Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Vatra Veche 12, 2013

Vatra Veche 12, 2013

Ratings: (0)|Views: 3,439 |Likes:
Published by Dan Tanasă

More info:

Published by: Dan Tanasă on Dec 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/06/2014

pdf

text

original

 
12
Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul V, nr. 12(60), decembrie 2013 *ISSN 2066-0952
 
VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I.L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ
 _______________________________________________________________________________________________________________________
T
 Cristian Tănăselea, „Linişte”, acril pe pânză  _________________________________________________________________________________________________________
Antologie
Vatra veche
Sunt spiritul adâncurilor
 Eu sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi, În lumea alcoolurilor tari, Acolo unde numai frunzele Amăgitoarei neputinţi sunt veştede. Din când în când Mă urc în lumea voastră În nopţi grozav de liniştite şi senine, Şi-atunci aprind mari focuri Şi zămislesc comori Uimindu-vă pe cei ce mă-nţelegeţi. Apoi cobor din nou prin hrube trudnice În apa luminoasă, minunată. Sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi.
NICOLAE LABIŞ
 
 2
Antologie „Vatra veche”, Nicolae Labiş, „Sunt spiritul adâncurilor”/1 Vatra veche dialog cu Larry Watts, de Nicolae Balint/3 Vatra veche dialog cu Mircea Popa, de Marin Iancu/6 Vatra veche dialog cu Amelia Pavel, de Eugenia Vodă/9  Nichita Stănescu – 30. Mesaj din boema română cu Adam Puslojic şi Nicolae Băciuţ, de Daniel Mihu/11 O rază lucind! Nichita Stănescu, de Livia Ciupercă/12 Eseu. Viaţa filozofică, viaţa poetică, de George Popa/13 Panait Istrati / Maxim Gorki, de Ion N. Oprea/15 Despre supremaţia eseismului la Al. Ivasiuc, de Mircea Popa/17 Poeme de Dumitru Ichim/19 La o ediţie (Pavel Dan), de A.I. Brumaru/20 Identitatea feminină în memoriile Luciei Apolzan, de Marian Suciu/21 Iubirile scriitorilor. Ioan Slavici – Eleonora Tănăsescu, de Mihai Ştirbu/23 Poeme de Ioan Vasiu/24 Literatura română de dragoste, de Grigorie M. Croitoru/25 Amurgul iubirii, de Aurel Codoban/27 A scrie corect – a vorbi corect, de Gheorghe Moldoveanu/28 Oi şi fiare, de Daniel Drăgan/29 Poeme de Daniel Drăgan/29 Scriitorul integral (Mihail Diaconescu), de Monica Duşan/30 Cronica literară. Radu Cârneci – Purtătorul de cuvânt, de Boris Marian/31 În geminarea numărului nunţii (Nicolae Băciuţ), de Ion Pachia-Tatomirescu/32 În liniştea poemelor fără sfârşit (Lörinczi Francisc-Mihai), de Monica Grosu/33 Sincroniile latinităţii...