Institutii jurisdictionale

I.

JURISDICTIA

Acceptiunile principale ale jurisdictiei: 1) Puterea de a decide asupra conflictelor intre diferite subiecte de drept (sens PRINCIPAL) a. jurisdictio=puterea de a spune dreptul b. jus dicere=atat distribuirea justitiei in cadrul unui proces cat si posibilitatea de a duce la indeplinire hotararea inclusiv prin forta de constrangere a statului: Imperium 2) Totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia; a. legea de organizare a sistemului judiciar foloseste notiunea de jurisdictie pentru desemnarea instantelor indiferent de locul pe care il ocupa in ierarhia judiciara b. alti autori, cu sensul de putere de a decide asupra unui litigiu printr-o hotarare, avand autoritate de lucru judecat Competenta unui organ de a solutiona un anumit litigiu: materiala- in functie de natura afacerii litigioase sau a infractiunii personala-in functie de calitatea persoanei care a savarsit o actiune teritoriala-in functie de care se identifica, dintre toate institutiile de acelasi grad dintr-un loc, doar aceea care va solutiona litigiul Jurisdictia inteleasa drept competentaa fost criticata deoarece competenta unui judecator este limitata la cazurile prevazute de lege, devenind astfel o componenta a jurisdictiei. Jurisdictia ca functie: functia judiciara se realizeaza prin organe specializate iar dreptul de judecata apartine instantelor judecatoresti, dar acesta nu e unul exclusiv Dupa sens: a) restrans- functia judecatoreasca ce se realizeaza numai prin instantele judecatoresti b) larg- complexul de acte realizate de alte organe ale statului, carora li s-a recunoscut puterea de a solutiona unele categorii de litigii precum cele in materie i. financiara ii. contractuala iii. vamala iv. etc. Statul determina organizarea autoritatilor insarcinate cu administrarea justitiei. Aceste autoritati sunt desemnate, create si sustinute de celelalte autoritati care se integreaza institutional in Puterea de stat. Puterea jurisdictionala este o parte a organizarii statale a puterii politice. I. Deosebiri intre activitatea JUDICIARA si cea LEGIUITOARE: Organele judiciare sunt numite si, ca regula, Organele legiuitoare se constituie in urma unor inamovibile alegeri, pentru un mandat limitat in timp Activitatea lor se finalizeaza printr-o hotarare Activitatea se concretizeaza in legi luata in urma unei sesizari, sesizare facuta printr-o cerere Hotararea judecatoreasca are un efect special, Legea se caracterizeaza prin generalitate si concret si declarativ( nu creeaza norme pentru abstractiune (reglementeaza cazuri nedefinite ca viitor ci aplica dreptul la cazuri concrete pe baza numar si are ca obiect doar fapte ce se pot produce unor circumstante care s-au petrecut deja) in viitor)

II.

Deosebiri intre activitatea JUDICIARA si cea EXECUTIVA (ADMINISTRATIVA): Actul jurisdictional presupune existenta unui Actul executiv are in vedere o aplicare generala si conflict, real sau aparent, intre doua persoane impersonala a regulilor de drept in domenii diverse cu interese contrarii ale vietii sociale Judecatorul actioneaza numai la cererea partii Functionarul administrativ actioneaza in mod interesate, in scopul de a evalua faptele si de a spontan fara ca acuzarea sa fie o conditie da calificarea juridica corespunzatoare obligatorie a activitatii sale In actul jurisdictional intervin 3 subiecte: statul, In actul executiv sunt 2 subiecte: statul si cetateanul reclamantul (vatamatul) si paratul (inculpatulcaz penal) Judecatorii sunt independenti si se supun numai Dispozitiile organelor administrative superioare sunt legii obligatorii pentru organele inferioare, iar in caz de nevoie li se pot chiar substitui Atat autoritatile jurisdictionale cat si cele administrative au competenta in cazurile determinate de lege de a solutiona unele litigii si de a emite astfel un act cu caracter jurisdictional.

Instantele judecatoresti intocmesc si acte fara caracter jurisdictional (doar executive). In perioada premergatoare pronuntarii hotararii judecatoresti, instantele adopta o serie de acte pentru pregatirae solutiei finale. Ele nu au exclusiv caracterul unor acte administrative, dar nici nu pot fi incluse in sfera procedurii contencioase, formeaza o categorie aparte ACTE DE ADMINISTRATIE JUDICIARA.

