ia"ro ihrariasoph www.

l
*n".-*uuur,t
Biserica tupul lui Hristos
I Natrtri $i srructurn Bberi.'i

l I

H:rI
TJNDE SALASLUT-srr.

oferte speciale ru 50% reducere 40CI lel mari de rnal reduceri drlg%" lasomenul crestina de carte on-line in GBEmai mafg librdrie

',:'u
i','nl,

liiil{d#i;riiii]fii+i.*#f-i'+l1ir;lt

iltilililill ffi]|ilffl|ffilH

?mdow{lpn
de Gqbrielq Loredcnq Herqru Sprc curbulsfinlanieidin Basarabov,

u*d,*u&{3&d,w{*, Y3
r t rt -{ -f *{}{f{t5d {&,{f t
ff
ii

Se strecoarS" pe nesimtite, dar ii binuiegtr apropierea dupl primii fulgi de nea gi dupi t. b u c u r i ac a r ei i p r i n d e , p a r c i , p e t o g i . .,,r Cer coborAt pe pimint, pimint fhcut ' ,, Cer, Fiu de Om-Dumnezeu pi Dumnezeu inomenit. Lumini Nestinsi. si NeatinsS. dinainte de veac, firi chip si mai presus de orice gAnd sau inchipuire omeneasci, temelia intregii fbpturi prin care toare s-au fhcur, se arat5" acum in trup de prunc micug si plipind, asemeneanoui. si flri de asemS"nare intre oameni. E taina tainelor, cea care sti la ridicina luminirii intregii firi si din care ne vom impartd;i desivir;it abia dupa inviere. Pina atunci si ne bucurS"mci Hristos se naste! Mereu...

acesteirubrici, \A ilvitim gi pe rroi si particip4i tr rctlizau:ea uimigAnd pe adresaredaqiei celemai griitoare imagini intf,Inite.

wwwlumeccredi

nlei.com

n r .7 8 , 2 Q 1 3 / Ll \li,.'\ \1()N.\til1 (lR/ 3

Apoftegmq lunii
Pdrintele PetroniuTonose

)v U

In acestnumir suntPrezent/: Arhim. Petroniu Tanase Ierom. Cavriil Frunzi Vincentiu Dascalu CeorgeCrasnean Marius Matei Ierom. Hrisostom Filipescu

Monqhiimileniului3
Despre fericire cu pdrintele Nothonoil

0) z
/ 0

Monqhi ti monqhiide secol2o

P6riniele rie Frunzd Onuf

Monohi si monohii de secol 2O

Pdrintele Porfirie lBoiraktorisl Kovsokolivitulo fost cononizol

/4

Monahii milaniului 3
Diovolul schimbd miiloocele in scopuri 1i scopurile in miilooce

/B
2 6

"t-pnrc./unfrL

pe lund O mdndstire
Andrei" din Koryes Sorroy,Schitul ,,sfdntul Manahii milaniului 3
De ce se retroge Dumnezeu din viota nooslrd?

PnFo*an,
pdtnAnNautL '&n,7u,dp '(Ana-9-/)tunne,zet|,+t'^91:.tt*rroze.tt, ?ruuneniL. 'rLuniruLt)ln sfitLs{i, +1,')1oo,tinsd, dinai.nte,dp, ueac,{tiui cAltrz
y/WULI/{2ZeM6/

32 56 5B
60

Crrhrrrcr Duhului
Sfinienio lo Moxim Cultura Duhului

G d n d u r i l em e l e ,g d n d u r i l et o l e

de,uk:e,g,6ru1
sau,tru:Ai.plill.e,
\lilLmA,haLtit,

Orlodoria

ne m.rbdmond

tptnplia'tnttptrii ^/ {ri,\zh,ui,pntn c44o k)ala, 9-atu lt;r,rrt, sot.,zaliL auLryu?nl lru,pdo mk.tt[SL Stum,t,
l^ t ,,

l2ta,N2nrut...
a / I-Llr\11r1\ lri0NAI'IIl.()l{/ nr.78,2013
!.'4w.lu nlesrredinf e;.cofi
,xvr lunrr:ccrr;di nl*i.qrL rri

nr.78,2O13 / )

M
Cruceodin vdrlul lumii,de Gobrielo Loredono Herqru

Umbra Coraimanului: omeninlore $i ocrolire, de Gobrielo Loredqnq Herqru

Vi invitim gi pe voi s5.participa$ la rcalizatea acestei rubrici, trimilAnd pe adresa redacliei cele mai griitoare imagini intAlnite.

rYi*ru**,,*,, *p''s",{,ea, w.d, v,t #,n,,{.rxd *,{,s, Y'#} Y&

ffi ^rr* {pnlcinp, c,t t,rtn,ilnr,el,e, ?lnr/rn'rn l

lVl

piotro decdf cu cuvdntul... - Pdi, docd nu teinvotd Dumnezeu,e mqi bine sd nu grdiegfi de /o fine. - Amin! Pdrintele Nothonqileste ordeleon:de obdr;ie din tinutul Sdloiului. in onii o trdit si muncit, vreme de zece oni, in Chicogo:,,Acolo oveom ongoioti core-mi sluieoumie, ocum sunt fericit c6 eu sluiesc celorlolti!".Cdstigo bine pentrucd oveo proprio so ofocere: o firmd de constructii core subTnchirio diferite lucr6ri?ndomeniu.Cu toote ocesteo,dupd zece oni de munc6,o ldsot toote si o venitin Athos.Spunecd qso o ;i zis Hristos: ,,sdse lepede de sine" omul,docd vreo sd-l urmeze. (Greu lucrude fdptuit!) '90
- Eu am fost invltat ci. nimic bun nu se naste din trup si mi-am dat seama ci acolo, in America, nu {hceam decAt cele ale trupului. Toatl aceaalergareamericani dupi agoniseali.de bani ii ,r.r .. ".,.r.patimi mai termina qi te arunca dintr-o intr-alta. Amlricanii nu stiu (si riici nu vor sa stiel) un lucru: ca rol ceeace nu poate fi pus in comun nu estebun. - Cum adici? - Pii daci avem acelagiTati nu este normal si avem in comun si agoniseala noastri? - Teoretic suni bine. - Practic nimeni nu vrea si mai audi de a;a ceva. Eu insi exact asta am fi.cut: am impartit tor ceea ce dobAndisem in zeceani si am pS"rasit America. N-am mai stat nici o singuri zi, n-am asteprar nici micar si se deschidi bincile si si-^mi incasezultimul cec: stiam ci daci fac asta, iar mi prind in sistemgi-mi pierd sufletul. Si gtii ci nu moartea pierde sufletul ci viata riu petrecuti. Mi-am dat seama de asra, m-am urcat in avion 9i am venit direct
3 8 / l - l l , \ ' l l r AM ( ) N , \ i l I l . ( ) l t / n r .7 8 , 2 O 1
*ww. lumedcf editfei,.om

in Athos (prin Athena, acum doisprezece

ail).

- Dar de ce crezi ci iti pierdeai sufletul daci ri"mA"neai in America? - Toati societateaamericani este bazatl, pe profit. Asta presupune iubire dr arginyi qi odatl intrat in acestsistem bazat pe aceasti patima esregreu si iegi din el. Primul eFecr al acestei goanedupa inavuure este aDsentasmereniei:mentalitatea imericanului iste aceea de invingator, care n-are nimic de-a face cu taierei voii sau iubirea aproapelui. - Si ce ai cistigatparinre,daci ai lasar in urma celeale truoului? - Cele ale sufletului! Nu este fericire mai mare... - Deci asta este oricina nefericirii oamenilor: grija de multe... - Omul este nefericit cind ii lipsegte dragostea. Uiti insi cI ,,Dumnezeu esre iubire". Cel ce ajunge insi la Dumnezeu ajunge si Ia dragoste: deci 9i la fericire. E atAt de simplu, incAt inci m5.minunez de nefericireaoamenilor...

www.lumeorredinlei,com

nr.78,2013 / t.UMEA N4ONA[{ll.0l{ / e

Y't,{./&'fuX,#",' eA* rffi,nw{ry,i,* ffi d,ry*wt

r"- J
{-f Vincenfiu Dcscdlu "Ero un om de rugdciune,de tdcere si de smerenie. Un pdrinte cu viotd sfdntd, core ne-o zidit duhovnicesiepe toti." ( A r h i m .l o o n i c h i eB d l o n )

qsffi'
h ..r' 1

Surso: Fololeeo Ortodoxiei

nu poti spune mult.Nevointo le este, Despremonohiiobgtii Sihdstriei De oceeo, oiunsin cimitirulmdndstirii simticd tdceodeseo, oscunsd. Amintindde Coldd. Ferm6.inteleptitoore. reo si crucilesunt mdrturisire. Folosul ocesteiint6lniri- nu reomintireo trecereo prin veoc o vietuitorilor. trecerii prin veoc o unor modele outentice, ci, inointe de orice,odihno dinointeozumzetului celor trecdtoore.
cesta este si cazul Awei Onrrc)f{ frie. Un caz aparent diferit de c e la l m a r i l o r P a i s i e ; i C l e o p a ,d e o a r e c e , daci desore fiecare dintre ultimii simti nevoia si adaugi cAte ceva, in cazul cilui dintAi alegereapotriviti este ticerea. Mai cu seami ci acesteiaoarte i-a fost el insu5i. S e n a g t el a 1 7 f e b r u a r i e 1 9 1 1 , i n satul Cilirasi din tinutul Botosanilor. La botez prime;te numele SfAntulrri Impirat Constantin. Copiliria, impirtiti intre scoali si munci. isi afli oivot rn parilclparea l a ) f a n t a L l r u r g h l e .A r c l afli linigtea ce stinge oricare dintre tulburiri si frumusetea ce di rost vietii. intAlniiile cu monahii afla1i in tr..ir. prin sat, alegerea viegii cilugiresti de citre parte dintre cunoscuti, se afli la originea dorintei de a se desprinde de celeale lumii. In 1936,la 25 de ani, este orimit de cStre Cuviosul Ioanichie Moroi in obptea Ministirii Sihistria. RAvna pi evlavia ii aduc, doi ani mai tirziu, tunderea in monahism. Primind numele de Casian, devine nu doar un exemplu de implinire a ascultirilor gi de lupti cu ispitele, dar, asemenea sfAntului siu ocrotitor, este, in aceeagi misurl, apS.ritor al dreptei credinge. Asa se face ci, devenit ieromonah in 1946, nu dupi multi vreme, in august 1949, alituri de alti 29 de nevoitoii ai Sihistriei, il urmeazi pe Cuviosul Pir i n t e C l e o p a .n u m i t s t i r e r a l M i n i s tirii Slatinl, la ctitoria lui Alexandnr Lipuqneanu, fiind unul dintre cei ce paitiiipi, cu deosebiti rAvn5., la revigorarea monahismul pe aceste locr"rri sub aoisarea crivitului ateu. Este doar inceputul. in anii te urmeaza primeste ascultarea de egumen, rind pe rind, al Schiturilor Giasi, Tarcitr,^ Rar5.u. D e c r e t u l 4 1 0 1 1 9 5 9 ,p r i n c a r e r e g i m u l comunisr di o lovituri teribila vietii m o n a h a l e r o m d n e s t i ,r e p r e z i n t a ,p a r a prilei de liniste doxal la prima vedlere, Cuviosului Casian. indepirtat din ;inastire, departe de apasirea indaroririlor administrative, nestiindu-sea fi altceva decit cilugir, se rerragein pustia S i h l e i , a p r o a p ed e m a n d s r i i a d e m e r a -

3 I o / L L l i \ lt l A \ , 1 ( ) N A { l l l . ( ) l { / n r .7 8 , 2 O 1

www

lu meq(red inlei. com

nie, adincindu-;i ruga, sporind nevoi n g e l e ,f o l o s i n d m i n g A i e r e ap o s t u l u i g i ascultareade prisicar. purtAnd ' D u p a u n t i m p s e s r a b i l e s r em a i s u s d e ' m a n a s t i r e aS i h a s t r i a ,l a . , P i c i o rul Crucii". Aici, nevoindu-se ali"turi

de Cuviosul Pirinte Ioan, asemenea conremporanilor lor georgieni, Sfingii Ioane Maisuradze si Ioane Mheidze de Ia ministirea Betania, devine unul d i n t r e a c e i m o n a h i p e c a r e ,c u m a m i n tegte Patericul despre SfAntul Antonie

rea Sfintei Cruci", ca implinire a unui vechi proiecr apartinand Cuviosului Paisie Olaru si primirea, trei ani mai tArziu, a tunderii in schimi, prilei cu c a r ep r i m e ; r en u m e l eS f d n t u l u iC u v i o s Onufrie cel Mare. Acestora li se adaugi un prilej de mihn'ire - pirisirea acestei vieti de citre Al.va Cleooa, Ia 2 d e c e m b r i eI '9 9 8 . D i n c o l o d e i n i r i s r a r e , si acest eveniment il afli ca indemn la iporirea grijii fagi de pregitirea pentru ceasul cel din urma. Ultima mAngAiere - mutarea la vesnicele locasurii ziua 't.n'r. p r a z n i c u l u iB o t e z u l uD i omnului, la6 i a n u a r i e2 0 0 1 . O existenti ca ateteaaltele in lumea monahali. Mirturiile celor care l-au cunoscut vorbesc despre inainte-vedere, de darul citirii gindurilor si de cel al timiduirii. Totugi, marele dar al Pirintelui, cel in care s-a zidit si multumitS" c a r u i aa p u t u t s as ed a r u i a s c p ae d e p l i n , dincolo de orice misuri a acesteilumi, a fost smerenia.Ea reiesedin blindegea evocati de cei ce l-au intAlnit, de ourt a r e ap o v e r i i p u s t n i c i e i ,d e m a n g i i e r e a celor aflati in suferinEi, de grija fali de anlmale. Asa se face ci, referindu-se la Pirintele Onufrie, unul dintre ucenicii Cuviosiei Sale mirturisea: ,,Parintele Cleopa a propoviduit pentru Dumnezeu. Pirintele Onufrie a ticut pentru Dumnezeu". Tocmai t;cerea Cuviosiei Sale este de ft-,los pentru a ne a aminti. in mijlocul zarvei cotidiene, misura. CAt despre comparatia cu Parintele Cleopa, ne atrag e a t e n r i a c a , d e p a r t ed e a f i b a n c h i z e , cel Mare, ,,este de ajuns a-l privi pentru r e p r e z e n t a m m a d u l a r ea l e u n u i s i n g u r Tirp - Biserica. Astfel, intre nevoinga a-1i cigtiga sporit folos duhovnicesc". spre mai Amurgui vielii ii aduce doui bucu- monahilor si opintirea noastrS" rii de seami: sfintirea, in august 1993, bine. ca intre doui ooteci ale aceluiasi la ,,Piciorul Crucii", a lo"cului ales drum, diferenla gin6 doar d. ,ru".rgi. Sau, asas-ar cuveni si fie. pentru construirea schitului,,inilla-

f 2 / l . . t j M I l / \ i \ , 1 ( ) N A l l l l . ( ) l {/ n r 7 8 , 2 Q 1 3

wwwlu

heo cr6d inlei.com

wwwlumesqredinlei.com

\tONAflll.()11/ l3 n r . 7 8 , 2 O 1 3/ l . t j [ 1 t ] . A

srxgj* rW d,,vt *,#;,* -W

*ito,***{r,o {;u;i*#, *;,

in sedinto din 27 noiembrie2013, SfdntulSinod ol Potriorhiei Ecumenice o oprobot propunereoComisieiCononicede cononizoreo pdrinteluiPorfirie Kofsokolivitul, stobilindco dotd de pomenireo so ziuo de 2 decembrie, in core o trecut lo Domnul.