(Eugen Dorcescu), de Iulian Chivu/34 Tetradele tipologice ale lui Mircea M. Pop, de Ion Popescu-Brădiceni/36 Kerosen şi îngeri la Ioan Barb, de Constantin Stancu/38 Muchia malului (Menuţ Maximinian), de Luminiţa Cornea/39 O punte de spirit (Bianca Marcovici), de Mihai Batog-Bujeniţă/41 Fiul ploii – un roman trăit (Valeriu Iordan-Popescu), de Victor Bibicioiu/42 Viaţa pe bază de abonament (Ioan Matei), de Alex Ştefănescu/43 Blues pentru mâna stângă (Ioan Matei), de Horia Gârbea/43 Tentaţia amânării (Doina Popa), de Tudor Cicu/44 Ultima sută? (Cornel Galben), de Rodica Lăzărescu/45 Cronica de la Răzvad (George Toma Veseliu), de Marian Barbu/46 Maia (Ioan C. Gociu), de Ion Popescu-Brădiceni/48 Iudit Bretan sau „uraganul” memoriei (Nicolae Bretan), de Ion Cristofor/50 Filtre. Bumerangul gândurilor (George Anca), de Adina Dumitrescu/51 Italianul Luca Cipolla, de Melania Cuc/52 Dincolo de daruri (Ileana Lucia Floran), de Ionuţ Caragea/52 Oameni pe care i-am cunoscut: Ion Lucian, de Veronica Pavel Lerner/53 Poeme de George L. Nimigeanu, Adrian Munteanu, Sorina Bloj, Răzvan Ducan, Magdalena Dorina Suciu, Nicolae Nicoară/54 Documentele continuităţii. Interviu cu Michel Evdokimov, de Tudor Petcu/55 Până la moartea lor, părinţii rămân părinţi, de Nicolae Gheorghe Şincan/56 Cu limba română în suflet: Teodor Ardelean, de Luminiţa Cornea/57 La bradul..., poem de Daniel Mihu/58 Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, de Răzvan Ducan/59 Cultură şi rasă în Transilvania, Câmpia Tisei şi Panonia, de Octavian Căpăţână/60 Ardealul, poem de Doina Pologea/60 Poeme de Adrian Botez/61 Exerciţii de admiraţie pentru Dumitru Dan Lucinescu, de Mihai Floarea/62 Poeme de Andrei Fischof/63 Atlas. Cezareea, de Paul-Louis Lampert/64 Starea prozei. Învingătorul, de Titus Suciu/65 Poeme de Emilia Popescu Rusu/66 Biblioteca Babel. Silvia Aymerich i Lemos, traducere de Ion Cristofor/67 Biblioteca Babel. Jose Guillermo Vargas, traducere de Flavia Cosma/68 Jurnal de călătorie. Vietnam, de Alexander Bibac/69 Poeme de Vlad Zbârciog/70 Poeme de Vasile Popovici/71 Tineri scriitori. Marian Horvat, de Iulian Dămăcuş/72 Vasile Vodă, de Marian Horvat/72 Poeme de Dorina Brânduşa Landen/73 Oradea – capitală teatrală, de Zeno Fodor/74 Literatură şi film. Taina lui Fred şi legea fluviului, de Alexandru Jurcan/76 Curier/77 Scriitori din diaspora: Ştefan Baciu/80 Spiritul Crăciunului, de Ananie Gagniuc/80 Catrene de Vasile Larco/81 Mozaic de sfârşit de an: Vasile Larco, Vasile Fluturel, Doina Cherecheş/82 Opera de artă – lecţie de elevaţie morală şi spirituală (Constantin Grigoruţă), de Nicolae Bucur/83 Pictura imaginativă (Cristian Tănăselea), de A.I. Brumaru/86 Perspectiva inversă (Cristian Tănăselea), de Ilinca Bernea/86 Starea prozei. Culegătorul de hribi, de Decebal Alexandru Seul/88
Cristian Tănăselea - „Adoraţia”, acril pe carton Cristian Tănăselea, „Pocalul fals”, acril pe carton  ___________________________________________ Ilustraţia numărului, CRISTIAN TĂNĂSELEA
 