Feluri de jurisdictie dupa: 1)

Prezenta intereselor contrarii a. Jurisdictia contencioasa: i. principala componenta a activitatii organelor judiciare consta in solutionarea unui litigiu in care partile au interese contrarii b. Jurisdictia voluntara (gratioasa): i. absenta partilor cu interese contrarii ii. un element esential este acela ca hotararea data in ea nu are autoritatea de lucru judecat, acest efect fiind recunoscut doar hotararilor pronuntate in urma unei judecati, precum in contencios Materia supusa judecatii CIVILA Are ca obiect o pretentie civila Restabilirea ordinii de drept se face prin constrangerea patrimoniala a debitorului PENALA Are ca obiect o fapta cu un caracter penal Restabilirea ordinii de drept se face prin aplicarea unei pedepse pecuniare (amenda penala) sau privativa de libertate Actiunea penala apartine statului care o exercita in procesul penal prin intermediul procurorului

2)

Titularul actiunii civile este persoana (fizica/juridica) al carei drept subiectiv sau interes legitim a fost incalcat Sunt de competenta acelorlasi organe judiciare

c) ADMINISTRATIVA: obiectul judecatii are o natura speciala, constand intr-un contencios administrativ generat de emiterea unui act administrativ ori nesolutionarea de o autoritate publica in termeni legali a unei cereri se realizeaza de i. Instante specializate (tribunale administrativ-fiscale) ii. Instantele de drept comun dupa o procedura speciala d) CONSTITUTIONALA: se realizeaza, de regula, prin organe specializate ale statului (Curtea Constitutionala Romana) si are ca scop exercitarea controlului asupra constitutionalitatii legilor

3)

Intinderea atributelor instantei a. De drept COMUN (ordinara): are atributii ce se resfrang asupra majoritatii cauzelor civile sau penale si respecta cea mai mare parte dintre principiile generale ale oranelor jurisdictionale moderne b. SPECIALA: are o sfera de actiune limitata si se intinde doar asupra cauzelor ce-i sunt atribuite in baza unei legi speciale

In majoritatea tarilor, alaturi de instantele de drept comun au fost create instantele speciale pentru solutionarea litigiilor comerciale, administrative sau de dreptul muncii, ceea ce a dat nastere la opinii divergente cu privire la oportunitatea si eficienta jurisdictiei speciale: AVANTAJE Specializarea personalului cu efect benefic in optimizarea actului de justitie Posibilitatea realizarii unei judecati mai rapide si mai putin costisitoare -------------------------------------------------------------------------DEZAVANTAJE Multiplicarea conflictelor de competenta Sporirea cheltuielilor procesuale Pericolul compromiterii unitatii sistemului judiciar si a prestigiului autoritatii judecatoresti

Jurisdictia speciala nu se confunda cu cea extraordinara, creata de lege in scopul solutionarii unei cauze concrete sau a sanctionarii. Cea extraordinara poate fi arbitrara si folosita in scopuri politice E INTERZISA EXPRES IN DEMOCRATIE.

4)

Normele juridice sau principiile de aplicare a. De DREPT: preexistenta unor reglementari juridice pe care judecatorul trebuie sa le aplice in activitatea sa b. In ECHITATE: incidente reguli ce-si au originea in sentimentele de echitate naturala si in principiile generale ale jurisprudentei i. In marea majoritate a statelor, jurisdictia in echitate are un rol exceptional, fiind permisa in mod expres doar in cadrul procedurilor arbitrale Procedura Sanctiunile sau masurile care pot fi aplicate

5) 6)

II. Organizarea si functionarea jurisdictiilor nationale:

II.1 PRINCIPIILE ORGANIZARII JURISDICTIONALE-jurisdictia ca
serivicu public
Regimul juridic al serviciului public al justitiei e original deoarece el trebuie sa satisfaca obiectivele importante: a) ASIGURAREA PROTECTIEI DREPTURILOR SI INTERESELOR LEGITIME b) SAUVGARDAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE DE A RECURGE LA UN JUDECATOR c) GARANTAREA INDEPENDENTEI JUDECATORULUI IN RAPORT CU ALTE PUTERI PUBLICE Jurisdictia ca serviciu public: 1) Este exercitata de stat cu titlul de monopol 2) Este o functie funamentala a statului 3) Administrarea ei reprezinta unul dintre atributele esentiale ale puterii suverane Pentru buna functionare a activitatii jurisdictionale, e necesara respectarea unor PRINCIPII PROPRII care sa stea la baza organizarii ei: 1) Justitia constituie monopol de statorganele judiciare sunt obligate sa distribuie justitia cand le e solicitat, altfel devin inculpabile de denegare de dreptate i. O exceptie partiala e rezolvarea diferendelor prin arbitraj, ce se caracterizeaza prin alcatuirea sa din simpli particulari desemnati de catre parti cu scopul de a solutiona anumite litigii patrimoniale dintre ele ii. Legea recunoaste deciziei arbitrale efectele unei hotarari judecatoresti definitiva, dar aceasta nu poate fi adusa la indeplinire prin executare silita decat ca urmare a concursului instantelor judecatoresti 2) Intr-o societate moderna, rezolvarea diferendelor intre cetateni nu poate fi privita exclusiv ca o afacere particulara a persoanelor in cauza pentru ca ar da libertate persoanelor sa-si faca singure dreptate, cu efectul anarhiei juridice 3) Functia jurisdictionala revine doar organelor statale specializate, ale caror atributii sunt strict reglementate de lege 4) Principiul legalitatii instantei: aflarea adevarului in orice cauza supusa judecatii nu se poate realiza decat in masura in care procesul se desfasoara conform reglementarilor legale in toate fazele si etapele pe care le parcurge. Legalitatea instantei se realizeaza prin indeplinirea urmatoarelor conditii: a. Instanta sa fie creata prin lege si in conformitate cu dispozitiile ei b. Instanta sa fie organizata ca o institutie cu caracter permanent si cu sediu stabil si cunoscut c. Instanta sa aiba competenta sa judece pricina ce i-a fost incredintata d. Instanta sa judece in compunerea prevazuta de lege

