Existenta agentilor lui Dumnezeu - ingerii - este aratata pe parcursul intregii Scripturi.

Biblia prin continutul ei acopera o lunga perioada de timp, in ea se arata originea tuturor lucrurilor chiar de la inceputurile lor. Inca din prima carte Genesa, din Vechiul Testament si pana in ultima carte a oului Testament, !pocalipsa, din loc in loc ne este aratata existenta acestor creaturi deosebite ale lui Dumnezeu. !st"el #u$antul %ui Dumnezeu admite si re$eleaza pretutindeni in cartile sale existenta acestor agenti ai lui Dumnezeu, numiti de noi ingeri, ca popor al Sau prin care El isi spri&ina creatia Sa si care executa planurile Sale si &udecatile Sale dupa $oia Sa. !cesti ingeri "ac parte din lumea spirituala si locuiesc in lumea spirituala a lui Dumnezeu, lume in$izibila pentru oameni acum. Dumnezeu prin atotputernicia Sa a creat toate lucrurile care exista acum, din nimic, El a creat prin puterea #u$antului Sau atat lumea spirituala a ingerilor cat si lumea materiala in care traim noi. #u$antul 'inger' - in ebr. mal(a), iar in gr. angelos, este termenul pe care scripturile il "olosesc pentru a denumi aceste "iinte spirituale care ii slu&esc lui Dumnezeu. !cest termen inseamna de "apt - sol, trimis, $estitor, crainic, cine$a care poarta un mesa& pentru altcine$a - "iind de "apt un termen general care arata mai curand "unctia decat natura sau numele acestor "iinte. Slu&ba lor este de a "ace cunoscuta $oia lui Dumnezeu oamenilor, de a trimite oamenilor de pe pamant mesa&ele si &udecatile lui Dumnezeu din cer * +s.,-./,01 si de a inter$eni atunci cand Domnul doreste sa se "aca un ast"el de lucru. Existenta acestor agenti ai lui Dumnezeu a "ost tagaduita de anumite grupuri inca din $echime. 2nul din aceste grupuri ar "i Saducheii *3apte 45/61, acestia nu credeau nici in ingeri, nici in in$iere. Iar in timpurile care au urmat, ingerii au "ost tagaduiti de catre rationalisti, materialisti si altii. 2nii dintre ei a"irma ca ingerii ar "i "ost creati din materie. !ltii a"irma ca iudeii au imprumutat credinta in ingeri de la +ersi in timpul robiei Babiloniene, dar bineinteles acesta nu este un moti$ real, deoarece despre ingeri $orbesc cartile Scripturii care este #u$antul lui Dumnezeu.

78IGI E! I GE8I%78 Scriptura ne arata ca ingerii au "ost creati de Dumnezeu *+s. ,9-/-1 si ei "ac parte din lumea spirituala a lui Dumnezeu. Spre di"erenta de om ei nu au "ost creati din materie si deci nu sunt supusi materiei *+s.55/:1, ei au "ost creati de Dumnezeu din su"larea gurii sale, din $ant si din "oc. Dar acestea nu erau materiale ci spirituale. Scriptura nu precizeaza clar timpul in care ei au "ost creati de Dumnezeu. 2nii cercetatori sustin ca este posibil ca ei sa "i "ost creati inainte de "acerea lumii materiale, adica a pamantului si a cerului pamantului *Gen ,/,1, aceasta ar putea rezulta din Io$ 56/--. -'...cnd toi fiii lui Dumnezeu scoteau strigte de veselie ', atunci cand Dumnezeu a pus temeliile pamantului.

