Cauzele spirituale ale bolilor (I) Posted on 6 aprilie 2009 by Solarris Serghei Nikolaevici Lazarev, un cunoscut bioenergetician rus,

a facut o descoperire care ar putea revolutiona intreaga conceptie contemporana asupra diagnosticarii si tratarii bolilor. Iata care sunt, in viziunea lui S.N. Lazarev, cauzele care duc la aparitia bolilor: rima cauza! Multe procese care au loc acu in viata sunt indreptate spre eli inarea bloca!elor dintre constiinta si subconstientul o ului. "ot ce patrunde in subconstient constituie un #$id al actiunilor si incepe sa %unctioneze activ. &aca cu '00(')0 de ani in ur a absolutul subconstientului era in principal apana!ul artei, %ilozo%iei, al catorva scoli ezoterice, in prezent acestui proces i s( a raliat edicina. Lo#ica constiintei u ane este orientata catre supravietuirea corpului %izic. Lo#ica subconstientului, catre pastrarea si dezvoltarea structurilor spirituale. &e aceea incercarile de substituire ecanica a acestora in cele ai ulte cazuri duc la disparitia uneia din aceste doua co ponente. *cu subconstientul o ului asi ileaza urdaria ener#etica cu o viteza neinc$ipuita si nu doar pentru ca unii incearca sa patrunda in el, ci si pentru a ti se bloca subconstientul. Senti entele si trairile ne#ative care patrund in subconstient, nu ai pot %i controlate de o si intrucat sanatatea %izica este strans le#ata de subconstient, apar niste dependente co plicate si niste ur ari #rave. +ercetarea structurilor ,ar ice de onstreaza, in od elocvent, la nivelul ener#etic, porunca biblica: -.especta pe tatal tau si pe a a ta ca sa se prelun#easca zilele tale pe Pa ant/0

.aporturile %ata de a a si tata trebuie sa %ie intotdeauna cele respectate. +odul le#ilor si re#ulilor care a e1istat in societate in toate veacurile prote!a i potriva destra arii celor ai %ine structuri ale ca purilor oa enilor. *cu toate acestea sunt pierdute. .elatiile dintre oa eni sunt deter inate de niste coduri ale ca purilor lor. +a pul %iecarui o contine cate un set de pro#ra e care deter ina interrelatiile sale cu lu ea si cu oa enii. Senti entele de dra#oste, ura, suparare pe care le nutresc cei din !ur %ata de o corespund cu strictete ce ceea ce(I sadit in ,ar a acestuia. &e aceea e1ista oa eni care sunt in per anenta !i#niti, care su%era trau atis e, care sunt invidiati, etc. In ca pul o ului sunt continute pro#ra e in%or ationale ale atitudinilor %ata de el si pro#ra e ale atitudinii acestuia %ata de alti oa eni. +and i potriva noastra se intreprinde ceva neplacut, nu e bine sa raspunde in acelasi %el. Ne pute opune doar la nivel %izic, insa la nivelul ca pului si la nivelul spiritual trebuie sa ne pastra intotdeauna o atitudine de s erenie, de blandete, sa ani%esta iubire %ata de oa eni li sa tine inte ca orice neplacere este cauzata de i per%ectiunea noastra. *cest lucru ne curata ,ar a, ne %ereste de boli, ne a elioreaza destinul si sanatatea copiilor. Irascibilitatea in raporturile cu oa enii, rautatea constituie o tentativa de atac bioener#etic nu nu ai asupra unui individ ci si asupra 2niversului, provocand de%or atii ale structurii ca pului. -.u#ati(va pentru cei ce va bleste a si binecuvantati( i pe cei care va urasc/0. *ceasta e cea ai puternica aparare i potriva nenorocirilor, bolilor si a aceea ce nu i -deoc$i0. 3oarte ulte boli sunt puse in le#atura cu %aptul ca oa enii nu stiu cat e de periculos ca in perioadele de puternic avant su%letesc, cand sunt indra#ostiti, de e1e plu, iar nivelul ener#etic al o ului creste brusc, sa e ane #anduri si stari e otionale ne#ative. 4nurezisul nu e o boala, ci pri ul se nal al unor puternice nere#uli ale structurilor spirituale ale copilului. 4ste o bo ba cu e1plozie intarziata, care nu e obli#atoriu sa se ani%este sub %or a de boala la copil, ci poate aparea si sub %or a de soarta ne%ericita a copilului, sau de structuri e otionale si psi$ice de%or ate.

&e aceea, orice senti ent al !i#nirii care a intrat la o are adanci e, sau de care o ul nu se poate debarasa ti p indelun#at reprezinta un are pericol. 5a enii au incercat, in od intuitiv, sa deza orseze aceasta bo ba, sa scape de senti entul de suparare. Modalitatile au %ost plansul, spartul veselei, in!uraturile. *tunci cand insa supararea este tinuta ti p indelun#at ea devine de cateva ori ai periculoasa si loveste nu doar in cel care o tine dar si in copii lui. 5a enii sanatosi nu(si per it sa tina suparari. In iudais si crestinis e1ista &u inica Iertarii, cand o ul cere iertare pentru toate o%ensele si nedreptatile pe care le(a savarsit cu voie sau %ara de voie. &aca acest lucru se %ace cu sinceritate, atunci intra in %unctiune ecanis ul caintei si are loc autopuri%icarea in subconstient. &in pacate, sensul caintei este inteles intr(un od #resit in prezent. +ainta, inainte de toate, nu este un sir de re uscari sterile. * te cai insea na a(ti indrepta toate %ortele asupra propriei sc$i bari si niciodata sa nu(ti ai repeti #reselile. In ti pul caintei are loc ruperea lantului de cauze si e%ecte in care o %apta tra#e dupa sine pe ur atoarea. In iudais cel care se caieste sau in crestinis tal$arul rasti#nit pe cruce care se pocaieste se pot ridica ai sus decat un s%ant pentru ca ei au nevoie de e%orturi de zeci de ori ai ari decat un o cu ,ar a curata pentru a trai intrea#a viata in sanctitate. .udele noastre si c$iar ani alele do estice depind de noi, iar daca incalca le#ile eticii, acestia pot %i pedepsiti i preuna cu noi. +onstiinta o ului e ca o ica rotita ce poate %i rotita prin e%orturi nu prea ari inainte si inapoi. Subconstientul e ca o roata i ensa si #rea care este #reu de pornit, dar si ai #reu de oprit. Stra osii nostri urneau roata subconstientului prin aspiratia catre &u nezeu, prin iubire si %acere de bine. In ulti ii 600 de ani noi trai din inertia acestei iscari, %ara sa depune e%orturi pentru a o entine. &e aceea acu ne poate a!uta nu ai aspiratia constienta si neintrerupta catre ar onia lu ii, catre &u nezeu. .ezervele ,ar ei o enirii sunt epuizate si doar aspiratiile personale ale %iecarui o vor deter ina #radul sau de protectie i potriva nenorocirilor. Cauza a doua!

41ista un are pacat pe care il poate co ite un o in viata: sa ucida iubirea, pentru ca, inaine de a ucide un o trebuie sa ucizi in tine iubirea %ata de acel o . 2ciderea senti entului de iubire reprezinta terenul pe care proli%ereaza ulte cri e si nenorociri. 7oala poate indeplini di%erite %unctii. Pri a este cea de avertizare. * doua este cea de oprire a activitatii care i piedica dezvoltarea nor ala a o ului iar a treia cea de eli inare a ecanis elor care per it raspandirea in%or atiei ne#ative. Nu trebuie sa uita ca sunte celulele unui sin#ur or#anis i ens care se c$ea a o enire care, la randul lui este o parte a unui siste unitar, 2niversul. In luna a cincea, copilul este intr(o co uniune absoluta cu &u nezeu si cu 2niversul. &eoarece pentru o viata nor ala o ul trebuie sa intre periodic in contact cu 2niversul, el se %oloseste pentru aceasta de a intirile din luna a cincea, codate in ca pul sau. &aca a a sau tatal s(au dezis in acest ti p de copil iar in ti pul unui scandal intre soti acest lucru se poate inta pla si la nivelul subconstientului, in od auto at copilul osteneste nu nu ai pro#ra ul propriilor copii dar si al 2niversului. +elula poarta pro#ra ul de distru#ere a or#anis ului. 5r#anis ul reactioneaza in od corespunzator. 7locarea acestui pro#ra este posibila nu ai prin aspiratia catre &u nezeu si printr(o are iubire. &aca o ul nu %ace acest lucru disparitia %a iliei este inevitabila. +opiii au acu capacitati bioener#etice de zeci de ori ai ari decat copii stra osilor nostri. Insa noi acorda prea putina atentie dezvoltarii lor spirituale concentrandu( ne ai ales in directia orientarii lor pro%esionale, asupra bunastarii ateriale viitoare a ur asilor nostri. Pana la nastere, %atul interactioneaza puternic cu lu ea incon!uratoare. *supra structurii spirituale si a starii lui %izice e1ercita o puternica in%luenta structura spirituala si co porta entul etic al a ei. In luna a cincea, %atul, daca est in co uniune cu &u nezeu, pri este de la 4l o su a de calitati. In lunile 6 si 8 %e eia trece niste incercari. *cestea pot lua cele ai neasteptate %or e si de odul in care acestea sunt trecute depinde caracterul si viata viitorului copil. 5rientarea catre valorile spirituale sa %ie ai puternica decat toate celelalte tendinte.