uviosul pirinre Porfirie s-a nascut i n I n s u l aE v i a ,l a 7 f e b r u a r i e 1906, intr-o familie destul de siraci, fiind al patrulea din cei cinci copii ai pirintilor s5.i, Leonidas si Eleni Bairaktari, primind numele de Evanehelosla SfAntu[ Botez. Despre curn i ajuns Ia viata monahalS" ne vorbeste chiar Sfb.ntulPorfirie: ,,De klc copil ma aflam tot in piicate, caci tatdl meu, fiini saraci, plecasein America, sa lugeie la Cana/ul Panama peniru noi, coDiii sai. Pe cand Dasteamui'tele, citeam silab;sind uiaru Srtntului loan Kaliuitul. Si l-an indragit mulrpe Sfinrul Ioan ;i md rugam indeiung, ca in c:opilde I 2- 15 ani, cred,nu-mi mai amintescbine. $i, urand sa-/ init, cu foarte muln lupta am plecat de la parinyii mei pe ascunssi or,'oirw ta t<afileatiiia la SJhntul Munte / am intrat in ascubarela doi batrini ce eraufayi buni, Pantelimon si loanichie. S-a inmmp/at sa fie foarre eulauiosisi olini de uirtuyi', oto * ilo* indrtigit'fo'aite ;i, de aceea,cu rugaciunile lor, faceam r/eplina ascubare.-[cest lucru m]a aiutat foarte muh si simtearn o mttre iubire pbnnu Dumnezeu." A f o s rh i r o r o n i rp r e o tl a 2 7 i u l i e 1 9 2 7 . Mitropolitul de Kirystia din acea vre-

me, Pantelimon, l-a fhcut duhovnic, iar in anul 1938 a fost ridicat la treapta de A r h i m a n d r i t . A s t f e la i n c e o u t u n - d r u m l u n g g i p l i n d e n e v o i n t ac a t r e i m p a r a r i a Iui Dumnezeu fiind mereu alaturi de oameni, spovedind qi sfhtuind, cu timp si tjmq,. pe cei ce ciutau cuvAntul siu fra oe mangalere. Pe t6t oarcursul vietii sale a suferit mult din cauza bolilor,'insi. acest lucru nu l-a impiedicat s5.caute permanet si urce duhovniceqtesi s5" ii indemne citre acelasilucru si pe cei din jur. Blindelea si nevointa sa l-au flcut cunoscut in toati lumea ortodoxi. Pirintele Porfirie a adormit in Domnul in Chilia Sfintului Gheorghe, de la Schitul Sfhnta Treime, in Kafsokalivia, Sft"ntul Munte Athos, in ziua.de 2 decembrie 1991, la vArstade 86 de ani. Crestinilor ortodocsi romAni, viara si invigiturile Pirintelui Porfirie le sunf cunoscute din cirli precum: ,,Ne vorbesre Parintele Porfirie", ,,LXngi Pirintele PorP o r f i r i F - P a r i n r ed u firie", ,,Barranul hovnicesc si pedagog", ,,Amintiri despre Pi.rintele Porfirie" si aitele.
sursa: Doxologio.ro

w ww.lu meqcred inlei,(om

:fr Cind te inhati satana si te apasi, si nu ra-

3tu*r,rl,Zl,pr* tv"t"n"fr^;lr riltir'rA a""mt

drinnilprex*,nnndi"tane'

zile l-am ingropat puns: ,,De cincisprezece pe Pirintelel" Omiliile Munte, dinSfdntul Sursq: Cuvdnl M6ndstirii Egumenul Efrem, Arhimandritului
Votopedi in Romdniq, Ediluro Reiniregireo, Arhiepiscopic de Albo lulio,20Ol

ftooa-tee/)
Numai doui cuvinte am si vi spun desAveadarul rd pre acest Sfrnt al zilelornoastre. inainte-vederii si cel al stravederiisi am sa va spun un rapt mlnunat cafe s-a petrecut * zile dupa ce a murit. Un fiu Ia cincisprezece al lui, careera in Australia,ii * duhovnicesc didea telefon in mod regulat 9i ii cereasfamurise,dupi cincituri. Firi si gtieci acesta la acelali numir. ii telefon zile di sprezece ' ii rispunde Pirintele, ii rezolvl problema gi ii qpune:,,Ioanni,de acum sf nu-mi mai dai telefon,ci asteptsa te intimpin in rai!" Si a inchis telefonul.Acesta,cuffemurat :tr si infricosat. a sunat De un cunoscut de-al ia,t din A,.rr" ,orrrra-idu-i: ,u{m vorbit cu Gheronda oi mi-a zis cuvintele astea.Nu cumva mi incearci?" Iar prietenul i-a risSi spui mereu adevirul. Si faci toul cu calm.Si te rogi pentrua devenimai bun. Si faceti -.rEu binele, fiindca, altminteri, e vai de voi! Deqi de mic copil ficeam multe picate, cend m-am reintors in lume arn continuat a faceplcate, carepAni astizi s-au inmulft foarte mult. Lumea insi m-a luat de bun gi togi strigi ci sunt sfrnt. Eu insi simt ci sunt cel mai picitos om din lume. Astizi oamenii cauta si fie iubiti si de aceeaegueazi.Corect e si. te iniereseze nu daci ei te iubesc,ci daci tu il iubegti pe Hristos si pe oameni. Doar asfel sufletul igi esteimplinit.

mAi nemipcat, asacum rimAn unii ce devin melancolici ;i cad pe ginduri ore intregi,ca si cind i-ar preocupaprobleme imporrante, degi nu e vorba despre asa ceva, ci, pur si simolu. sunt robiti de sarana. in Lteici,rne"," ii-I ceri lui Dumnezeu si se fac'i voia Sa Dentru tine. Acest lucru iti estecel mai de folos. * Si-L rogi pe Dumnezeu si te faci. vrednic de iubirea Sa. Si fii pregitit s5. reacgionezi, si te opui, si respingi asediulsatanei, asacum pe un om pe iarJil prind rauftcitorii ;i-l bloiheazi, faceo migcarebrusci si, dand din miini, ii impinge, scapi din strLngerealor gi se indreapti spre alti direcgie, spreHristos, careil elibereaza. .*, Zddarnicie e tot ce iei din egoism. Vegnicie este ror ce dai din iubire. Iar cea mai generoasi vqnicie estesi primesti cu iubire, pentru a dirui bucuria reciprocititii aceluia ce ti se oferl cu iubire. Cind te rogi pentru un om pe careil muncescpatimi picitoase, si nu i-o spui, fiindci diavolul va afl,asi va ridica indAriire in sufletul tau gi astfel rugaciuneata nu va da rod. Sa te rogi pentru acel om in raina, si asfel rugiciunea ta il va ajuta. * In taini. imbritiseazi-1i in inima-;i intreaga obqteqi intreaja' Biserici. rffi Si hu te neciidsti niciodati. Hristos a inviat ca si. ne dea rirultl iubire si bucurie, inci de pe aSyT. ,\adar, de acum sa incepem sI partlclDam tot mar tntens Ia zlua lumrnata a Impirigiei iubirii lui Hristos, unde nu se lnsefeaza nlclooata. * Nu te lupta cu ceilalti, nici nu incercasa faci sa dispari sausacorectezicusururile ceIuilalt. Iubegte-l asacum e, cu defectelesale. Domnul se va ingriji de acesrea. Si-gi sfin;cgtitace-rea, sa nu fie neroditoare. * Nu mi-e frica de iad si nu mi eAndescla rai. ii cer numai Domnului sa fi"emilostiv cu toatl lumea qi cu mine.

I t

r 6 / I U M F A M O N A H I I . ( ) R/ n r . 7 8 , 2 O 1 3

www.lumeoc?edinlei.com

www.lumeocredinlei.com

nr.78,2013 / t.UN1LA MONAItILOR / lz

6inunhtuLsrAiln/Ld,M
Aru rc,a1?/,ft// tu @eru mi/narp,
Volenfino Ciucd

Inlerviu cu pdrintele ieromonoh Govriil Comon de lq Mdndstireo Sormucdgegti

PdrinteleGovriil Comon este un monohtdndr, cu core poti vorbi nu numoi despre rdnduielilem6n6stiresti, ci si despre lumeo de ostdzi,despre tineri si preocupdrile lor. Si pofi foce osto pentru cd el insusi, inointe de o intro in rdnduiolo bisericii,o frdmdntot in suflet cdutoreo Ortodoxiei, pdnd cdnd o oiuns lo convingereocd numoi oici se poote intdlni cu Hristos. Din oceostd luminore venitd de Suss-o ndscutsi chemoreoso lo cdlugdrie.

*.

o'o':nt n:*"'.5o: o' 'o.5'.t'o" o.uno""l':,"'' li'o?'.''':3

ci, el se arunci si mai tare. Viata omului este un balans continuu inrre plicere si durere: aleargd, dupi pliceri ;i se ingrozestede dureri. Unii ajung la nihilism ciutAnd cu invergunarevini lui Dumnezeu pentru tot ce se intAmpli ri.u. Dar de ce si ne luim de Dumnezeu?

inerii au nelinisti, au frS.mintiri, 19 cauti acel ,,ceva"al viegii. Unii gisesc,alEiinu gisesc,dupi cum sunt bine sau ri.u intengionagi. Mi-a venit in minte o afirmagie: ,,Viaga omului.este felul in care clneva pare a se tr rmpacat cu lnacceptabila condigie umani'. Iati, sunt oameni care nu se impaci. cu una cu doui, sunt luptitori gi nu se acomodeazacu dqerticiunea si fragilitatea vietii, aceasti ,,inaceptabili condigie umand'. Noi suntem creati pentru fericire. Cauza nefericirii o-irli este aceeac5.nu rSspunde la iubirea lui Dumnezeu. ,,Fericiiea... nebun cel ce-o caut5.,dar mai nebun cel ce crede ci a gasit-o". in deserticiunea lumii, totul .rt". un drum infund at Fari lumina lui Hristos. De-asta ror ce esre nedreptate, r5.utate,nefericire, nu cadreazi, nu se potrivegte cu aspiragiasufletului uman. Toate acesteasunt urmarea oatimilor, a picatului, a orientirii gregite " voinqei noastre libere. Omul deviaza in patimi, in picate, gi in loc sI se cur5.qeasf

lw lin en, ,,3 i,l,irdu,,ai,rltqpla b tne* ;p, t ,p^Uria, sd,{i/ru dinfru,,elt cei2,ot t/, iir li* ^e*nrn*' !rr;, '6**n***"
Se intAmpli ca aceasti neliniqte 9i ciutare o-^oltri, a tinerilor in splciJ, " si fte indreptati, congtient sau incongtient, citre picat? Da. Picatul este tot o ciutare. o aspiratie a sufletului catre fericire. Dar in cazul acesta,fericireaesteconfundati cu plS.cerea. Ceea ce intilnim la sfinti, acele stiri de ripire in Duhul SfAnt, acel extaz

| 8 / t.UMIrA MONAHIt.()l{ / nr 78, 2O13

www.lumeqrredinlei.com

n r . 7 8 , 2 O 1 3/ L . L l M i l AN , { O N A H I L O R / t 9

mistic, fac parte din firescul omului. A nu se confunda acesti starede har a sfintilor cu Nirvana, cu practicile M.l.S.A, samanismulsau alte forme de inselare. pi4vglu! nu estecrearor,ci esteun'copiator. Siracul, a vrut si el si creezetot un rai, dar a rezultat iadul. Dumnezeule-a fhcur desavirsite,in armonie pe toate, orice adaugi sau scoti strici perfecgiunea. in preExtazul misric, adica Fericirea zenta harului lui Dumnezeu are corespondent in viata trupesci, acea fericire provocati de pliceri de moment (extaz gastronomic, extaz erotic, senzafa de putere gi sigurangi pe care gi-o dau banii, extaz de dominalie asupra lucrurilor sau oamenilor), avAnd ca finalitate moartea sufletului. futa diavolului este aceeade a schimba mijloacelein scopuri gi scopurile in mijloace, pentru a-l dezorientape om, pgntru a-l impiedicasi evolueze spirirual. Astfel, omul igi urmeazi doar firea qi nu vrea sa mai atceadi la cele suprafiiegti. Urmindu-ti firescul. cazi foarte usor citr. ,,.fir.r.l ,,impirigia cerurilor .i i" .u rXvnapi cei ce se silesco primesc". Iati, deci, silindu-ne firea aiungem la ceeace trebuia si fim dinru'inciput, adici si fim asemenea lui Dumnezeu. intr-o anecdota, tatil ii spunea fiului: ,,in viagi, intdJnegti oameni intelepgi, degtepgi si progti." lngelepgii sunt cei care invagi din gregelilealtora (in sensduhovnicesc sunt oamenii care fac ascultare, care cer si orimesc sfat. Este bine si. ceri un sfat. Nir sfrtuiesc riu decA.tcei care vor si faci r5.ul cu bunistiinti. Pirintele Vichentie Miliu spunea ci iSutatea desav6.rsiti. esteaceea ci.nd omul ri.u se oreface ci estebun;i acestae viclenia, fhtarnicia. Totugi, o-trl riu incearcS. s5.-si mai ascundi riutatea dAnd un sfat bun, deci chiar gi acestapoate fi folositor). Omul degtept invati din gregelileproprii (adici

cel care gusti din pomul cunoagterii binelui gi ri.ului, experimenteazl,pe propria piele gi trage concluziile cel bune). Prostul este acel om care nu vrea si invele nici lui, nici din cele ale altuia. din gregelile Agadar,,,a gresi e omeneste, a ierta-e , oumnezereste,a perseveraln pacat e oraceste .