!ltii insa cred ca e posibil ca ingerii sa "i "ost creati in ziua a IV-a a creatiei, odata cu stelele care si ele "ac parte din ' ostirea cerurilor' Gen ,/,:. #ert este ca in Gen. 4/,, ingerii erau de&a creati, $ersetul trece de "apt in re$ista ceea ce Dumnezeu de&a crease pana atunci pe scurt pe timpul a VI zile, deci o retrospecti$a a creatiei pentru a ne descoperi ca in cea de a -VII - a zi Dumnezeu s-a odihnit *Gen.4/41 de tot ce a "acut pana atunci. 8e"eritor la prima teorie precum ca ingerii au "ost creati de Dumnezeu inainte de "acerea lumii materiale, aceasta este sustinuta si de catre cei din $echime ca Vasile cel ;are, Dionisie !eropagitul si altii. Ei $orbesc chiar de crearea ingerilor inainte de timp, intr-o stare anterioara lumii materiale. ;a&oritatea celor din $echime cred ca lumea spirituala a "ost creata inaintea lumii materiale. !ceasta ar putea spri&ini "oarte bine caderea lui %uci"er *Ezec.46/,51, despre care se $orbeste tot intr-o gradina Eden.

!T28! I GE8I%78 Scriptura ne arata ca ingerii au "ost creati de Dumnezeu prin su"larea Sa *+s.55/:1. Dar tot din su"larea lui Dumnezeu a "ost creat si omul, di"erenta constand in "aptul ca omul are un trup material din tarana pamantului *Gen.4/.1 si este deci supus materiei, ingerii insa au un trup spiritual si ei nu sunt supusi materiei. +entru trupul ingerilor Dumnezeu a "olosit $antul si "ocul, acestea "iind "orte spirituale. Este posibil ca unii ingeri sa "i "ost creati alternati$ chiar, adica unii din $ant iar altii din "oc. Dar nu este exclus nici ca ei sa "ie creati combinat, adica atat din $ant cat si din "oc, aceasta depinzand probabil de "unctia si rolul pe care Domnul $rea sa o incredinteze respecti$ului inger. Ingerii sunt "iinte personale, ei au $ointa proprie si inteligenta proprie *4 Sam ,</4.1 Ei au o putere superioara omului, au o cunoastere superioara omului dar totusi limitata "ata de cunoasterea lui Dumnezeu. !u existat in $echime si unele teorii ciudate in pri$inta ingerilor si a naturii lor. Dupa gandirea unor gnostici se spune ca ingerii nu ar "i "iinte $ii, ci ca ei ar "i numai emanatii din Dumnezeu. Scriptura nu "ace nicaieri o ast"el de aluzie. !ltii cred ca ei sunt creati din materie la "el ca si oamenii *re"eritor la $ant si la "oc1. Daca ingerii ar "i creati din materie, ei nu ar mai "i "iinte spirituale si ar "i supusi legilor materiei si nu ar mai "i nici "oarte superiori oamenilor.

#!TEV! #!8!#TE8ISTI#I !%E I GE8I%78 ,- Ingerii sunt "iinte spirituale cu un trup spiritual, "ocul si $antul din care sunt creati sunt "orte spirituale *+s.,9-/-, E$r. ,/.1. Despre Dumnezeu se spune ca este un '"oc