Principala in%or atie ereditara se trans ite nu nu ai prin inter ediul ca pului. Ma a este indisolubil le#ata prin ca p de copilul ei si de aceea trairile e otive ale a ei se ras%ran# asupra copilului. &aca este vorba de ura, de separare de o ul iubit, acest lucru va inse na o adevarata catastro%a pentru el. Structura ne#ativa a ca pului %e eii deter ina ulte din viitoarele nenorociri ale copilului. Soarta si caracterul viitorului copil se %or eaza in ca pul in%orener#etic al parintilor, inca inainte de conceptie. In o entul conceptiei, ele de!a e1ista si(i deter ina viitorul. &e aceea daca parintii au dubii daca sa dea sau nu nastere copilului, are loc un atac asupra acestro structuri, de%or area lor sau c$iar distru#erea lor partiala. 41tre de ne#ativ se repercuteaza asupra structurilor ca pului viitorului copil plani%icarea brutala a se1ului acestuia, dorinta unuia dintre parinti de a avea nu ai baiat sau nu ai %ata. +$iar si nu ai si pla indoiala asupra dorintei de a avea un copil, ne aivorbind de tentativa de a scapa de el, constituie o de olare a destinului sau, a %ericirii si sanatatii sale, a structurilor de co unicare si solidaritate cu oa enii. 4ste %oarte i portant ca in ti pul bolii copilului sa crea conditii pentru insanatosirea lui corecta. Parintii trebuie sa se #andeasca inainte de toate la spiritul copilului si abia dupa aceea la trupul sau. &in acest otiv indoparea copilului cu edica ente si ancare nu poate decat sa(i %aca un rau. +u iubirea poti vindeca dar cu atasa entul poti doar sa %aci rau. &e aceea in ti pul bolii copilului %oarte ulte depind de co porta entul, de etica si c$iar de re#i ul ali entar al parintilor. .enuntarea la carne, alcool, delicatese, supraali entarea sunt c$iar ai i portante pentru parinti decat pentru copii. 5rice suparari si reprosuri ale parintilor, unul %ata de celalalt car si %ata de lu ea din !ur, trebuie eli inate. Starea su%leteasca a parintilor este starea su%letului si trupului copilului. Pentru a(l pazi pe copil de boli si necazuri parintii trebuie sa intelea#a lucrul cel ai i portant: copilul trebuie sa %ie sanatos su%leteste. Lipsa dorintei de a invata apare la copil %oarte si plu. In ti pul sarcinii a a se debaraseaza de senti entele %ata de sot, de copii sau %ata de lu ea din !ur. *ceasta duce la %or area unui pro#ra de rene#are a ca pului in%or ational al 2niversului care bloc$eaza capacitatile copilului de a lucra cu in%or atia. +opilului ii vine #reu sa invete si el re%uza sa %aca acest lucru. 5 a a

iubitoare care nu(si per ite si nu per ite ni anui sa se indoiasca de senti entul de dra#oste si de co uniune cu &ivinitatea, va da nastere unor copii talentati. Nu ele dat copilului se intipareste in ca pul sau bioener#etic si depinde de ,ar a aceluia al carui nu e il poarta. Inainte copiilor li se dadeau nu e de s%inti 9 si nu era deloc inta plator. :ar a sacrosanta, pura a s%antului se unea cu cea a copilului prote!andu(l si actionand in %avoarea lui. &andu(i copilului nu ele unei rude, risca deoarece #reselile si viciile sale va trebui sa le ispaseasca cel care i(a luat, adica odata cu nu ele, si o parte din ,ar a, copilul. &e aceea, dandu(i copilului nu ele unui uritor, este necesara blocarea partii ne#ative a ,ar ei, ru#andu(ne la &u nezeu in #and ca in nu ele copilului sa intre nu ai ceea ce este lu inos, ce aspira spre dra#oste, co uniune, noblete, spre &u nezeu, in nu ele acelui o in cinstea caruia ne boteza copilul. Multe %e ei stiu ca sanatatea li se a elioreaza dupa nasterea copiilor. Iubirea pe care o nutreste a a pentru copil ii innobileaza structurile ca pului ei a eliorandu( i starea %izica. &ar ai este o cauza pe care oa enii n(o banuiesc. Ma a trans%era bolile sale copilului, adica tulburarile sanatatii prin care a a iti ispasesete propria ,ar a, trec in ca pul copilului iar acesta incepe sa %ie bolnav. :ar a se i parte intre copil si a a. +u se recunosc de%or arile din ca pul copilului; +opii su%era de aler#ii, %ac des pneu onii, au proble e cu rinic$ii. Nu(i pro iteti niciodata copilului ca(i veti cu para delicatese sau !ucarii. +opilul trebuie sa se #andesca la satis%actii spirituale. Pro iteti(i ca(l veti duce la teatru, la uzeu. 5 ul viseaza la nivelul unor structuri %oarte %ine ale ca pului iar penetrarea in acele zone a ceea ce este aterial, pa antesc coboara incredibil de !os o ul. 3aceti(i cadouri cand nu se asteapta. Ma a care pro ite copilului di%erite lucruri ateriale, in sc$i bul unor rezultate la invatatura sau a cu inteniei %ace din el un sclav al carui stapan va %i lucrul pro is. In acest od ea, %ara sa vrea, creeaza un pro#ra de ni icire a tot ceea ce e s%ant in %avoarea unor avanta!e ateriale. *ceasta a %ost si principala cauza a disparitiei civilizatiilor precedente.

5 ul care iubeste, nutreste ase enea senti ente incat uciderea lor, in altcineva sau in el, reprezinta o cri a i ensa. &aca ne lua dupa lo#ica obisnuita, sterilitatea poate %i eli inata prin interventie c$irur#icala. Insa distru#and iubirea, senti entul contactului cu 2niversul, %e eia care ucide iubirea in barbatul care o iubeste distru#e structurile spirituale %ine atat ale ei, cat si ale barbatului. +opilul nascut in ast%el de conditii poate avea niste structuri de%or ate ale spiritului. 5r#anis ul %e inin bloc$eaza aceasta posibilitate, re%uza sa conceapa un copil care sa %ie #rav bolnav sa oara sau sa %aca rau altora. Noi considera in od obisnuit ca aceasta este o boala si ne lupta cu noi insine, cu propriul or#anis care incearca sa ne salveze %a ilia de la pieire. -7oala nu te lasa sa pacatuiesti0 se spune in 7iblie. +auza iopiei o constituie de%or area structurilor ca pului la nivelul capului deter inate de senti entul de ura din structurile stabile ale ca pului u an. *ceste structuri nu dispar dupa interventia c$irur#icala de indepartare a iopiei, ci continua actiunile distructive la nivelul ca pului, se trans%era asupra acestor or#ane sau asupra para entrilor spirituali ai o ului. 7arbatul si %e eia care se iubesc isi i bunatatesc ,ar a, se vindeca pe ei si si copii lor. Cauza a treia! In viata de zi cu zi ne per ite adeseori sa(i vorbi de rau pe altii, pe noi, sa ne plan#e de soarta. Se dovedeste ca acest obicei are ca ur are distru#erea/ dintilor. +ele ai periculoase sunt vorbele rele la adresa parintilor, rudelor, urarea raului oa enilor apropiati. +auza paradontozei o reprezinta bar%irea tatalui, suprasolicitarea ,ar ei si ali entatia incorecta. 4c$ilibrarea e otionala si coborarea a#resivitatii subconstiente sunt %acilitate de utilizarea re#ulata, in ali entatie, a verdeturilor. Prin ce sunt periculoase vorbele si #andurile rele; +and ne #andi la cineva se creeaza o punte ener#etica intre noi si cel la care ne #andi . *re loc un sc$i b de in%or atie si de ener#ie. &e aceea orice #and rau reprezinta un atac ener#etic care poate aduce pre!udicii. +$iar si pactul interior cu o ul care bar%este poate %i periculos. 7ar%a, #andurile urate despre oa nei reprezinta un trau atis

aplicat o ului i potriva acestea sunt indreptate si in acelati ti p, distru#erea prorpiilor structuri ,ar ice. +uantul intensi%ica orice pro#ra . In prezent ener#etica Pa antului este de asa natura incat si #andurile rauvoitoare despre un o sunt su%iciente pentru a(i produce un rau. Ne ataca si ne o ora unul pe altul in od siste atic de ulte ori %ara sa ne da sea a de asta. *re loc un proces sub %or a de avalansa al autodistu#erii %ara ca nici acar sa %ie necesara conectarea unor trairi ne#ative. 4ste su%icient potentialul ne#ativ acu ulat pana in prezent de o enire. &e aceea acu nu e su%icient sa %ii bun si sa nu %aci rau ni anui. Subconstientul nostru e intr(atat de de%or at, incat nici suportarea raului nu e o conditie su%icienta pentru pastrarea inte#ritatii su%letului si a trupului. In situatia actuala, principala conditie pentru supravietuire o constituie e%orturile constiente indreptate spre sc$i barea propriei persoane. Nu e su%iceint sa %ii bun, trebuie sa %ii activ de bun. 5rice o bun sau nor al are sansa de a pieri. -Iubiti(va dus anii0 este un apel la esenta spirituala a o ului de a nu reactiona printr(o lovitura la un atac ener#etic. 5 ul care(si incepe ziua cu ru#aciunea: -&oa ne, da rudelor si cunoscutilor ei sanatate, iar ie rabdare0, se va asi#ura i potriva ultor pacate. *precierea ne#ativa a cuiva produce o puternica scadere a ener#iei. &aca o ul bar%este pe cineva, el ii produce un trau atis persoanei respective, propriului ca p si pierderea ener#iei. -Nu !udecati, ca sa nu %iti !udecati 9 caci cu ce asura asurati, cu aceea vi se va asura0. "rau atis ul produs de vorbele urate se poate ani%esta nu neaparat la nivelul %izic si nu neaparat brusc. Poate incepe destra area structurilor spirituale iar cand apar nenorocirile, bolile rudelor sau copiilor, o ul abia daca iti ai aduce a inte de vorbele spuse si nu(ti va da sea a ca pricina nenorocirilor a %ost bar%a. +are este nu itorul co un al persoanelor lon#evive; *li entatia este diversa, co porta entul de ase enea. Sin#urul lucru co un tuturor este bunatatea su%leteasca. Muri devre e, pentru ca in per anenta ne ruina su%letul si trupul. <aponezii sunt poporul cel ai lon#eviv, dar si cel ai politicos din lu e.