,,Qi,sdlnnin, Ei,cilaAdnin, ru," en/sirtp/, s/,m,ts.ca'p,uni/ c, sunf, *iiXt""-.

%ln qui'zen estusca'truolr"

Pentru unii tineri, existS. un moment in viali cind simt ci trebuie si aleagi: cilugiria sau cisitoria. Un pirinte athonit spunea a4a: ,cdsitoria gi cilugiria sunt incerciri care arati adeviratul caracter al omului". Cum sau ce trebuie si ingelegem din asta? Da, asase cunoasteomul pe sine,prin incerciri. Cisatoria gi calugaria nu sunt scopuri in sine, ci sunt mijloace. Mintuirea este scopul. Refacerealegiturii cu Dumnezeu Tatil prin jertfa de ispigire de pe cruce sivXrgiti de Dumnezeu Fiul. Aceasti. legituri se reface prin harul Duhului SfAnt. Omul trebuie si se str5.duiasci si pdzescl,legea lui Dumnezeu, fie pe calea cilugiriei, fie pe cea a cisitoriei. ,,Nu tot cel ce intri in md.nistire se mintuieqte, nu tot cel ce rimAne in lume se pripidegte"- spunea Pirintele Arsenie Boca. .DecAt sI fii cuier de haine negre, mai bine i9i faci o familie si tri"iesti i"tt p".. dupi poruncile lui Dumnezeu", cici, dupi cuvAntul Evangheliei, pizirea ooruncilor inseamni cisitoria. De-astase ipune^ci nu po51! un,bun cil-ugir, daci nu ai fi putut si fii un bun tara inrr-o familie. ,,Iati, cilugir te-ai ficut, de-acum om si. mai ajungi", este o vorbi cu care

2 0 l I t \ 4 1. \ M ( ) N \ l l l l ( ) l { , / n r .7 8 , 2 0 1 3

www.lumeccredinlei,com

nr.78, 2Q13 / l.tjMF.A N4()NAHILOR / 2l

22 / LUMIiA N{()NAtlll.()lL / nr.78,2Q13

wwwlumaocredintei.com

nr.78,2O13 / LUMIT.A ]!{ONAF{ILOR / 23

..r{

:IT
tlir
'iir

W,l rr l, ,,,,

' r4i .4n +,l

lw"

'

,t
4,
1,rl

Sclrirrrir,,S{nod^n&
George Crosneon

SfdntulAndrei - numitsi Sorron dotoritd mdrimiilui - ore ceo Schitul moi more bisericd (si cel moi more iconostos) din Athos si Bolconi:eo mdsoord 60 metri lungime, cu 33 m ldtime { 29 m indltime.,,Schitul, pore polot pdnd lo cinci-sose un imens odus din Mosclddirile etoie, ce covo sou din Petrogrod" (cumil descrie monohulTheodosieBonteonu ocum oproope doud veocuri), este omplosot pe o colind oflotd lo door 500 metri distontd de centrulcopitolei othonite Koryes (Coreio) si o fost zidit pe locul unei vechi monidriodin veocul ol X-leo. Dupd troditio othonitd, se pore cd insusisfdntulAthonosieAthonitulor fi pus inceput vietuiriisole cdlugdresfi oici. Vechilehrisoovevorbescpdnd prin secolul XV si de o strdvechemdn6stireoflotd oici, numitd Xystrou. a -Jsl,ctni'ez
Adevirata istorie a Sarray-ului incepe odati cu venirea aici a patriarhului Athanasie III Patellaros al Constantinopolului, dupi 1634 - cel care a cumpi.rat monidria si a transformat-o intr-o chilie mai mare. cu hramul sfhntului Antonie cel Mare. Retras la Tessalonic, sfintul patriarh venea des in Athos gi de aceeaa flnut si aibi aici o chilie numai a sa. N-avea insi si se retragS.cu totul la Saray,ci la minS.stirearuseisci a ,,Schimbirii la Fagi' din Lubna - unde a;i riposat in 1654, moastelesaleinrresi aflindu-se astizi in catedrala Harkoiului. (Priznuirea lui se face in ziua de 2 mai, odati cu cea a sfAntului Athanasie cel Mare). Serafim al Il-lea, un alt patriarh al Constantinopolului (intre i 757 ;i 1761), va cumpara chilia in 1768, o va demola 5i va construi o alta - foarte mare - inchinatl sfintilor Antonie cel Mare gi apostolului ,,cel intd"i chemat", Andrei. Din aceasta se mai oistreazi. astizi ruinele clS.dirii roscate din fata katholikonului. LaIB4l chilia Sarray-ului va fi cumpdratl, de la vatopedini de doi cilugiri rugi, Visarion (intAiul egumen) si Varsanufie, carevor reu5i,in 1849, si o transforme intr-un schit chinovial - cu binecuvAntarea oatriarhului ecumenic An-

tim al vl-lei (1845-1848; r853-t855; 187l-1873). Imperiul rus a susginut puternic ,.liit iniltAndu-i ceJmai "..rt din Athos si, in fata ei, mare biserici o clopotnigi (cu patru mari clopote) pe mi.sura,pe carele-a imprejmuit cu numeroase chilii si oaraclise fortificind agezimintul gi fitaidu-l s5.arate ca o cetate.Spunetradigia cZ,, vdzdndmulgimea mularilor incircali cu materiale de

26l I I'Ml-A\4()\\Hil t\R/nt.78,2013

nr.78, 2O13 / LLrI{EA N4ONAHIL{}R / 27

28 / Lt.rMir,\ M(li.-Aljll-Olt/

nt,78,2O13

www,lumeccredi ntei,com

)NAHILOIi / 29 nr.78,2013 / t.tlM [t\ N1(

1!;

;
bean - Valerian (fost maistru militar in Moldova) -, un rurean - Theodokhos (care vorbeste bine romeneste) -, un finlandez - iosif (cel ce picte:ati kathoIikonul) -, un englez- Philotheou (fost p r o f e s o ru n i v e r s i t a r s i m i s i o n a rp r o r e s tant in Pakistan). seminar teologic - aganumita ,,Academie Bisericeasci Athoniti' din vechime. A existat intr-adevir o academie teologici in Athos - ruinele ei se mai pot vedea in apropierea Varopedului care si-a incetat cursurile in preaima E r e r i e id e l a I 8 2 l . E a a f o s r r i d e s c h i si in 1842, in Careia si, doi ani mai t i r z i u , b e n e f i c i ad e o c l a d i r e n o u d i n capitala athoniti. Prin hotirArea Koinotitei insl, a fosr strimurati - la 1930 - in schitul Sarray. in Karyes a functionat cu doui. intreruperi - i.rt.. l 9 l 6 - 1 9 3 0 ; i 1 9 4 0 - 1 9 5 3- , c a u z a r e de cele doui" rizboaie mondiale. Din 3 octombrie 7953, de cAnd a fost redeschisi de gheronda Nathanael al Marii Lavre, funcgioneazi dupi programa unui seminar teologic penrru cei aproximativ 80 de cursangi (dintre ."r. opt sunt romAni).

%nnon*
o bucaramare . S a r r a y u la d i p o s r e s r e d i n f r u n r e 3 a p o s r o l u . l uA i ndrei, dar si o icoani flcatoarede minuni a Maicii Domnului ,,Ton Thlivomenon paramythia" - care a vindecat mutenia si paralizia multor cresrini in veacul trJcut.

dt/rarrind*
Schitul SfAntul Andrei gizduieste (chiar in partea dreapti a iritririi) un
tlitt)it / or.78,2o13

w\dw.iutrJescredintei.ism

www.lume6credintei.{e n

n r .7 8 , 2 0 13 / i | ) U l . , \ , \ 1 ( ) l ! , 4 i I l ' . ( ) l { / 3 l

\f

,"%
ry-**'"
F
Interviucu pdrintele orhimqndrit NichiforHorio, storefulMdnistirii ,,SfinfiiTrei lerorhi" din logi gi exqrh qdministrqtiv ol mdndstirilor din Arhiepiscopio lagilor
,tt
lsobela Aivincesei

r "b

& ',7 * @-

I J'

PdrinteleorhimondritNichifor Horio foce porte din generofis de monohi core ou umplutmdndstirile noostredupd cddereo regimului comunist. O generotiecore s-o formot lc umbro morilor duhovnici oi secolului XX si prin lecturo sfintilorpdrinti oi Ortodoxiei, trodusi intensiv in ocelosi secol. Aceste doud influenterdzboi si din rdspunsurile pdrintelui core, odeseori, lo conferintesou in interviuri,foce trimitere lo duhovniciisi scrierilecore l-ou formot. ln plus,lo ddnsulse odougd si o preocuporeoddncd pentru intelegereo vietii duhovnicesti, ostfelTncdtproctico sd fie precedotd de o limpezireo minfiiin mdsurdsd sustinE inimsin eforturileei de despdtinriplecot re. Eu om cu intrebdrile mele de lo definireocrizeiin sperontoc6 osto md vo oiuto sd pdtrund rosturileunei tronzilii core Tnforq noosfrd nu se mqi termind de 23 de oni.
r'irrr,:rir{,..:.rn,:i8r'",:1-*t:i:::.:r::t::1::l':a:.:::,:y:a:'t:,:::::::a:,::::

Crizd provine din grecescul hrisis(judecati) si'se referalahomentele de incercare;i, chiar. Ia asa-zisele credinte care ne^dauo oarecare.siguranta,.care ne aiuta rn,.zDatereaOIn CUrsuI vletll noastte. Atunci omul incepe si ingeleagafaptul cI sensul vietii noasrreesre mai mulr decat cel al unei statornicii pe pimdnt, al unei sigurante care se termin5. pAni la urm5. cu moartea si nimic mai mult. Cum'il receptim pe Dumnezeu in aceste momente? Ceea ce ne miri. si mai,mult este fap,tul ca Dumnereu jarci S-". ,,.err"se"'. intr-adevar ne lasa'si simgim ca lipies-

re, ne di acest ragaz interior. Parintele Nicolae Steinhardi. in lurnalul fericirii, spunea asa;,,imi estedat, in ckieua clipe de intensa emopi.e, sa inyelegmai bi,ne'ca ortcdnd uilele dtn tAtnelemAloreAle Uteyii. fnyeteg mai. inthi ci in limea dceasta sunfem cu totul pardsili de Dumnezeu, afa cum constati si Simone Weil, ;i cd aceasti pdrdsire tztzdatd este / semnul tuprem al existenpei ;i dragostei lui Dumn)zeu. Durnnezeu, zice t7, i, irr* ,rS, retrage> in chip absolut, ca sd ne ingdduie"a f inya, altminteri prezenld Lu{ ar fi ,rhiioteita ,i inlhltnrro noastra- cu "stinjenirea libertayii noastre,as parafa-

w,*1.;,lu nre*sr*ql intei. co m

www.!umeacredintei.com

n r . 7 8 , 2 0 1 3 / l . l l S J i r Al \ ' 1 ( l N A l l l l ( l l t

33

za - ca sa ne lase o desauir;ita libertate ;i sa asigure merit deplin indraznelului nostru Act de credinyd." De ce este numit acest act al credintei "indriznel"? Indraznel, pentru ca noi continuim si nidijduim, si credem,in ciuda presiunii care ne vine din lumea aceasta palpabili. reala.concreti. Acestaesreasemenea glasului de sirene ce ciutau si-l abati pe Ulise de la lthaca, cu multe promisiuni, et a t o r n i c i i . c u m u l t e a D a r e n ts Continua pi.rinteleSteinhardt:,,Abandonat fiind ci totul si sortit unei trdiri in plinn pailmire dialeitici, inyeleg ca ajutor railondl nu por prini de nicaieri; stupefantele, alcoolul, erosul, mingaierile prin iluzii sau manii nu sunt ualabilepennu ca ma pun la discregiabunduoinyeia/tula 5i sunt temporare, ba'1i supusecapriciilor timpului caie le degradeaza; doueziddrkmante si absolutenu exista; (...) A;a find, tnyelegca nu tna pot bizai decit pe ni;te foarte uagi intuiyii (.,.) pe nipteprea tlinice indemnuri uenite dintr-o lume pe ca.re doar o simt ;i o binuiesc, din strAfunduri foarte ascunse, din domeniul al credinyelornu al qe,yre prtega il socotepte zaexnr.