mistuitor' *Is. 55/,-1. Iar Despre Duhul S"ant se spune ca este Vant * Ezec. 5./<, In. 5/61. 4 - Ingerii sunt imortali sau nemuritori, ei nu pot muri, ei traiesc $esnic inaintea lui Dumnezeu. Ei nu sunt insa roboti, ingerii creati de Dumnezeu sunt "iinte morale si au $ointa proprie ei pot alege sa-I slu&easca lui Dumnezeu sau nu. 5 - Ingerii poseda o mare cunoastere, "ata de cunoasterea omului, dar nu sunt atotcunoscatori. 3ata de om ei pot obser$a lucrurile care se "ac pe pamant de cand acesta a "ost creat. - - Ingerii sunt asexuati, ei nu se pot reproduce, procrea sau inmulti si nici nu inteleg aceasta posibilitate omeneasca cu toate carateristicile ei. #hiar daca numele lor sunt la genul masculin si chiar aratarile lor sunt in ma&oritatea cazurilor in trupuri masculine totusi ei nu au sex. Deasemeni ei nu pot intelege iubirea dintre un barbat si o "emeie. +entru ei acesta este un mister. 0 - Ingerii au trupuri spirituale, deci ei sunt in$izibili ochiului liber al omului. Scriptura ne arata ca ei pot lua in"atisari si trupuri omenesti * ex. Gen ,6/4, ,</,, =ud. 4/,, ;at. ,/49, Ioan 49/,4, 3apte ,/<,,9 1 numai cand Domnul le permite acest lucru dupa planul Sau. Domnul poate deschide ochii omului ca acestia sa ii poata $edea, ca in cazul lui Balaam, Elisei si Ghehazi, etc. : - +uterea lor este cu mult superioara puterii omenesti. Dumnezeu i-a inzestrat cu aceasta putere atunci cand i-a creat Ei sunt puternici spiritual si puternici in "aptele pe care le "ac. Ei pot sa implineasca #u$antul %ui Dumnezeu cu o usurinta deosebita "ata de oameni *+s.,95/491. . - 3ata de oameni, ingerii sunt mari in credinta inaintea lui Dumnezeu *;at. ,,/,,1, #hiar si cel mai mic in imparatia cerurilor din ostirea lui Dumnezeu are o credinta mai mare ca Ioan Botezatorul. 6 - Ingerii nu pot sa inteleaga slabiciunile, neputintele si durerile "izice omenesti. Ei nu inteleg cum oamenii pot sa pacatuiasca asa usor *4 +et. 4/,,1 si sunt atat de slabi in a asculta de Domnul si a implini $oia Sa. Doar Domnul Isus poate intelege cel mai bine starea oamenilor deoarece a trecut si El prin ea. < - Ei nu sunt limitati de timp si spatiu ca oamenii, ei nu imbatranesc, nu se imbolna$esc si nici nu mor. +entru ei timpul si spatiul nu au e"ectul pe care il au pentru oameni. ,9 - Ingerii au capacitatea cu care Dumnezeu i-a inzestrat de a "i "oarte rapizi, iuti *+s. ,-./,0> Dan.</4,1. #a exemplu, despre 3ilip se arata ca a "ost transportat intr-o clipa si dus la !zot * 3apte. 6/5<,-91.

,, - Desi sunt "oarte iuti totusi ei nu sunt omniprezenti. Scriptura ne spune ca ei calatoresc pe pamant *Io$ ,/., ?ah. ,/,,, ,+et. 0/61, dintr-un loc in altul *Dan. </4,-451. Ei pot insa sa "ie incetiniti din cauza $rasmasului oamenilor *Dan. ,9/,9-,-1. ,4 - umarul ingerilor ca popor al lui Dumnezeu este "oarte mare *Ier. 55/441. ;ultimea lor nu se poate numara "iind $orba de un numar "oarte mare, doar Dumnezeu ii poate numara si controla. Scriptura ne arata ca numarul lor este ca nisipul marii, adica aproape de un numar in"init ,5 - 3iecare inger are un nume personal, un nume al sau propriu. Dumnezeu ii cunoaste personal si ii stie pe nume pe toti agentii Sai, nume pe care tot El li l-a dat *Is. -9/4:1. ,- - Exista si ingeri care sustin creatia materiala a lui Dumnezeu ingri&indu-se de anumite elemente ale acestei lumi materiale. !st"el Biblia aminteste de ingeri ai $antului *!p../,1, ingeri ai apelor *!p.,:/01, ingeri ai "ocului *!p.,-/,61,etc.