5) Principiul autonomiei instantelor judecatoresti: Decurge implicit din autonomia functiei jurisdctionale, ce presupune o delimitare a atributiilor autoritatilor statale E garantat prin: o separarea atributiilor puterii judiciare de cele ale executivului si legislativului o prin independenta, impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor Adunarea Generala a ONU a adoptat doua rezolutii prin care a stabilit obligatia statelor semnatare ale Cartei ONU de a asigura independenta magistraturii: Independenta magistratilor e garantata de stat si enuntata in Constitutie sau in legislatia nationala. Incumba tuturor institutiilor guvernamentale si neguvernamentale sa respecte independenta magistratilor. 32/29.11.1985 si 146/13.12.1985 Pentru ca autonomia sa fie reala si efectiva, ea trebuie sa beneficieze de structuri ogranizatorice functionale, de organe proprii de conducere administrativa si de un buget distinct 6) Principiul independentei judecatorilor E fundamentul functiei judiciare Asigura solutionarea litigiilor fara nicio ingerinta din partea unui organ de stat, a altei institutii publice sau a unei persoane Se refera la protejarea magistratilor atat fata de puterea politica, cat si fata de instantele ierarhic superioare, fata de justitiabili sau fata de presiunile mass-media E necesara pentru a asigura impartialitatea judecatorului fata de partile din proces Aprecierea faptelor si aplicarea legii sunt opera convingerii intime a judecatorului Pentru a se inlatura pericolul arbitrarului exista obligatia judecatorului de a modifica hotararile in raport cu dispozitiile legale aplicabile 7) Principiul inamovibilitatii judecatorilor Le confera judecatorilor stabilitate in functie Odata investiti, ei nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati decat in conditii foarte clar precizate Avansarea lor la o instanta ierarhic superioara trebuie sa se faca in acord cu vointa judecatorilor si cu respectarea unor regului care nu depind de puterea executiva Orice sanctiune disciplinara se aplica de organismul superior al puterii judecatoresti (Consilul Superior al Magistraturii) in conformitate cu statutul profesiei de magistrat 8) Principiul colegialitatii organelor judiciare Instanta se poate compune in 2 moduri: i. Judecator unic AVANTAJE Recrutarea mai exigenta a personalului judecatoresc Cresterea prestigiului magistratilor in societate Sporirea respectului magistratilor fata de activitatea lor ii. DEZAVANTAJE Este sporit pericolul unei solutii gresite, din eroare umana sau influenta straina ======================================= =======================================

Completul judecatoresc (din 2 sau mai multi judecatori) DEZAVANTAJE Sporirea cheltuielilor actului jurisdictional

AVANTAJE Calitatea superioara a lucrarilor ca urmare a dezbaterilor si controlului reciproc dintre judecatori Formarea tinerilor judecatori care au posibilitatea de a intra in complet cu unii mai experimentati

Pericolul scaderii calitatii solutiei ca urmare a ascunderii in spatele anonimatului