re-l gisim in Scripturi: ,,Vino gi vezi!" Incearci tu insuti si-ti oui un interval de a-L tl vedea, de a-L cunoasre pe Hristos:o luna, doua luni... Si triiqti ca gi cum ai crede, ca gi cum ai vrea si te intAlnegti cu Dumnezeu. StrigAnd catre El gi cinstit fiind in ciutarea ta, !i se va face cunoscut. Citeste Noul Testament, citeste cuvinte ale sfinllor piringi, apropie-tede Dumnezeu cu Pentru ci Dumnezeu, intelesurileacestea. Care ..nu voiestemoarteapicatosului.ci sase intoarcasi sa fie viu", DumnezeuInsusi Se descooiri celui ce-L cauti firi duh ' n'. ctelsPltrre. lara srguranta Pe careo cautam atunci cAnd ne facem o anume asigurare saualrul. pe viatain vreun Fel c-t,4
"

,, / L0'{,t'Le,paom //u.rlcL{.44u
3

cn,si/ Wlru tt tn*i*, sd, tu,t,eilrutll:a unfp,zatt'Lw uie U,icel.ei ue.Anioe. ui"otiL*1"L a.d B)d,zn.to"

Ce este pociinla gi cum se descoperi Dumnezeu? Dumnezeu Se descoperi omului din i u b i r e; i r a s p u n d e i u b i r i i ; i c i u r a r i io m u lui, ciutirii de sens, ciutarii viegii celei 6 ,2>*) l/t.t4,L.n.ozeu J n s,t46,l vegnice. Viata vesnici inseamni nici mai muit, nici mai pu;in decit adeuar. SIlnSet descanend, tul Ioan de Kronstadt spuneaci pociinta ca,l."i,co-q uLtfi, inseamni si accepgi,si ingelegi cl in viaga tl- - r /1 t ctLLll d.e LsNrtkte ta este o minciuni. CAnd vom descooeri {,d,rd m i n c i u n ad i n v i a l an o a s t r aa . t u n c iD u m Cum poli impirti,gi unui ateu aces- nezeu,Care esteCalea,Adevarul si Viate lucruri, i"rn it corivingi de puterea 1 a ,S e v a d e s c o p e ro imului. Inrr-oanume credinlei? mi.suri, noi ne lesemminciuni puternice, Peun ateunuJ pogiconvinge prin dis- ca si putem si nu simgim imperativul viecurs si prin doveziabsolute.-Desi, intr-o !i celei vesnice,vietii celei adevirate, care anumiti misuri, acestea pot fi simtite,pot ne cere si avem curaiul de a trii o adevi.J fi intelese, gi pot fi percepute chiarde ci.tre rati mucenicie pe pimAnt, in sensulde a ateu,atuncicAndeste cu buni credingi. mirturisi adevirul chiar cXnd cei din jurul Agaci, agspune ateului cuvAntul peca- meu stlruie in minciunil de a trii fecio-

iil
iii ';
I lil i i i tii i : I ; i1

ll] relnic, chiar atunci cAnd triim un adevilll rat cult al desfrAnirii pe orice direcqie;de ; j' irr c a n d lll v i e t i i , cnlar c h i a r atuncl a t u n c i cancl c e l eale a l e vletlr. a tfal r r a i cele

')

prezenti aproape in fiecare zi, intr-o formi sau alta? Minunea aceastao descoperim atunci . e i n t a i n i mc u D o m r t u l ucideri c a n d .i n c r e d i n t an to"t. celelalte -.r., i'-rr,-tl "rro.,.rl'.i rugiciune, in taina Sfintei impirtiganii, in fapti se deslh;oari,. cuvant prin prin ;i r tll. ln momenrutln careeu ma curatoe si cind, impreuni cu El, iesim din toati to"t; minciuna din mine, in momenti in indulcirea mincinoasi ;i pirimagi a acescarealegcelea]evietii, Domnul mi Sedes- tei lumi. Sigur ci este'cu^putinii-.SfinFi printr-o ne martunsesc ca lnvlerea tncepe clln vlata copera. PeDomnul nu-L descopar ci aceasta.nu doar duoi momentul fizic al metodamaieutici.tip intrebare-raspuns, printr-o urmare a credintei inimii de care mortii. inviem de fiecare dati cAnd il alein careomul sem pe Domnul in loculgusruluiorraviror irorbqteparinrele Steinhardt, are l, ] l m l n c r u n l l ,a l a u t o - l n c u m n e z e l r lc sedezbraie de toataminciunadin el. .r .r n E posibil a;a ceva?Nu e minciuna ne atinge in chip viclean pe fiecaredin noi.

/ nr.78,2013

if 1ri:i:,i:rrtri{;{recir.riii,

10 ;al

n r . 7 B , 2 O 1 3/

-nfu'*
.*

estefiinya uie - rraduceregresiti, fiinta dr"L a,L,t4"e/ttLi, nu obatefi decit vie.Referar-ul ioreir este ,. d,tpt l, "dt sufletuiu, s-afhcutomulsufletuiu, pentru td, {rt *I caup-&i, cauii, .5, din picati, sufletelepot fi ;i mo"rt.. */,,*ot Atunci cindAdam a murit despi4indu-se s" ;^L hrcnunilaL. ll , ,/l de Dumnezeu, el a murit cu iufletul.I-a LALWn{2LU CAuilt sa m,gXzaqn
spus Domnul: ,,ln clipa cAnd vei gusta dln tfuctul acestaver mun, cu moarfe vei muri." $i moarrea pe care a gustat-o noam atuncl nu a lost moafteacu trupul, ci moartea c\r sufletul, ci s-a despartii de Dumnezeu. In aceasti moarte a sufletului nici micar n-a mai outut si-si vadi minciuna in fagalui Duirnez.,r, si gi-o asume si si orimeasci. iertarea. Daci la intrebai.* ,4d"-., ce-ai flcut?", ar fi rispuns ,,Doamne, iati., asta am ft.cut. Asta sunt", ar fi primit, frri nicio indoiali, iertarea si iubirea lui Dumnezeu. InsiAdam se tiei" duiegte pe sine insugiin poclingalui. Asadar, demersulomului trebuiesafie l'rnr'rli.p"i"toriu, in sensul c5.atunci cXnd isi cunoasteminciuna, si nu se ascunda imaginare". de Dumnezeu in ,,cufiguri Antonie de Suroi intreabape un ateu la virsta adulti: ,,Intoarce-tein timp si gAndeste-te"- si-i spune pe nume - ,,in ce clipi a viegii tale tu gi-ai dorit ca Dumner i r.

zeu si nu existe,si. nu te vadi in minciuna ta, si nu-1i stripungi congtiingain intunericultau?" Desigur, nu oriceateua avut in un moment care a vrut ca Dumnezeu . ^ t^ atlutci unrld Lt,a,mna,Qtp s5.nu existe. Dar in momentul in care nQiltoi,Lt/lr/, s.d,nl,l,,s.e, aaom"di, iqi pune intrebarea vegniciei, a sensului, chiar 9i ateul (care inseamni. ,,fbri Dumde ffi"n ten"e,tn .,,k(,i,,S.u,zi nezeu") va trebui si inteleagi cum impaci lui cu prezenta constiinta lui Dumnezeu, u,na41,na42, Care il cerceteazisi de Care cauta sa se Avem suflet. Putem percepe pr- ascundi. Ateul apioape ci igi doregte si zenta acestuiain existenlanoastri? nu fie Dumnezeu, aproape ci i;i doregte Negregitl aga gi este. In referatul bisi rimXni in tufisul i-"gitr"r al'mecan'is$i blic sespuneci Dumnezeua suflatasupra melor protective pe ."r. T. gi prin care "r. omului,asupra trupuluisi s-a facut omu/ igi motiveazi derapajele,neputinta de a fi sufletuiu. in traducerea pe careo avem cum isi doreste si toate celelalte.

ol,t4alilL ,,. . .de,/vLe.4&1t,[,

tuplwio uAlU ,Lrt " 7,e,pa,Lat(mi,Lr/, t, serosl cA ,,

unfu 6i,mnanten
Ce inseamnS. a ff ateu? Este o formi de ignorang? Un profesor universitarcredinciosle spunea studengilor: ,,O, micar de-a1i fi ateil" Ateismul nu este totuna cu ignoranga.Ateul ar trebui si fie frimAntit in fiecareclipi de dorinla de sens,de dorinla de inlelegere a ceeace esteviaga.Ateismul nu inseamni adormirea intr-un confort linistit al unei lumi care moare si in care o*ul fbti nicio responsabilitati trebuie doar si-gi implineasci niste nevoi primare. Ateul adevirat ar trebui si fie cel care-si cauti acest sens al lucrurilor, cel care tot timpul cautasa tnEeleaga viatasi moartea. De multe ori, penrru mulEi,ateismulpare a fi o comoditite, un confott in careacestor intrebiri le rispunde prin refuz. Ce sunt raiul qi iadul? Existi 24 de vd.mi ale vizduhului?

36/ ! i

\ i i , ' , : , r rr , ! .! l : ) l : | : f nr.78,2013

u r rr v r i , . : ! i r i c r : { i ' d t ; r ! 4 r , i , { * * i

,:! ilrq

ir,rrrrt{irirCrr!!i;.il*cl

nr.78,2013 / |

m'
In chip clesavirsit ni se va descoperi abia dupi iesirea noastri din trup. ln m o d s i-g t lre rn . u s u n tr r i s r e n t i t i t i s p r r t i r l c . .r cl ic a f i r u f l e r u l u ia , l cp e r s o e r t . .istiri l ] r i D u m n c z c t ri.n F r i c u [ ) u m n e z c rs rarr judecati o vedem nu doar ca co.siitoarea oe un tribunal literalmente obiectiv. Pe de o parte, pentru ci Judecitorul judeca cu iubire, nu judeci impersonal.Atunci il jucAnd o mama i;i iubqte copilr-rl, deca acordAndu-iea insisi circumstante i r r s a r in u e s t e a t c r r u a n t eL . )ariudecara pe doar un tribunal'rece,careva'trirr-rite u n u l d e - as t i n g l s i p c u r r u ld e - ad r c . r p i a . Infricosltoarea judecati estesi o o;lera;ie chirureicala absolut necesari intre sanatos si 6olnav, indepirtAnd boala de trup. Asa cum cel caruia ii va fi amplltat un d e g e ts i m t e d u r e r e a d . a r i n l c l c g ec a e s r e singura sans5. pentru ca trupul si continue si traisca, tot asdel, Infricosatoarea judecati inseamni o despirgire intre bir-re rau. nu aleatorie, ci o desO despirtire ;i optiunii omului din aceastiviati - intre bine ;i riu, intre adevarsi iubire, intre a fi cu L)umnezeu gi a fi fbri Dumnezeu. Nu stim daci sunt 24 vami ale vazd u h u l u i .s a u m a i m u l t es a u r n a i p u t i n e . . . C c e ac c s t i m e s t e c u v a n t u lM a n t u l t o r u l t r i : adevirat spun voui: cel ce ascul,*Adevarat, ti cuvinteleMele gi irede in Cel Care M-a i i l a j u d e c a t ir r u v a r r i m i sl r e v i a t av e s n i c s veni, ci s-amutat din moarte la viat5.."
nirr irn .rrp t,.'!". .rF ,Jrnnr 6lilgrju Iiberfarea

3$
t't* i rj \q5
:{ "- -:\I
. ,"- ,1

! t];
'l.q 1,1

E
r

a-'*l. ;,/:i-

.x,
r$.-F'
" !'"

-a\-T\fu
,]:=
ii r.l:t i t ' i . , i . .t , . r r .

k.
t

! {,-{
;il t lt r&_!