 3
„... Dacă cineva comite acte de trădare o dată, îi va fi ușor să o facă din nou”
Autor a două cărți de mare succes,
 „Ferește-mă, Doamne de prieteni”
(2011) și
 „Cei dintâi vor fi cei din urmă. România la sfârșitul războiului rece”
(2013),
 
americanul Larry Watts, analist politic și specialist intelligence, a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu în exclusivitate. Accesul domniei sale la documente de mare importanță aparținând unor state din fostul Pact de la Varșovia, dar și ale Departamentului de Stat al SUA, precum și ale unor servicii secrete americane
 – documente desecretizate după 1989 – 
 i-au permis autorului să prezinte atitudinea singulară a României în cadrul blocului sovietic într-o altă abordare, nemaiîntâlnită până acum la vreun istoric român. Un act de curaj, dar  în același timp de corectitudine politică și istorică.
*
Reporter:
 Demersul dumneavoastră  –
mă refer la cele două cărți pe care le-ați publicat în și despre România din perspectiva acțiunilor diplomatice ale acestui stat, deseori în afara liniei impuse de Moscova, precum și unele acțiuni de pe frontul secret
 – este cu atât mai valoros și credibil cu cât vine din partea unui istoric străin care se  bucură de o foarte bună reputație și de o expertiză recunoscută în domeniul intelligence. De ce acest demers din  partea dumneavoastră, domnule Watts? De ce despre România?
Larry Watts:
 În primul rând aș dori să vă reamintesc faptul că, deși scriu despre istoria României, nu sunt istoric. Un masterat pe care l-am absolvit – în Studii ruse și est-europene – a fost interdisciplinar și a inclus istoria, dar atât cel de-al doilea masterat, cât și doctoratul au  fost axate pe relații internaționale și  politică comparată. Baza mea ca analist și specialist politic conferă noutate abordării mele în privința istoriei României. Orice analist/spe-cialist regional respectat trebuie să știe istoria țării sau a țărilor pe care le studiază pentru a identifica tipare recurente și factori care pot avea influență asupra comportamentului contemporan. În timpul Războiului  Rece, după 1968, comportamentul diferitelor regimuri est europene din  Blocul Sovietic a fost remarcabil de omogen. Unii ar putea spune chiar monoton. Cu marea excepție a  României. Și această excepție mi-a atras interesul prima dată când am început să studiez zona, în 1978. Am abordat România în primul rând din  perspectiva comportamentului său  pe plan internațional, atât în Alianța  Pactului de la Varșovia, cât și pe scena mondială. Am urmărit îndeaproape acțiunile internaționale ale României în deceniul următor.  Aceste cărți sunt în mare parte rezultatul acelei munci de început.  Pot părea ca fiind cărți de istorie  pentru cititorii mei, dar ele reflectă  preocuparea mea profesională cu desfășurările contemporane acelei vremi.
Reporter:
 În opinia mea, conținutul demersului istoric întreprins de dvs. este absolut remarcabil, pentru că se  bazează pe documente excepționale  prin proveniența lor. Constat în același timp faptul că viziunea dvs. despre România și politica de apărare și siguranță națională promovată de acest stat în perioada comunistă este oarecum singulară în peisajul istoriografiei românești, având în vedere că cea mai mare parte a demersurilor de acest gen din partea istoricilor români este unul care stigmatizează și culpabilizează aproape în totalitate această politică a statului român, precum și acțiunile externe ale serviciilor speciale întreprinse în acest scop. Care credeți că poate fi explicația unei asemenea atitudini din partea acestor istorici?
Larry Watts:
 Dat fiind că standardul de viață scăzuse atât de brusc, că represiunea regimului crescuse mult, și că reputația internațională a României era atât de deteriorată la sfârșitul anilor 80, mulți simțeau nevoia să găsească un vinovat și niște cauze simple pentru un fenomen complex. Acesta este un  fenomen comun în întreaga lume.  După ce trec printr-un dezastru național, multe societăți încearcă să simplifice cauza, să învinovățească un singur om, și apoi să meargă mai departe. Este calea cea mai ușoară, de obicei politică, dar din punct de vedere istoric, rareori cea corectă.  Problema a fost exacerbată de continuarea eforturilor Pactului de la Varșovia de a marginaliza  politicile internaționale și de securitate ale României, care uimea  Moscova chiar și după 1989, și în unele cazuri, chiar și după căderea URSS din 1991. Dacă în acea  perioadă un istoric condamna orice acțiune inițiată de România, avea imediat un întreg alai de susținători din aceste tabere. Și invers, dacă istoricul scotea în evidență complexitatea situației și în special aspectele constructive ale politicii românești pe plan internațional, erau imediat etichetați drept „neo-comuniști”, „național-staliniști” și erau considerați drept cei ce încearcă să-l reabiliteze pe Ceaușescu, ai comunismului și ai regimului dictatorial-represiv din  România. Pur și simplu a fost mai ușor pentru unii istorici să se lase  purtați de val, fără ia în considerare ciuntirea adevărului istoric și a reputației României.
Reporter:
 Și ca să dau doar un singur exemplu, dumneavoastră de-mantelați mitul „eroului Pacepa”, în timp ce alții l-au susținut și îl susțin în continuare. Colonelul (r.) Filip Teodorescu, fost șef al contrainformațiilor în 1989, la o întrebare pe care i-am  pus-o, declara în aprilie 2012, într-o emisiune TV, la Târgu-Mureș că, citez: „
 Adevărul este (Pacepa n.a.) a fost recrutat de CIA din 1956, de când el era la post în Germania  Federală. Nu aveam relaţii diploma-tice, ci doar o agenţie economică, iar  Pacepa era şeful agenţiei. →
NICOLAE BALINT 21 septembrie 2013
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->