici care se vor dovedi c au lucrat n contra trii, sprijinind afaceri necorecte particulare. (Aplauze pe mai multe bnci). CEREM mpiedicarea pe viitor a oamenilor politici cari se vor dovedi c au lucrat n contra trii, sprijinind afaceri necorecte particulare. (Aplauze pe mai multe bnci). CEREM mpiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face parte din consiliul de administratie ale diferitelor bnci si ntreprinderi. (Aplauze pe mai multe bnci) CEREM alungarea cetelor de exploatatori nemilosi cari au venit pe pmntul acesta s exploateze bogtiile solului si munca bratelor noastre. CEREM declararea teritoriului Romniei ca proprietate inalienabil si imprescriptibil a neamului romnesc. O voce de pe bncile Partidului National Trnesc: Este. D. Corneliu Zelea-Codreanu: A neamului romnesc nu-i. CEREM trimiterea la munc a tuturor agentilor electorali si stabilirea unui comandament unic, cruia s i se supun ntr-un singur gnd si ntr-un singur suflet toat suflarea romneasc. Dac n momentul de fat conductorii trii sunt mpiedicati s ia msuri ntregi din cauza Constitutiei sau a legilor n vigoare,

68

atunci noi suntem de prere s se dizolve Corpurile Legiuitoare, s se fac apel si s se cheme Adunarea Constituant, pentru ca poporul s desemneze pe acel care va fi chemat s ia toate msurile necesare pentru salvarea Romniei. (Aplauze pe mai multe bnci). PUNCTUL 86. DECLARATIA LA MESAJ tinut de Seful Legiunii n Parlamentul trii. Dup Mon. Of. din Noembrie 1933. De aceea, noi asteptm un alt regim, un alt sistem, care va veni, dup ce, pe acesta l vor prbusi greutatea si multimea pcatelor lui. El trebuie s corespund urmtoarelor cerinti n ordinea urgentei: 1) S desfiinteze aceste discutii sterile si scump pltite ale parlamenterismului democratic din care n-a iesit niciodat lumin si din care mai ales, nu poate iesii hotrrea eroic de a face fat primejdiei n ceasurile grele de acum. 2) S se nlocuiasc prin comand, care s adune ntr-un singur mnunchiu toate energiile disparate ale neamului, nclestate astzi n lupt fratricid, s le disciplineze, s le refac moralul pierdut, s le insufle credinta n destinului neamului nostru romnesc si s le conduc pe cile acestui destin. 3) S declare rzboi mizeriei si srciei generale ndemnnd la munc si cumptare pe cei buni, trimitnd cu forta la munc toate elementele parazitare, care joac n stat rolul trntorilor din stup, pe toti lenesii, care pzesc mesele cafenelelor de dimineata pn seara, pe toti plictisitii care se plimb pe strzi, pe toti agentii electorali de la primrii, prefecturi, ministere, n fine ideologii democrati doritori de a tine discursuri ieftine. 4) S desfiinteze tot ce este parazitism pe trupul istovit al triii, s rscoleasc, s organizeze si s stimuleze toate energiile creatoare ale neamului. 5) S strpeasc necinstea si confiscnd averile celor vinovati, s aduc napoi pn la ultima centim, n visteria statului, banii furati. 6) S treac n fruntea marei gloate srace si la bine si la ru, s mnnce aceeasi pine neagr si aceeasi mas srac pe care o mnnc muncitorul srac. Cci n aceste timpuri grele, mizeria moral, inegalitatea de tratament rneste mai mult dect mizeria

69

material. Unii triesc n lux, cu sampanie si icre negre si altii nau nici mcar mmlig, sub regimul democratiei celei iubitoare de popor. 7) S fac dreptate romnului n propria sa tar. S-i vindece rnile adnci. S ndrepte nedrepttile seculare pe care el le-a suferit n timpul lungilor stpniri strine. 8) S apere Romnia de pericolul pe care l prezint invazia mereu crescnd a jidanilor. 9) S pun punct existentei falimentare a statului democratic ntemeiat pe ideologia perimat a revolutiei franceze. S produc acel act epocal de curaj reformator, care s arunce complect si definitiv sistemul de false abstractiuni al filozofiei politice a acestei revolutii. O mare epoc istoric apune si n locul ei e ceasul s punem temeliile unei epoci noi. O epoc de ntoarcere la realittile nationale dnd natiunii ntelesul ei real de societate natural, a unor indivizi de aceeasi ras, iar nu n sensul nationalittii juridice a cetteanului, care permite transformarea automat n romni a maselor de strini nvliti la noi pentru a ne cucerii si oprima. 10) S nalte din temelii statul nou etnic national ntemeiat pe perimatul culturii nationale, pe primatul familiei si pe primatul corporatiilor muncitoare. PUNCTUL 87. Programul si sufletul. M-am ferit s desfsor un program complet. Liniile mari sunt trasate si cunoscute (natural cu riscul de-a le vedea furate). Programele se bazeaz pe realittile nationale si dac sunt realitti care rmn, sunt foarte multe acelea care se schimb de la o zi la alta. Un program nu poate fi o combinatie de teorii adunate de prin nori. El trebuie s se bazeze pe realittile care dor, ale neamului nostru romnesc. Sunt rnile lui cari trebuiesc vindecate. Cutati programe? Ele se afl pe toate buzele multimii. Mai bine ati cuta oameni. Cci ntr-o noapte oricine poate face un program, si nu de ele se simte nevoie n tar. Ci de oameni si de vointe cari s le ndeplineasc. Sunt miscri care nu au nici un program; ele triesc din specularea diferitelor probleme care apar n viat. De exemplu: camta. O devoreaz pe aceasta si apoi mor. Dac nu le