1\ \\1

1\ t i1

,, S,o*r*rirz, n.tt,tn s.exn.{s;n.{i u,n,f,%tn,fztn* *,, i,nfe,z.tttzi,tttte

Am citit la Sfrntul Serafim de Sarov o viziune foarte optimisti asupra moI mentului mortii: ca o clipi de elibera; re sr un moment rericit, spre deosebire ; de alli sftn1i, care sus{in ci momentul
38 /' / nr.78,2O13

' i I
n r . 7 8 , 2 0 1 3/

e foarte dureros. E frumos momentul doar pentru cei care au dus o viagi sfAnti, induhovniciti sau... depinde? Cuviosul Sisoe,in momentul mortii, di un rispuns neasteptatucenicilor sii: ..Nu ma stiu pe mine si fi pus inceput pociingei". In acest,,Nu ma stiu" sevede si o anume ingrijorare. Daci revenim la cuvAntul Sflntului Ioan de Kronstadt, pociinga inseamni curlgirea de orice minciuni., atunci am putea spune: ,,Nu ml qtiu pe mine eliberat de toati minciuna sufletului meu". Iar Sfhntul Siluan spune: ,,Nu ma stiu sa fi atins inci smer e n i a " .S F i n r u l S i l u a n , , I u c r a s el" a a-si smeri sufletul, adicl a ;i-1 curati de orice i n c h i p u i r e ,d e o r i c e m i n c i u n i . S m e r e n i a nu inseamni. un complex de inferioritate, nu lnseamna o aflrmatle mtnclnoasa: ,,Vai, eu sunt cel mai picitos!", ci o cunoa$tereadevirati. a omului in toati. miregia lui (,,Chipul slaveiThle celei negriite sunt"), dar gi in toati neputinta lui (,,de;i port ranile pacatelor").Cu roate acestea, nici la Sfhnrul Siluan, care arinsesemisuri ale sfinleniei mirturisite de contemporanii lui, nici la Sfhntul Sisoe nu vedem o siguranti si o linistire desivArgiti. De ce? Pentru cI apropierea de Cel S1hnt, reveleazi cAt de departe suntem de dragosteaLui. CAt de mult mI doare puginXtatea credintei mele, pulinetatea rispunsului meu de dragoste! Cuvibsul PaisieAghiorituT spunea cl .. Yn r sllntll mafl sr-ardofl sa tralascavremurile noastre ca si aibi mai mult a pitimi gi si-gi arate prin asta dragostea de Dumnezeu. Ne vom indurera de cit de pulin am rS.spuns acesreiiubiri. Desigur ci dragostealui Dumnezeu care se descoperi omului, dar si adevirul vierii vor fi perceputediferit de sfinti, de .di .".. traiesc lAngi Dumnezeu sau de cei care resping darul lui Dumnezeu sau nu-l tri-

iesc indeaiuns. Cu atAt mai dureros cu cAt fiecare va ingelegeci Dumnezeu l-a afteptat cu dragoste,dragostepe caren-a vrut s-o inteleagi sau n-a putut s-o ingeleagi, dar si intr-un caz, 9i intr-altul, cu durere va trii lucrul acestal

";'/.,1fr

,,\U.//t14.(.cai,e uT e,pe sn

ndll^

tadinscd, c,et, 6 wn nez,eu, enrpnosn,ad//"cn, a schi.ruLnn"e prr/tlr-rdf tn i,rul^e,r,ianoil, sdu

-( ;,t/ uo CQ,eaCB ul,cA/4/)a,za
, ,t

ffi

1,.e1'2 :.;t,.r'

SfirEitul este acelagi pentru togi oamenii? Sfarsitul fieclruia este diferit. dupa cum diFerita este viata fiecaruia dint're noi si rS.spunsul fiec5.ruiadintre noi, dar stim c5"omul care incepe si triiasci. cu Dumnezeu incepe sa aduci o schimbare profundi in interiorul siu ;i in tot ceea ce-l inconjoari. De aceea, adevi.rata definigie a cilugarului estede bdtrinfrumos. Pentru ci Dumnezeu, cAnd Se apropie de om, fie el calugar sau mirean, il infrumuseteaza. il tiFrumusereaziuneori si fizic, p.nrr., ci si trupul'se impartagegtedin experientasufletului si el devine purtator al frumusetii blindegii, al maturitalii, al statorniciei, al dragosrei nef).tarnice, al smereniei slujiroare. Cind acestease reqlsescin om, omul devine frumos cu suTletulsi cu trupul. ,,Hristos a inviat, bucuria mea!", spunea Sflntul Serafim de Sarov, imoirtisindu-le dragosteasi bucuria." ..io, dii'r jur. Spunea nu ca pe o formuli, ci dintr-o plinitate a suflefului, ca un om care iubesie si care este iubit. Cind Sfintul Serafiin ie Sarov se apropia de animale, ele deveneau blinde si pagnice.Chiar oamenii plini de ri.utate, in preajma lui se simEeaualtfel

';.'!

i',

'i'.',"!i'

sr'* w. l u Eneoererii n lu i - q$ *:

. r u . l r . i r rr r r o * c n + d r i r t c i . r or r :

nr.78,2O13 /

s i s e d e s c o p e r e aa ul r f e l . . .A . s t a e s t ep u r e r e a s f i n t e n i e is i s p r e a c e a s r i s f i n r e n i es a ne ajute Domnuisi indreptim zufletele noastrel Sfhnrul este recunoscut deoootrivi si de credincios,gi de ateu. Prezenlasa impirtiseste puterea smereniei, a blAndetii gi face ca omul de lingi el si nu se mai teami. nici de stipinirea acesrei lumi, nici de obri,znicia acistei lumi, nici de falsa ei putere.

fura, fii serioslOare a spus Dumnezeu si n u r n i n r i ?D a r r u n u v e z ip e c e l u m e r r a iesti? Oare a spus Dumnezeu si nu curvesti?La vdrstaasta? Nu fi proastil" Ei, qi atunci, Duhul adevirului imi di Durerea sa simr minciuna amagitorului-in lozinci, in jurul nostru, in irrecheanoastri..

tf*'E

sul Biserica odati cu omul, adici-cu tehnologia mai degrabi., ci omul... Dar cum ajungi si analizezi minevolutia omului... ciunile acesteadin sufletul tiu? Piiintele Galeriu aveacuvAnrulacesra: De pildi: vorbesc cu aproapele meu ci si grAul estefoarte vechi, dar el ri.mAne qi tocmai incep si ma laud cu o anumiti elementul de bazi. al viegii celei trupesti, intAmplare din carese vede cit de bun si prin pAinea cu care omul se hri.neste si de frumos sunt eu sau am fosr. Dupa ce acum, ;i acum o mie de ani, gi acum dou5. plec, descoparca acolo a fost o pa'rima mu oe anl. a slavei dqarte, chiar daci lauda pe care Firi indoiali, Biserica este demoam spus-opoarefi una adevarara. bar eu dati 9i va fi demodati intr-o lume care m a h r a n e s cm , a indulcesc d i n a p r e c i e r e a se instriineazd din ce in ce mai mult c a r ev i n e d e I a c e l i l a l r . M a i n d u l c e s c d e de Dumnezeu. Si instriinAndu-se de lucruri care tin de aceasti.lume ;i care Dumnezeu, isi cauti alte drepturi, alte sunt mincinoase intr-o anume misuri. motivaEii, alte raqiuni. In mi"sura in care Caut lucrurile acestea, dupi cum caut o omul intri in biserici cu o rraire onesri, desfhtare i n c e l e a l e l u m i i p e s r r a d a ,l a de ciutare absolutl a sensului, descooeri masai . n t r - a l r ep a r t i - l u c r u r l l es u n r f o a r - ci in biserici este insusi Domnul. Si ci re subrile. Pe masurace Duhul adevaru- El ii raspunde oricirei inrreberi, oriiirei lui este chemat in rugiciune, Acesta imi crize, oricit de sofisticatear fi acestea in descoperatoat;. minc-iuna ce si.lasluieste contextul vremurilor noastre. Ri.spunsul in sufletul meu: roari doringa di n.iunu vine de la un om, preor sau arhiereu, crare. r'evolra,mAndri.e.concupiscen,ta. ci de la Dumnezeu, Care lucreaza prin S i d e s c o p e r i n d u - la e lr mrncrnoase s r a om si prin arhiereu si Care are rispuns si 6 a c o l og l a s u lv r a j m a s u l u i.:, O a r ea s p u s vindecareDenrruomul oricareizil-e. Dunrnezeu sa rru furi? Dar toata lumea Cum a1i tr5.it intrarea aceasta in bi-

co 6 u/uil, ,,9t nld&,ud., s.e, ?,tostziitrcazd, d,Ltu cpttt r,c,s adB^ln,w,tuLes.tocAunaL Cru maL nu/f, de., 6 umarczp,u,." wtqiciuno, dcn",t* t ot, Sunt disculii cum ci. Biserica ar ft des;npp4d, bafd, minda,nu, demodati 9i ar ft perimate principiile 'cB, pe care le impirtige$te. Poate line pasd/deLtieste,

?E io*L* ,,1drd,fundoia.,(i,, e,s.tc, detnndaf d, sL "..^b dernu*ttd, tretu-o Lr t'"*

tu suM;uL,,',;n*"

/ nr.78,2O13

n r . 7 8 , 2 0 1 3/

de a-fi sluji. gand, veziin mine dragostea atunci cAnd agi descoperit ci existi? Vezi ci fhri Tine casasufletului meu se Tot omul carea cunoscut o convertire pri.pi"stuieste, se intuneci. $i ceea ce ai '{b.,tt - o convertire gindind-o... (chiar gi cel .r't Pr.n..rr"t" Th Maiii, cu sfingii botezat, a cunoscut aceasta)a simlit un tii apostoli, cu Petru, care se afunda pe goc de viagi, de adevir gi de sens gi auto- api, {b si cu mine gi di-mi si ingelegcu mat o schimbare. Nu este vorba despre fiecare zi purtarea Th de griji si, in acelasi schimbareain urma contactului cu o ide- t i m p , s ap o t s ab i r u i e s c intugieu valurile o l o g i em a i i n t e r e s a n r s i ,a um a i a d e v a r a t a , nericului qi neliniqtii li.untrice." Aceasta ci ca atunci cand ai cunoscut pe lnsusi este adeviiata linijte, pe care trebuie s-o D u m n e z e u .D a r l u c r u r i l e a c e s t e a n u s cAgtigim. Singuri, cu adevirat nu putem. pot traduce. Ele se pot intelegede toli cei Cu El putem si b.iruim agitagia,interioace se apropie in biserica. A;a cum nu pot r a . s - o b i r u i m n u i n s e n s u u l n e i l u p t es a u sa-i spun unui om orb cit de fascinanra c o m p e r i t i i ,c i i n s e n s u lu n e i i n c r e d i n l a r i poate fi vioreaua care rS"sare din zipadi. ci El insugi e impreuni lucri.tor cu noi. Prea putin o poate ingelege... o poate in- Sensulvieluirii noastre estesI-L aducem tui, igi poate imagina gXndul meu, dar pe Dumnezeu in inima noastri, si-L remai mult decit atit nu poate. chemi"m, si ne "venim in fire". Numai asa putem si biruim deznidejdea, minnna6tbe, ,, Srr rl uip,tL.Li4,LL ciuna qi instrS.inarea lumii de Dumnezeu. petrecAndu-se Atunci vom vedea minuni esfp sd-(* adl,{ce,turzo /:J cu noi gi, deja, o l\rcrareal'carei inceput 9) urrut oz,e,ot, Aruini,mn gi sfArsitDomnul Insuqi le qtie. Parintele *r^D/ll4llfl6.l,7.a.,, sa -'4 7,etrl,l.pt/yl{wn, Ar..ni. Paoacioc 6 ,rotti foarte fru".r." si reflecti.m: ..(Jnde moasi la meriti. cire (uBnityt/ttu s.d,no !,inorr" erai cdnd nu erai in tine?" Suntem sfttuili si ne cdpitim linigtea, si ftm linigtitl. Cum se^dobandqie ,,Qe*n,ce/ uful,eil/ ru,t osto u*tt aceasti liniste? ?ul, al,, unzL enx:/cinuini.,,tu.t, Llnrstrrea noastra nu este asemenea e,sto w atrfuxagestie, /u,u oslp/ unei iesiri din planul social, a unei ,,ruperi" de lume, un fel de sauasanayoghinl ninl apufe'to il,n7pr n"rwW, lY /1. in care ciutim si plutim deasupraunor cano {ntp, hi,/w, cL &i/nt/ cd,. realitili sau deasupraunor dureri. Linisei,ta6r or.erewl" tea duhovnicesci vine, chiar qi in necaz, c h i a rs i i n b o a l a . c h i a rs i i n c r i z ed e r o t f e Dar cum dobindegti capacitatea lul, chiar qi in neliniptile cele mai adAnci, asta de a comunica lui Dumnezeu prin incredingarein mAna lui Dumnezeu ata cum af ftcut-o pAni acum sffnfa gi in voia lui Luil CAnd simlim ci neli- voastri, de a-1i gisi cuvintele, pAni la nistea ne biruieste, s-o punem in fala lui urmi - ci nu e usor si vorbesti ca unei Dumnezeu: ,,Doamne, ft.ri Tine, eu nu ftinge lui Dumneteu, Cuiva rievizut... p o t s a - m i g i s e s cn i c i l i n i s t e a , nici pacea, Desi este nevi.zut de ochii truDesti. nici m5"cargindul puternic de a mi in- DumnLzeu stie si se faci cunoscut i"flecredinga !ie, dar Tu intiregte-mi in acest tului inr-un chip nemincinos si tainic.
, t . , '

serici? Ce-ati simtit fati de Dumnezeu

4 4 / | i \ . ! l \ \ l t ) : \ , : ! i i i i . { i l : :/ n r .7 8 , 2 O 1 3

www.lumeqeredintei.canr

,v ww- lu rne0.f rd iniei.c0 nr

nr.78,2Q13/'

r\

Il"(\l'/45

$i atunci, in momentul in careincepem rostim cuvintele"Cred intru Dumnezeu, Thtil Atottiirorul" sau rugilciuneaThtil nostru., dei'a incep si se Xeschidi ochii sufletegti... ochii credin,tei.Ceea ce vid eu nu esteun rod al unei inchipuiri, nu este o autosugestie, nu este nici o purere impersonali c-are facebine,ci simr caeste Dumnezeul Stiu cI El estecel Care S-a revelat gi Carea luarun numesi chip in istorie si trup in istorie, ca eu si inteleg cd El insusi'imi iesein intAmpin".i. Ei insqi mi iauri, nu doareu il Jaut,gi inceputul acestei comunici"ri este:,,Vreau, Doamne, si Te cunosc!Vreau si-Ti slujescJie! Vreausi simt deplin purereape careTir vrei si. mi-o impirtasesti. sa ma faci mpreuni-lucritor.u' Ti nJ:". Putem si vorbim despre o ,,constiingf'a credinlei? tebuie si" ne cunoastem cAt mai
46l 1.1:5ili,\ t, r 1 L t : - \ 1 . i I Il 1 R / n r . 7 8 , 2 O t 3

adAnc dreapta credingS..De ce sunrem dreptslivitori? Ce inseamni dreptslivitor? Ce.ni s-a descoperit prin apostoli? Ce bogitie avem noi mosteniri de la tncepurul veacurilor,nealterati de la inceputul veacurilor pini in zilele noastre?' Credinga ortodoxi n-a aparut prin o mie cinci suie ;i ceva,nici ln urnavreunei revelagiicare a avut loc acum vreo suti de ani, ci credinta ortodoxi. este cea care a fost descooeritS. si marrurisita de sfinrii apostoli, care au mlrturisit ei ingigi ceeace au rriit, ceeace au vizut, ceeace li s-a adeverin faptul ci invierea lui Hristos inseamni inceputul invierii noastre. $i noi trebuie si cer&tim aceasti mirturie si, in misura in care nu credemdestul de adAnc,si strigam impreuni cu tatal fiului lunatic din*Evanshelia lui Marcu, si strigam: ,,Cred. Doimne! Ajuti necredin;eimelel" Si atunci, credinla noastri se ya desivArsi si vom putea

ryww.lumeocrediniei.cqm

nr. 7 8, 2O13 / LLIh,lliii .t{t)N,\l 1li,(}i{ / 4Z

intr-un mod firesc si inlelegem ci acest dialog esre,in primul rand, putereade a Dumne'zeu.aga ne acorda pe glasul ,lui. cum un aparatde radio incepe,din ce in ce mai clar, si prindi postul care este pe lungimea de unda... to^tla fel incepem;i not, dln ce ln ce mat tln, sa auzlmacest glas glas.$i-n momentul in caredejaacest se limpeze;rein urecheanoastra,deja credinga noastri incepe si fie un fel de: ,,$tiu pe Unul Dumnezeu"...

