- CURS -

MASTER INGINERIA INFRASTRUCTURII

TRANSPORTURILOR
UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCII

MECANICA AVANSATA A PAMANTULUI
Prof.Dr.Ing. Augustin Popa
MECANICA PAMANTULUI

1.STRUCTURA PAMANTULUI
1.1.Pamanturi necoezive
1.1.1.Structura granulara (sedimentare)







Fig.1.1.Formarea structurii granulare Fig.1.2.Pamantul sistem trifazic
min max
max
e e
e e
I
D

=
p
s
V
e
V
=
- Pentru starea cea mai afanata
- Pentru starea cea mai indesata
max
e e =
min
e e =
Nr.crt Tip indesare Grad de
indesare

1. F.Afnat
15
D
I <

2. Afnat
15 50
D
I < <
T.Dificil
3. ndesare mijlocie
50 70
D
I < <
T.Mediu
4. ndesat
70 85
D
I < <
T.Bun
5. F. ndesat
85 100
D
I < <

p
t
V
n
V
=
p
s
V
e
V
=
1
s d
d
n
e
n

= =

1
s d
s
e
n
e

= =
+
1
d
w

=
+
w
d
sat
n
w

=
(1 )
d s
n =
(1 )(1 )
s
n w = +
(1 )
s r w
n nS = +
w
sat
s
w e

=
s
r
w
S w
e

=





Fig.1.3.Porozitatea pamantului
Fig.1.4.Volum de pamant saturat
3
min
17,80 /
d
e kN m =
3
max
14, 75 /
d
e kN m =





Starea minim de ndesare (cel mai afnat) este caracterizat prin

nu poate depi valoarea de 0.47 la pmnturile necoezive, n timp
ce la un pmnt coeziv poate ajunge pn la valoarea de 0,25.

max
e
nu poate depi valoarea de 0.78 la pmnturile necoezive, n
timp ce la un pmnt coeziv poate ajunge pn la valoarea de 2,3

Starea maxim de ndesare (cel mai indesat) este caracterizat prin

min
e
Pamanturi cuartoase : forma alungita (bastoane) sau sferica
Pot fi indentificate urmatoarele tipuri de contacte intre particulele minerale.



L-L contacte intre particule cu suprafata mare
L-S-L contacte intre particule cu suprafata mica
L-S-V contacte passive



Fig.1.5 Tipuri de contacte intre particulele minerale
Fig.1.6 Forma particulei minerale
1.1.Pamanturi necoezive
1.2.Pamanturi coezive










Fig.1.7.Fortele de legatura intre particulele fine

Grosimea peliculei de apa (dipoli) fixata pe suprafata particulei argiloase
depinde de suprafata specifica a particulei: montmorillonit: 1000 mp/g ; illit
100 mp/g ; caolinit 10mp/g,
nisip fin (d=0.1mm): 0.03/g
Functie de predominarea fortelor de atractie si respingere, particulele
argiloase au tendinta de a se uni in conglomerate care sedimenteaza.
a). Ape dulci (concentratie de saruri redusa)- fortele predominante de
respingere (-), particulele sedimenteaza individual- contacte fata-fata








Fig.1.8 Structura de tip fagure
b).Ape sarate fortele predominante de atractie (+)







Fig.1.9. Structura de tip flocular
c).Structura mixta- P+H+PF (<0.05mm)







Fig.1.10.Structura pamanturilor fine
Pamanturile argiloase -forma disc (a) , batoane (bete) (b)




Fig.1.11 Forma particulei argiloase












Fig.1.12 Structura loessurilor
Densitatea si greutatea pmntului

















Fig.1.13 Volum de pamant
s
s
s
m
V
=
s
s
s
G
V
=
m
V
=
G
V
=
s
d
m
V
=
s
d
G
V
=
Cunoaterea parametrilor geotehnici au o importan mare n calculele din
ingineria geotehnic.

Acestea intervin n toate calculele care in seama de greutatea pmntului
precum: presiunea geologic, mpingerea pmntului, alunecri de teren,
capacitatea portant a terenului de fundare, etc.


Circulatia apei in pamant

















Fig.1.14 Circulatia apei in pamant
Curgerea apei n pmnt poate avea loc numai dac exist niveluri
piezometrice diferite




v k i =
/ i h s = A A
Legea lui Darcy


Fig.1.12 Viteza de circulatia a apei in pamant
Circulatia apei in pamant

















Dac se consider o prob de pmnt avnd greutatea la o diferen de nivel
piezometric, asupra probei se exercit o for a curentului pe vertical .