70

apare nainte o alt prad. Sunt altele care au un program. Sunt altele care au mai mult dect un program, au o doctrin, au o religie. Este ceva de ordin superior sufletesc, care adun n chip misterios miile de oameni hotrti s-si creeze o alt soart. Dac omul de program sau de doctrin si slujeste cu oarecare interes programul, legionarii sunt oamenii unei mari credinte pentru care oricnd stau gata s se jertfeasc. Pe aceast credint ei vor sluji pn la capt. Orict de frumos si de complet ar prea programul lupistilor, trnistilor, liberalilor, puteti fi asigurati c nici un lupist, nu este gata s moar pentru programul lupist, nici un georgist pentru al lor si asa mai departe. De aceea, eu pun mai putin temeiu pe oamenii adunati la baza marilor credinti care nu te vor lsa pn la moarte. Miscarea noastr legionar are mai mult caracterul unei mari scoli spirituale. Ea tinde s aprind credinti nebnuite, ea tinde s transforme, s revolutioneze sufletul romnesc. Strigati n toate prtile c rul, mizeria, ruina, ne vin de la suflet. Sufletul este punctul cardinal asupra cruia trebuie s se lucreze n momentul de fat. Sufletul individului si sufletul multimii. O minciun sunt toate programele noi si sistemele sociale fastuos etalate poporului dac n umbra lor rneste acelasi suflet de tlhari, aceeasi lips de constiint ntru ndeplinirea datoriei, acelasi duh de trdare fat de tot ce-i romnesc, acelasi desfru, aceasi fapt de risip si de lux. Chemati sufletul neamului la o viat nou. Nu cutati succesele electorale dac ele nu nseamn n acelasi timp biruinta fortelor organizate ale sufletului nnoit. Programele, cum adic? Credeti c noi nu putem seca mlastini? Nu putem capta energiile din munti si electrifica tara? Nu putem nlta orase romnesti? Nu putem face ca lanurile noastre s produc mptrit? Nu putem pe pmntul nostru bogat asigura pinea fiecrui romn? Nu putem face legi care s asigure o bun functionare a unui mecanism de stat apropiat timpului si specificului nostru national? Nu putem face planuri quinquenale? Noi nu vom putea ridica aici n crestetul Carpatilor o patrie care s strluceasc ca un far n mijlocul Europei? Si care s fie expresia geniului nostru romnesc? Putem.

71

Dar marea greseal a multor oameni politici a fost aceea de a-si fi etalat programele n amnunte mai nainte de a fi pusi n situatia de a le realiza. Avem si noi programe n buzunar. Ele se studiaz necontenit, dar se pstreaz pentru timpul lor. V ntreab lumea ce veti face? Spuneti-i c oamenii nzdrvani pot s fac multe. Deocamdat programul nostru este: 1) S realizm fort; 2) S manevrm acea fort astfel ca s nving toate fortele adverse. 3) Si apoi s aplicm msurile programetice propriu-zise. Cile ne sunt legale. In orice caz, amnuntele, fie tactice, fie programatice, fac parte din secretul de operatiuni al fortelor de lupt. PUNCTUL 88. Din manifestul "O ruin". Ruina. Nu este om care s aib ochi si care s nu vad c tara aceasta bogat a ajuns o ruin. Ruin gospodria tranului, ruin satul (o mn de oameni necjiti care se vait), ruin comuna, ruin judetul, ruin muntii vduviti, ruin cmpurile prginite care nu mai aduc nimic bietului plugar, ruin bugetul statului, ruin tara. Si pe deasupra acestor ruine ntinse ct tine pmntul romnesc, o ceat de misei, o ceat de imbecili, o ceat de tlhari fr rusine si-au ridicat palate n sfidarea trii, care geme de durere si spre plmuirea suferintei tale, tran romn. Niciodat n lume nu s-a vzut un tablou mai revolttor, mai dureros si mai obraznic. Pe deasupra milioanelor de gospodrii cari se distrug, deasupra milioanelor de suflete srace cari plng , se nalt batjocoritor palatul tlhresc al jefuitorului de tar. Cine este acesta? Cutati-l prin orasele nstrinate si-l veti gsi. Este fostul ambuscat de la 1916. Este eroul de al 100 de km din dosul frontului sau trdtorul de frati si de tar; este mbogtitul de rzboiu, omul de afaceri, este profitorul de pe urma sngelui care tu l-ai vrsat, pictur cu pictur din rnile tale adnci. Cnd te-ai ntors la 1918, te-ai nchinat lui vzndu-l gras, frumos mbrcat, iat tu n niste zdrente; de atunci el te-a luat n arend, iar tu ai czut n stpnirea lui cu tara pe care tu ai creeat-o pe

72

cmpurile de btlie. Cum veti fi voit s ajung biata tar cnd un Stere, condamnat la moarte pentru nalt trdare si apoi iertat, este sef de partid n Romnia, cnd un Socor, condamnat si degradat pentru trdare, este parlamentar si director de ziar si conduc politica romneasc? Cnd attia ambuscati stau n fruntea treburilor trii? Am nltat un steag. In contra lor, n contra celor care au ruinat tara, n contra cetelor de strini si nstrinati care ne-au supt si mduva din oase, am nltat un steag. Cnd am plecat sub umbra lui am cerut binecuvntarea ostasilor care au czut pe cmpul de lupt pentru Romnia Mare si am fcut apel la toti cei care au rmas n viat n urma gravelor lupte. Steagul acesta rzbuntor a nvins la Neamt cetele cuteztoare ale politicianilor. Steagul acesta le-a zdrobit la Tutova. Steagul acesta sfintit n dou btlii, l purtm de la un capt la altul al trii. El mbrbteaz pe ai nostri si bag groaz n adversari. Ne-am numit legionari. Noi, slujitorii acestui steag nu ne-am legat mpreun ca s furm tara nu ne-am legat mpreun ca s ne cptm partizani, si s le dm ca s road oase din oasele trii. Noi ne-am legat mpreun s rmnem sraci pn la mormnt, vom srci si acei ce suntem bogati, dar ne-am legat s biruim. S nvingem si s rzbunm. Stm gata de jertf, stm gata de moarte cu totii. Acestia suntem noi, legionarii. Zadarnic si gresit ne-au confundat unii steni si orseni, creznd c noi luptm ca s-i cptuim pe dnsii si s le facem poftele, s le dm tara ca s-o mnnce. Ei bine, nu! C. Z. C. PUNCTUL 89. Ctre purttorii duhului nou. LEGIONARI, Cuvnttorii partidelor vechi, cutreer din nou satele cerndu-v ajutor pentru ca s se poat reface. Sub domnia lor, romnismul de pretutindeni a srcit si a ngenunchiat n fata strinului pripsit de curnd. Rosturile mari ale patriei sunt prsite. Lumea