9) Principiul gratuitatii justitiei Implica cheltuieli importante din partea statului si a justitiabililor Statul trebuie sa asigure conditii de munca corespunzatoare pentru organul de justitie si sa remunereze adecvat judecatorii si functionarii Justitiabilii trebuie sa inainteze sume de bani necesare pentru desfasurarea judecatii: taxe judiciare de timbru, cheltuieli de deplasare, expertize, expedieri, onorariul avocatilor In ciuda acestor numeroase cheltuieli se considera ca de esenta justitiei e principiul gratuitatii, care trebuie inteles prin prisma faptului ca magistratii nu sunt platiti direct de justitiabili Un rol important in asigurarea acestui principiu revine asistentei judiciare oferita persoanelor lipsite de resurse materiale: scutiri, reduceri sau amanari pentru plata taxei judiciare de timbru, asistenta gratuita prin avocat, scutirea de la plata expertului

Gradul de jurisdictie
Elementul structural ierarhic fundamental pentru desfasurarea controlului jurisdictional Pentru a se evita interpretarea gresita a situatiei de fapt sau aplicarea gresita a legii, toate sitemele judiciare prevad posibilitatea exercitarii unui control de catre o jurisdictie de grad diferit Din necesitatea protejarii prestigiului justitiei si a securitatii juridice a cetatenilor, posibilitatea de a introduce un apel e limitata la 1

Intinderea atributiilor judecatorului:

Apelul: Grad ordinar Presupune asigurarea controlului in fapt si in drept a legalitatii si temeiniciei hotararii pronuntate in prima instanta

Recursul: Forma extraordinara Vizeaza legalitatea solutiei pronuntate si, in mod exceptional, aprecierea situatiei de fapt

II.2 Jurisdictiile nationale

Titlul 3 (Autoritatile Publice) capitolul 6 din CONSTITUTIA ROMANIEI (din 1991, revizuita in 2003) Autoritatea judecatoreasca prevede 3 categorii de organe ale puterii judecatoresti: 1) Instantele judecatoresti- exercita activitatea propriu-zisa de judecata 2) Ministerul Public- nu are competenta jurisdictionala ci doar reprezinta in activitatea judiciara interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, drepturile si libertatile cetatenilor Componenta: procurori constituiti in Parchete ce functioneaza pe langa Instantele judecatoresti 3) Consiliul Superior al Magistraturii- garantul independentei justitiei Nu are competenta jurisdictionala de drept comun Indeplineste rolul de instanta de judecata prin sectiile sale in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor Propune presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari Componenta: 19 membri i. 14 alesi in Adunarile Generale ale magistratilor si validati de Senat; fac parte din 2 sectii: a. Una pentru judecatori-9 b. Una pentru procurori-5 ii. 2 reprezentanti ai Societatii Civile, alesi de Senat iii. Ministrul Justitiei, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (pe scurt PDPL ICCJ) Apartenenta la puterea judiciara a 2) si 3) se explica prin competenta lor si obiectul activitatii In Romania, justitia se realizeaza prin intantele judecatoresti, care, in conformitate cu legea 304/2004 priving Organizarea judiciare, sunt structurate piramidal: judecatoriile, instantele militare, tribunalele specializate, tribunalele, curtile de apel si ICCJ. I. INSTANTELE JUDECATORESTI

JUDECATORIILE: Instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele Bucurestiului Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoresti se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministrului Justitiei, cu avizul CSM In prezent, in Romania sunt 188 de judecatorii repartizate in fiecare judet cate 2 (ex. Ilfov), cate 3(in 10 judete), cate 4(in 10 judete), cate 5 (in 11 judete) si cate 6 (in 10 judete) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau complete specializate TRIBUNALELE: Instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al Bucurestiului si cu sediul in municipiul resedintei de judet In prezent sunt 42 In cadrul lor functioneaza sectii sau complete specializate pentru cauze civile, penale, cauze cu minori si familie, contencios administrativ si fiscal si cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale

 In anumite domenii se pot face tribunale specializate care sunt instante fara personalitate juridica ce functioneaza la nivelul judetelor si al Bucurestiului (de exemplu, in Bucuresti exista o instanta judecatoreasca specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala) CURTILE DE APEL: Au personalitate juridica in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate Numarul tribunalelor componente variaza de la 2 la 6 In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau complete specializate in materii similare cu acelea din cadrul tribunalelor La nivelul Romaniei sunt 15 curti de apel cu sediul in: o Alba-Iulia o Bacau o Brasov o Bucuresti o Cluj-Napoca o Constanta o Craiova o Galati o Iasi o Oradea o Pitesti o Ploiesti o Suceava o Targu Mures o Timisoara Fiecare dintre aceste instante judecatoresti sunt conduse de un presedinte care exercita atributiile de conducere in scopul organizarii eficiente a activitatii acestora. In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti iar la judecatorii de 1 vicepresedinte; la curtea de apel si tribunalul Bucuresti poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de 1 presedinte de sectie. Cauzele date in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca in complet format din 1 judecator, cu exceptia cauzelor privind conflicte de munca si de asigurari sociale, caz in care se judeca de un complet din 1 judecator si 2 asistenti judiciari, care sunt numiti de ministrul Justitiei la propunerea Consiliului Economic si Social, pe 5 ani, dintre persoanele licentiate in drept si cu o vechime de cel putin 5 ani in functii juridice. Acestia participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate; opinia lor se consemneaza in hotarari iar opinia separata se motiveaza. Tribunalele si curtile de apel solutioneaza apelurile in complet format din 2 judecatori iar recursurile din 3 judecatori. Bavetele judecatorilor o Alba= judecatorie o Grena=tribunal o Violet=curte de apel Robe (asistentii au robe bleo) o Violet=Inalta Curte de Casatie si Justitie o Visinii= Curtea Constitutionala