A1i lansat de curAnd volamul Duboanicia Patericului, o carte cu 9i despre pirinlii din veacurile de aur ale Aga cum spunea 9i pirintele Rafail Noica, credinqa ortodox5. e proprie ficregtinismului, care prin apoftegmele lor au intors la credingi milioane de rii umane... Pirintele Rafail chiar spune ci e in- contemporani. Cartea a fost sinditi ca o carte accesi"sifirea. Pentru ci insisi firea si insisi sibili qi omului fr'ri. o pregitire teologici p,rt.r." aceasta de dialog .., orrr,rl .ri. in acelagi timf, e"arispundeincea pe care Dumnezeu o cunoaste, pentru ci estedarul pe carel-am primit de la "p"rt.l trebirilor si agteptirilor unor teologi care El. $i noi avem o rugaciunefrumoasi.de au sistematizat repere esengialedespre la SfAnrul Efrem Sirul, ;i putem incepe literatura patericali..Vorbim despresecocu asta: ,,Cel Ce m-ai zidit, Dumnezeu- lele III-V - repere minimale de istorie, a patericului,traiul pustnicilor le, miluie$te-mi!" in momentul in care geografie zic: Ce m-ai zidit", asra mirturiii fe-i"l in cire ei relationau. lim dezvol",Cel segtedragosteaZiditorului, ci m-a zidit tat, in mod special, relagiaparinte-fiu nu asacum fac eu ceva pe hirtie, nu asa duhovnicesc, rta .'.tm se refGcra ea in cum as face o oali de iut, ci m-a zidit literatura patericali. Sfbntul Varsanufie, A5a cum mama isi nastecu la intrebarea unui ucenic ..De ce in zilele cu dragosre. noastrenu mai sunt minuni precum alti.dragos"te copilul si cu dragos,L il .r.r,.,

,,$ o"d, 6 at'llnuL nu- a/ atu,nci,,cnnd, zidit, o/rinu S,l, ou/en/noirualwulnn| ud.d/ rui,ckJ, huni,ni,, nirio/ t2/dpo.o, sA llkin ndd,ejl,e', Lz"e'Au,U gt*"rrL Aruful"en rd c,u'h; z.ostno^-azidiL sd, ;,t, cd, otu Sa/4.t,ch.e.m"ab m@;Un'Eoso dnsaun zAit ktnoi,na wip/ti,

Dumnezeu ne-a adus de la nefiinp la fiingI impartasindu-neo dragosre parinPe de alri parte, daci teasci nesFarsita. Domnul m-a zidit, chiar gi atunci cAnd eu in mine nu mai vdd nicio putere, nicio lumini, nicio nidejde, trebuie si ingelegci Domnul cu bun rost m-a zidit 9i ci sunt chemat si impirtfuesc desivlrgit lumina vielii. Si urmim cuvintele lui Hristos: ,,Eu am uenit si aduc uiaya si mai multa uia;a sa aduc", gi atunci noi trebuie 'viag5, si rAvnim spre aceasti multi si nu ne lisim descurajagi.Daci Domnul m-a zidit, atunci negregitci El imi di puterea pini la capit, si-L cunosc pAni la capit, si biruiesc duhoarea gi minciuna morgii.

unei crize punctuale pe care o are cineva. Rispunsul depigqre acea criza, devenind o maximi ce poate fi folositoare, n u n u m a i p e n t r u c e i ^ d i ns e c o l u lr e s p e c tiv, ci chiar pentru cei din timpul nospentru cei din alt timp. Aceasta tru sau ^o reflectd experiengi de, viali-a omului unit cu Dunlere,-i. Este ,,o perli a intelepciunii omului", care nu s-a format dinir-o ingelegereacademici, ci dintr-o i n t r i n s e c ia l u m i i , a c r e a r i e i . . . inrelesere cu och'ii lui Omui'ajunge sa vadi creaqia al lui ochiul nes'rricacios D,r-n.l.ulcu Adam, care avea o relagiede armonie cu intreaga creatie..

,,6ur/l,o,tni,ci,a, 9atetzir,u,(ai.," , a/ ca4l,8/dpsnrpt WoinQ p/61/rL

,,7k i, tilLk ch42i,,, anfu.enqn, i,trtl,oit' cd eta /u,,e,wu ciea,tio N,slnua^inteti4nild.,, Aropln4ntna,zn' o'{azrnd,
cu/ca/^q/ rudprua /e6u o' zeln&o ftp'zanna,ldr"
Adici un mod simplu... Un mod simplu;i un mod personal. MAntuitorul spune ucenicilor Sii: ,,De vegi aveacredingi cit un griunte de mugtar, vegi spune muntelui acestuia:nScoali-te qi arunci-te in marelr" Iati, aceasta nu arata o simplitate, ci un limbaj striin strlini noui. noui, o ingelegere Noi ne-am instriinat de crealie. Niciodati omul zilelor noastre,nici aposrolii, nu s-au gindit ca s-ar putea adresa marii sau muntelui. Noi, nici o clipa, nu am intuit ci in intreaga crealie gasim o inteligenta.o forma inEelegatoare 'perionali. cu care putem aveao relatie Atunci cind spune Mdntuitorul: ,,Vei sDune muntelui acestuid' arat\ ci lumea a're o alti dimensiune, pe care noi n-o ;tim. Abia acum incepem sa deschidem ochii...

a r eu n d a t a ,i n t i m p u l S f i n q i l o rP a r i n l i ? " raspunsdeo'sebir d.e'realist: ,,Nici atunci nu erau foarte multe. Cele care au fost consemnateau fosr consemnaterocmai ca nigte fapte inedile, ca nigte lucruri iesite din comun InEelegemca ;i in cind nelresir relitiile timpuf Patericului, dinire oameni erau altele,in'rimpliriie gi tntrebirile sunt inedite gi poarti in sine 'peceteaintAlnirii omului cu Dumnezeu. Ce este o apoftegmi qi ce nevoie are de Lxemplele din omul contet"|"t"i' Pateric? it tt-.ttr limba.i mai accesibil, apoftegma ar fi o maximi, un cuvAnt condJnsat, un cuvAnt care rispunde unei sau poate nelinisti, unei clutiri esengiale

4 8 / I i - r i l ! , \ \ ' 1 1 N , \ 1l 1 l t ) t : :/, n r .7 8 , 2 0 13

ruww.lumeqrredintei,rom

nr.78, 2O13 / l,tiN{irA N,IONAHII.OR/ 4e

,,@milL,, ttu srm"en,hli otiqfunin,^M o z,el"1U pnosornU u,t, tntueaqll czaa'!'o

A;adar, aducem in discutie demersurile stiintiffce. ftzica cuantici.... Fizica moderni arati. ci, intr-adevir, este vorba de o inteligenti. a materiei, ci. in structura intimi chiar a oietrei. in structura atomica, este o dinamica, o Formi de viagi adevirati. Dar, mai mult decit atXt, iati ci omul, in starealui originari, aveao relatie personali cu intreaiga creatie. Spre asta ajunge omul si tind5", nu doar spre o simplitate, ci spre o alti valorificare a relatiilor cu aproapele, cu Dumnezeu gi cu intreaga creatie. Omul s-a instriinat de Dumnezeu atunci cAnd a crezut mai mult cuvAntul amigitorului, s-a instriinat chiar de el insulgi,nea s u m d n d u - sv i r e o g r e s e a l ac ,i s p u n a n d : eu, Doamne, ci Eva e de vin5.l"- s-a ,,Nu instriinat de intreaga creagie. ii .Crealia estestralna, se raporteazatennrc, mateflal la ea. Or, iati c5.Scriptura ne reveleazi o alta relatiepe care trebuie s-o avem cu iumea intreagi. Patericul ne descoperl acestarelatie."Estevorba despre siniplitate, o simplitate in sensul 6un, dai gi o intelegere a pecelii lui Dumnezeu pe intreaga creatie, a pecelii lui Dumnezeu pe relatiile personalepe care le avem cu aproapelenostru si cu natura, in general.

,,3 {t*p*n

enta,{Lzesr,ul

OnUl,U,t4"

imi amintesc de pirintele Selaffil de la Noul Neamf, care intr-una din ci4ile sale spunea ci nu ar ft devenit ceea ce a ajuns la o virsti destul de inaintati daci nu ar ft descoperit

Patericul chiar foarte tdrziu, pentru ci in Basarabia nu ajungeau ci4ile religioase asa de ugor. Contetzllt ce virsti descoperi Patericul? $i ce importanli are pentru om, pentru omul de astizi citirea Patericulu? O putem enumera negresitin rAndul cirlilor de cipitAi, gi a9 spune, o carte de cipitAi nu numai pentru cei credinciosi. chiar si oentru cei necredinciosi. Ea'poate fi Lt-t'r.*.t"l, poate fi o ingLlegere a firescului credinlei care il innobileazl pe om. Sfintul, in dimensiunea lui ultim5., este un om deosebit de fin, princiar, deosebit de gingas, isi recAstigi demnitatea impS.riteasci pe care DumnezeLla pus-o in om. Spunea pS.rintele Sofronie ca SfAntul Siluan, om simplu a l t m i n t e r i . n e s c o l i t .a v e a o e l e g a n t a . o o n o b l e r ep e c a r e n - o v e d e a i gingasie, ( , . p r i n g "i n s e n l a p r i n E i iI u m i i a c e s t e i a s u l b u n a l c u v i n r u l u i ) .c a r ea u p r i m i r o educatie d e a c i n s t ip e o m , d e ' a c i n s r i cele dimprejur, crealia intreagi. Iati dar ci sfintenia estefirescul omului. In Pateric tot ceeace citesd iti estefiresc; citindu-le, aproap. ci fogispune: ,,Bine,dar lucrurile acestea imi sunt cunoscutel"aqaestel Este firescl Nu-s lucruri care s5" ;i se para exotice,si Eise pari striine, si tr seParaProvenrnddln spatil extraterestre, ci sunt lucruri firesti, carevorbescde adincul din noi... acestadlnc curatat de p a t i m i . d e e g o i s ms i d e m i n d r i e . Risfoind cartea sftntiei voastre, am gisit un exemplu din Pateric cum ci nu toli pirinlii de acolo, toqi bitrinii, erau induhovniciti. Asa se face c5. un tdnir, un ucenic io.tg" la spovedanie la unul dintre bitrdni gi e certat pentru gAndurile care-l frimintau gi pentru gAndul desfrAnirii. Pleac5"supirat, certat, necijit si pe drum un alt awa il linigtqte, il mAngiie gi-i spune: ,,$i

," iorr;e*rrrdinlai.com

n r . 7 8 , 2 Q 1 /3 1 l

de astfel eu, chiar eu sunt stribitut de ginduri." E Patericul o formuli la indtime. o reflectare doar a celor mai buni dintre pirinf? Patericul este un ghid care invagi ce inseamni ascultareain relagiadintre pirinte gi fiu duhovnicesc ;i,. in multe iocuri, ne arati ci nu tot cel imbitrinit de timp a ajuns gi la discernimAntul De care ar trebui si-l dea o maturitate I triirii. O triire spontana, o triire fhri cu inEelegere dreapta nu te imbogaEegte trecereatimpului in mod automat ;i in nuante atAt de fine ca ale duhovniciei. In aceaoildi, ucenicul aveanevoie de incurajare gi de ingelegerea misurii lui duhovnicesti. BitrAnul s-a aritat el insusi muncit'de asemenea gdnduri qi, astfei, i-a dat acel raspunspentru a-l mingAia sine.in ;i a-l inrari in lupta sa.S-a p]rs^pe situatia tinarului pentru a-l face sa inEeleagimisura nidejdii in intilnirea cu Dumnezeu. Asta inseamni ie;irea din egoism, iegireadin noi ingine.

ia te incredintezi este cArmaci sau este simplu marinar! Dac5.e simplu qrari3a; fi gregit, tu insuEi ;i te pova.guieste .vei resDonsabllpentru alegereagreslta pe carleai fh.utlo. Si atunli. Pairiiut fice aceaste distincgie pentru a ingelege ci nu doar cei inciruntigi la propriu sunt s i i n c a r u n t i t i d u h o v n i c e s t ei,n s e n s u ld e ingelegere dreapti. c>1 ,, l/\,l,l4,a.c,l,l,l,/l,Qtl/