73

noastr politicianizat, nu mai vede n fat dect interesul partidului, pentru a crui biruint sacrific n fiecare zi si n fiecare ceas, nsusi viitorul nostru ca neam. Se prbusesc pdurile din muntii ncputi pe mna veneticilor. Geme inima n motii si n maramuresenii uitati de toat lumea. Muncitorii romni prsiti ngroas rndurile comunistilor jidani. Comertul romnesc lipsit de protectie, ngenunchiaz n lupte neegale cu strinul. In cadrele armatei noastre glorioase, ptrunde tot mai adnc si tot mai sus, germenul dizolvant si coruptor de constiinte. Si ceasuri grele se prevd n viitor. De vom fi chemati cndva la marele examen international, cine va mai apra pmntul trii si gloria drapelului nostru? Tranul romn si vinde produsul sub pretul de cost. Misitii s-au nmultit si ne inund. Cafenelele sunt pline de cmtari si samsari. Ei se nmultesc n dauna celor care muncesc. Poporul este spoliat. Romnu, nglodat n datorii, a ajuns rob modern al bancherului jidan. Tara mprtit n partide, care se sfsie unele pe altele, se drm sub ochii nostri. Conducerea partidelor vechi nu este o conducere de mn tare, si nu are nici un pic de directie nationalist, de oblduire si ncurajare a elementului romnesc, care tine de multe secole pe umerii si viata trii. Legionari, In fata acestei situatii, si mai nainte ca politicianismul condamnat s se poat reface, am tras spada si am nltat steagul cel nou al vremii. Se simte prin aer, tot mai accentuat, nevoia unor alte principii de viat politic moral. Despoliticianizarea trii este o porunc a vremii. In locul partidelor vechi se simte nevoia unei nnoiri. In locul partidelor mereu aplecate strinilor, politica de neatrnare si ncurajare a romnismului sustintor de tar. Spuneti celor ce vin din nou s v apuce mna, c ceasul lor s-a terminat. "Pot pieri toti cuvnttorii acestia". De acum ncolo de un singur glas va trebui s ascultati, tainic si neptruns ca Dumnezeu: chemarea patriei. Acest glas s-l aud toat suflarea voastr. Lui s v supuneti ntr-un singur suflet.

74

Romni, Atunci cnd glasul si dorinta voastr vor proclama victoria, Romnia va renvia. Va nflori. Vor nflori n ea ca bujorii copiii vostri. Strinul o va respecta. Dusmanul se va teme. Soldati ai Legiunii Sfntului Mihail! Cnd vou v este hrzit de Dumnezeu s furiti aceast Romnie nou, cnd de la Nistru pn la Tisa, neamul v asteapt s v primeasc n nesfrsite aplauze pe scena istoriei, izbucneasc din piepturile voastre de otel strigtul nostru de lupt si de victorie: Triasc Romnia romneasc! Triasc Legiunea! Corneliu Zelea Codreanu, Seful Legiunii

PUNCTUL 90. Manifestul profesorului Cristescu (model de manifest). Romni din judetul Vlasca! O miscare nou si hotrt, ndrumat de crezul unei actiuni de fapt romneasc, de jertf si cinste n conducerea statului, si-a nteles chemarea din strigtul de durere si revolt al unui neam ntreg. Pentru aceast tar amgit de o band de politicieni profitori si prdalnici, amenintat si umilit n rosturile ei de toti strinii si nstrinatii, Legiunea vine astzi ca o miscare de avnt si tinerete, de entuziasm si disciplin ostseasc. Sub scutul religiei noastre strmosesti, cheam la lupt pentru ntronarea unei vieti noi de cinste si dreptate. In fruntea ei st fiul Moldovei, Corneliu Zelea-Codreanu, care nfruntnd prigoan si ptimind suferint, lupt nencetat pentru mntuirea neamului nostru si pentru triumful drepttii. Din ordinul lui am luat conducerea Legiunii n acest judet s-mi fac sfnta datorie de romn s chem n aceast organizatie pe cei crora le-a rmas scump vatra strmoseasc si care sunt hotrti s lupte n spiritul de jertf alturi de noi pentru biruinta romnismului si a drepttii. Romni vlsceni! Intelectuali, negustori, plugari si muncitori, ntelegeti porunca vremii si nrolati-v n Legiune. Prof. Vasile Cristescu