S#7+2% #8E!8II I GE8I%78 In Io$ 56/., se spune ca atunci cand aceasta ostire de agenti ai lui Dumnezeu a "ost creata, ea scotea strigate puternice de $eselie si ei il laudau pe Dumnezeu. Era ce$a minunat acolo, creatia se bucura de #reatorul ei. u stim daca a "ost la "el si cand a "ost creat omul. 7mul insa a "ost creat di"erit de ingeri, el a$ea un trup "acut din tarana pamantului iar su"larea lui Dumnezeu a dat $iata acestui trup. 7mul urma sa "ie spus tuturor lucrurilor materiale ca sete, "oame, dureri, timp si spatiu etc. Toata aceasta ostire a cerului, dupa cum ne arata Biblia in eemia </: se inchina inaintea lui Dumnezeu si Il $enera. Ei, ingerii chiar de la inceput au implinit scopul pe care Dumnezeu il astepta de la ei. !cest scop este acela de a-% lauda si preamari pe Dumnezeu, lucru pe care ei l-au "acut chiar de la inceput. Deut. -/,< - 2n alt scop pentru care agenti lui Dumnezeu au "ost creati este acela de a slu&i Domnului pentru popoarele pamantului. Ei sunt de "apt agenti executori ai &udecatilor lui Dumnezeu *E$r. ,/.1 si a planurilor Sale pentru cei de pe pamant. Ei transmit mesa&ul lui Dumnezeu, re$eleaza planul lui Dumnezeu si executa lucrarile lui Dumnezeu pentru care au "ost trimisi. !gentii lui Dumnezeu distribuie aceste &udecati ale lui Dumnezeu celor la care trebuie sa a&unga *,#ron, 4,/,: 1. #a exemplu Irod !ntipa este pedepsit de un agent a lui Dumnezeu, numiti de noi ingeri *3apte ,4/44,451. 2n inger ii scoate pe apostoli din temnita *3apte 0/,<1, un inger il scoate pe +etru din temnita *3apte ,4/.-,91, altul il anunta pe +a$el ce se $a intampla cu ei in $iitorul apropiat *3apte 4./45,4-1, etc.

Ingerii sunt cei care conduc su"letele dupa moarte, e$ident ca ii $a duce acolo unde siau pregatit locul dinainte *%uc ,:/441. Daca su"letul merge la Dumnezeu ingerii buni $or $eni sa-i ia su"letul. Daca nu merge la Dumnezeu, atunci $or $eni ceilalti ingeri. Ingerii $or "i cei care ii $or strange pe cei alesi al lui Dumnezeu atunci cand El $a $eni sa isi rapeasca biserica *;at 4-/5,1. Ingerii sunt duhuri slu&itoare pentru cei mantuiti *E$r. ,/,-1, ei slu&esc crestinilor care au "ost mantuiti si la porunca lui Dumnezeu ii ocrotesc pe acestia con"orm $oii Sale. Ingerii sunt impreuna lucratori cu crestinii mantuiti si lucreaza impreuna cu ei pentru zidirea imparatiei lui Dumnezeu *!p. 44/<1 . Deci putem $edea ca ingerii au cate$a mari scopuri si anume/ ,- Sa glori"ice pe Dumnezeu si sa Il preamaresca permanent * +s.,-6/4, E$r.,/:1. 4- #a agenti executori ai #u$antului, &udecatilor si planului lui Dumnezeu pe pamant *Dan.</451. 5- Sustinerea creatiei materiale a lui Dumnezeu.

IE8!8@I! I GE8I%78 Este usor de inteles ca in Biblie nu s-a urmarit o descriere detaliata a poporului lui Dumnezeu 'ingerii'. 3aptul ca o ierarhie a ingerilor exista o putem $edea in ;at. ,,/,,, unde Domnul Isus ne spune ca exista si un 'cel mai mic in imparatia cerurilor', dar care este mult mai mare si mai puternic decat Ioan Botezatorul, lucru care ne indica o ierarhie cereasca a ingerilor. In Deut. -/,< $edem ca Domnul i-a impartit pe acesti ingeri in slu&irea lor, ceea ce presupune iarasi o ierarhie a lor. Dupa cu$intele apostolului +a$el exista trei grupe speciale de agenti ai lui Dumnezeu / ,- +rima grupa cuprinde/ Sera"imii, @eru$imii, *si 7phanimii1, - acestia stau cel mai aproape de tronul lui Dumnezeu 4 - ! doua grupa cuprinde / Domniile, +uterile si Stapanirile, *#ol. ,/,: 1 5- ! treia grupa cuprinde / Dregatoriile, !rahanghelii si Ingerii -*E". ,/4,1 acestia sunt cei mai apropiati de om "iind cei care transmit mesa&ele de la Dumnezeu omului.