In sistemul judiciar romanesc, instanta suprema e ICCJ, ce asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de celelalte instante judecatoresti si e organizata in 4 sectii: 2 civile, 1 penala, 1 contencios administrativ si fiscal.In afara de recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a cererilor pe care le judeca in prima instanta, ICCJ solutioneaza si cererile de stramutare, precum si conflictele de competenta.In sectii unite, ICCJ solutioneaza sesizarile privind schimbarea jurisdictiei sale si sesizeaza Curtea Constitutionala pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE: Formata din: o 1 judecator o 4 presedinti de sectie o Colegiul de conducere al ICCJ: 1 presedinte 1 vicepresedinte 9 judecatori alesi pe 3 ani in Adunarea Generala a judecatorilor Completele de judecata sunt formate din 3 judecatori ai aceleiasi sectii In penal se constituie si 2 complete a cate 5 judecatori care solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de sectia penala a ICCJ 5 judecatori cand judeca pe post de instante disciplinare Atunci cand judeca in sectii unite trebuie sa participe cel putin 2/3 din judecatori in functie, iar decizia trebuie luata cu unanimitatea voturilor celor prezenti

INSTANTELE MILITARE
Tribunale militare: Bucuresti, Cluj, iasi si Timisoara Tribunal Militar Teritorial Bucuresti Curtea Militara de Apel Bucuresti

Instantele militare au statut de unitate militara cu indicativ propriu, iar judecatorii si procurorii militari poarta uniforma militara.

JURISDICTIILE: 1) Civile si sociale 2) Penale si militare

Prin regulile de competenta jurisdictionala se face delimitarea atributiilor concrete ale instantelor judecatoresti. Sediul de reglementare e in Codul de Procedura Civila, Codul de Procedura Penala, legea privind organizarea judiciara si alte legi speciale. Competenta cunoaste 2 forme: a) Materiala- se delimiteaza pe linie verticala sfera de activitate a instantelor b) Teritoriala-se realizeaza delimitarea atributiilor pe linie orizontala intre diferite instante de acelasi grad. Se aplica regula potrivit careia cererea de chemare in judecata se adreseaza instantei din circumscriptia teritoriala in care isi are domiciliul paratul

 In anumite cazuri, reclamantul poate alege intre 2 sau mai multe instante competente: i. cererile privind inchirierea unui imobil-unde e imobilul ii. cererile privind transportul- la instanta locului de plecare/sosire iii. cererile privind faptele ilicite-la instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt sunt si situatii in care anumite cauze civile pot fi judecate doar de anumite instante: i. cererile prvind bunurile imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla bunul imobil ii. cererile privind o mostenire se fac numai la isntanta ultimului domiciliu al defunctului pentru toate infractiunile din Romania, competenta teritoriala se stabileste in functie de ordinea: 1)locul unde a fost savarsita (in tot sau in parte sau unde s-au produs rezultatul ei); in cazul infractiunilor din afara teritoriului Romaniei, comise de un cetatean roman, se judeca de instantele penale, civile sau militare, in a caror circumscriptie isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul; daca nu are domiciliul si nici nu sta in Romania, fapta se judeca de o instanta competenta din municipiul Bucuresti; pe o nava sau aeronava, se judeca de instanta competenta in a carei raza teritoriala se gaseste priml port sau loc de aterizare romanesc 2)locul unde a fost prins faptuitorul 3)locul unde locuieste faptuitorul 4)locul unde locuieste persoana vatamata