75

PUNCTUL 91. "Cuzistii" Camarazi, Nu veti uita niciodat c acesti oameni denumiti "cuzisti", si-au btut joc zece ani, necontenit de toate suferintele noastre. Pe spatele nostru - copiii de altdat ai tuturor nchisorilor si ai tuturor ceasurilor grele - s-au ridicat pentru ca a doua zi s ne scuipe n obrazul de attea ori lovit de dusmani. PUNCTUL 92. Articolele din legile trii asupra crora trebuiesc fcuti atenti agentii fortei publice (primari, jandarmi, politisti, etc.) care se opun propagandei Legiunii, abuznd de fort: DESPRE INFRACTIUNI Art 187 cod penal: NU se socoteste ca infractiune: faptul impus sau autorizat de lege, dac este executat n conditiile ei; faptul care a fost svrsit de organul competent n virtutea unui ordin de serviciu, dac acest ordin este dat n formele legale de autoritatea competent si dac nu are un caracter vdit ilegal. Cnd executarea unui ordin de serviciu constituie o infractiune, seful sau superiorul care a dat ordinul, se pedepseste ca autor al acelei infractiuni mpreun cu acela care a executat ordinul. ARESTARILE. Art. 11 din Constitutie: Libertatea individual este garantat. Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, dect n puterea unui mandat judectoresc motivat, care trebuie s fie comunicat n momentul arestrii sau cel mai trziu n 24 de ore dup retinere sau arestare. Art. 254 codul penal: Mandatul trebuie s fie emis de judectorul de instructie, de ministerul public sau de instantele judectoresti n cazul n care legea le d acest drept, afar de dreptul de retinere pentru cerecetri acordat ofiterilor de politie judiciar n interesul primelor cercetri. Art. 207 cod penal: Retinerea pentru cercetri nu poate dura mai mult de 24 de ore, cnd cineva a fost retinut pentru cercetri mai mult de 24 de ore, ofiterul de politie judiciar care l-a retinut se pedepseste cu nchisoare corectional de la 1-3 ani, interdictie corectional de la 1-3 ani. Art. 272 combinat cu 245 din codul penal: Functionarul public

76

care uzurpnd o atributie sau abuznd de puterea sa legal, sau depsind limitele competentei sale, ori nesocotind sau violnd formalittile prescrise de lege ori abtndu-se n orice alt mod de la ndatoririle inerente functiunii sale, aresteaz, detine ori retine pe cineva sau ordon s se fac aceasta, comite delictul de arestare ilegal si se pedeseste cu nchisoare corectional de la 13 ani si interdictie corectional de la 1-3 ani. PERCHEZITII Art. 11 din Constitutie: Nimeni nu poate fi perchezitionat, dect n cazurile si formele prevzute de legi. Art. 13 din Constitutie: Domiciliul este neviolabil. Nici o vizitare a domiciului nu se poate face dect de autorittile competente n cazurile anume prevzute de lege si potrivit formelor de ea prescrise. Art. 242 procedura penal: Dac inculpatul este detinut, orice perchezitie la locuinta sa se face n prezenta sa sau a unui mputernicit al su, sau dac nu este posibil, n prezenta unui membru al familiei lui. Cnd perchezitia se face de un ofiter de politie judiciar, care nu este magistrat, asistenta a doi martori este obligatorie. Dac inculpatul este liber, el este chemat s asiste la perchezitie, fr ncunostiintare prealabil. Art. 249 procedura penal: n afar de crim sau delict, nici o perchezitie nu se poate face de la ora 20 pn la ora 6, n interiorul unei case, contra vointei celui care locuieste, dect de judectorul de instructie n persoan. Art. 499 codul penal: Functionarul public care depsind limitele competentei sale, sau abuznd de puterea sa, ori fr respectarea formalittilor impuse de lege, se introduce sau rmne n locuinta unei persoane, sau n localul su de afaceri, n dependintele acestora, sau ntr-un loc mprejmuit n contra vointei aceluia care locuieste acolo, sau care are dreptul de a dispune de ele, comite delictul de violare de domiciliu si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani. Dac cu aceast ocazie se face si perchezitie domiciliar sau alt act arbitrar, pedeapsa este nchisoare corectional de la 1-3 ani si amend de al 2000-5000 lei. Tentativa se pedepseste. Art 40 din legea de organizare a jandarmeriei rurale: Actele care ar atinge sau restrnge libertatea individual nu pot fi executate dect pe baz de ordin scris, oricare ar fi autoritatea de la care

77

eman. Art 39 din legea de organizare a jandarmeriei rurale: la cererea prtii vtmate, jandarmul este obligat a elibeara pe loc copie certificat de pe ordinul primit. ELECTORALE Art. 12 Legea electoral: Cettenii romni si vor executa dreptul de vot pe baza crtilor de alegtor ce li se vor elibera conform listelor electorale. Art. 24 Legea electoral: Orice cettean poate reclama presedintelui biroului electoral judetean mpotriva acelora care sunt ndatorati a-i elibera cartea de alegtor si care n mod intentionat refuz a i-o da. Presedintele primind plngerea, va ordona eliberarea crtii si cei ndatorati a o face, sunt datori a se conforma. Art 115 Legea electoral: Acei care, prin lovituri sau violente vor fi influentat votul unui alegtor sau l vor fi pus n pozitiunea de a se abtine de la vot, se vor pedepsi cu nchisoarea de la o lun pn la 3 luni si cu amend de la 500 la 2000 lei. Art. 120 Legea electoral: Manifestele si publicatiunile electorale care nu contin instigatiuni contra ordinei si sigurantei statului sau calomnii, nu se pot mpiedica de a se afisa pe strzi si n pietele publice. Cei care intentionat le vor distruge, se vor pedepsi cu amend de la 500 la 2000 lei. Art. 122 Legea electoral: In caz cnd ministerul public n-ar lua initiativa, 20 alegtori au dreptul de a intenta si sustine actiunea public pentru pedepsirea delictelor comise n timpul alegerilor. Art. 232 cod penal: Acela care prin violent sau amenintare mpiedic pe un cettean s-si exercite drepturile sale politice sau cettenesti, se pedepseste cu detentiune simpl de la 3 luni la un an si interdictie corectional de la 1-2 ani. Art. 235 cod penal: Acela care prin orice mijloace mpiedic exercitiul liber al dreptului electoral, sau care falsific n mod esential lucrrile sau actele de preparare ori executare ale operatiunilor electorale sau de constatare a rezultatului acestuia, comite delictul de fraud electoral si se pedepseste cu nchisoare corectional de la 1-3 luni. Dac faptul e comis de o persoan nsrcinat de a conduce, supraveghea sau asista la operatiunea electoral, pedeapsa este nchisoarea corectional de la 6 luni la 2 ani si interdictie corectional de la 1-3 ani. Actiunea penal, dac