DES#8IE8E! %78

- In mod deosebit in cartile apocri"e se $orbeste despre sapte ingeri mai speciali care au aparut si in paginile Bibliei noastre. In cartea apocri"a Tobit *7 puteti citi la pagina de carti apocri"e1 din Biblia mare cap. ,4/,0 un inger sub "orma umana se prezinta la Tobit. !cest inger se numea 8a"ael si il $a a&uta pe Tobit "ara ca acesta sa stie ca el este de "apt un inger. 8a"ael ii spune lui Tobit ca inaintea lui Dumnezeu stau sapte ingeri alesi care ridica rugaciunile s"intilor la Dumnezeu. - In cartea lui Enoh cap ,</,-., el enumera sase din cei sapte ingeri pe numele lor si "unctiile pe care ei le a$eau. Dupa cartea lui Enoh cei sase ingeri din sapte sunt/ 2riel, 8a"ael, 8aguel, ;ihail ca arhanghel, Sara)iel, Gabriel *nu Ga$ril1. Iar in alte capitole mai apar doi ingeri care sunt / ?atael si SurAal. #ei sapte ingeri sunt numiti 'alesi' si pot "i un pic delimitati de ceilalti.

SE8!3I;I -

*Isaia :/4-.1 Sera"im in limba ebr. este la "orma plural, dar este o "orma
incorecta, pluralul corect ar "i 'sera", sera"i'. Sarcina sera"imilor este, sa zicem, de a "ace de garda la tronul di$in, adica ei apara si prote&eaza pe #el ce se a"la pe tronul di$in. 3orma in care Isaia a $azut aceste "iinte le arata ca niste "iinte cu : aripi, dar el nu le-a $azut chipul. #u o pereche de aripi isi acoperea "ata, cu o alta pereche isi acoperea picioarele, iar a treia pereche o "olosea pentru zbor. +ozitionarea sera"imilor era unde$a deasupra tronului, "iind $orba despre un tron "oarte inalt. Ei conduceau si inchinarea in acest timp inaintea lui Dumnezeu. Se arata ca actul lor de inchinare era "oarte puternic, pragul templului di$in se zguduia si locul s"ant s-a umplut de "um. +entru imaginea unora acest "um nu era un "um negru si urat mirositor ci e $orba despre un "um total alb si s"ant. Se $orbeste si despre anumite calitati morale ale acestor "iinte care ii a&uta in slu&irea lui Dumnezeu si ii a&uta si in implinirea anumitor lucrari de ispasire cum ar "i curatirea care i s-a "acut lui Isaia.

@E82VI;I -

*Gen.5/4-> 48eg.,</,0, Ezec.,9/,-49, E$r. </01 *gr.1 este pluralul de la

'cherub', care reprezinta in V.T. "iintele ingeresti. Termenul este tradus cu 'a re$arsa', ' a raspandi'. Ei erau asezati la capetele capacului *'scaunului indurarii'1 chi$otului legamantului *Ex. 40/,6-44> E$.</01 cu aripile lor intinse ei "ormau un piedestal $izibil pentru tronul in$izibil al lui Dumnezeu *4Sam. :/4> 4 8eg. ,<>,0> +s. 69/,> <</, etc1. In Ezechiel, tronul mobil al lui Dumnezeu era sustinut de un heru$im. Doi heru$imi, sculptati in lemn de maslin si acoperiti cu aur dominau sanctuarul din interior. !cestia a$eau o inaltime de 0 metri iar intinderea aripilor lor de"acute a$eau aceasi dimensiune. In Samaria au "ost descoperite cate$a panouri de "ildes zugra$ind o "igura compusa din "ata de om cu trup de animal cu - picioare si cu doua aripi complexe si proeminente. #am cu o ast"el de imagine ar putea "i asemanat un heru$im.