JURISDICTIILE
Judecatoria CIVILE, SOCIALE, ADMINISTRATIVE, FISCALE Solutioneaza toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in comeptenta altor instante. In prima si ultima instanta solutioneaza cererile privind creante avand ca obiect plata unor sume de bani <= 2000 lei, precum si plangerile contraventionale privind circulatia pe drumurile publice sau respectarea regulilor de convietuire sociala. In prima instanta solutioneaza procesele civile cu obiect > 500.000 lei (cu anumite exceptii precum cererile de partaj, cererile in materia codului funciar, care se solutioneaza la judecatorie), conflictele de munca, cererile in materie de contencios administrativ, creatie intelectuala, adoptie etc. Ca instanta de apel, judeca procesele indreptate impotriva hotararilor pronuntate de judecatori in prima instanta. Ca instanta de recurs, judeca procesele indreptate impotriva hotararilor pronuntate de judecatori ce NU sunt supuse apelului. In prima instanta judeca procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale. Apel- cele declarate impotriva hotararilor tribunalului in fond (=prima instanta) Recurs-impotriva hotararilor tribunalului in fond sau in apel Cererile de stramutare, conflictele de competenta, recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a RILurilor *RIL= recurs in interesul legii; i) e prezent atat in civil cat si in penal ii) cale extraordinara de atac de are ca scopt realizarea unei jurisdictii unitare pe intreg teritoriul tarii iii) pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre instantele judecatoresti au datoria sa ceara ICCJ sa se pronunte asupra problemei de drept solutionata diferit de instantele judecatoresti: Procurorul General al PDPL ICCJ, colegiul de conducere al ICCJ, colegiile de conducere ale curtilor de apel si avocatul poporului iv) se judeca de un complet format din presedintele ICCJ, presedintii de sectie si 20 de judecatori

Tribunalul

Curtea de Apel

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Judecatoria

Tribunalul

Curtea de Apel

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Tribunalul Militar

Tribunalul Militar Teritorial

Curtea Militara de Apel

PENALE Fond- toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante. Competenta materiala generala. In cadrul celor din Constanta si Galati functioneaza sectii maritime si fluviale care judeca in prima instanta infractiunile contra sigurantei navigatiei, disciplinei, ordinii la bord, protectiei muncii savarsite de personalul marinei civile. Fond- multe infractiuni grave impotriva: persoanelor-omorul, pruncuciderea, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, lipsirea ilegala de libertate, violul etc. patrimoniului- talharia, pirateria, inselaciunea etc. unor activitati de interes public sau a altor activitati reglementate de legedarea de mita, luarea de mita, traficul de influenta etc. impotriva justitiei-arestarea nelegala, cercetarea abuziva, tortura, represiunea nedreapta, evadarea privind traficul si consumul ilicit de droguri de spalare a banilor etc etc etc etc Recurs- judeca recursurile impotriva sentintelor pronuntate de judecatori privind infractiunile pt care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a vatamatului si recursurile impotriav hotararilor pronuntate de judecatori in materia masurilor preventive Fond-infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei impotriva pacii si omenirii cele savarsite de judecatorii de la judecatoriile, tribunalele si curtila de apel si de procurorii de la PDPL aceste instante Savarsite de avocati, notari publici, executori judecatoresti si controlori financiari ai Curtii de Conturi Savarsite de membrii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ, de avocatul poporului etc. Apel- judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de tribunal Recurs- recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatori in prima instanta cu exceptia celor date in competenta tribunalelor Fond- infractiunile savarsite de senatori, deputati si europarlamentari, de membrii guvernului, de judecatori ai CCR, membrii CSM, judecatori ai ICCJ, procurori ai PDPL ICCJ (Procurorul General), maresali, amirali, generali si chestori Recurs- impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta sau in apel de curtile de apel si curtile militare de apel Impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de sectia penala a ICCJ MILITARE Fond- infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, cele de pe campul de lupta, specifice aviatiei si marinei militare si altele savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu de catre militari, pana la gradul de colonel inclusiv Fond- infractiunile pe care le judeca in fond si tribunalul civil, atunci cand sunt savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu de catre militari cu grad <= colonel Recurs- cale impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, precum si impotriva hotararilor pronuntate in materia masurilor preventive Fond- infraactiunile contra sigurantei statului, pacii si omenirii (savarsite de militari); infractiunile savarsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe langa aceste instante Apel-impotriva hotararilor in prima instanta ale tribunalelor militare teritoriale Recurs- impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in prima instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalelor militare teritoriale

MINISTERUL PUBLIC
Condus de Procurorul General al PDPL ICCJ si isi exercita atributiile prin procurori: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) Efectueaza urmarirea penala in cauzele si conditiile prevazute de lege Conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a Politiei Judiciare Conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala Sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale Exercita actiunea civila in cauzele prevazute de lege Participa in conditiile legii la sedintele de judecata Exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti Apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie, disparutilor Verifica respectarea legii in locurile de detinere preventiva Procurorii isi exercita activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justitiei