Fig.1.15 Efectul antrenarii hidrodinamice
w
J A h = A
Aceast for produce o presiune care se
calculeaz cu relaia:
/ /
w w
j J V h l i = = A =
Cu ct greutatea G crete cu att fora
curentului pe vertical J descrete i
invers. Dac valoarea greutii este egal
cu fora curentului pe vertical , proba
este n echilibru.
Circulatia apei in pamant

















1 '
w cr
i =
Gradientul hidraulic critic.
Influenta compozitiei granulometrice asupra gradientului hidraulic critic
Influenta coeficientului de siguranta
/
s
F G J =
Coeficientul de siguranta
Apa capilara

















Fig.1.16 Aparitia apei capilare
Apa capilar se gsete n porii pmntului deasupra nivelului apei subterane.
Ridicarea apei n pmnt este cauzat de apariia tensiunii superficiale.
2
2 cos
c w
h r r T t t o =
nlimea capilara se exprim relaia:
Pentru pmnturi fine:
10
c
c
h
e d
=

Fig.1.17 Nivelul apei capilare

Fig.1.18 Tensiuni suplimentare n pmnt, coeziunea aparent
Efectele apei capilare
Apa capilara

















(figura din dreapta)
(figura din stnga)
2
gz
h
s
E
o A
A =

Tasarea prin produce odat cu creterea greutii

volumice i apariia unor tasri verticale.
( )
'
gz sat
h o =
Capacitatea de nghe este mai redus la nisipuri datorit efectului de
ascensiune i de asemnea la argile. n cazul argilelor migrarea apei este
mpiedicat de complexele de adsorbie.

Pmnturile cu susceptibilitatea cea mai mare la nghe sunt prafurile i
nisipurile prfoase.
Apa sub forma de gheata


















2.COMPOZITIA GRANULOMETRICA











Cernere d mm
Sedimentare d mm

Fig.2.1.Analiza granulometrica




0.063 >
0.063 s
Continutul fractiunilor granulometrice exprimate in [%] din greutatea
totala a materialului uscat reprezinta compozitia granulometrica.
2.1.Clasificare Tabelul 1- Fractiuni granulometrice
Fractiuni ale
pamantului
Subdiviziuni Simboluri Marimea particulelor
( mm )
Pamant foarte
grosier
Blocuri mari Lbo >630
Blocuri Bo >200 pana la 630
Bolovanis Co >63 pana la 200
Pamant grosier Pietris Gr >2.0 pana la 63
Pietris mare CGr >20 pana la 63
Pietris mijlociu MGr >6.3 pana la 20
Pietris mic FGr >2.0 pana la 6.3
Nisip Sa >0.063 pana la 2.0
Nisip mare CSa >0.63 pana la 0.2
Nisip mijlociu MSa >0. 2 pana la 0.63
Nisip fin FSa >0.063 pana la 0.2
Pamant fin Praf Si >0.002 pana la 0.063
Praf mare CSi >0.02 pana la 0.063
Praf mijlociu MSi >0.0063 pana la 0.02
Praf fin FSi >0.002 pana la 0.0063
2.2.Paramentri
Rezultatul analizei granulometrice se poate exprima grafic in mai multe
forme dintre care cea mai raspandita este curba granulometrica.
Curba granulometrica d10 diametru efectiv; d30, d50,d60.









Fig.2.2.Curba granulometrica


10
60
d
d
c
u
=
60 10
2
30
d d
d
c
c

=
Forma curbei granulometrice poate fi caracterizata prin:
- coeficient de neuniformitate
- coeficient de curbura
Curba granulometrica a PIETREI SPARTE


Daca a).Cu>6 si 1<Cc<3 pamantul are o buna gradatie (usor compactabil)
b).alte valori - pamantul are o gradatie pe domeniu mic
c).lipsa unor fractiuni granulometrice gradatie intermitenta










Fig.2.3.Curba granulometrica pentru tipuri de pamanturi





Important pentru lucrari de umplutura ---NU ---200mm>10%;
procentaj particule 0.063mm
>10-15%;
Materiale pentru TERASAMENTE

Materiale pentru TERASAMENTE

Clasificarea pamanturilor pentru constructia TERASAMENTELOR

Clasificarea pamanturilor GELIVE

Pentru executia straturilor de imbunatatire se utilizeaza urm. AGREGATE:

- Piatra sparta 40-80 mm
- Split 16-25 mm pentru impanarea la partea superioara a stratului de blocaj cu
stratul de piatra sparta
- Nisip grauntos sau savura 0-7 mm ca material de protectie a geotextilului
1. Pentru stratul de blocaj din piatra

2. Pentru stratul de piatra sparta

- Piatra sparta 0-63 mm, in stratul de imbunatatire
3. Pentru stratul de balast
- Balast 0-63 mm, in stratul cu geogrile
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa
sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase
Piatra sparta utilizata va fi un material format din fragmente de roca
unghiulare obtinute prin concasarea mecanica a urmatoarelor tipuri de roci
provenite din cariere cu depozite de piatra nedeteriorate, bine consolidate:
granit si alte roci vulcanice similare, cu structura larg cristalizata, calcar
dolomitic, gresie, cuartit metamorfic masiv sau alte roci similare
Agregatele folosite la realizarea straturilor de imbunatatire trebuie sa
indeplineasca conditiile de admisibilitate prezentate in tabelele urmatoare:
NISIP - conditiile de admisibilitate conform SR 662:2002

BALAST - conditiile de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662:2002

PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate conform SR 667:2001

BALAST Granulozitate

Agregatele folosite la realizarea straturilor de imbunatatire trebuie sa
indeplineasca conditiile considerate in Proiectul tehnic.
Ex:
Balastul din stratul de imnunatire

-modul de deformatie liniara E=45000kn
-unghi de frecare interna =37
-greutate volumica =22 kN/mc
Piatra sparta din stratul de imnunatire

-modul de deformatie liniara E=55000kn
-unghi de frecare interna =38
-greutate volumica =23 kN/mc


PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate

PIATRA SPARTA Granulozitate

3.COMPRESIBILITATEA

Incarcarea transmisa de fundatie pamantului provoaca in zona de sub talpa
fundatiei o stare de tensiuni insotita de o stare de deformatii.




Deformabilitatea pamanturilor este produsa de: - reducerea porozitatii:
-eliminarea apei din pori
-eliminare gaze din pori








Fig.3.1.Compresibilitatea pamantului

Relatia dintre tensiuni si deformatii legea constitutiva a materialului

Legea lui Hooke:

E- modulul de elasticitate longitudinala (modulul lui Young)
- deformatia liniara specifica






Fig.3.2. Diagrama -
c o = E
c
d
E tg
d
o
o
c
= =
) (
h
h A
3.2.Incercari de compresibilitate
3.2.1.Incercarea edometrica













Fig.3.3.Incercarea edometrica

Determinarea in laborator a compresibilitatii consta in masurarea deformatiei pe
verticala a probelor si a evaluarii in timp a acestora sub efectul incarcarilor verticale
aplicate in trepte.
3.2.1.1.Curba compresiune- tasare ( )

















Fig.3.4.Curba compresiune-tasare
%
z z
c o
3.2.1.2.Curba de consolidare









Fig.3.5.Curba de consolidare
3.2.1.3.Curba de compresiune-porozitate
















Fig.3.6.Curba compresiune-indicele porilor
n
n
e

=
1
s
p
V
V
e =
t
p
V
V
n =
i i i
e
e
A
A
h
h
V
V
+
+
= =
1
1
0 0
" "
1
0
LI
e
e
h
h
+
A
=
A
-indicele de compresiune
-indicele de descarcare


Skempton(1944)
-pamant nederanjat Cc=ae0-b

-pamant deranjat



c
c
s
c
(

A
+ =
) (
1 log
0
0
e
C e e
z
z
c
o
o
%) 10 ( 009 . 0 =
L c
w c
%) 10 ( 007 . 0 =
L c
w c
e
de
h
h d
d
+
=
A
=
1
) (
c
v
a
e
de
d
e E
+
= + =
1
) 1 (
'
o
0
1 e
e
h
h
+
A
=
A
z
z
d
d
E
c
o
'
=
av-coeficientul de compresibilitate (1/Ka)
o A
A
=
e
Legea indesarii
3.2.1.4.4. Curba de compresiunie-tasare specifica
Fig.3.7.Curba compresiune-tasare (sc.liniara)
1
' ' '
' '
m
ref
oed oed
ref
c ctg
E E
c ctg
o
o
(
+
=
(
+
(

ref
oed
E
1
' 100
ref ref
p kPa o o = = =
50
ref ref
oed
E E = 4
ref ref
u oed
E E =
(m=0.5 pentru nisipuri, m=1 pentru argile moi)