+ele ai periculoase vorbe sunt vorbele rele i potriva o ului iubit. =radul de co uniune la nivelul ca pului poate %i di%eri> intre cei ce se iubesc el atin#e cele ai inalte cote. Senti entul de iubire il inalta pe o , nivelul ener#etic al indra#ostitului este %oarte inalt si de aceea orice in%luentare ne#ativa a acestuia devine e1tre de periculoasa. +and co pati iti pe cineva, nu sunteti de acord cu boala lui, cu nenorocirea lui, va #anditi doar la la consecinte, uitand de cauzele aparitiei acestora si, prin aceasta, %avorizati destra area spiritului. (va urma) Cauza a patra! ?a piris ul ener#etic este o ocupatie nu toc ai ino%ensiva. In%luentarea oa enilor la un ase enea nivel al ca pului este cu ult ai di%icila decat ne pute inc$ipui. ?a piris ul insea na nu doar %urtul unei anu ite cantitati de ener#ie, incalcarea invelisului ca pului si crearea conditiilor pentru pierderile ulterioare de ener#ie dar si pre!udicierea structurii %ine a ca pului care poate duce la de%or area liniilor ,ar ice ale destinului, sanatatii, psi$icului. &upa un %urt asiv de ener#ie apar devieri psi$ice. 5 ului care incepe sa se %oloseasca de ener#ia altuia i se inc$id canalele de co unicare cu 2niversul, iar el este nevoit sa ia din ce in ce ai ulta ener#ie. *st%el pot aparea boli #rave si c$iar oartea. Inceputul acestui proces sta in e#ois ul e1acerbat ani%estat in #anduri, e otii sau %apte, in neintele#erea unitatii lu ii. *ceasta bloc$eaza canalele de le#atura cu cos osul si provoaca o cadere ener#etica. *cest proces e #reu de oprit. 4l conda na copii -va pirului0 la niste boli #rave, intrucat acestia se nasc cu canalele de le#atura cu 2niversul inc$ise si atunci %ie ca sunt supusi va piris ului, %ie ei insisi vor deveni va piri si vor continua distru#erea propriului su%let. +u procedeaza oa enii care au nevoie de ener#ie; 4i in%urie, c$inuie victi a, cauta di%erite i!loace de a sub!u#a o ul pentru ca a lua de la unul e#al tie e co plicat. 4 ai usor sa iei de la acela pe care l(ai sub!u#at.

&e ce devine o ul sadic; Parintii sai au rene#at co uniunea cu lu ea, au rene#at inaltele senti ente ceea ce a dus la inc$iderea co pleta a canalelor care(i unea cu 2niversul. * inceput de#radarea si destra area structurilor ca pului. 4ner#ia nu putea %i procurata din alta parte decat de la oa eni. &aca este vorba de un copil, acesta incepe sa(si irite a a, s(o neca!easca. 4a incepe sa tipe in per anenta, se in%urie si ii cedeaza ener#ie. +opilul isi bate !oc de cole#ii de !oaca, ii !i#neste, c$inuie ani alele, rade si isi bate !oc de cei varstnici in scopul obtinerii ener#iei. Prin ur are, provocarea de c$inuri %izice si spirituale unui alt o este una din %or ele de va piris . Putini cunosc cat de #rava e pedeapsa pentru va piris si cat de putine sunt sansele de a iesi din aceasta situatie. 2nul din i!loacele spirituale de aparare i potriva unui o certat cu re#ulile eticii, care incearca sa %ure ener#ie, il constituie ru#aciunea pentru ca aceasta constituie in acelasi ti p si un a!utor pentru corectarea de%or atiilor structurilor sale spirituale. -.u#ati(va pentru cei ce va bleste a si binecuvantati( i pe cei ce va urasc.0 Cauza a cincea! +u totii cunoaste zicala: -&e orti nu ai de bine0. &e ce; Intre lu ea %ina a ortilor si lu ea noastra %izica sunt posibile contacte iar daca ele apar, acest lucru dauneaza a belor lu i. -Sudarea0 ca purilor unui o viu si ale unui o ort are loc atunci cand sunt incalcate le#ile supre e. .eli#ia si obiceiurile de in or antare la toate popoarele sunt orientate spre despartirea ca purilor celor vii de ale celor orti. &aca o ul pastreaza pica celui decedat, acest lucru se re%lecta ne#ativ asupra sa si poate duce la di%erite boli, tulburari psi$ice, sc$i barea caracterului. Supararea o ului inainte sa oara poate duce de ase enea la contopirea ca purilor si probabil de aceea trebuie indeplinita ulti a dorinta a celui a%lat pe oarte. &aca pana la nasterea copilului %e eia a %acut un avort, ca pul e brionului ort se poate uni cu ca pul copilului nascut ulterior iar acesta poate %i bolnavicios, %ricos, obsedat.

Cauza a sasea! 5rice #and le#at de sinucidere este e1tre de periculos si de distructiv pentru o si pentru descendentii lui. Starea pe care edicii o nu esc -depresiva0 este lipsa dorintei de a trai, uneori ascunsa si care poate provoca ulte aladii, poate aduce pre!udicii destinului, caracterului. +are este otivul acestei lipse a dorintei de a trai; In pri ul rand este vorba de un pro#ra de autodistru#ere care se %or eaza in ca pul bioener#etic daca vreunul din ascendenti a nutrit ult ti p #anduri de lipsa a dorintei de a trai sau a co is tentative de sinucidere. +$iar daca aceste lucruri s(au inta plat cu 6(8 #eneratii in ur a, pro#ra ul ra ane stabil si se trans ite ereditar ur asilor. *cest pro#ra poate %i o ur are a lipsei dorintei parintilor de a avea copii. +a pul o ului are un siste de%ensiv %ata de lu ea incon!uratoare care este insa total desc$is parintilor. +ele ai ici #reseli ale parintilor in ti pul sarcinii %ata de viitorul copil creaza in ca purile acestuia un pro#ra distructiv. *cest pro#ra este de lun#a durata pentru ca este conceput de parinti. &eceptia in le#atura cu %aptul ca %iica sau %iul e ic si slab, bolnavicios, ne ultu irea le#ata de se1ul copilului, de aspectul sau, de capriciile noului nascut, daca toate acestea sunt ai puternice decat dra#ostea pentru el, ai puternice decat constientizarea %aptului ca un copil e un dar divin, atunci trairile ne#ative trec in pro%unzi ea ca pului sau in subconstient si declanseaza ecanis ul autodistru#erii. 5 deceptie puternica a tatalui, c$iar si in decursul unei sin#ure zile, pentru %aptul ca i s(a nascut o %iica si nu un %iu, poate duce, peste ani de zile, la nenu arate tentative de sinucidere ale %iicei ceea ce se va trans ite si ur asilor ei. Pro#ra ele subconstiente care se #asesc in ca pul copiilor trec, o data cu varsta si, in special, la inceputul aturizarii se1uale in constiinta si ast%el incep disensiunile dintre copii si parinti. +inci inute de dezicere de copil pot costa ani ulti de izolare, reprosuri, suparari, ura. 5 ul trebuie sa iubeasca lu ea din !ur. &aca acest senti ent ii lipseste, in su%let i se instaleaza o stare de discon%ort, de c$in spiritual. 5 ul incearca sa(si supri e aceasta durere spirituala cu orice i!loace. *st%el se a!un#e la

consu ul de dro#uri, la alcoolis , la diverse %or e de to1ico anie. *devarata cauza a narco aniei si alcoolis ului este un nivel scazut al iubirii in su%letul o ului. *ceasta stare apare din cauza unor puternice %rustrari, a repri arii iubirii %ata de oa eni. Iubirea insea na ar onie. "recutul, prezentul, viitorul sunt obiecte ale iubirii. Situatia care s(a crea acu in lu e corespunde nivelului spiritual conte poran al o enirii. Se c$eltuie tot ai ulti bani pentru narcotice si pentru lupta i potriva acestora insa %ara succes. Lupta trebuie dusa cu cauza care deter ina consu ul acestora. Iar cauza o constituie nivelul scazut al iubirii interioare a o enirii. .espin#erea iubirii pentru &u nezeu si a si ta intelor divine %ata de parinti si de copii, %ata de sine si de o ul dra#, %ata de natura nevie si %ata de lu ea incon!uratoare a devenit ceva obisnuit in viata noastra. "oate aceste incalcari declanseaza pro#ra ul de distru#ere a iubirii care are drept rezultat cresterea in cascada a cruzi ii pe care n(o poti stin#e cu alcool sau dro#uri. Pentru a iesi din i pas o enirea trebuie sa reinvete sa iubeasca. "otul. Iubirea este o arta co plicata care trebuie invatata printr(un e%ort per anent. &ar acu cand a a !i#neste prin cuvant, privire, #est, ne aivorbind de %aptele copiilor sai, ea nu intele#e ca initiaza in copil un pro#ra care peste un an, doi poate sa(l i pin#a sub rotile asinii, sau sa(i provoace o boala #rava. 5 ul s(a obisnuit sa considere ca iubirea este una din trairile sale de care poate dispune dupa bunul sau plac. 4ste o conceptie #resita. Iubirea este acel intre# a carei parte sunte , ea i bratiseaza intrea#a lu e. Iubirea si viata ni se daruiesc si n(ave nici un drept sa atenta la ele. Cauza a saptea! Multi dintre noi pot da un raspuns corect la intrebarea: -+e(i aceea $rana;0. @rana in%luenteaza in pri ul rand structurile ca pului u an. 5 ul asi ileaza $rana prin pri a c$a,ra. Printr(o ali entatie corecta poate %i vindecat un o . -Si a spus &u nezeu: iata, v(a dat tot %elul de ierburi care i prastie sa anta cata se #aseste pe intre# Pa antul si tot %elul de po i care %ac roade si raspandesc sa anta sa va %ie de $rana.0