78

nu a fost pus n miscare de partea vtmat sau de ministerul public, va putea fi pus n miscare si sustinut de un numr de 20 de alegtori. REFUZ DE SERVICIU Art. 243 cod penal: Functionarul public care pe nedrept, refuz, omite sau ntrzie n ndeplinirea unui act, la care este obligat n virtutea functiilor sale sau serviciului su, comite delictul de refuz de serviciu datorat legalmente si se pedepseste cu nchisoare corectional de la 6 luni la un an si o amend de la 2000-5000 lei. ABUZ DE PUTERE Art. 245 cod penal: Functionarul public care, uzurpnd o atributiune, sau abuznd de puterea sa legal, sau depsind limitele competentei sale, ori nesocotind sau violnd formalittile prescrise de lege, ori abtndu-se n orice alt mod de la ndatoririle inerente functiunii sale, svrseste un act pe care legea nu-l consider infractiune, n scopul de a-i procura cuiva pe nedrept, vreun folos, sau de a-i cauza o pgubire de orice fel, comite delictul de abuz de putere si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani si interdictie corectional de la 1-3 ani. Aceeasi pedeaps se aplic si atunci cnd faptul se svrseste n scopul de a constrnge pe nedrept o persoan s fac, s omit, sau s sufere ceva. Tentativa se pedepseste. ABUZ DE AUTORITATE Art. 246 cod penal: Functionarul public care fr just motiv, face uz de fort armat, ntruct acest fapt nu ar constitui o infractiune mai grav sau n urma lui nu s-ar fi produs o infractiune mai grav, comite delictul de abuz de autoritate si se pedepseste cu nchisoare corectional de la 1-3 ani si interdictie corectional de la 1-3 ani. PURTARE ABUZIV Art. 248 cod penal: Functionarul public care, n exercitiul functiunii sale, adreseaz persoanei injurii sau ntrebuinteaz fat de ea violenta, ntruct faptul nu ar constitui o infractiune mai grav, comite delictul de purtare abuziv si se pedepseste cu nchisoarea corectional de la 1-3 luni.

79

VIOLARE DE SECRETE Art 502 cod penal: Acela care sustrage sau suprim o corespondent nchis sau deschis sau orice alt nscris, care nu sunt adresate lui, comite delictul de sustragere a corespondentei si se pedepseste cu nchisoare corectional de la una lun la un an, iar cnd divulg continutul spre a-si procura un folos material sau cauzndu-i altuia un prejudiciu material sau moral, pedeapsa este nchisoarea corectional de la 1-3 ani si amend de la 2000-3000 lei. Art. 503 cod penal: Acela care n mod fraudulos obtine sau ntrebuinteaz o comunicare telegrafic sau convorbire telefonic, comite delictul de interceptare frauduloas a comunicrii telegrafice sau telefonice si se pedepseste cu nchisoare corectional de la 1-5 luni. Cnd infractorul divulg comunicarea telegrafic sau telefonic spre a-si procura un folos material sau cauzeaz altuia un prejudiciu moral sau material, pedeapsa este nchisoarea corectional de la 6 luni la 2 ani. Art. 504 cod penal: Cnd delictul de mai sus se comite de functionarii publici, pedeapsa este sporit cu un plus pn la 2 ani. Deci: functionarul public face sau ceea ce i ordon legea sau ceea ce i ordon superiorul su. Cnd el execut un ordin pe care i-l d legea, acel ordin trebuie s fie executat n conditiile legii, cu formalittile pe care ea le cere, iar cnd el execut ordin de serviciu dat de un superior al su, acel ordin trebuie s fi fost dat n formele pe care le prevede legea, s fi fost dat de un superior care avea dreptul s-l dea si s nu fie contrar legii; iar cel ce primeste acest ordin, trebuie s aib dreptul de a-l executa. Dac n baza unui ordin de serviciu, inferiorul comite o crim sau un delict, se pedepseste att el ct si superiorul care a dat acel ordin. Libertatea individual este garantat prin Constitutie. Orice act care atinge aceast libertate nu poate fi executat dect pe baz de ordin scris, oricare ar fi autoritatea care d acest ordin. Cnd un jandarm execut un ordin care priveste libertatea unui om (arestare, perchezitie domiciliar), dac acel om cere, jandarmul este obligat s-i elibereze pe loc copie certificat de pe ordinul ce execut.