-modulul de edeformatie edometric

M

- modulul de compresiune volumica ( )

O propunere interesanta pentru calculul lui Es este propunerea lui Ohde(1959)









- modul tangent ; w,v= f(Teren)

Fig.3.8 Evaluarea modului de deformatie (tangent)
{ }
2
2
2
1 3 2
/ 3 ; / 2 cm daN cm daN
z z
= = =

o o
M
m
v
1
=
v
m
c
W
at
z
atm e s
v E ) (
'
o
o
o =
z
z
i i
tg M
c
o
o
A
A
= =
Deformatia specifica a probei edometrice

-incercare edometrica (compresiune unidimensionala)
s
z
z
E h
h o
c =
A
=
0
-legea lui Hooke (LH)
-incercare triaxiala (TE)
| | ) (
1
y x z z
E
o o u o c + =
-legea lui Hooke generalizata (LHG)
:
y x
o o = ) 2 (
1
x z z
E
uo o c =
) 2 (
1
x z
s
z
E E
uo o
o
=
2
0
2
(1 2 ) 1
1
x
s OED OED
z
E E E E M
o u
u
o u
| |
= = =
|

\ .
=> =
IT z IE z
) ( ) ( c c
Rezulta
OED
E E <
CONFORM NP112/04 0
1 M >
-incercarea edometrica :
0 = =
y x
c c
| | 0 ) (
1
= + =
z y x x
E
o o u o c
x y
o o = ( ) 0;
x x z
o u o o + =
z x
uo u o = ) 1 (
u
u
o
o

= =
1
0
K
z
x
LHG
0;
x y
c c = =
65 . 0
, 0 , 0
OCR K K
NC OC
= (Mayne,2006)
OCR K ) ' sin 1 (
0
| =
(SR EN 1997/2006)
Fig.3.9 Variatia coef. de impingere in stare de repaos in functie de
raportul de supraconsoldare
, c z t
p z o = =
0 , z a
t o o = =
NORMAL CONSOLIDAT SUPRACONSOLIDAT
Fig.3.10. Starea pamantului
Raport de supraconsolidare



<1 pamant subconsolidat
=1 pamant normal consolidat
1.1...2 pamant usor consolidat
2.1...4 pamant moderat consolidat
>4 pamant supraconsolidat
( )
c
z
p
RSC OCR

o
=
z
z

o =
3.5 Comportare tasare timp in incercarea edometrica
3.6.Factori care influenteaza curba CT
Fig.3.11 Legatura Es de gradul de indesare D (pam.necoezive)
min max
max
n n
n n
D

=
: n =nmin
: n =nmax
Umflarea pamanturilor argiloase(PCUM)
3.8.Incercarea monoaxiala
Fig.3.21 Curba compresiune tasare specifica
Fig.3.23.Calculul modulului de deformatie liniara
- modul tangent:
-modul secant:
0 0
o ctg E =
s s
ctg E o =
INCERCAREA TRIAXIALA
Aparat triaxial
Etape:
1). Tensorul sferic (consolidare)
3 2 1
o o o = =
2). Aplicare deviator (rupere)
1
o A
Tipuri de incercari:
1.Incercare neconsolidata-nedrenata (UU)
-creste
); (
3 1
o o .
3
const o
2.Incercarea consolidata-nedrenata (CU)
3.Incercarea consolidata-drenata (CD)
-drenare viteza mica de deformatie compresiune (k)
-v=0.001 mm/min -argile cu plasticitate mare
-v=0.01 mm/min -argile cu plasticitate redusa
-v=0.1 mm/min -nisip
Modelul Hardening Soil Model (HSM) in care se determina modulul de
deformatie (folosit in principal la calculul sprijinirilor)
ref
E
50
3
50 50
' cos ' ' sin '
( )
' cos ' sin '
m
ref
ref
c
E E
c p
| o |
| |

=
+
Pentru pref=100 kPa
-
'
50
E E =
modulul MC (PIMC)

50
4
ref
ur
E E =
modulul MC (REMNC)
1 3 1 3
cos 2
2 2
o o o o
o o
+
= +
1 3
sin 2
2
o o
t o