In -7a#$avat(=ita0 se interzice consu area $ranei care a stat ai ult de trei ore dupa ce a %ost #atita pentru ca este o $rana - urdara0, %iind buna doar pentru trup in ea ne ai#asindu( se ni ic pentru su%let. In $induis e1ista notiunea de -carne necusera0. 4ste vorba despre carnea care contine san#e si ea nu se %oloseste in nici un caz la #atit. &e ce; San#ele este pastratorul datelor despre viata corpului %izic, in el sta toata in%or atia privind bolile, si turile si trairile e otionale pe care le incearca ani alele la taiere. Stra osii nostri erau ult ai destepti decat noi, cand se inc$inau inainte de sacri%icarea ani alului, cerandu(i iertare pentru %aptul ca erau nevoiti sa(l intrebuinteze ca ancare. In acest %el, ei blocau consecintele ne#ative, pe care noi acu le in#$iti %ara sa ne pese. Se spune ca nu e bine sa citesti in ti pul esei. Mancatul cu cartea sau ziarul in %ata, in %ata televizorului, dezbaterile politice si %a iliale la asa pot trau atiza su%letul o ului pentru ca in ti pul esei in%or atia trece liber in subconstient. Pe acest %apt este bazat ritualul i partasaniei, adica punerea in contact cu &u nezeu. &aca insa, in ti pul i partasirii, preotul se #andeste la treburile sale pa antesti, atunci contactul cu &ivinitatea nu se realizeaza. In %iecare o e1ista un su%let, inceputul sacru, ceva o enesc si ceva ani alic. In stare nor ala trupul trebuie sa pri easca $rana de la su%let, su%letul de la spirit iar spiritul de la &u nezeu. 41cluderea oricarei din aceste veri#i este inad isibila iar viata bazata doar pe principiul pri itiv al i buibarii trupului %ara a da atentie si celorlalte veri#i, reprezinta calea cea ai si#ura spre re#res. Proble ele de sanatate au in pri ul rand o cauza spirituala sau ,ar ica, datorate %olosirii incorecte a unor trasaturi, a unor bloca!e e otionale, a unor in$ibitii sau co ple1e. Incercand sa reparati #reseala co isa prin co porta entul sau atitudinea tale %ata de viata, poti evita i bolnavirea unor or#ane, poti a eliora starea ta de sanatate sau c$iar vindeca unele boli. &upa deter inarea cauzei spirituale a bolii, se i pune depasirea si pto elor bolii si eli inarea cauzelor sale. Nu trebuie vindecate doar si pto ele Adurerea etcB, ci trebuie sa lucrati intens la eli inarea cauzelor spirituale ale acestor boli. &aca

reusiti sa depasiti aceste bloca!e 9 la ur a ur elor psi$olo#ice 9 cauzele bolilor vor disparea si veti avea o viata sanatoasa. *lcoolis : proble e cu tatal> trebuie cultivata detasarea %ata de tata. "lergii! utilizare de%ectuoasa a unei ener#ii particulare sau rezultatul unei e1periente trau atizante in aceasta viata sau intr(o e1istenta anterioara "nemie! re%uzul de a(si utiliza talentele in serviciul aproapelui sau, incapacitatea de a %i de a!utor celor din !ur "ngina! tea a de a se e1pri a sau de a cere ceva parintilor sau partenerului "nore#ie! laco ie, ur ata de obezitate si de anterioara "rtrita! spirit e1cesiv de critic si ri#id "tac cardiac! incaacitatea de a trans ite su%icient ener#ia iubirii, necesitatea de a ani%esta iubirii in toate relatiile e1istente "utism! re%uzul societatii, ducand o viata ar#inala intr(o e1istenta anterioara> acu solutia sta in iubirea pe care apropiatii sai trebuie sa i(o daruiasca. $oli nervoase! utilizare de%ectuoasa a calitatilor intelectuale, #andire ne#ativa, ri#iditate sporita a entalului, necesitatea invatarii tolerantei si desc$iderii spirituale Cancer! soc e otional puternic cu cateva luni sau cativa ani inaintea declansarii bolii, cu incapacitatea de a e1pri a e otiile la acea data, individul nu si(a asi ilat nici acar !u atate din lectiile ,ar ice ce i(au %ost propuse de viata, re%uzand ast%el evolutia. Ceafa intepenita! re%uzul de a se sc$i ba, tea a de nou oarte precoce intr(o viata

Colesterol crescut! ri#iditate sporita, duritatea, crearea unei carapace protectoare, necesitatea de a deveni ai desc$is, lasand %rau liber e otiilor, Coma! %u#a %ata de cineva sau ceva Con%unctivita! anie nee1pri ata, %rustrare

Constipatie! atasa ent, posesivitate, re%uzul de a se debarasa de vec$ile sc$e e devenite inutile &iabet declarat in copilarie sau tinerete: se datoreaza unei vieti anterioare in care individul nu si(a re%uzat ni ic: e1cese se1uale, pasionale sau violente si toate %or ele ne#ative ale e1presiei de sine. &iabet declarat la aturitate sau batranete: proble e relationale in le#atura cu partenerul de viata. &iaree! tea a, re%uzul de a slabi incordarea &urere de cap! rezistenta la curentul vietii sau la scopul incarnarii sale, tea a de sc$i bare, autocritica, autodeni#rare, lipsa de iubire sau respect de sine 'icat slab din nastere! dezacord intre su%let si viata, dezec$ilibru psi$ic. ental provenind dintr(o alta

(reata pentru o %e eie insarcinata: nu a dorit cu adevarat acest copil (reata, varsaturi! respin#erea unei idei, a unei peroane sau a unei e1periente (uturai! perioada de con%uzie sau in ur a unei te eri sau culpabilitati )emoroizi! tea a de a slabi incordarea, incapacitatea de a se rela1a )erpes! culpabilitate se1uala

)ipertensiune! lipsa de co pasiune, iubire %oarte li itata, necesitatea de a e1pri a iubire pentru tot ceea ce intalneste. )ipotensiune! iubire li itata, prin atitudini ne#ative, %ara a crede in iubire Icter: individul su%era un pre!udiciu pe care nu stie sa(l indrepte Inaltime mica! intr(o viata anterioara individul a avut tendinta de a se li ita in ai ulte do enii, utilizare necorespunzatoare a %ortei %izice AviolentaB intr(o e1istenta anterioara Indigestie, hiperaciditate, gaze! resenti ente, Infectie urinara! anie re%ulata.

anie %ata de partenerul se1ual.

Insomnii! senti ent de culpabilitate *iopia! tea a de viitor> intr(o viata anterioara nu a dorit sa vada si nici sa(i a!ute pe se enii sai> adesea parintii inspira tea a copiilor, ceea ce declanseaza iopia robleme ale bazinului! re%uzul procreerii si creatiei in #eneral, utilizarea incorecta a ener#iilor se1uale si a creativitatii. robleme ale coapselor! %olosirea incorecta a le#aturii dintre su%let si personalitate. robleme ale coloanei vertebrale! ( zona lo bara si dorsala Avertebrele L'(L) si &'', &'2B: utilizarea incorecta a ener#iei %izice: L6,L8,L) 9 utilizare de%ectuoasa a respiratiei> L',L2,&'2 9 utilizarea de%ectuoasa a usculaturii> d'' 9 utilizarea de%ectuoasa a siste ului di#estiv. ( zona dorsala: &C(&'0: incapacitatea de a iubi sau %olosirea incorecta a iubirii> &8(&6: incapacitatea de a e1pri a bucuria, u orul, rasul, e1altarea Asobrietate e1cesiva, lipsa si tului u orului, lipsa za betului de pe %i#ura, %ata si su%let o$orat etcB> &'(&6: incapacitatea de a va depasi li itele terestre prin credinta

si incredere in univers> ( zona cervicala: +': incapacitatea de a va conecta la propriul su%let> +2: incapacitatea de a va desc$ide su%letul> +6: incapacitatea de a percepe adevarul spiritual> +8: incapacitatea de a cunoaste insticntiv esenta lucrurilor si %iintelor> +): incapacitate de detasare pentru o analiza ai buna a situatiei> +6: utilizarea incorecta a lo#icii si ratiunii> +C: lipsa devotiunii, incapacitatea de a va lasa patruns de e otia sau ener#ia divina, insensibilitate in %ata reli#iei. robleme ale dintilor! di%icultatea de a lua decizii robleme ale femurului! nu v(ati ascultat %iinta interioara, vocea su%letului. 3racturaD%isura la partea de sus a %e urului: %olosirea incorecta a creativitatii, nevoia de a va inte#ra ai ult le#ilor spirituale, in perspectiva autoper%ectionarii. 3racturaD%isura a %e urului in apropierea #enunc$iului: incapacitatea su%letului de a co unica cu personalitatea. robleme ale ficatului! incapacitatea de a scapa de e otii ne#ative, anie indreptata i potriva propriei persoane, disi ulata intr(o anie pentru altcineva, rezultat al unui con%lict intre su%let si ental. robleme ale gambelor! %olosirea incorecta a personalitatii robleme ale gatului! tea a de a intreba si de a se e1pri a, bloca! al creativitatii robleme ale genunchilor! indepartare de scopul dv. in aceasta viata, re%uzul de a evolua, intreruperea le#aturii dintre su%let si personalitate. robleme ale gleznelor! %olosirea incorecta a capacitatii de a lua noi directii sau tea a de sc$i bare robleme ale intestinelor! incapacitatea de a asi ila e1perientele vietii, re%uzul de a intele#e unele lectii de viata la nivel evolutiv. robleme ale oaselor de pe partea dreapta a corpului: #reseli le#ate de atitudini %ata de tata, sot, %rate, iubit.