LEGALITATE- Ministerul Public isi desfasoara activitatea in limitele legii si in scopul respectarii acesteia IMPARTIALITATE- obliga procurorul sa se manifeste in mod obiectiv fata de cei care au intrat in conflict cu legea penala, pornind de la prezumtia de nevinovatie; el trebuie sa aiba un rol activ in aflarea adevarului si sa stranga toate probele atat in defavoarea cat si in favoarea celui invinuit/inculpat CONTROLUL IERARHIC- subordonare in treapta; procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv < conducatorul parchetului ierarhic superior din aceiasi circumscriptie. Dispozitiile procurorului superior in rang date in scris si in conformitate cu legea sunt obligatorii pentru procurorii din subodine; solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de procurorul superior cand sunt apreciate ca fiind nelegale (exceptie: procurorul e liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate tinand seama de probele administrate in cauza; el poate contesta la CSM interventia procurorului superior pentru influentarea in orice forma a concluziilor).

STRUCTURA
Pe langa fiecare curte de apel, tribunal sau judecatorie functioneaza un parchet. Acesta are sediul in localitatile unde-si au sediul si instantele si are aceiasi circumscriptie teritoriala. PDPL curtile de apel si tribunale au personalitate juridica; in cadrul lor pot functiona servicii si birouri care se stabilesc de Procurorul General al PDPL ICCJ cu avizul Ministerului de Justitie. PDPL curtile de apel sunt conduse de procurori generali. PDPL judecatorii, tribunale, sunt conduse de prim-procurori Sediile, serviciile si birourile parchetelor sunt conduse de procurori-sefi PDPL ICCJ o coordoneaza activitatea parchetelor din subordine o indeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica o gestioneaza bugetul Ministerului Public o e condus de Procurorul General al parchetului, ajutat de un prim-adjunct si de un adjunct o Are in structura sectii conduse de procurori-sefi care pot fi ajutati de adjuncti; in cadrul sectiilor pot functiona servicii sau birouri conduse de procurori-sefi o In cadrul lui functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Procurorul General o reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati publice si orice persoana fizica sau juridica

exercita direct sau prin procurori anume desemnati controlul asupra parchetelor Participa la sedintele ICCJ in esctii unite, precum si la orice complet al acesteia cand considera necesar In cadrul Ministerului Public functioneaza, ca structura autonoma, Divizia Nationala Anticoruptie (DNA) DIICOT 1) Structura specializata pe combaterea criminalitatii organizata si a terorismului 2) Se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al PDPL ICCJ si cu avizul CSM 3) Pentru a fi numiti, procurorii trebuie sa aiba: a. O conduita morala ireprosabila b. O conduita profesioanala buna c. Cel putin 6 ani vechime ca procuror sau judecator d. Sa fi fost declarati admisi in urma inverviului organizat de comisia constituita pentru asta DNA 1) Specializata in combaterea infractiunilor de coruptie 2) Isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei 3) E condusa de un procuror-sef asimilat prim-adjunctului general al PDPL ICCJ, ajutat de 2 adjuncti asimilati adjunctului Procurorului General al ICCJ 4) In cadrul ei se pot infiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate 5) Sediul serviciilor teritoriale si circumscriptia lor se stabilesc de procurorul-sef al DNA, de regula in localitatile in care isi au sediul PDPL curtile de apel si in raport cu circumscriptia acestora 6) Pentru a fi numiti in cadrul DNA, procurorii trebuie sa aiba: a. O buna pregatire profesionala b. O conduita morala ireprosabila c. Vechime de cel putin 6 ani ca procuror sau judecator d. Sa fi fost declarati admisi in urma unui interviu organizat de o comisie Pe langa fiecare instanta militara este si un parchet militar. In cazul PDPL ICCJ SI DNA functioneaza sectii sau servicii de combatere a infractiunilor savarsite de militari, care au fiecare statut de unitate militara cu indicativ propriu. Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar, ajutat de un prim-procuror militar adjunct. PDPL curtile militare de apel sunt conduse de cate un Procuror General Militar ajutat de un adjunct. Cand inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza urmarirea penala trebuie sa aiba cel putin acelasi grad cu el. Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului/inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care e inregistrata cauza. Faptuitor (urmarire penala)invinuit(finalizarea urmaririi)inculpat(hotarare judecatoreasca)condamnat(hotarare penala definitiva si mandat de executare emis de instanta de fond)detinut

o o

CURTEA CONSTITUTIONALA ROMANA (CCR)

Unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania Atat Constitutia cat si legea 47/1992 privind Organizarea si Functionarea CCR definesc CCR ca fiind garantul suprematiei Constitutiei Are sediul in Bucuresti si se compune din: 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau innoit; 3 dintre acestia sunt numiti de Camera Deputatilor, 3 de Senat si 3 de presedintele Romaniei. Judecatorii aleg prin vot secret presedintele CCR pentru 3 ani Judecatorii trebuie sa aiba: pregatire juridica superioara; inalta competenta profesionala vechime de peste 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior Atributiile CCR: se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea lor, la sesizarea: 1) presedintelui Romaniei 2) a unuia dintre presedintii celor 2 camere 3) a Guvernului 4) a ICCJ 5) a avocatului poporului 6) a unui numar de 50 deputati sau 25 de senatori se pronunta din oficiu asupra constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor, regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor 2 camere, cel putin 50 deputati sau 25 de senatori hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti vegheaza la respectarea procedurii privind alegerea presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului vegheaza la respectarea procedurii privind desfasurarea referendumului si confirma rezultatul acestuia pronunta decizii, hotarari si emite avize deciziile CCR sunt publicate in Monitorul Oficial de la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor dispozitiile din legi, ordonante si regulamente in vigoare, constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei, daca in acest interval, Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei pentru data acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile inainte de promulgarea acestora, Parlamentul e obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu deciziile CCR

PERSONALUL JUDICIAR
1)Judecatorii 2)Procurorii Conform legii 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scoupl infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, ale ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiilor de judecator sau procuror se realizeaza in cadrul INM (Institutul National de Magistratura). La concursul pentru admiterea la INM se poate inscrie persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) are cetatenie romana are domiciliul in Romania are capacitate de exercitiu deplina este licentiat in drept nu are antecedente penale sau cazier fiscal cunoaste limba romana este apta medical si psihologic pentru exercitarea functiei

CSM stabileste in fiecare an numarul de cursanti in functie de posturile de judecator si procuror vacante precum si de cele care vor fi infiintate. Cursantii INM au calitatea de auditor de justitie iar formarea lor profesionala dureaza 2 ani. Dupa incheierea cursurilor, auditorii de justitie sustin un examen de absolvire constand in probe teoretice si practice prin care se verifica insusirea cunostintelor necesare exercitarii functiei de judecator sau procuror. Dupa examenul de absolvire urmeaza un stagiu de 1 an de zile care se desfasoara la judecatorii sau la parchetele de pe langa ele. Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate care se organizeaza anual de CSM; acest examen consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale. Judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de presedintele Romaniei la propunerea CSM. Pot fi primiti in magistratura pe baza de concurs si cei care au studii superioare juridice si o vechime in specialitate de peste 5 ani ca: avocat, notar, consilier juridic, ofiter de politie judiciara, grefier, cadru didactic in invatamantul juridic superior acreditat. Promovarea judecatorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat de CSM la nivel national, prin INM. Pot participa la concursul de promovare la instantele superioare sau parchetele imediat superioare judecatorii si procurorii care au calificativul la ultima evaluare FB (foarte bine ), nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc urmatoarele conditii de vechime: i. 5 ani pentru tribunal sau PDPL tribunal ii. 6 ani pentru curtea de apel sau PDPL curtea de apel iii. 8 ani pentru functia de procuror la PDPL ICCJ. Concursul de promovare consta in probe scrise cu caracter teoretic si practic. Promovarea judecatorilor la ICCJ de catre CSM se face dintre persoanele care au fost judecatori in ultimii 2 ani la tribunal sau curte de apel, au obtinut

FB, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesionala si au vechime de judecator sau procuror de cel putin 12 ani. Functiile de judecator, procuror , magistrat asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii, publice sau private, cu exceptia celor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul INM si al Scolii Nationale de Grefieri. Judecatorii si procurorii nu au voie sa desfasoare activitati comerciale direct sau prin persoane interpuse si sa faca parte din partide sau formatiuni politice. Acestia raspund civil, disciplinar sau penal. Raspunderea disciplinara e pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei. Pedepsele disciplinare sunt: avertismentul, scaderea 1-3 luni a 15% din salariu, mutarea disciplinara 1-3 luni, excluderea din magistratura. Suspendarea din magistratura se dispune de CSM cand: 1) A fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa 2) Cand sufera de o boala psihica ce il impiedica sa isi exercita functia cum trebuie Cat este suspendat, acesta nu primeste salariu si nu castiga in vechime (totusi are asistenta medicala). Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie prin decret al presedintelui Romaniei la propunerea CSM: demisie, pensionare, transfer in alta functie, incapacitate profesionala, sanctiune disciplinara, condamnare definitiva pentru o infractiune.