@eru$imii erau un "el de paznici ai tronului lui Dumnezeu, iar in unele cazuri si purtatorii acestuia. Dupa descrierea lor pare a "i "iinte "oarte puternice si capabile. Ei sunt "olositi in locuri cheie, un heru$im bloca accesul la pomul $ietii in gradina Eden *Gen.5/4-1, dupa ce acesta este izgonit. %ocul lor inaintea lui Dumnezeu ar "i unde$a in partea de &os a tronului lui Dumnezeu care se spri&ina pe ei. #hiar Satan a "ost un heru$im ocrotitor cu ce$a timp in urma.

7+@! I;I

- despre aceste "iinte nu se $orbeste in Biblia noastra, de aceea sunt mai

putin cunoscute. Despre ei se $orbeste in cartea lui Enoh cap. 06/,5> :6/< *7 puteti citi la pagina de carti apocri"e1. Despre ei Enoh $orbeste ca "iind in $ecinatatea tronului di$in alaturi de sera"imi si heru$imi. Tronul di$in a$ea deci unde$a in &osul sau heru$imii, probabil asezati in &urul laturilor sale si care il sustineau, unde$a mai sus existau sera"imii care se ocupau de paza tronului, care era "oarte inalt *Isaia :/,1, dar si de inchinarea inaintea Domnului, iar in a&utorul lor probabil erau si acesti ophanimi care erau tot in &urul tronului di$in. Toate acestea sunt lucruri din lumea spirituala, acolo nu exista gra$itatie, de aceea aripile pot "i numai un simbol pentru intelegerea "aptului ca "iecare "iinta cereasca poate zbura.

!8@! G@E%I -

*gr.1- este tradus cu 'capetenie de ingeri'. !ici se $orbeste si despre

aranghelul ;ihail *Iuda <, !p. ,4/., Dan. ,9/,51 cel mai cunoscut din Biblie ca arhanghel. umele lui a "ost tradus de unii cu '"iul lui Dumnezeu'. !lte dictionare il traduc cu 'cine este ca Dumnezeu', o alta traducere este ' cel asemenea lui Dumnezeu' si probabil de aceea il con"unda unii pe ;ihail cu Domnul Isus. Dupa cartea lui Enoh, ;ihail este numit ca aparatorul lui Israel. In cartea lui Daniel intr-un sens mai restrans el este aratat ca aparatorul iudeilor deportati. ;ai este numit ca una din capeteniile cele mai de seama si $oie$odul Israelului *Dan ,9/,5,4,1 si se potri$este "oarte bine cu a"irmatia din Iuda <. El a "ost aranghelul care se impotri$ea dia$olului si se certa cu el pentru trupul lui ;oise interzicandu-i acestuia sa il ia.

I GE8I -

- *gr.1- tradus cu mesager, sol, crainic, $estitor. !ceste "iinte ca si celelalate

despre care am $orbit pana acum, au un spirit s"ant si necorupt, ei nu sunt chiar imuni insa la toate ispitele. Sulurile de la Bumran $orbesc despre o ierarhie dubla a ingerilor care ar "i lucrat asociat cu oamenii muritori. Ingerii sunt agentii lui Dumnezeu care transmit &udecatile si #u$antul lui Dumnezeu omului. Ei pot "i "olositi pentru a aduce

chiar a&utoare concrete pentru ne$oile slu&itorilor lui Dumnezeu *4 8eg.,<>501 cum a "ost in cazul lui Ilie. Ingerul Gabriel, cunoscut mai bine in Biblie, poate "i tradus cu 'eroul lui Dumnezeu' sau 'cel puternic'.

%a actiunea lui +etru de a-% apara pe Domnul Isus cu sabia, Domnul Isus ii raspunde/"Crezi c n-a putea s rog pe Tatl Meu, care Mi-ar pune ndat la ndemn mai mult de dousprezece legiuni de ngeri " ! Mat"#$%&'(" ) legiunea romana cuprindea :999 de ostasi. Domnul Isus a spus ,4 legiuni de ingeri, asta ar insemna cam .4 999 de ingeri. Daca un singur inger a ucis saptezeci de mii de oameni in trei zile *4Sam.4-/,0,,:,,.a1, inchipuiti-$a ce ar "i putut "ace ,4 legiuni de ingeri.