robleme ale oaselor de pe partea stan#a a corpului: #reseli le#ate de atitudini %ata de a a, iubita, sotie, sora. robleme ale ovarelor sau testiculelor! re%uzul propriei %e initati, respectiv asculinitati. robleme ale picioarelor! re%uzul de a evolua sau tea a de a sta#na in viata. robleme ale pielii! tea a de a se e1pri a total, de a %i el insusi, de a se desc$ide co plet robleme ale prostatei: culpabilitate se1uala, tea a de a i batrani robleme ale sangelui: %olosirea incorecta a ener#iei si senti entelor> necesitatea abordarii unui re#i ve#etarian robleme ale soldurilor! utilizarea incorecta a liberului arbitru, incapacitatea de a va #asi calea in plan aterial, lipsa unui scop in viata. robleme ale spatelui! partea de !os: tea a de viitor, lipsa de sustinere %inanciara> partea de i!loc: di%icultati de detasare %ata de trecut, senti ente pro%unde de culpabilitate Aspre stan#a: %ata de o %e eie 9 spre dreapta: %ata de un barbatB> partea de sus: nu sunteti inteles de antura!, lipsa de sustinere a%ectiva, i presia unor responsabilitati prea #rele pentru acel o ent. robleme ale splinei! incapacitatea e1pri arii iubirii sau obsesii, necesitatea puri%icarii prin eli inarea senti entelor ne#ative robleme ale tibiei! pentru o %e eie: %olosirea incorecta a laturii sale asculine inconstiente> pentru un barbat: %olosirea incorecta a laturii sale %e inine inconstiente. robleme ale urechilor! re%uzul de a intele#e ceva sau pe cineva. robleme cardiace! incapacitatea de a e1pri a desc$is senti entele

robleme de reproducere! utilizarea incorecta a se1ualitatii sau a creativitatii, senti ent de culpabilitate se1uala. robleme respiratorii! re%uzul de a e1ista, de a lasa viata sa intre in corp, utilizarea necorespunzatoare a ener#iei intr(o e1istenta anterioara soriazis sau alte boli de piele! lipsa de iubire pentru sine, respin#ere a tot ceea ce viata ii o%era> o cauza ar %i cruzi ea %ata de ani ale intr(o viata anterioara, ceea ce il %ace acu %ie sa ii %ie tea a de aceste ani ale, %ie sa le adore +au de mare! tea a de oarte

+au in mi%loacele de transport! tea a de a pierde controlul +etentie de apa: re%uzul de a slabi incordarea, incapacitatea de a se rela1a +eumatism! resenti ente, slabirea iubirii %ata de aproapele sau, ri#iditate, aspri e +itm cardiac neregulat: inconstanta in ani%estarea naturii senti entale

Sciatica! tea a de viitor si de proble e banesti, lipsa de sustinere din partea celor din !ur. Slabiciuni cardiace congenitale: incapacitatea de a e1pri a desc$is senti entele, avandu(si ori#inea intr(o alta e1istenta. ,abagism: necesitatea detasarii %ata de proble a de intarcare. a a sau de tata, provenind dintr(o

,iroida: incapacitatea de a se e1pri a asa cu u ilinta ,uberculoza: atentie e1a#erata pentru valorile

doreste, necesitatea de a invata

ateriale intr(o viata anterioara

,ulburari renale! incapacitatea de a e1terioriza ceea ce si titi, incapacitatea de a va e1pri a talentele, capacitatile, dorintele, senti ente repri ate sau re%ulate. -lcer! resenti ente, aversiuni, neliniste e1a#erata. .ona .oster! tea a de viitor, #andire ne#at

7ioener#eticianul rus Ser#$ei Lazarev nu ai are nevoie de nici o prezentare in .usia si peste $otarele ei. 4ste autorul unor carti de succes, dar -:ar a sau ar onia dintre %izic, psi$ic si destin0 a atras atentia publicului in od special. 4ste o carte care, prin ar#u ente inte eiate pe %apte concrete, releva o descoperire care revolutioneaza intrea#a conceptie conte porana asupra dia#nosticarii si tratarii bolilor. Mai precis, dupa ce specialisti renu iti se straduie de ulta vre e sa elucideze cauzele bolilor, vine Lazarev si, dintr(o aruncatura de condei, dezvaluie lu ii, cu claritate, ca subconstientul si ulte alte lucruri reprezinta poarta de intrare a a%ectiunilor. Subconstientul o ului asi ileaza urdaria ener#etica. Multe procese care au loc acu in viata sunt indreptate spre eli inarea bloca!elor dintre constiinta si subconstientul o ului. "ot ce patrunde in subconstient constituie un #$id al actiunilor si incepe sa %unctioneze activ. Lo#ica constiintei u ane este orientata catre supravietuirea corpului %izic. Lo#ica subconstientului, catre pastrarea si dezvoltarea structurilor spirituale, spune Lazarev. &e aceea incercarile de substituire ecanica a acestora, in cele ai ulte cazuri, duc la disparitia uneia din aceste doua co ponente. Lazarev este convins ca, in prezent, subconstientul o ului asi ileaza urdaria ener#etica cu o viteza neinc$ipuita si nu doar pentru ca unii incearca sa patrunda in el, ci si pentru a se bloca subconstientul. Senti entele si trairile ne#ative care patrund in subconstient nu ai pot %i controlate de o si, datorita %aptului ca sanatatea %izica este strins le#ata de subconstient, apar niste dependente co plicate si ur ari #rave.

+and i potriva noastra actioneaza ceva neplacut, nu e bine sa raspunde in acelasi od. +ercetarea structurilor ,ar ice de onstreaza in od elocvent, la nivelul ener#etic, porunca biblica: .especta pe tatal tau si pe a a ta ca sa se prelun#easca zilele tale pe Pa ant, noteaza Lazarev. .aporturile cu parintii trebuie sa %ie intotdeauna respectuoase. +odul le#ilor si re#ulilor care au e1istat in societate in toate veacurile prote!au i potriva destra arii celor ai %ine structuri ale ca purilor oa enilor. *cu toate acestea sunt pierdute. .elatiile dintre oa eni sunt deter inate de niste coduri ale ci purilor lor. +i pul %iecarui o contine cite un set de pro#ra e care deter ina relatiile sale cu lu ea si cu oa enii. Senti entele de dra#oste, ura, supararea pe care le nutresc cei din !ur %ata de o corespund cu strictete la ceea ce e sadit in ,ar a acestuia. +a pul o ului contine pro#ra e in%or ationale ale atitudinilor acestuia %ata de alti oa eni. *st%el, cind i potriva noastra actioneaza ceva neplacut, nu e bine sa raspunde cu aceeasi oneda. Ne pute opune doar la nivel %izic, insa la nivelul ca pului si la nivelul spiritului trebuie sa ne pastra intotdeauna o atitudine de s erenie, de blindete si sa ani%esta iubire %ata de oa eni. *cest lucru ne curata ,ar a, ne %ereste de boli si ne poate sc$i ba destinul. .autatea poate %i considerata un atac bioener#etic asupra individului. Irascibilitatea in raporturile cu oa enii, rautatea, constituie o tentativa de atac bioener#etic nu nu ai asupra unui individ, ci si asupra 2niversului, provocind de%or atii ale structurii ci pului. .u#ati(va pentru cei care va vor bleste a si binecuvintati( i pe cei care va urasc. *ceasta e cea ai puternica aparare i potriva nenorocirilor, bolilor si a aceea ce nu i deoc$i, precizeaza bioener#eticianul rus. 3oarte ulte boli sint puse in le#atura cu %aptul ca oa enii nu stiu cit e de periculos ca, in perioadele de puternic avint su%letesc, cind sint indra#ostiti, de e1e plu, iar nivelul ener#etic al o ului creste brusc, sa e ane #induri si stari e otionale ne#ative. &e aceea, orice senti ent al !i#nirii, de care o ul nu se poate debarasa ti p indelun#at, reprezinta un are pericol. .udele noastre si

c$iar ani alele do estice depind de noi si, daca incalca pedepsite o data cu noi.

le#ile eticii, pot %i

+ei care doresc sa %ie sanatosi nu(si pot per ite sa %ie suparati. 5a enii incearca in od intuitiv sa scape de senti entul de suparare. Modalitatile sint plinsul, spartul veselei, in!uraturile si alte ani%estari, care pot duce la ceva #rav in cele din ur a, precu o orul. *tunci cind supararea este tinuta ti p indelun#at, ea devine de citeva ori ai periculoasa si loveste nu doar in cel care o tine, dar si in %a ilia lui. 5a enii sanatosi nu(si pot per ite sa %ie suparati. In iudais si crestinis e1ista &u inica Iertarii, cind o ul cere iertare pentru toate o%ensele si nedreptatile pe care le(a savirsit cu voie sau %ara voie. &aca acest lucru se %ace cu sinceritate, atunci intra in %unctiune ecanis ul caintei si are loc autopuri%icarea in subconstient. &in pacate, sensul caintei este inteles in od eronat in prezent. +ainta nu este, inainte de toate, un sir de re uscari sterile. In ti pul caintei are loc ruperea lantului de cauze si e%ecte in care o %apta o atra#e dupa sine pe ur atoarea. In iudais , cel care se caieste sau in crestinis til$arul rasti#nit pe cruce care se pocaieste se pot ridica ai sus decit un s%int pentru ca ei au nevoie de e%orturi de zeci de ori ai ari decit un o cu ,ar a curata. Stra osii nostri urneau roata subconstientului. Lazarev precizeaza: +onstiinta o ului e ca o ica rotita ce poate %i rotita prin e%orturi nu prea ari inainte si inapoi. Subconstientul e ca o roata i ensa si #rea care este #reu de pornit dar si ai #reu de oprit. Stra osii nostri urneau roata subconstientului prin aspiratia catre &u nezeu, prin iubire si %acere de bine. In ulti ii 600 de ani, noi trai din inertia acestei iscari %ara sa depune e%orturi pentru a o entine. &e aceea acu ne poate a!uta nu ai aspiratia constienta si neintrerupta catre ar onia lu ii, catre &u nezeu. .ezervele ,ar ei o enirii sint epuizate si doar aspiratiile personale ale %iecarui o vor deter ina #radul sau de protectie i potriva nenorocirilor.

