Professional Documents
Culture Documents
E – Nu stiti?
M – Stiu ca sunt relaxata, dar nu pot sa va raspund.
E – Nu puteti sa-mi raspundeti?
M- Nu, dvs. m-ati intrebat , daca am fost in transa si am crezut ca
nu am fost .
E – Credeti ca ati fost in aceasta seara?
M- Daca cred !
E – Credeti ca sunteti in transa in acest moment?
M – Este posibil …da …sunt relaxata. Ma simt mai usoara aici in
fata lumii, si nu stiu din ce cauza.
E – Si aceasta nu e un lucru bun? ( Rasete) Nu este publicul
dezagreabil de privit?
M- Nu , sunt adorabili.
R – Cu remarca sa initiala “ Asta este” , urmata de intrebarea :
“Totul este o munca pentru a reusi sa se trezeasca “, nu-I asa ?
Erikson demonstreaza importanta fenomenului de ratificare al
transei . Trezindu-se din transa , pacientii nu stiu exact daca au
experimentat o stare diferita sau nu.Intrebarea lui Erikson
focalizeaza atentia subiectului asupra sa si implica faptul ca va
gasi evidente care ii vor permite sa recunoasca starea sa
transformata .
Este dificil pentru studentii debutanti in hipnoza sa
realizeze o corelatie intre spiritual constient care nu recunoaste
propria sa experienta traita si transformata .Cultura nostra
cotidiana nu ne intreaba nimic despre starile noastre interioare :
in mod normal trebuie sa ne lasam deoparte toate gandurile daca
suntem adormiti.Suntem intr-adevar ignorati de noi insine incat
nu recunoastem tensiunile evidente si raporturile corporale prin
care ne cream propriile boli psihosomatice.
Chiar si modul in care ne relaxam, ceea ce corepunde unei
functii psihologice normale, si care se dezvolta natural este
pierdut pentru multi dintre noi.
O transformare ulterioara a transei lasa locul unui val de
ras al publicului pentru ca Mary a spus din nou ca “ nu stie “! Ea
marturiseste faptul ca nu stie cele trei raspunsuri la cele trei
intrebari successive ale lui Erikson, admitand in cele din urma ca
e relaxata si toate acestea se intampla foarte lent cand reintra in
transa. Erikson foloseste imediat faptul ca a recazut in transa
prin remarca sa simpla si indirecta :”Nu este agreabil?” .Acum
Mary este in transa , cu ochii deschisi, acceptand sugestia lui
Erikson ca “ publicul nu este dezagreabil de privit “.
CATALEPS IA.
DI STINCT IA I NTRE TRANSA A DEV AR ATA S I CEA FAL SA
PRIN INDICI T ACTILI
A DOU A CONFERINT A
MODIFICA REA PRIN HI PNOZA A ORI ENT ARII LA
REALI TATE:
UTIL IZAREA T ERAPEUT ICA
REFLEXUL N ASUL UI
OBICEIURILE L IMBII
Sa discutam despre subiectul de inghitire. Ogden Nash a
scris un poem foarte dragut despre o mica caracatita. Aceasta
se plimba intr-o zi foarte fericita cu toate picioarele sale
functionand normal, pana cand cineva a trecut pe langa ea si a
intrebat-o care este ordinea picioarelor sale. Si caracatita a
ramas gandindu-se la ordinea picioarelor sale.
Il intrebati pe un pacient care are obiceiuri urate legate de
limba sa daca ii face placere sa descopere ceva nou despre
limba sa. Astfel ii atrageti atentia ca are intr-adevar obiceiuri
legate de limba sa. Cati pacienti recunosc intr-adevar ce este un
obicei al limbii,unul muscular, unul al vorbirii? Majoritatea
pacientilor nu recunosc acest lucru.
Incercati sa-I indicate unei persoane cum sa-si tina limba
pentru a mesteca bine. Dar pacientul vostru are ani de
antrenament, ani de experienta in timpul carora el si-a asezat
limba intr-o pozitie diferita. El inceraca sa o plaseze diferit, cum
ii indicati dvs., dar din instinct el o plaseaza cum e obisnuit.
Acest pacient are nevoie sa invete sa recunoasca miscarile
individuale ale limbii sale si cum sa le coordoneze.Cu alte
cuvinte, trebuie sa-l invatati sa disece miscarile limbii.
Cate miscari diferite ale limbii sunt posibile? Luati o oglinda
si puneti-o in fata dvs: puteti sa va indoiti limba, sa o rulati, sa o
intindeti. Ii cereti pacientului sa devina constient de faptul ca isi
poate rula, indoi sau intinde limba si chiar isi poate atinge nasul
cu ea. Ii explicati ca poseda o anumita dexteritate a limbii sale.
Ganditi-va la un copil care nu isi poate atinge dintii
superiori cu limba si el spune ca incearca dar pur si simplu nu
reuseste. De ce sa nu fiu de acord ? El stie ca are experienta cu
limba: este vorba despre gura sa. Dar daca incercati sa-l
contraziceti, sunteti pierdut.
Acum ii cereti sa-si indrepte atentia spre gura. Nu are
nevoie sa se uite pe fereastra, dar are nevoie sa priveasca in
gura sa sis a vada daca isi poate pune limba intre molari. Poate
intr-adevar sa o faca ? Din partea dreapta, stanga ? Cu alte
cuvinte, il invatati pe copil sa-si protejeze limba, il invatati sa si-o
protejeze contra molarilor din spate, a premolarilor canini,
incisivi superiori si inferiori.
Nu il puteti invata privilegiul de a-si putea proteja limba
contra incisivilor, dar adaugati la proiectia limbii alte proiectii in
plus, in modul in care proiectarea limbii patologice devine un
procentaj minor in totalitatea modelelor musculare.
BR UXISMUL
A P ERMITE TRANSA :
COMPOR TAMENT VERB AL (EX PLICIT ) CONTR A
COMPOR TAMENTUL UI NON- VERB AL ( IMPLICI T)
HAL UCIN ATI I VIZU ALE SI INDICA TI I VER BALE SUBT ILE
A CREA SP ERANTE
A S TR UCTURA SOCUL P SIHOL OG IC :APR OP IERILE
AUT ORI TARE
AN ALIZA S I REZUMA T
3 CAZURI DE RE ZOL UTI E DE SIM PT OME