I 3!TIS!8E! I GE8I%78 Ingerii "iind "iinte spirituale sunt de "apt in$izibili pentru oameni. Ei pot de$eni $izibili atunci cand Domnul le permite acest lucru, dar ei pot $eni si in trupuri omenesti, daca Domnul le permite acest lucru. !st"el de intamplari le putem gasi chiar in Biblie *Gen ,6/4-44> ,</,-,,, etc.1. Daniel descrie in"atisarea unui inger / Dan. ,9/: - "Trupul lui era ca o piatr de *risolit, faa i strlucea ca fulgerul i oc*ii i erau nite flcri ca de foc+ dar ,raele i picioarele semnau cu nite aram lustruit, i glasul lui tuna ca vuietul unei mari mulimi"" #am tot la "el descrie si ;atei un inger / ;at.46/4-. $ers. 5 -'-nfiarea lui era ca fulgerul, i m,rcmintea lui al, ca zpada""

;!I #2T8EIE8! I GE8II SI !ST!?I +!;! T2% C 7 intrebare "oarte interesanta pentru timpul nostru. Scara pe care Iaco$ a $azut-o in $isul sau *Gen. 46/,9-,41 era o scara circulata intens, agentii lui Dumnezeu, ingerii urcau si coborau ducand si aducand $estile, #u$antul lui Dumnezeu, si &udecatile Sale. De asemeni in cartea lui Io$ *Io$ ,/:> 4/,1 intalnim "aptul ca agentii lui Dumnezeu mergeau in recunoastere pe pamant ca sa $ada ce se mai intampla. In +s.5-/. se spune ca ingerii tabarasc in &urul celor care il iubesc pe Dumnezeu, aceasta inseamna ca "ac un "el de tabara in &urul celui care il iubeste pe Dumnezeu. 2mbland incoace si incolo Iaco$ a dat din intamplare peste o ast"el de tabara *Gen. 54/,,41 si a $azut acesti ingeri, el a pus numele ;ahanaim acelei 'tabere indoite' adica tabere duble. ;ai departe poate urma Elisei care $azand "rica lui Ghehazi pri$ind armata inimica, se roaga la Dumnezeu, El ii deschide ochii si Ghehazi $ede acum o intreaga armata cereasca care il prote&a pe Elisei, acest lucru "iind de-a dreptul incura&ator pentru orice crestin.

!postolul +a$el $orbind despre gazduire pune in $edere "ratilor ca unii "iind gazde bune au gazduit, "ara sa stie, pe ingeri *E$r. ,5/41. Si parca ar $rea sa spuna ca si in zilele noastre ar mai "i posibil ca din intamplare sa a&uti sau sa gazduiesti un inger. Daca ingerii au umblat atunci pe pamant, cand populatia a$ea un numar destul de scazut "ata de zilele noastre, de ce nu ar umbla si astazi. Sulurile de la ;area moarta $orbesc despre o oarecare conlucrare intre ingeri si oameni. Dumnezeu mai are si astazi planuri pe care doreste sa le duca la bun s"arsit si la acesta sunt chemati in mod special crestinii care ii slu&esc lui Dumnezeu si care il iubesc cu ade$arat.