80

Constitutia trii prevede ca nimeni s nu fie arestat dect pe baza unui mandat judectoresc, iar acest mandat trebuie s fie artat celui arestat, chiar n momentul arestrii sau cel mai trziu n 24 de ore dup arestare (conf. Art. 11 din Constitutie). Codul penal cere ca mandatul de arestare s fie dat de judectorul de instructie, sau de procuror, sau de o instant judectoreasc. Legea d dreptul ofiterilor de politie judiciar (procuror, judector de instructie, judector de ocol rural, comisar, sef de post) de a retine pentru cercetri pe cel nvinuit, dar aceast retinere nu trebuie s treac peste 24 de ore, ofiterul de politie judiciar care l-a retinut, va fi pedepsit conf. Art. 207 cod penal. Cnd un functionar public aresteaz sau ordon s fie arestat cineva fr ca legea s-i fi dat dreptul de a face sau ordona el arestri sau chiar cnd are acest drept, dac aresteaz pe cineva dup bunul su plac, fr a tine seam de formalittile pe care le cere legea, va fi pedepsit conf. Art. 272 cod penal penal, pentru arestare ilegal. Deci cnd un agent al fortei publice vine s te aresteze, ntreab-l n ce calitate o face si cere-i s-ti arate ordinul scris. Constitutia spune c nimeni nu poate fi perchezitionat, dect n cazurile pe care le prevede legea si numai pe formele pe care le arat (art. 11 din Constitutie). Domiciliul este inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face dect de autorittile n drept, numai n cazurile artate de lege si numai cu formalittile pe care le cere legea. Autorittile care au acest drept sunt: ofiterii de politie judiciar (judectorii de instructie, procuror, judectori de ocol rural, comisar, sef de post) si nu pot s fac perchezitie domiciliar dect cu autorizatia scris a judectorului de instructie. Dac cel cruia i se face perchezitie la domiciliu este arestat, perchezitia la locuinta sa nu se poate face dect fiind de fat cu el, sau un om mputernicit de el, sau cel putin un membru din familia sa. Cnd perchezitia o face un comisar sau un sef de post, trebuie s fie de fat si doi martori. Dac inculpatul este n libertate, trebuie chemat s asiste la perchezitie (art 208 procedura penal, art 247, 249 pr. Gen). Perchezitiile domiciliare nu se pot face ntre orele 8 seara si 6 dimineata, dect n caz de crim sau delict. Judectorul de instructie o poate face oricnd (art, 249 pr. Pen.). Cnd un functionar public se introduce n locuinta sau n curtea unei persoane, fr voia celui care locuieste acolo, abuznd de

81

puterea sa si neavnd nici o autorizatie, va fi pedepsit conf. Art. 499 c. P., pentru violarea domiciliului. iar dac cu aceast ocazie a fcut si perchezitie domiciliar, sau a insultat, ori a lovit pe cel ce locuieste acolo va fi pedepsit si mai grav (art. 499 c.p.) Toti cettenii romni, nscrisi n listele electorale au dreptul s voteze. Orice legionar, care a mplinit 21 de ani, e dator s se nscrie n listele electorale. Dac nu ti se d cartea de alegtor, reclam imediat presedintelui biroului electoral judetean. Manifestele electorale pot fi afisate pe strzi si n pietele publice oricnd, nu numai n timpul alegerilor. Ordonantele prin care prefectii de judete interzic aceasta, trebuie s se stie de toti legionarii c sunt ilegale. Cine distruge afisele electorale, va fi pedepsit conf. Art. 120 din legea electoral. Cine mpiedic pe un cettean s voteze, va fi pedepsit conf. Art. 232 c. p. Nimeni nu are voie s voteze de mai multe ori va fi pedepsit conf. Art 235. c. p. 20 de alegtori vor putea reclema la Parchet. Dac un legionar introduce o petitie la o autoritate si cere facerea unei cercetri si cei datori s rezolve petitia nu voiesc, sau interzic rezolvarea, spre a-si arta astfel ura contra noastr, legionarul trebuie s stie c acel functionar public de va fi reclamat, va fi pedepsit dup art. 243 c. p. Autorittile comit deseori abuzuri de putere mai ales fat de legionari, fapte nendrepttite de lege si fr ca autorittile ce le svrsesc s aib n puterea lor a le face, fie pentru a aduce un folos vreunui protejat al lor, fie pentru a aduce o pagub unui legionar. Aceste abuzuri se pedepsesc conf. art. 245 c.p. Legionarii nu trebuie s se lase clcati n picioare. Dac un functionar public, o autoritate (ex. prerfectul de judet sau altul), face uz de forta armat, fr motiv temeinic se pedepseste conf art. 246 c.p. Functionarul public trebuie s se poarte frumos cu cei pe care e dator s-i serveasc. Dac, fiind n exercitiul functiunii sale, insult sau loveste pe cei pe care trebuie s-i serveasc, va fi pedepsit dup art. 248 c. p. Secretul scrisorilor este garantat de Constitutie. Nimeni nu are voie s deschid scrisorile nchise ale altuia si nici

82

s le citeasc pe cele deschise, cci va fi pedepsit conf. art. 502 c. p. Se ntmpl ca secturi guvernamentale, sau autoritti, s deschid scrisorile, chiar recomandate, adresate legionarilor, invocnd pentru aceasta cenzura sau starea de asediu. Legionarii trebuie s stie c acestea sunt curate abuzuri si c nici o lege din lume nu d dreprul unui oarecare s deschid scrisorile altuia sau s opreasc ziarele si publicatiile ce vin legionarilor cu posta, sau s asculte pe furis si s vnd convorbirile telefonice ale legionarilor. Contenciosul Legionar Central. PUNCTUL 93. Poezia Sefului de cuib. VOM BIRUI ! Ascult 'n munte sun glas de bucium, Si'n jur de tine toate adnc se zbucium! Inalt-ti fruntea si te scoal Tu cel crescut n vechea scoal, Si intr hotrt n oaste Cci tara cei ce vor s-o piard S-au pripsit n stoluri de lcuste Si-ti fac hotarele tot mai nguste De esti pe vreo rstoac de la munte, Pe plai, pe dealuri sau pe vi afunde, La cmp ce se ntinde ct e zarea, Nu pregeta s-asculti chemarea . In Legiune suntem mii de mii Brbati, feciori voinici chiar si copii, In pieptul nostru al tuturor Ne clocoteste acelasi dor: Pmntul strmosesc ncins de Nistru, De Tisa si de btrnul Istru Cu toate nesfrsitele comori S fie numa-l nostru-n viitor... Ascult, esti tu oare multumit C toat jertfa celor ce-au murit Pe front ca fumu-n vt s-a irosit? Te rabd inima pe tine oare, S vezi cum neamul tu n srcie moare

83

Pe cnd strini - adusi de vnt Stpni pe tot ce-aduce aur si argint Se lfiesc stui de bine pn-n gt In trguri cu palate Obraznic luminate? Te scoal chiar acum romne, Si-n rnd cu noi pseste-n Legiune Si vei simti fiorul hotrrei sfinte Si binecuvntarea celor din morminte! 5 Martie 1933 PETRE C. STEFAN, tran Seful grupului Blcesti - Arges

Aceast brosur este legea fundamental a Legiunii, singura care angajeaz oficial organizatia. Tot ce a aprut mai nainte rmne desfiintat. Camarazi, Am scris aceast crticic pe ntelesul vostru al tuturora. De acum la treab. SEFUL LEGIUNII.