41ista un are pacat pe care il poate co ite un o in viata: sa ucida iubirea, pentru ca inainte de a ucide un o trebuie sa ucizi in tine iubirea %ata de acel o . 2ciderea senti entului de iubire reprezinta terenul pe care proli%ereaza ulte cri e si nenorociri. 7oala poate indeplini di%erite %unctii. Pri a este cea de avertizare. * doua este cea de oprire a activitatii care i piedica dezvoltarea nor ala a o ului, iar a treia cea de eli inare a ecanis elor care per it raspandirea in%or atiei ne#ative. +opiii au acu capacitati bioener#etice ult ai ari decat copiii stra osilor. Nu trebuie sa uita ca sunte celulele unui sin#ur or#anis i ens, care se c$ea a o enire si care, la randul lui, este o parte a unui siste unitar, 2niversul. In luna a cincea, copilul este intr(o co uniune absoluta cu &u nezeu si cu 2niversul, a%ir a cu convin#ere bioener#eticianul. &eoarece pentru o viata nor ala o ul trebuie sa intre periodic in contact cu 2niversul, el se %oloseste pentru aceasta de a intirile din luna a cincea, codate in ci pul sau. +elula poarta pro#ra ul de distru#ere a or#anis ului. 5r#anis ul reactioneaza in od corespunzator. 7locarea acestui pro#ra este posibila nu ai prin aspiratia catre &u nezeu si printr(o are iubire. &aca o ul nu %ace acest lucru, disparitia %a iliei este inevitabila. +opiii au acu capacitati bioener#etice de zeci de ori ai ari decit copiii stra osilor nostri. Insa noi acorda prea putina atentie dezvoltarii lor spirituale concentrindu(ne ai ales in directia orientarii lor pro%esionale. Pina la nastere %atul interactioneaza puternic cu lu ea incon!uratoare. *supra structurii spirituale si a starii lui %izice e1ercita o puternica in%luenta structura spirituala si co porta entul etic al a ei. Structura ne#ativa a ca pului %e eii deter ina ulte din nenorocirile copilului. In luna a cincea, %atul, daca este in co uniune cu &u nezeu, pri este de la 4l ulte calitati. In lunile trei si patru %e eia trece prin ulte incercari. *cestea pot lua cele ai neasteptate %or e, si de odul in care acestea sint trecute

depinde caracterul si viata viitorului copil. 5rientarea catre valorile spirituale trebuie sa %ie ai puternica decit toate celelalte tendinte. Principala in%or atie ereditara se trans ite nu nu ai prin inter ediul ci pului. Ma a este indisolubil le#ata prin ca p de copilul ei, si de aceea trairile e otive ale a ei se ras%ran# asupra copilului. &aca este vorba de ura sau divort, aceste lucruri vor inse na o adevarata catastro%a pentru el. Structura ne#ativa a ci pului %e eii deter ina ulte din viitoarele nenorociri ale copilului. Soarta si caracterul viitorului copil se %or eaza in ca pul in%oener#etic al parintilor inca inainte de conceptie. In o entul conceptiei ele de!a e1ista si ii deter ina viitorul. &e aceea daca parintii au dubii daca sa dea sau nu nastere copilului, are loc un atac asupra acestor structuri, de%or area lor sau c$iar distru#erea lor partiala. +$iar si nu ai si pla indoiala asupra dorintei de a avea un copil, ne aivorbind de tentativa de a scapa de el, constituie o de olare a destinului sau a %ericirii si sanatatii sale, a structurilor de co unicare si solidaritate cu oa enii. +orpul nostru este e1presia ateriala a su%letului. 4ste $aina pe care o i braca su%letul pentru a se putea ani%esta pe aceasta planeta %izica. 5rice tulburare care a%ecteaza su%letul se ras%ran#e asupra corpului. Prin ur are, orice aladie are o ori#ine psi$ica, caci orice ani%estare %izica isi are ori#inea in lu ea ener#etica a #andurilor, senti entelor si trairilor noastre su%letesti. Proble ele de sanatate, tulburarile si bolile noastre sunt esa!e pe care su%letul le trans ite prin inter ediul corpului pentru a putea deveni constienti de stadiul in care ne a%la pe dru ul evolutiei noastre spirituale. +orpul este re%erinta, si bolul care ne a!uta sa lua cunostinta de starea in care se #aseste psi$icul. 5rice aladie ne avertizeaza ca ceva nu este in re#ula cu inte#ritatea spirituala a individualitatii noastre. Su%letul care su%era se e1pri a si bolic prin su%erinte corporale. &e aceea, orice vindecare trebuie sa ia in consideratie cauzele reale ale tulburarilor, care sunt intotdeauna de ordin spiritual. 5 vindecare reala presupune o activitate de

trans%or are, de a eliorare, de spiritualizare a %iintei noastre reale care in esenta este de natura spirituala. Sanatatea este o stare de puritate a #andului, de ec$ilibru e otional, de ar onie cu vibratiile divine in care su%letul isi are ori#inea si lacasul. ./N" (",-L-I *ceasta zona pleaca de la baza #atului si se ter ina deasupra buzei superioare. 4ner#ia zonei #atului este ener#ia creativitatii, ea e1pri a puterea de a crea in lu ea %izica. 4ste ener#ia pe care o %olosi pentru a e ite vibratii sonore, a cuvanta, a canta etc. +alitatea acestei ener#ii devine desavarsita atunci cand reusi sa e1pri a nu ai adevarul. *ceasta %ace ca in viata noastra sa pute savarsi adevarate iracole. Prin re#iunea #atului intra in di ensiunea entala a %iintei u ane. Proble ele pe care le ave in aceasta zona sunt in raport direct cu aniera noastra de a #andi spre deosebire de cele doua zone anterioare, zona ple1ului solar si cea a ini ii, care sint le#ate de odul nostru de a resi ti. 7olile si tulburarile care apar in zona #atului sunt in le#atura cu di%icultatile noastre de a ne concretiza #andurile in activitatile vietii de zi cu zi. Sunte prea blocati in lu ea ideilor si nu pute trece la %apte. S5L2"I* : Sa depasi starea de bloca! pentru a da viata #andurilor noastre. "migdalita * i#dalita are o se ni%icatie analo#a cu cea a durerilor in #at. In plus, ea indica acu ularea unei ari anii %ata de anu ite eveni ente din viata noastra care ne(au a%ectat. M4S*<2L +5.P2L2I: Lasa(ti deoparte resenti entele si lucreaza cu tine in sensul iertarii si al acceptariiE 41pri a(te cu naturalete, nu ai re%ulaE &ureri in gat ental si sa actiona cu $otarare

Sunt e1presia unei anii re%ulate care se intoarce i potriva noastra insine. * -in#$itit0 prea ulte resenti ente. Sunte aniosi pe noi insine ca nu reusi sa ne a%ir a adevaratele #anduri si senti ente. 5pinia celorlalti conteaza prea ult pentru noi si ne i piedica sa ne e1pri a adevaratele noastre intentii. Se poate, de ase enea, sa ne para rau ca a spus lucruri rele, pe care le re#reta . M4S*<2L +5.P2L2I: 3ii autenticE &aca ai di%icultati in a e1pri a ceea ce vrei cu adevarat, atunci este ai bine sa incerci sa(ti analizezi actualul siste de valoriE Poate ar trebui sa(ti sc$i bi convin#erile, credintele, parerile si sa incerci sa(ti creezi, cu adevarat, propria(ti viata, sa(ti a%ir i cu cura! aspiratiile si necesitatile inti e. Laringita Larin#ita are aceeasi se ni%icatie cu a durerilor in #at. 3rica noastra de a ne e1pri a desc$is opiniile are la baza proasta autocunoastere si %rica de a nu %i intelesi #resit de ceilalti. In plus, dovedi o tea a inconstienta de a ne e1pri a in %ata celor care au in oc$ii nostri o anu ita autoritate. M4S*<2L +5.P2L2I: 41pri a(te cu cura!E 3ii tu insutiE 3ii autenticE Lasa la o parte ti iditatea si %ricile obscureE ./N" (-+II Proble ele care apar in re#iunea #urii sunt le#ate de %aptul ca ave di%icultati in a accepta idei noi sau ca nutri , de prea ult ti p, #anduri ne#re %ata de noi insine sau %ata de altcineva. S5L2"I*: Sa ne revizui aniera de a #andi, cultivand desc$iderea de spirit si acceptarea, %ara rezerve, a propriei persoane si a celorlalti. ./N" INI*II *ceasta zona cuprinde, in spate, cele douasprezece vertebre dorsale care pornesc din re#iunea de i!loc si a!un# pana la cea%a. In %ata, zona acopera

re#iunea pieptului pana la baza #atului. 4ner#ia zonei ini ii este ener#ia iubirii, a co pasiunii si iertarii Aiertarea %ata de sine si %ata de ceilaltiB. 4a nu trebuie intrebuintata cu scopul de a critica sau acuza, %ie ca e vorba de critica de sine sau de criticarea altora, caci cu cat vo abuza de critica, cu atat aceasta zona va %i ai a%ectata. Pentru ca intrea#a zona a ini ii sa %ie in ar onie, trebuie ca intotdeauna sa ne ad ira si nu sa ne critica . &aca proble ele noastre sunt le#ate de aceasta re#iune, atunci insea na ca ave ari di%icultati in a ne bucura de viata. +rede ca viata nu poate %i traita %ara e%orturi si su%erinta si ne si ti %rustrati, stresati. *ve nevoie sa iubi pe cineva pentru a ne si ti %ericiti in loc sa iubi pur si si plu pentru ca S2N"4M %ericiti. M4S*<2L +5.P2L2I: nu tine cont de nevoile noastre a%ective, privandu(ne de toate bucuriile, in loc sa privi viata ca pe un cadou, o e1perienta, un !oc in care sa darui iubire si bucurie si sa e1ersa iertarea %ata de sine si %ata de ceilalti. S5L2"I*: Sa ne re#asi si tul u orului. Sa incerca sa aduce ai ulta bucurie, iubire si co pasiune in viata noastra. Iertarea este cuvantul c$eie/ ./N" SINIL/+ Proble ele de sani sunt le#ate de aspectul atern al %iintei, indi%erent de se1. Sanii tari si durerosi sunt un indiciu de -duritate0 %ata de cei pe care(i iubi . +rede ca iubirea noastra %ata de ceilalti trebuie sa se ani%este printr(o atitudine de protectie dusa la e1tre . *st%el cauta sa(i diri!a , sa(i controla nelasandu(le libertatea de a se e1pri a, de a se co porta in %elul care le este propriu. S5L2"I*: Sa intele#e ca prea ulta -solicitudine aterna0 poate dauna relatiei noastre de iubire si sa invata sa(i lasa pe ceilalti sa %ie ei insisi, sa actioneze con%or propriilor lor convin#eri. ./N" I0 ,-L-I