=
2 2
2 1 3 1 3
2 2
o o o o
o t
+
| | | |
+ =
| |
\ . \ .
cercul lui Mohr
0 = t
0 = t
t
Starea de eforturi in teren
Rezistenta la forfecare este exprimata pe baza teoriei frecarii.
Parametri de baza sunt:

- unghiul frecarii interne
- coeficientul de frecare
c- coeziunea
{
}
Pamanturi coezive Pamanturi necoezive
4. REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR
'
f
tg t o = => Legea lui Coulomb (1773)
'
f
tg t o =
4.1 Pamanturi necoezive
4.1.2.Pamant necoeziv-indesat
min
e
Fenomenul de afanare a pamanturilor (nisipoase) indesate prin forfecare, poarta
numele de DILATANTA.
4.1.3.Pamanturi argiloase
PLP-
f
t proportional cu
c
A si ' o
Aria de contact creste cu tensiunile
' o
si ramane constanta la descarcare
coeziune efectiva (creste odata cu preincarcarea si nu se mai
modifica decat odata cu modificarea umiditatii)
e e
K c o =
(rezistenta la forfecare statica)

e
o
presiunea echivalenta (ef.necesar unei probe NC pentru a avea aceeasi
umiditate cu proba analizata)
K constanta
) (
p
I f
Rezulta : '
' ( )
f e e c
tg c c t o = + +
PRINCIPIUL PRESIUNILOR EFFECTIVE
P F uA = +
/ / P A F A u = +
' u o o = +
In termenii tensiunilor effective:

Deschis la t=0
4.2.Tipuri de incercari
INCERCAREA DE FORFECARE DIRECTA
Forfecare directa(DST)
Forfecare directa simpla(DSS)
4.2.2.Procesul de forfecare in raport cu natura si starea fizica a pamantului
I.Nisip afanat, argila normal consolidata sau slab consolidata (RSC<2)
IIa.Nisip indesat/argila supraconsolidata (RSC>2) cu structura floculara(fete-muchii)
IIb.Argila supraconsolidata cu structura dispersa
Tipuri de incercare de forfecare
A. Incercarea UU -Neconsolidata Nedrenata
,
u u
c
Incercarea CU -Consolidata Nedrenata
d d
c ,
B. Incercarea CD -Consolidata Drenata
' , ' c
Nota: Conform notatiilor adoptate de Societatea Internationala de Mecanica
Pamanturilor indicii U,C,D reprezinta prima litera a cuvintelor : undrained,
consolidated, drained.
Pamanturi coezive:
A.Parametri de forfecare pentru stare nedrenata :
' ' '
f
tg c t o = +
B.Parametri de forfecare (drenat):
Parametri de forfecare reziduali si de varf
'
r

r
c'
si
'

' c
si
Factori de influenta Efectul DILATANTEI / CONTRACTANTEI
Reprezentarea dreptei caracteristice (neliniara)
Porozitate (ecr)
'
cr
| | =
(0.8 )
5 4 3 2 1
36 ' | | | | | A + A + A + A + A + =
= corectie pentru forma particulei
1
| A
= A 6
1
|
+ = A 2
1
|
pentru sfericitate mare si forma rotunda a particulei
pentru sfericitate mica si forma nerotunda (cu unghiuri) a
particulei
=corectie pentru marimea particulei
2
| A
pentru d>2.0mm (pietris)
pentru 2.0>d>0.6mm (nisip mare)
pentru 0.6>d>0.2mm (nisip )
pentru 0.2>d>0.06mm (nisip fin)
= A 11
2
|
= A 9
2
|
= A 4
2
|
0
2
= A|
=corectie pentru neuniformitate ( coefficient de neuniformitate) 3
| A
pentru Cu>2.0 (neuniformitate mica)
= A 2
3
|
= A 1
3
|
0
3
= A|
pentru Cu=2.0 (neuniformitate medie)
pentru Cu<2.0 (neuniformitate mare)
Efectul starii :
=corectie pentru gradul de indesare (ID)
pentru 0< ID <0.5 (indesare mica)
pentru 0.5< ID <0.75 (indesare medie)
pentru 0.75< ID <1.00 (indesare mare)
0
4
= A|
= A 1
4
|
+ = A 4
4
|
4
| A
=corectie pentru tipul de mineral
5
| A
pentru cuart
pentru feldspat, calcit
pentru muscovite mica
0
5
= A|
+ = A 4
5
|
+ = A 6
5
|
FA ID<15%
A 15 50
M 50 70
I 70 85
FI 85 100
Parametri de forfecare reziduali :
Valorile rezistentei la forfecare folosite in proiectare

a.Studiul stabilitatii versantilor

Tipul de argila si de
miscare
Tipul de
rupere
Deplasari la
rupere
Parametri rezultate
Argila moale scurta mari
c