.:A

.4::m

. r"til

ostp/wu m,ef.ogr.ry
rnn,np/Los///g dt Ar ;* at,eastn,

Cum se face ascultare? Care este baza acestei legituri dintre pirinte gi ftul duhovnicesc? Ascultarea duhovniceasci, ascultarea monahali, nu este o ascultarede tip ierarhic, ci are un alt temei. Este vorba despre incredereain omul pe care-l vid ci ire o viziune duhovniceasci, il vid ca are o relatie cu Dumnezeu, ci are o experienqi in triirea lui cu Dumnezeu ,, du,lto.r'e* am mii presusdecAta mea. Atunci cA"nd d^/,n^wirpt sca. asulrt/rpn, descoperit asta la acel om 9i descopir o mnnn/4nh/ /u,{/ e lpl inimi de plrinte, eu intr-adev5.rmi pot .u/[f.ano d"e, titt i,ena"u/,il,o,supune din toati inima, cu incredere, a/ a chiar la vorbe aparent nepotrivite, prec) anetun, a.l.i Le,tm,eir" cum - totin Paterirvedem - un cilueir Aceste cuvinte ,,iesirea din egoism, care a fost pus si ude un lemn uscat.'$i iegirea din noi inpine" pot fi conside- atunci, asta nu arati o inconsecvengilogici sau un automatism, ci arati o incre,rit. .. o cerin(a lleftni?orie a duhovtrere mai presus de lumea aceasta,care niciei? naste in sufletul ucenicului experienge Duhovnicia inseamni, in primul, rAnd iegirea din strimtoarea propriu- p.'."r. bitrinul le-adobAndit piin t.rpia A9acum un alpinist predi lui eu. Sflntul Ioan ScS.rarulare acest ind^elungata. cuvint ci odatl intrat intr-o relatie de stafeta unur ucenlc sau un mester preda ascultare, intr-o relatie de poviguire, Etafetaucenicului siu, il invagi toaie taitrebuie sa rimli credincios ei, un cu- nele meqtegugului, arta duhovniceasci, vint de avertisment noilor incepitori: ai r,ugiciunea este un mqtegug mai presus griji cui te incredin;ezi, dacl,cel ciru- de lumea aceastagi, pentru a putea fi

s2 / l.LiNif..\ lvli )N i\Fl ll..()l{ / nr.7 8, 2Q| 3

wwwlumescredinlei"com

nr.78, 2013 / LLIM!.A MONAHII"OR / 53

primit de ucenic, are nevoie de lncredeie totali. Abia atunci toate se cAgtigi. La SfAntul Antonie cel Mare s-au dus, la un moment dat, trei fragi. $i doi dintre ei intrebau de fiecare dati cAte ceva, pe cAnd al treilea nu intreba nimic. Sj Sfintul Antonie intreabi, nedumerit, la un moment dat, dupi cAteva d a g i :, , C u m d e v i i s i n u i n t r e b i n i m i c ? " , la care ucenicul spune un cuvint memorabil: ,,Mi-e de-ajuns sI te si vid, pirinte." Si dezvolt acest lucru acolo: nu numai cl mi-e de aluns si te vid, ci e esenfiallucrul acesta.Ci atunci cd.ndeu vin frimAntat de o problemS" punctualS", atenlia mea e doar spre rezolvareaacelei probleme, spre sfatul pe care-l primesc. Dar cind eu cind vin fhra si fiu insustat de asemeneaciutiri mai mici sail mai mari, eu sunt atent Ia o inrreagi infhtifelul ;are a parintelui care-mi este_rJper: cum vorDeste, cum se a$eaza, cum ma privegte; astea-s lucruri esengiale.Ele iunt'manifestS.ri ale duhului'puternic caresila5luieste in acelom. Eu Cendved lucrul acesta,'deja acel duh incepe si-mi fie gi mie apropiat, incepe si mI imputerniceasci gi pe mine si triiesc in acea atmosferi.,si rivnesc dupi ea.
n r

rea cregtinismului, pani la urmi? Starea crestinismului este o stare pe care o triim dureros ca pe o stare de crizi. O vedem in toate revendicS"rile omului ;i ale dreprului omului, instrS.inate de Dqmnezeu 9i de o minimali inlelegere. In acelagitimp, precum in timpul l u i I I i e , D u m n e z e us p u n e c i a v e a$ a p r e mii care nu gi-au plecat genunchiii in fagalui Baal, negregit ci in lumea noastri., Dumnezeu are sapte mii sau patrusprezece mii sau de ;apte ori mai multi oameni care, inci, pistreazi in adXncul lor saminta adevaiului gi a ingelegerii d u h o v n i c e i t i . P e a c e s r io a m e n i ' t r e 6 u i e s5.-iciutam, acestioameni care, poate, gin lumea cu rugiciunile lor...

,, S to*

urp4f,t/4,tsnan//,t

ostpl e sln4,e/ p,e/ cn4,o

o ttdbcu dl,i,rpnu.e cn/[2p e slnne d.et cniz.d,"

in edifa Patericului apiruti la Alba Iulia in 1991, mitropolitul trecut la cele veqnice, Bartolomeu Anania, vorbea 7n' Cuahntul lnainte despre monahul mediocru. Pornind de la exempleleacestea alePatericului, dela. viala infrgigati in carte, careestestarea monahismului actual Ei care este stawww.lumeqeredinfei.ccm

Sfu*p*n!n,%nnxil,ru
Marius Mofei

Nu este vorbq despre ,,nouoperld" de lo Stuttgort,nici despre nivelul nostru,,minim"(de ovorie), ci despre modelul de sfinteniepropus de cdtre Sfdntul Sfin1ilor, lisusHristosr gi urmot de intreogo ceotd de triumfdtori,in frunte cu Moxim, numitMdrturisitorul.

Cea mai mare bogigie este una singuri gi nu poate ft iniocuiti: este aceea de a ft vegnic cu Dumnezeu. Iar daci Thtil ingiduie suferinqa noasrri, a copiilor, estenumai penrru a ne inroarcela El. Dar de drag, nu din obligagie.Prin credinti, ne umplem de sperangisi de iubire, constatAnd in fiecare zi ciltot ceea ce a pierdut Adam (mAntuirea), a re-

Rimas orfan inc5. de la noui ani, viitorul monah Maxim isi pune toati viaga labaza Crucii. Nu isi dedici doar o oarte din viati, ci fiecaie gind, fiecare [esr. -devine futFel, fiecare secundS. rugiciine, si inci fierbinte. Estecrescut de ciire niste ii.lugiri palestinieni,trimigi ceresd,cari il vor deprinde cu modul de viaEi bineplicut in lagaCelui lubitor. Prin pronie d'ivini, ajungesecretar al impiratuiui bizantin al vremii. Nu i se urca la cap (nu rezolvi. ,,licitagii"), ci mirturiseste brtodoxia in fagaereticilor, chiar cu piegul suferingelor. CiutAnd liniqtea, se retrage pe malul Bosforului. Siruigia politicd i9 agrave".i (rmparafl.x lace compromlsufl cu erencii, netinind cont de pirerea sfb.ntului, si nu negociezecu ,,tAlharii"). Pentru ci nu admite o coabitare cu viclean-mincinosul diavol, Maxim este arestat si exilat in Tiacia. I se taie limba si mAna dreapti",dar el continua se vesteas&intrupareaiA,iwirului in Persoanalui Iisus Hiistos. Nu se Iasi intimidat, nu il sperieameninti.rile, ci Ie primegte cu rivna primilor crestini. Este exilat din nou. de aceasti datl in Caucez. Tiece la Domnul la vArsta de 82 de ani, dupi o via,ti intreagi dedicati slujirii Adevirului. Moare ca simplu monah. Refirzi de mai multe ori scaunul de patriarh, pentru ci. nu vrea si fie ,,politic corect". imediat dupi moarte se petrec minuni la mors6 / LUMF.{MONAHILOR / nr 28. 2Ol3

mintul sfrntului (izbucnesc trei flIciri). in secolul al gaptelea, cirgile sfhntului erau preFeratelelaicilor, care absorbeau adeviiul inspirat. Maxim a fost un mirturisitor al credingei. El nu a ftcut niciodati. teologie pentru teologie (si se afle in treabi, si. isi ocupe timpul), ci doar pentru trebuintele concrete ale Bisericii din timpul siu.'Nu a vrut sI se evindentieze in riici un fel pe sine, ci doar si fi. i temelie impotriva minciunii. Este un reper (Simeon pentru togi teologii care urmeazS. Noul Teolog, Nicolae Velimirovici, lustin Popovici, dar - mai ales - Dumitru Stiniloae). Sfantul Maxim Mirturisitorul are un deosebit de mare rol in pistrarea tezaurului credingei p5^n5, azi (alituri de Grigorie Palamasgi Marcu Eugenicul). Smerenia se simte din fiecare paeini scrisi de dinsul. Este convins cl nu luhina produce mizeria dintr-o carneri, ci doar o evidenliazi (rugiciunile dreptului pentru un picitos trebuie insotite de pocS"intareali a pici.tosului). Rueiciunea ne ihdp pe rioi la Dumneze-u, nu il coboari pe Dumnezeu in gunoiul nostru. Tirebuie si ne debarasim de aceasrS. mizerie, de zgura ctue ne sufoci. Pirisind binele, automat picituim (intrim in sfera riului). Picatul esteo inepgie,o hotie, dar gi o pirisire, un abandon, o lipsi, o amigire dezolantS..

cAgtigat Iisus Hristos. Mintuirea se cAstigi greu, dar nu se mar pler-

de (daci s-arcd.gtiga usor, s-arpierdela fel de ugor).Tirturor celorce au ,,dor"dupi" vesnicie si nu seincurci.in labirintulmateriei, Dumnezeule va da bunititile nepieritoare.Smeritul cilugir ne invati. ci nu putem yorbi niciodati despreDumnszeu, ftri si folosim SfAnta-scripturi (ar fi o indrizneali necugerati). Shntul Maxim Mi"rturisitorul nu are
doar o inteligengi sclipitoare, ci, in primul rind, o uiatd curahi.

www.lumaocredinlei.com

www.lumoccradinlai,com

nr.78,2013/ I.UML.A MONAHILOR/ sz

q a^drrn lp, nr,el,er, @

iti trebuietimp pentrucele moi multe lucruridin viot6: o sd ridici o cos6, sd Tnveti meserie, sd foci o mdncore. $i totugi,timpul este inutil pentrucel moi importont lucruin viotd: int6lnireocu sinele - sd gtii cine egti dincolo de sinelede suprofotd,de numeletdu, de povesteoto.
Sinitatea (fizici, psihici gi spirituali) este printre cele mai mari daruri ale vietii. Lipsi umorului este nociva penru sinatate si fericire. GAndurile sunt lucruri vii. fascicule mici de energie. Calitatea gindurilor determini calitateavietii, O minte puternici, disciplinati, cultivati zi de zi, boate face miratole. GAndurile sunt cele -"i u.loro"re comori personale ale fieciruia. Ele ne ajuti si triim viagaplenar sau si ne innegrim cu propria cenusi existengiall. Gandurile depi;esc orice granigi gi cine igi stipinegte mintea, stipinqte, de fapt, lumea. Mintea noastri esteasemenea unei gridini ;i pentru ca aceastasi infloreasci. trebuie si o hrinim zilnic. Oamenii de qtiinli afirmi ci, intr-o zi obisnuiti., fieciruia dintre noi ne trec orin minte in iur de 60.000 de ganduri. Dintre acestea, noi oferim valoare" doar unora dinre ele. Gandrrrile de pestezi ne definesc.gine formeaza tmag.Lnea oe slne, lar nol ne vom sim;i dupi irodul in caregd.ndim:frumogi, uriti. slnitosi. dinamici. liositi de entuziVoia buni iuririnn in cugetsi "r"i... "d,r.. netulburari gi peril umple de o seninitate

ttl*
leromonqhHrisoslomFilipescu

petui. Un gandin stadiuincipiente caun imbrion: iicepe prin a fi cAtun sAmbure, pani capiti viagiproapoi crqte constant prie. GAndirea inrldlcinati in carenu este congtiinli gi disfuncgionali. lgoista "j."ng: Intelgen,ta lpsrtade lntelepclune este cnlar custrucuva.

pinp a,ltrrnf' dn, ,,@nmz*rii,

cd', A4bv-ozL o,&i,gnotild,
dlnltzpt rni, rwtl.erl

mintp' en, 60.000 iuin i//n,dp, ' ." n'I I

A,e/Wmilil/
Faptelevorbesc atAt de tare, incA.tcuvintele nu semai aud. Situagiilede crizi sunt o ocazieminunata de a ne cunoastecine suntem cu adevirat. Presiunilepot duce Ia performangemai bune, ata cum diamantele se formeaz).la presiuni uria;e. CAnd iegim din srareade bine, de confort apareoglinda adevirului in care vedem cine suntem cu adevirat. Esecul este un factor esential tt' pentru dezvoltarea personala.El ne testeaza gi ne deschidecaleaspre in,telepciune,spre

cregtere; personal,profesionalsau spiritual. Cregtere interioari, simgiri ;i sensuiipsihice, apropierede Dumnezeu, atengiefagi de semeni iunt cAteva din beneficiile esecului. Singura modalitate de a ne facemai buni gi mai frumoasi ziua de mdine estesi conptientizS.mgregelilede astizi. Ne putem trezi ln ilec:lfe drmlneata cu resursenellmltate de energie 9i entuziasm, daci ne cunoafte- meiir.a in viagi. Lucrurile bune sunt atrasede cei care fac bine, iar cand deruim tot talentul pi devotamentul muncii noastre, de fapt, ne asigurim o experienli mai bogati a viegii, mai fericiri gi mai plini de sens. Depa;egtestandardele.Desprinde-te de mulgime. Di tot ce ai mai bun. Pasiune. PunAndu-ne din cand in cand in pielea celuilalt, cu ffeut. gi dureri, cu rini gi faceala,lncepr sa slmu lertarea,comPaslunea, impS.carea.Nu vedem lumea a;a cum e ea, ci rsa cum suntem noi. Adici intelegem lumea din jurul nostru prim prisma temerilor, limitirilor, falseloriporezeqi prejudecigilor pe care le avem. Pacatelele-am spovedit. Odati limpezit geamul prin care vedem lumea, vor apirea gAnduri, convingeri, realitigi noi. Armonie. Nu trebuie si luim mereu cevade la viagi;i de la ceilalgi, ci sa oferim. Singurul lucru pe care-l luim cu noi la finaluf vietii este constiinta, de aceea se cuvine si o lisim si ne ghideze qi si o spilim in apa vie a Duhului-Sfrnt. Ea ne va dicta ci menirea noastri in viagi este sa-i ajuti.m, si-i mingiiem pe dgii, intr-un fel sau alul.