JURMNTUL LEGIONARILOR MOTA SI MARIN JUR n fata lui Dumnezeu, In fata jertfei voastre sfinte pentru Hristos si Legiune. S rup din mine bucuriile pmntesti, S m zmulg din dragostea omeneasc, Si pentru nvierea neamului meu, In orice clip, S stau gata de moarte, JUR !

84

JURMNTUL CADRELOR LEGIONARE Iubiti Camarazi, Ori de cte ori am fost n fata unei jertfe legionare, mi-am spus: ce ngrozitor ar fi ca pe sfnta jertf suprem a camarazilor s se instituiasc o cast biruitoare creia s i se deschid portile ctre viata afacerilor a loviturilor fantastice, a furturilor, a mbuibrilor, a exploatrii altora. Deci au murit unii, pentru ca s slujeasc poftelor de mbogtire, de viat comod si desfrnare a altora! Iat, acum ne-a adus Dumnezeu aici, n fata celei mai mari jertfe pe care putea s o dea Miscarea Legionar. S punem inima, fruntea si trupul lui Mota si a camaradului su Marin temelie Natiunii Romne. Fundament peste veacuri pentru viitoarele mriri romnesti. S punem deci pe Mota si Marin baz viitoarei elite romnesti, care ea, va fi chemat s fac din neamul acesta ceea ce deabia ndrzneste mintea noastr. Voi, care reprezentati primele nceputuri ale acestei elite, s v legati prin jurmnt, c v veti comporta n asa fel nct s fiti cu adevrat nceputul sntos, de mare viitor al elitei romne, c veti apra ntreaga Miscare Legionar, ca ea s nu alunece pe ci de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfactie a ambitiilor personale sau poftelor de mrire omeneasc. Veti jura c ati nteles, c deci nu mai exist nici un dubiu n constiinta Dvs. c Ion Mota si Vasile Marin n-au fcut uriasa lor jertf pentru ca noi ctiva de azi sau de mine, s ne mbuibm de buntti si s benchetuim pe mormntul lor. Ei n-au murit ca s biruim prin jertfa lor o cast de exploatatori pentru a ne aseza noi n palatele acestei caste, continund exploatarea trii si a muncii altora, continund viata de afaceri, de lux, de destrblare. In cazul acesta, biata multime a romnilor prin biruinta noastr, ar schimba numai firma exploatatorilor, iar tara stoars si-ar ncorda istovitele puteri ca s suporte o nou categorie de vampiri care si sug sngele, adic noi. O! MOTA, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai fcut-o pentru neam. De aceea, veti jura c ati nteles c a fi elit legionar, n limbajul nostru, nu nseanmn numai a lupta si a nvinge, ci nseamn:

85

Permanenta jertfire n slujba neamului, c ideea de elit este legat de ideea de jertf, de srcie, de trire aspr si sever a vietii, c unde nceteaz jertfirea de sine, acolo nceteaz elita legionar. Vom jura deci, c vom lsa prin legmnt urmasilor s vin s jure la mormntul lui Mota si Marin pe urmtoarele conditii esentiale ale elitei, pe care noi nsine jurm: 1. S trim n srcie, ucignd n noi poftele de mbogtire material. 2. S trim o viat aspr si sever cu alungarea luxului si mbuibrii. 3. S nlturm orice ncercare a exploatrii omului de ctre om. 4. S jertfim permanent pentru tar. 5. S aprm Miscarea Legionar cu toat puterea noastr mpotriva a tot ce ar putea s-o duc pe ci de compromisuri sau compromitere; sau mpotriva a tot ce ar putea s-i mcar nalta linie moral. MOTA SI MARIN, JURM! Bucuresti 12 Februarie 1937.

CELE 10 PORUNCI de care s se tin legionarul pentru a nu se rtci de pe drumul su glorios n aceste zile de ntuneric, de urgie si de satanic ademenire. Pentru ca s stie toat lumea c noi suntem legionari si rmnem legionari pn n veacul veacului. 1. NU CREDE n nici un fel de informatii, de vesti, de preri despre Miscarea Legionar, citite n orice foaie ar fi, chiar dac pare a fi nationalist, sau soptite la ureche de agenti, sau chiar de oameni de treab. Legionarul nu crede dect n ordinul si cuvntul sefului su. Dac acest cuvnt nu vine, nseamn c nimic nu este schimbat si c legionarul si merge n liniste drumul su nainte. 2. D-TI SEAMA BINE pe cine ai n fat. SI cntreste-l cum trebuie si cnd este un inamic care vrea s te nsele si cnd este un prieten prost , pe care l-a nselat mai nainte un inamic.