Argila sensitive
-rupere initiala
-curgere a masei

scurta
f.Scurta

mari (5-15%)
f.Mari
0
0
Argila supraconsolidata
-alunecari primare
-intacta

-fisurata cu oglinzi de
frictiune

-alunecari secundare
-curgere lenta


scurta
lunga
scurt
lung


oricare
f.lung


mici
mari
mici
mari


oricare
f.mari

0

0
0

0
0

'
u
S
u
S
v
' |
vf v
S '
vf
' |
vf
' |
r
' |
r
' |
4.2 INCERCAREA TRIAXIALA
h
h A
=
1
c
0
0 0
;
i
v
V V V
V V
c
A
= =
Aparat triaxial:
NOTA: Se va reprezenta diagrama
|
.
|

\
| A
=
|
.
|

\
|
h
h
c
o o
2
3 1
si
|
.
|

\
|
A
=
|
.
|

\
|
A
h
h
V
V
c
pentru diferite valori a efortului de consolidare
3
o
kPa 100
3
= o
kPa 300
3
= o
kPa 600
3
= o
Se determina :
-Parametri de forfecare
-Caracteristica de dilatare
-Drumul de eforturi in sistemul q-p
-Determinarea modulului de deformatii la cresteri mici a
deformatiei specifice verticale
1 3
1
2
q
o o
c

=
1
c c
v
) ( ) (
3 0 1
o c E
Relatia q- si 1 v in incercarea triaxiala:
Incercarea de tip CD:

-Etapa 1 Consolidare :

- Etapa 2 Rupere
1 3
' ' o o =
1
' o >
La incercarea de tip CU (probe normal consolidate) :
Determinarea unghiului de frecare interna si a coeziunii
Daca cunoastem M* si c* putem determina si c '
* 6
* 3
arcsin '
M
M
+
=
' cos 6
' sin 3
* '

= c c
Determinarea modulului de deformatie in modelul Duncan-Chang (modul de rupere)
m
ref
ref
ur ur
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
3
| o
| o
m
ref
ref
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
3
50 50
| o
| o
m
ref
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
1
50 50
| o
| o
; INC.TRIAXIALA
; INC. MONOAXIALA
KPa
ref
100 = o
5 . 0 = m
u u
u
s c
~ 0 |
cu k
c c ~
'
'
k
k
c c

Domenii de folosire a parametrilor de forfecare

Tipul de
incercare
Parametri dreptei intrinseci Corespunde in practica la
situatiile:

UU
Inaltarea rapida a unei c-tii
sau lucrari de pamant pe un
teren neconsolidat,putin
permeabil

CIU
Supraetajarea unei cladiri
sau suprainaltarea unei c-tii
de pam.
Stabilitatea imediata a
taluzurilor sau versantilor.

CAKo-D
Stabilitatea in timp a
taluzurilor si versantilor.
Realizarea in ritm lent a unor
c-tii sau lucrari de pamant pe
terenuri permeabile.

Reamorsarea unor alunecari
dupa suprafete formate
anterior
0 ' , ' =
r r
c |
', '
k k
c
,
' '
' '
', '
cu cu
cu k
cu k
k k
c
c c
c

~
~
,
' '
' '
', '
cu cu
cu k
cu k
k k
c
c c
c

~
~
cu
c
0 1 2 3 4

Lenta

CID
Stabilitatea in timp a
taluzurilor si
versantilor.Realizarea
in timp lent a unor c-tii
sau lucrari de pamant
in terenuri permeabile
CAKo-D
Forfecare simpla (pura)
CAKo-U
CAKo-D
Realizeaza o stare de
eforturi unitare pe tot
cuprinsul probei.
Forfecare in conditii de
deformare plana
CAKo-U Modeleaza mai corect
conditiile din: ramblee
lungi, a pamantului din
diguri, baraje sau din
spatele zidurilor de
sprijin
CAKo-D
Compresiune
monoaxiala
UU Valori orientative
Verificarea stabilitatii versantilor + taluzelor