Proble ele de piept sunt in le#atura cu relatiile de %a ilie. 5 prea are nevoie de a%ectiune si de tandrete nei plinita poate duce la aparitia unor tulburari in aceasta zona. &esi resi ti o i ensa nevoie de a darui, ne abtine , pentru ca ne te e ca altii ar putea pro%ita, %acandu(ne sa su%eri . S5L2"I*: Sa %i ai increzatori. Sa intele#e ca nu ai daruind tandrete si a%ectiune pute pri i inapoi dovezile de iubire care sa ne i plineasca su%leteste. ./N" L"*INIL/+ &aca nu ne crede indreptatiti sa ne trai viata din plin, daca ne indoi ca ave dreptul de a ne bucura, daca nu #asi interes in activitatile noastre, atunci pute avea proble e cu pla anii. Ne ultu irile noastre per anente ne creeaza o e1istenta terna, lipsita de sens, de bucurie. * uitat sa -aspira 0 viata si ne este %rica sa trai cu adevarat, sa %i %ericiti. S5L2"I*: Sa intele#e ca noua insine ne revine sarcina de a crea bucurie in e1istenta noastra, in loc sa astepta ca ea sa ne vina de la altii. In loc sa astepta ca altii sa ne %aca %ericiti, ar trebui ai de#raba sa intele#e ca %ericirea este o stare de ar onie interioara, pe care ave datoria sa o cultiva noi insine. "N(IN" *ceasta insu%icienta a debitului san#uin al ini ii ne indica %aptul ca pune prea ult -la ini a0 ceea ce %ace si trai in viata curenta %ara sa ne bucura cu adevarat de activitatea noastra. Ini a protesteaza ast%el i potriva lipsei de viata, de placere in e1istenta noastra. M4S*<2L +5.P2L2I: Ia lucrurile cu o doza de u or, nu ai lua viata in tra#ic, nu ai dra atiza atataE 7ucura(te ca e1isti, ca ai posibilitatea sa e1peri entezi acest inunat cadou care este viataE "L I,",II

Palpitatiile sunt un se nal pe care ini a ni(l da ca este pur si si plu ne#li!ata. 4a incearca sa ne atra#a atentia, %acandu(ne sa(i intele#e i portanta si %aptul ca trebuie sa ne ocupa de ea. M4S*<2L +5.P2L2I: Iubeste(teE Pune accentul pe dra#oste, bucurie si viata in loc de a te ne#li!a, critica, culpabilizaE (".0 IN,0S,IN"L0 Sunt e1presia %ricii. 5 %rica, de ulte ori inconstienta, %ace ca atunci cand anca sa -in#$iti 0 aer, ceea ce #enereaza #aze intestinale. M4S*<2L +5.P2L2I: 3rica este cel ai are dus an al evolutiei spirituale. 4a asoara distanta care ne separa de &ivinitate. Invata sa inta pini toate eveni entele vietii cu o atitudine pozitiva, %ara sa le -!udeci0, %iind constient ca tot ceea ce ti se inta pla este ceea ce sin#ur ai creat sau ai atras in viata ta in scopul de a evoluaE 3iecare situatie noua este un prile! de a invata, de a(ti lar#i ca pul de perceptie al constiintei. )0+ 0S 1"(IN"L @erpesul va#inal denota o culpabilizare se1uala. 4l e1pri a tendinta inconstienta de a se autopedepsi sau de a suporta o pedeapsa. Persoanele care su%era traiesc un senti ent de rusine si cred ca &u nezeu le va pedepsi. 2r area este un re%uz o entan de a trai in ar onie cu propria se1ualitate, o -respin#ere0 a acceptarii acestei parti a corpului. M4S*<2L +5.P2L2I: Inceteaza de a te ai -pedepsi0 pentru presupuse #reseli cu conotatie se1ualaE *ccepta(te asa cu esti si %a(te acceptat de ceilalti in e#ala asuraE Iubeste(te si respecta(te, %ara rezerve, caci &u nezeu te iubeste neconditionatE ./N" $".0I

4ste re#iunea dintre %ese si talpi. 4a cuprinde, de ase enea, cele patru ici vertebre ale coccisului. 4ste zona care %ace le#atura cu Pa antul, de la care pri i $rana si pe care ne spri!ini la propriu si la %i#urat. Persoanele care au proble e in aceasta zona sunt cele care resi t senti ente de %rica, de neliniste, le#ate de viata ateriala, de e1istenta %izica. Lipsite de credinta, ele se si t izolate, abandonate intr(un univers ostil si au senti entul ca sunt sin#ure in %ata #reutatilor vietii. &evin adesea %oarte dependente de alte persoane sau c$iar de anu ite lucruri, de care isi i a#ineaza ca depinde %ericirea si ar onia lor su%leteasca. 3rica lor e1pri a lipsa de incredere in propriile %orte, nesi#uranta in %ata dru ului pe care il au de parcurs in viata. In #eneral, ast%el de persoane nu au un scop bine de%init in viata sau, in cazul in care il au, le este %rica sa treaca la realizarea lui, asteptand ca toate i pre!urarile sa le %ie propice. 4le au nevoie de lucruri e1terioare, %iinte sau obiecte, care sa le aduca securitatea de care duc lipsa. *desea lasa i presia ca sunt in lupta cu o persoana din antura!ul lor, pe care o percep ca pe o a enintare, sau ca se opun unor conditii ostile din ediul lor de e1istenta. M4S*<2L pe care il tri ite corpul este acela de a deveni constienti de propriile %rici si de a restabili contactul cu puterea noastra interioara. ("*$" ICI/+-L-I Proble ele in aceasta re#iune indica tea a de a incertitudinea. er#e inainte, %rica de viitor,

S5L2"I*: Intrucat situatia prezenta indica un bloca!, %aptul ca bate pasul pe loc, nu este deloc bene%ic. ?a trebui deci sa actiona , sa avansa in viata cu ai ulta incredere si cu convin#erea ca er#e pe dru ul cel bun. ,alpi Proble ele de sanatate care a%ecteaza aceasta re#iune sunt le#ate de %rica de viitor precu si de tea a per anenta de a nu putea %ace %ata propriilor responsabilitati. 4ste posibil ca dorinta de a a!un#e cat ai repede la telul propus sa %ie in contradictie cu capacitatea noastra de a plani%ica etapele dru ului.

S5L2"I* : Sa ne bucura cale. C"LCII

de viata si sa accepta

tot ceea ce ea ne asterne in

&aca ani%esta dureri sau proble ele le#ate de calcai insea na ca ne si ti adesea neintelesi sau ca trai o stare de incertitudine cu privire la o situatie viitoare. S5L2"I*: Sa incerca sa co unica , sa veri%ica intotdeauna care este esa!ul pe care ceilalti vor sa ni(l trans ita, inainte de a ne si ti neintelesi. ?o avea surpriza de a constata ca totul se petrece in lu ea #andurilor noastre si ca, de %apt, nici nu ave atat de are nevoie de a %i intelesi pentru a avansa in viata. C0L-LI," Proble ele de celulita pe coapse denota resenti ente le#ate de perioada tineretii. *nu ite lucruri si eveni ente care ne(au a%ectat copilaria ne i piedica sa aborda viata in od creativ. M4S*<2L +5.P2L2I: Nu te ai a#ata de trau atis ele trecutului si paseste cu dezinvoltura pe calea viitoruluiE 1"+IC0 ?aricele la picioare ne arata ca ne #asi intr(un loc unde %ace ceea ce nu ne place. San#ele reprezinta ener#ia vietii, bucuria. +and venele pierd capacitatea de a transporta san#ele in picioare, insea na ca traversa o perioada de pierdere a vitalitatii, de lipsa de po%ta de viata. M4S*<2L +5.P2L2I: "raiesti prea ult cu ideea ca 0n(ai de ales0 si ca 0trebuie sa %aci asta0E 4ste %oarte i portant sa iubesti ceea ce %aci, ceea ce lucrezi. &aca nu iti place ceea ce %aci, ar %i ai bine sa(ti ale#i o activitate care

te &e ase enea %a loc

atra#e cu ai ult in viata ta placerilor si bucuriilor.

adevarat.

-N()II INC"+N",0 Sunt un se n de in#ri!orare si culpabilitate datorate %aptului ca nu prea sti ce directie ar %i bine sa er#e . *ve in %ata ai ulte ale#eri si ezita . in

M4S*<2L +5.P2L2I: Linisteste(teE Nu trebuie sa te lasi tulburat de %aptul ca ai putea #resiE ?iata insasi este o e1perienta si orice ai ale#e, daca o %aci cu cu#etul curat, este o oportunitate de a e1peri enta si evolua. ./N" "$&/*IN"L" *ceasta zona cuprinde partea corpului care se intinde in spate de(a lun#ul celor cinci vertebre sacrale, iar in %ata porneste din partea de !os a pantecelui si urca pana la buric. *ici #asi rinic$ii, vezica, intestinele si or#anele #enitale. 4ste o zona caracterizata de o puternica activitate ener#etica, care #enereaza ener#ia se1uala, ener#ia creativitatii. 4ste zona senzatiilor %izice, a placerilor carnale, pe care ni le procura se1ul, bautura si ancarea. Persoanele care au proble e in aceasta zona sunt cele care in loc sa %ie preocupate de a(si crea propria viata sunt preocupate de a crea viata altor persoane. 4le se te ca nu au su%icienta putere si ca ceilalti ar putea sa(si i puna puterea asupra lor sau se lasa pur si si plu in puterea altora. "raiesc cu senti entul unei neputinte totale in %ata unei persoane sau a unei situatii. *cest od de a %i #enereaza o stare de an#oasa care a%ecteaza ar onia acestei zone. Mai intalni %recvent proble e in aceasta zona la persoanele preocupate indeosebi in a(si procura senzatii venind din e1terior. &e ase enea, cei care se culpabilizeaza sub aspect se1ual au la randul lor proble e in aceasta re#iune a corpului. +u cat o persoana este atrasa ai ult de placerea si turilor cu atat ea se indeparteaza ai ult de adevaratul tel al vietii, care consta in trezirea constiintei, in cultivarea calitatilor spirituale, a iubirii, a slu!irii divinitatii.