86

3. PZESTE-TE ca de o mare nenorocire de omul strin care te ndeamn s faci ceva. El are un interes si voieste sau s-si fac interesul prin tine, sau s te compromit n fata celorlalti legionari. Legionarul actioneaz numai din ordin sau din initiativa sa proprie. 4. DAC vrea cineva s te ademeneasc sau s te cumpere: scuip-l n ochi. Legionarii nu sunt nici prosti, nici de vnzare. 5. FUGI de cei ce voiesc s-ti fac daruri. Nu primi nimic. 6. INDEPRTEAZ-TE de cei ce te lingusesc si te laud. 7. UNDE sunteti numai trei legionari, triti ca fratii ntre voi: unire, unire si iar unire. Sacrific tot, calc-te pe tine n picioare cu toate poftele si cu tot egoismul din tine pentru aceast unire. Ea, UNITATEA, ne va da biruinta. Cine este contra unittii, este contra biruintei legionare. 8. NU-TI VORBI DE RU camarazii. Nu-i pr. Nu sopti la ureche si nu primi s ti se sopteasc. 9. NU TE SPERIA dac nu primesti ordine, vesti, rspunsuri la scrisori; sau dac ti se pare c lupta stagneaz. Nu te alarma, nu lua lucrurile n tragic cci Dumnezeu este deasupra noastr si sefii ti cunosc drumul cel bun si stiu ce vor. 10. IN SINGURTATEA TA roag-te lui Dumnezeu, n numele mortilor nostri, pentru ca s ne ajute s suferim toate loviturile pn la captul suferintelor si pn la marea nviere si biruint legionar. Martie 1935 Corneliu Zelea Codreanu

ASOCIATIA <PRIETENII LEGIONARILOR> Statutele Iat statutele asociatiei: < Am luat initiativa de a stabili o legtur ntre cei cari n-au devenit si nu pot deveni legiuonari. < Sunt multi care au fost cu sufletul alturi de aceast miscare, dar nu s-au putut ncadra fie pentru c au fost functionari la stat, ntreprinderi particulare, fie pentru c au fost comercianti sau

87

industriasi ngrditi de multe greutti n meseriile lor, fie pentru c sunt n asa fel construiti sufleteste nct nu s-au putut integra complet n spiritualitatea sever a acestei miscri. Totusi sunt o bun parte de romni din aceast tar, care recunosc c tinerilor acestora merit s li se trimit o mn de ajutor pe frontul pe care ei ngheat luptnd pentru tar. < Priviti n toate prtile: tri ca Italia, Belgia si Germania care nviaz la viat nou si-si taie din biruint n biruint drumuri noi sub soare. < Numai noi, numai noi romnii stm. Privim nepstori la toate zvrcolirile tineretului nostru si credem n toate calomniile care se arurnc asupra lui. < O ntrebare ne sfsie inima: Fi-vom noi, neamul acesta, sortit numai nfrngerii? Oare s nu putem si noi da lumii o mare biruint romneasc? < Aceste gnduri ne-au fcut s ne orientm ctre un fel de asociatie discret de ajutorare a tineretului denumit "Prietenii Legionarilor". HOTRREA CONDUCERII LEGIONARE Ne-am prezentat conducerii miscrii legionare, de unde ni s-a dat urmtorul rspuns: < Primim cu mult bucurie propunerea Dvs. Ea ne va fi de un real ajutor pentru biruint. < Aceast propunere ns rezolv si o alt si o alt problem. < In jurul nostru avem: prieteni, indiferenti si dusmani. Am considera un dezastru, dac mine, cnd goarna biruintei va suna peste pmntul romnesc, cei care au fost prietenii adevrati ai neamului, ar fi s fie aruncati cu dispret n lturi, iar cei care neau vrjmsit sau au stat indiferenti pn n preajma biruintei, ar fi s fie ncrcati cu rsplti nemeritate ca eroi de ultim or. Acest trist tablou ne urmreste de mult vreme. Cci dac a doua zi dup victorie s-ar ntmpla acest lucru, ntreaga oper legionar sar sfrma. < De aceea, propunerea Dvs. este salvatoare: pe baza ei vom putea cunoaste pe cei care ne-au fost fost prieteni n ceasuri aspre, pe cei ce au stat indiferenti la toate ncercrile acestui neam si pe cei ce ne-au dusmnit, dusmnindu-i viitorul. < Nu urmrim o rzbunare ci simtim necesitatea de a creea un sentiment al rspunderii n mijlocul acestei natii romnesti.

88

Fiecare va trebui s stie c pentru atitudinea sa va rspunde. Nu poate tri pe lume o natie dispus la toate prerile, la toate atitudinile, la toate schimbrile si la toate compromisurile.> CEI CE NU POT FI PRIMITI Asadar, conducerea miscrii legionare a aprobat aceast initiativ, ns a pus trei conditii: - Primim pe acesti prieteni crestini din orice partid, din orice grupare, din orice categorie social. Nu ne intereseaz nici clasa, nici gruparea politic din care fac perte si n care pot rmne si pe viitor. - Nu primim niciodat prietenia: A) A celor care ne-au atacat cu miselie sau au avut o atitudine vecin cu miselia. B) A celor ce s-au dovedit din raporturile cu noi sau cu altii a fi oameni fr caracter. C) A celor ca au fost incorecti, agonisindu-si averi din afaceri murdare sau din nsusirea banului public. Oricine deci poate intra n aceast lume a "Prietenilor legionarilor", n afar de aceste trei categorii. CONDITIUNI DE INSCRIERE In urma acestui rspuns, am stabilit de acord urmtoarele puncte directoare: I. Prietenii legionarilor ajut pe legionari material si moral dup puteri, lunar sau anual. II. Ei sunt cu totul n afara organizatiei legionare, ale crei legi de primire sunt cu mult mai severe. III. Ei nu se cunosc ntre ei si nu se ntrunesc niciodat. IV. Ei nu pot fi cunoscuti nici de legionari. V. Cea dinti adunare a acestor oameni se va face n ziua Biruintei. Atunci ei vor fi convocati nominal de Seful Legiunii, vor fi cunoscuti de legionari si srbtoriti de ntreaga suflare. VI. Posed un numr de ordine si o parol. VII. Vor fi informati corect si la timp asupra tuturor problemelor legionare importante. Aceast asociatie a luat fiint Vineri 6 Noiembrie 1936.

89

SFRSIT

90