#28I7?IT!TE! I GE8I%78 Ingerii urmaresc cu multa atentie ce se intampla pe pamant. E".5/,9 - 'pentru ca domniile i stpnirile din locurile cereti s cunoasc azi, prin .iseric, nelepciunea nespus de felurit a lui Dumnezeu', "iind $orba despre 'nelepciunea lui Dumnezeu, cea tainic i inut ascuns, pe care o rnduise Dumnezeu, spre slava noastr, mai nainte de veci' *, #or. 4/.1, , +et.,/,4 -'/or le-a fost descoperit c nu pentru ei nii, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au propovduit 0vang*elia, prin Du*ul 1fnt trimis din cer i n care c*iar ngerii doresc s priveasc" . Dan. 6/,5 - ' 2m auzit pe un sfnt !inger( vor,ind+ i un alt sfnt a ntre,at pe cel ce vor,ea% "-n ct vreme se va mplini vedenia despre desfiinarea 3ertfei necurmate i despre urciunea pustiirii 4n cnd va fi clcat n picioare sfntul /oca i otirea " Ingerii pot studia mai bine ca noi toate lucrurile doarece ei au 'timp' pentru a $edea tot ce se petrece pe pamant de la inceput si pana la s"arsit. Totusi +a$el a"irma ca tot noi ii $om &udeca si pe ingeri/ , #or. :/5 - '5u tii c noi vom 3udeca pe ngeri "" '

I GE8I +!?IT78I C Exista ingeri pazitoriC #onceptul de ingeri pazitori spune ca "iecare om ar a$ea un inger bun la dreapta sa si un inger rau la stanga sa. !ceasta parte insa pare mai mult o traditie decat ce$a real. Totusi in cate$a cazuri Biblia pare a prezenta ast"el de aspecte desi destul de neconcludente. !st"el, un exemplu ar "i ;ahanaim *Gen. 54/,-41 'Tabara indoita', numita sugesti$ asa chiar de Iaco$, adica pentru "iecare su"let din tabara lui Iaco$ exista un inger in tabara ingerilor. In +salmul 5-/. se spune ca /'-ngerul Domnului t,rte n 3urul celor ce se tem de 0l, i-i scap din prime3die '. #hiar Domnul Isus pare a spune ce$a despre acest lucru cand $orbeste despre copii *;at.,6/,91 '6erii-v s nu defimai nici mcar pe unul din aceti micui+ cci v

spun c ngerii lor n ceruri vd pururea faa Tatlui Meu care este n ceruri '. 2n alt exemplu poate "i !poc.,4/,9 '..pentru c prul frailor notri, care zi i noaptea i pra naintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat 3os ', acesta $orbind despre un inger rau care ar "i pozitionat in partea stanga a omului. #artea apocri"a +astorul lui @erma *o puteti citi la pagina de carti apocri"e1, $orbeste iarasi despre un inger trimis acestuia ca sa aiba gri&a de el si sa il in$ete anumite lucruri. Insa in Biblie nu gasim ce$a clar si categoric care sa a"irme asa ce$a.

I #@I !8E! 7;2%2I %! I GE8I ESTE I TE8?IS! - #and apostolul Ioan a $rut sa i-se inchine ingerului care i-a $orbit in aceasta descoperire si a intentionat sa se plece in genunchi inaintea lui, ingerul s-a impotri$it si l-a atentionat ca nu cum$a sa mai "aca acest lucru *!p.44/6,<1 sustinand ca este un 'impreuna slu&itor' cu Ioan. - In $echime exista si aceasta practica de a se inchina ingerilor si ostiirii cerurilor, dar acest lucru Dumnezeu il condamna. #ei ce "ac lucrul acesta se inchina creatiei si nu #reatorului, iar Dumnezeu a a$ertizat poporul Sau cu pri$ire la acest lucru care se numeste idolatrie *4 8eg. ,./,0. 4,/51. - Dumnezeu porunceste ca nu cum$a pri$ind toate aceste lucruri minunate, care sunt create de El, sa incepem sa ne inchinam lor si sa uitam pe #reatorul nostru care a "acut toate aceste lucruri.

Bibliogra"ie
Dictionar Biblic 7radea Dictionar Biblic Stephanus Doctrinele Biblice ale Bisericii de Tranda"ir Sandru Teologie #restina $ol , de ;illard =. Eric)son Dionisei !reopagitul de !ndreD %outh Dictionar !l oului Testament de pr. Dr. Ioan ;ircea