eslP e*nt mni,, mn12/sl,ursd/

tA.tt

dp AL&,&t?/ Chiar si in cea mai inacceptabill ;i dureroasa'situaEie existaascunsun bine

profund, iar in fiecaredezastruo si.mAnii de lumini. Au existat de-a lunsul istoiiei o mulgime-de oameni care, cionfruntagi cu boli grele, inchisoare sau moarte, au acceptat ceea ce la prima vedere era de neacceptat ;i astfel au gisit linigtea care depigegte orice, ingelegere.Tocmai accePtarea lnacceptaDrlruuleste cea mal mare sursi de bucurie. In ce relagii egti cu moartea? Sigur gtii c5.o si mori, dar acest adevir rimAne un simplu concept mental oini. te intAlnesti orima dati cu -o"rt."i un accident, o boali, moartea cuiva apropiat -.moartea intri.in viaga ta ca o constlentlzare a ProPner mortalititi. E bini si acceDtinatuia rrecitoare ,r.r..rro, formelor ii viati si vei simti " impicare gi linigte, Fiecaremoment al vietii noastre este o minune, fiecarezi din viaganoastraeste un dar de caretrebuie si ne bucurim neincetat. Cuvintele, gindurile, acgiunile, gesturile pe care le facem determini viaga pe care o tri.im. Tiiiegre prezentul, indiferent de ora pe care o arati ceasul.Tine minte, nu exiiri zi lipsiti de importanga. Astizi esre cea mai frumoasS.,i din ,ri"9a ta. $i mAine mai frumoasl ca cea de astizi. $i poimline. $i tot aqa.Zilele devin sapilmini, saptimAnile se transform5.iniuni, iar lunile in ani $i, chiar fbri si-gi dai seama, ajungi in Virf. Nu uita ca schimbirile pozirive se intimpli lent, pas cu pas,delicat, frumos. Marile salturi fozitivi ale lumii au fosr fhcute prin pagi mirungi, constanti, careau rezistattestului timpului. Profunzimea fiingei tale cauti linigrea. Zgomotul exterio'r il auzim in viata cetatii. Zeomotul interior sunt gandu'rile.CitegteiRoagi-te! Contemph 6 icoanl! Privegienaturi! Spall mintei si invatS.de la naturi ce inseamni linistea. baladi dulce va vorbi Dumnein "t." zeu ... $i mie,gi gie.
MONAT'Ilt.OI{ nr.78, 2013 / t.tJMEA / 5e

5 8 / I - U M F I AM O N A | l l l , { ) l t / n r . 7 8 , 2 O ' t 3

www.lumeocredinlei.com

dclr,ht"te, @

y tna,nn/n h/

mareade ci.treStat a compensirii in parte a pierderilor suferite de Biserici prin secularizareaaverilor ei. Resimul comunist a deposedat Biserica d. iot ce mai avea in pioprietate.cu exceptialocagurilorde cult, dar a mentinut forme de sprijin financiar din partea Starului pentru roare Biserica Ortodoxi Romini soliciti cultele religioase, atit in ceeace privegre restituirea completi a bunurilor bise- salarizarea personaluluibisericesc, cAt si riceqti (terenuri si clidiri) confiscate de ln ceeace prlveste restaurarea, consefvaregimul comunist. rea si intretinerea locasurilor de cuh, cu pr.Jid.r. J -on,r-.rielor Prea Fericitul Pirinte Patriarh Daniel ^ istorice". afirmi ci pentru a ajuta Bisericain mulDe asemeneaPatriarhul RomAniei a tiplele ei activitigi, este imperios necesa- vorbit si despre contributia primiti din ri restituirea completi a acestor bunuri. partea Statului RomAn. ,,Astizi, Statul Afirmatia a fost fbiuti, pe 12 noiembrie, RomXn sustine financiar numai o parte in cadrul sesiuniistiintifice organizata personalului bisericesi, iar de din salariile -consolidarea, PatriarhiaRomi.na si AcademIaRomini intreginerea, restaurarea de a.ni de l_a legii secula- si repararea locasurilor de culr si a altor I 1i.9 ldoptarea rlzarll averllor manastlrestl. edificii bisericesti,care asiguri prezenactualeinrre Statul Romin ,,Relatiile ta activi a Bisericii in societate Ei a lui si culte reflectain mare parte mostenirea Dumnezeu in sufletele oamenilor, revin ultimilor 150 de ani de istorie nationalS., in cea mai mare parte in responsabilitaavAnd originea in reformele domnitorutea comunititilor de credinciosi, afectati lui Alexandru loan Cuza, care au vizat si ei, la rAndui lor, de criza economico-fimodernizarea Rominiei, iar apoi si asu- nanciarS. cu care se confrunti societatea contemporani'. Contluzia Patriarhului B.O.R.:,,in acest sens, pentru a ajuta Biserica in multiplele ei activitS.ti,este imperios necesara resururrea comoleti a bunurilor bisericesti(terenuri gi tlldiri) confiscare de regimul comunist".

9at/rinnhil,l,T rion*, 3e ^Ui*

rwWfqWrunfu b'Knsuro
Patriarhul Irineu, al Bisericii Ortodoxe Sirbe a declarat,la inceputul lunii noiem( l {/ n r . 7 8 , 6 0 / I l ' \ 4 F A I \ l tt \ 4 1 1 1 1 ) 2 O t3

Episcopul ortodox Luca al-Khoury le-a cerut crestinilorsi ia armele,in Siria, si s5. se apere impotriva extremistilor, condamnAnd comunitatea internagionali pentru ci nu..opregtevdnzareade arme cAtre milltanul slnenl. Vorbind pentru ziarul irakian Az-Zaman, Episcopul Luca al-Khoury a declarar: ,,Avem mulgi tineri carene cer si luim mi"suri". Fac apel la fiecare tAni.r, care poate purta o armi., si. o faci', a decalaratierarhul, adiugind cI inigiativa a fost meniti si le permiti. membrilor comuniti.giisi se aperegi si protejezelocurile sfinte cresrine, recent atacate. ,,Tinerii nostri sunt gata, degetele. lor sunt pregatire pe.tragaci si sunr pregatiti si lupte penrru Siria gi penrru auto-apirare", a spus Episcopul ortodox Luca al-Khoury, al Patriarhiei Antiohiei, cu sediul la Damasc. intrebat desprecele 13 cilugirige luate ostaticede catre milirangii Al-Qaeda ;i scoasedin Maaloula, in oragul vechi Yabroud din apropiere, ierarhul a spus ci. nu a avut ocaziasi discute despreeliberarealor. Ierarhul a mai declarit ca aproximativ Libanul a solicitat mediere din Dartea 40 de bisericiau fost distruse,'intimpul Qararului, penrru eliberarea monahiilor rizboiului din Siria,si a dat vina pe comudin Minlstirea ortodoxi Sfanta Gcla, ra- nitatea internagionali, pentru ci accepti. pite in Siria, Maaloula, la inceputul acestei versiunea opozigiei, cum ar fi ca ,,guvernul luni. Unele cilugirige din Maaloula sunt ucide oamenii - ei vid lucrurile cu un sinsiriene,iar altele provin din Liban. Gene- gur ochi".

brie, ca Serbianu poaterenuntala Kosovo. Potrivit patriarhului, in cazul in care renuntarea li acestteritoriu este pretul de intrare in Europa. pentru Serbiaeste mai bine si ramina flra-Europa. ,,in cazul in care preEulde intrare in Europa esre separareaprovinciei Kosovo, atunci noi ii suntem ,,recunoscS.tori" Eurooei. Mai bine vom ri.m6"ne sisuri fhr5.Europa, dacd.este necesatdar cu Kosovo al nostru", a spus Patriarhul Irineu, primind la oatriarhie membrii conferintei internationale pan-europene, .o.rr".."i. drepturilor omului si libertigilor religioase. nu ,,Serbia poate renunta la Kosovo. Kosovo reprezinti istoria, cultura, spiritualitateanoastri', a insistat patriarhul-Irineu, solicitAnd comunititii internationale si. giseasci o soproblem"a lugiepentru si sa asiqure ".."r,. refugiagilor sArbi intoarcerea loi in Koiovo si ' Metohia. Serbia refuzi in continuare si recunoasci independengaKosovo, proclamati unilateral de citre autoriti.tile albanezede la Pristinain 2008. Dupl luni de nesocieri sub egida UE, Belgradsi Pristina'au semnatla i9 aprilie, l" dr.r*eil.r, un acord de normalizare a relatiilor lor prezentat ca ,istoric'. Punereain aplicarea atestui acord este o conditie a Bruxellesului pentru ca SerbiasI d.sihida negocierilede'aderarela Uniunea Europeani.-

ralul Abbas lbrahim, liderul serviciilor de securitatelibaneze,s-a deplasatpersonal in Qatar, la cerereaPreqedinteluilibanez Michel Suleiman, penru a incerca si giseasci o soluqiein vedereaeliberarii maici'Ior.

anfn*)xr4r"*
-t.

JLpxn/LoULtuw

to tzllntn/ o/ an nd/

nr.7 8, 2O13 / LUMEA N4ONAIIILOR / 6l

Noi aparifii la
profesorul Vechi colaborator noastre, Vincenal revistei 9iconstant volumunflorilegiu aduniintrecopertele acestui de biogra!iu Dascilu (unele publicate fii martiricede revistei, secolXX dejain paginile altele inedite), acoperind spaliul fosteiUniuniSovietice, undefuriaateistd a bolsevismului maiales a duslaviolentele anticrestine celemairadicale, (1953).ln gip6ndlamoartea din-1917 liriStalin Gulagul rusesc neomartirajulcontemporan a atinspropo{ii comparabile cu epocavechilor perseculii iarBiserica din zoriicre5tinismului, Rusi, o dati iegitide sub prigoani, capital dejertfelnicie, a ;tiut sdonoreze acest umpldnd sinaxarele vrednici nu doarde pomenire, de mucenici cide cinstire cu sfin1ii Ortodoxiei bimilenare. Avemnidejdeci 5iBiserica noastrd, urm6ndu-i frelegtepilda,t9i va indeplinicdt mai degrabi datoriasfSnti fa15de (nicipulini,nicineinsemna!i). neomartirii Gulagului romdnesc Despre fenomenul neomartiric in general, ilustrat maicu seamiin fustullagir publicist comunist, vorbegte in prefala volumului cunoscutul creStin (Rdzvan SorinLavric, impotrivauiterii. caun adevdrat cruciat Codrescu)

t,

t el
qi de a te abonala revistele Credin;ei Lumea Ai acummai multevariante gi din c6t Lumea atAt se din metoda care strdinitate. Alege Monahilor, !ari !i potriveste!

abona mentu Pldtegte I directpe site-u ntei.com www.lumeocredi I revistei: Livrarea e posibilS in orice in funclocdin lume, suntstabilite iarprelurile practicate pentru cele3 destinalii: de Pogta Rom6ni la transport, lie de tarifele (America, 1.RomAnia 2. Europa etc.) Asia, Australia 3. Restul destinatiilor

M u l tm a is i m p l u t: r i m i l iu n s i m p l u sms 5 it e a b o n e z i ! Trimili 7575in relelele Vode pe telefonul tdu mobilun smsla numdrul gi la numdrul7470 dafonegiCosmote in releaua Orange, cu textulLMinsolit prenume giadresa de nume, completd. Dupdce ai trimis vei primirevista sms-ul, la adresa specificatd, in cutia ta po$tal5. pentru12luniestede 10euro+ TVA. Costul unuiabonament Exemplu desms: LM Bogdan lonescu, str Zorilor, nr3,BlA43, 5c B, Ap 98, judet Brasov, Brasov, cod 500051 Dacdutilizezi un abonament de telefonie mobili, contravaloarea abo(10euro+TVA la cursul namentului revistei BNR din ziuaemiterii facturii) va pe faetura apdrea emisd de operatorul de telefonie mobild. Dacd utilizezi o cartel6prepldtitS, contravaloarea abonamentului revistei seva scidea din creditul pe careo utilizezi. po!iapelanumdrul cartelei Pentru detalii, de telefon1808, latarifnormal, de lunip6nE vineri intreorele10-18. Livrarea revistei incepe din lunaimediat urmdtoare, daci SMS-ul de abonare estetrimispdni pe datade 2 0a l u n i i n c u r s ,

Beneficiar: SCLumea Credinlei SRL careediteazd revista] [societatea RO30151757 Codfiscal: la INGBank CodIBAN:RO 95 INGB 0000999902997374 deschis pl61ii prin ordinde platd/mandat pogtal, Dupdefectuarea o copiea docupersonale giadresa impreund mentului de plati trebuie trimisd cu datele de livrare (redactia@ prenume, prinemail numdr email, adresa completd] de telefon, [nume, prinfax:(004)021 3107181 sauprinpogtd/firmi lumeacredintei.com), de curierat: peadresa ian nr.12,sc.C,et.3, ap.7 n Luch 2, Bucu Str. Pictor reqti, , Sector cod $tefa ment LumeaCred inlei/ LumeaMona 023958, cu preciza rea,,Abona hilor'i