Si turile servesc la perceperea prezentei naturii divine si nu neaparat la satis%acerea e#oista a dorintelor si po%telor %izice. /+("N0L0 (0NI,"L0 Proble ele le#ate de or#anele #enitale indica adeseori o culpabilizare de natura se1uala. "rans%or arile brutale care au loc in societatile oderne in o entul actual, relatiile de tip concurential care pun accentul pe e1acerbarea individualis ului, induc si in do eniul vietii se1uale o sc$i bare de co porta ent. "endinta de a privi se1ul ca pe o #rati%icatie personala, ca pe un i!loc de satis%acere e#oista a placerilor, de do inare sau de casti#, de a ne %ace placuti sau doriti, duce la separarea actului se1ual de senti entul de dra#oste care %iresc ar trebui sa(i %ie asociat. * %ace se1 devine o -a%acere0 personala si nu e1presia %izica a daruirii si i plinirii su%letesti intr(o relatie de iubire reciproca. Pentru ca, in ciuda dezinvolturii a%isate, in adancul %iintei noastre sti ca nu acesta este rostul %unda ental al actului se1ual, con%lictul dintre nevoia pro%unda de iubire veritabila si super%icialitatea -e1ercitiilor0 se1uale practicate naste in noi culpabilizari care a%ecteaza %unctionarea ar onioasa a or#anelor #enitale. 5 alta cauza a dis%unctiilor intalnite in aceasta zona ar %i neacceptarea identitatii noastre se1uale. Nu rare sunt cazurile cand intalni barbati care ar %i dorit sa %ie %e ei si invers, %e ei care, desi au toate atributele %izice ale %e initatii, psi$olo#ic sunt niste -barbati ratati0. *ceasta dorinta inconstienta de a %i de se1 di%erit poate veni dintr(o educatie de%ectuoasa sau din atitudinea parintilor din perioada %etala care si(ar %i dorit un copil de se1 opus. S5L2"I*: 5 introspectie %ara pre!udecati ne poate a!uta sa %ace ordine in lu ea valorilor noastre personale veritabile. Intele#erea si practicarea actului se1ual ca e1presie a iubirii adevarate, acceptarea se1ualitatii noastre ca e1presie a naturii noastre pro%unde, sunt cai care ne pot a!uta sa depasi tulburarile care apar in %unctionarea or#anelor #enitale. /1"+0 SI -,0+

Proble ele care a%ecteaza aceste or#ane sunt speci%ice %e eilor care nu(si %olosesc creativitatea la adevaratul potential. 4le nu sunt pe deplin constiente de puterea pe care o au pentru a putea actiona e%icient in bene%iciul propriei e1istente. S5L2"I*: .estabilirea contactului cu puterea de a crea. &-+0+I &0 IN,0C0 41pri a %rica, ai ales %rica de a pierde ceva sau pe cineva.

M4S*<2L +5.P2L2I: +el ai bun i!loc de a invin#e %rica este credinta. Lucreaza cu tine insuti in sensul acceptarii vietii sub toate aspectele saleE ?iata insea na sc$i bare, trans%or are. * accepta %ara rezerve viata insea na a accepta tot ceea ce ni se poate inta pla %ara tea a, dand eveni entelor o se ni%icatie ai inalta, spirituala. L0-C/+00" *ceasta aladie va#inala se intalneste la %e eile care cred ca nu au destula putere asupra barbatilor. &e ase enea ea ai poate %i e1presia aniei %ata de propriul partener. M4S*<2L +5.P2L2I: +ultiva dra#ostea si acceptareaE .e#aseste(ti pacea si increderea in tine insatiE * ierta insea na a accepta neconditionat tot ceea ce viata iti o%era. ,-L$-+"+I &0 *0NS,+-",I0 Sunt o consecinta a respin#erii propriei %e initati. .e%uzul %e eii de a(si accepta %e initatea poate avea cauze din cele ai variate ca de pilda: ( tendinta de a privi se1ualitatea ca pe o e1presie a unui instinct in%erior, ani alic, in acest caz se1ul %iind sinoni cu pacatul, asi ilat notiunii de rau, de urdar. ( dorinta inconstienta si re#retul de nu se %i nascut barbat. ( respin#erea principiului %e inin si e1pri area cu precadere a celui asculin

din dorinta de a ( re%uzul de a(si e1pri a si trai se1ualitatea din %rica sau %alsa vina.

epata.

M4S*<2L +5.P2L2I: "oate aceste proble e le#ate de se1ualitate e1pri a %rica, culpabilizarea, proasta intele#ere a propriei naturi si a rolului se1ului in viata noastra. "rebuie sa intele#i ca ni ic din ceea ce este natural nu poate %i nici rusinos, nici urdar sau vinovatE "ot ceea ce se petrece in propriul tau corp, dorintele tale se1uale, %e initatea ta sunt %eno ene absolut naturale si nor ale. *ccepta(te %ara rezerve si e1pri a, in acelasi ti p, propria(ti se1ualitate si %e initate cu naturalete si %irescE 1"(INI," 4ste e1presia %olosirii se1ului in scopuri e#oiste. 3e eile care au dorinta Ade cele ai ulte ori re%ulata, inconstientaB de a(si pedepsi partenerul -recur#0 la aceasta odalitate de e1pri are. 3olosirea se1ului ca ele ent punitiv, ca - i!loc0 de ne#ociere sau ca pe un -instru ent0 de e1ercitare a puterii, vine in totala contradictie cu e1presia iubirii care trebuie sa stea la baza actului se1ual. 7oala este ast%el -o scuza0 care per ite %e eii sa evite actul se1ual, sa evite i plicarea intr(o relatie inti a pe care inconstient o re%uza. M4S*<2L +5.P2L2I: Mesa!ul este inclus in proble atica intalnita la capitolul or#ane #enitale cu sublinierea ca %rustrarea %e eii care su%era este #eneratoare de con%lict si alienare. .ezolvarea con%lictului interior in spiritul acceptarii, iertarii si intele#erii, al e1pri arii si trairii iubirii adevarate, duce la disparitia acestei dis%unctii. "fectiuni specific feminine 3e initatea, ca ter en #eneric, cuprinde ai ulte aspecte distincte 9 o %e eie desavarsita este aceea care ani%esta toate aceste aspecte in od deplin. Ne ani%estarea lor va deter ina diverse su%erinte, intai in plan e otional, ulterior in plan ener#etic(%unctional si, in %inal, in plan %izic. 3iecare dintre aceste aspecte are o zona a corpului predilecta la nivelul careia se proiecteaza:

( %e initatea ani%estata in aspectul de iubire ocrotitoare, $ranitoare, de daruire 9 are ca zona de proiectie sanii> ne ani%estarea acestor trairi va #enera initial %rustrare, ulterior senzatii diverse la nivelul sanilor si, in %inal, astoza %ibro( c$istica> ( %e initatea in aspectul de atrice ori#inara, de aternitate #eneratoare, creatoare, de %orta sustinatoare 9 se ani%esta ai ales la nivelul uterului> repri area ei va duce in cele din ur a, trecand prin etape si ilare, la aparitia %ibro ului uterin> ( %e initatea in aspectul de interactiune bipolara, erotica ai ales, dar si la nivel socio(%a ilial 9 se re%lecta preponderent in zona ovarelor> ne ani%estarea ei va #enera, intr(un %inal, c$isturile ovariene. *astoza fibro2chistica Sanii sunt le#ati de unul dintre cele ai elevate aspecte ale %e initatii: iubirea care se daruieste, ocroteste si $raneste. Nu este iubirea do inatoare Acare isi lasa a prenta ai ales asupra ini iiB si nu vizeaza nici aspectele erotice Acare se proiecteaza ai ales in zona ovarelorB. Pentru o %e eie, iubirea aterna este cea ai i plinitoare %or a de iubire. 7locarea ani%estarii acestui senti ent este ur ata de acu ularea unor tensiuni in aceasta zona, cu aparitia de ani%estari in plan %unctional Adureri si diverse alte senzatiiB si, in %inal, a patolo#iei or#anice 9 cel ai %recvent, diverse %or e de astoza %ibroc$istica. *cest bloca! este, de cele ai ulte ori, o li itare, o distorsionare a capacitatii de a pri i si a trans ite senti ente de a%ectiune. 'ibromul uterin +auzele %ibro ului uterin sunt: %rustrarea, ruinarea, violarea dorintei sau a senti entului de protectie, de stabilitate, de inti itate. Lipsa de recunoastere si de #ratitudine din partea barbatului ii repri a %e eii ener#ia latenta care(i asi#ura vitalitatea, capacitatea de a se ani%esta, de a se e1pri a, de a %i ea insasi. +onsecinta in plan %izic este, adesea, tot %ibro ul uterin. 5 alta cauza a aparitiei %ibro ului uterin o constituie c$iar repri area dorintei de a %i a a Ade a avea un copilB din cauza conditiilor Anea!unsurilorB ateriale, a a bitiilor

sau a obli#atiilor pro%esionale, a dorintei de a avea libertate Apentru a calatori, a se distra etc.B, a nesi#urantei in casnicie, a instabilitatii Asau a ine1istenteiB relatiei de cuplu s.a. .d. Chisturile ovariene +auza lor subtila o reprezinta repri area %unctiei erotice: daca nu este lasata sa se ani%este ca e1presie a a%ectiunii %ata de barbatul iubit, ener#ia se1uala este blocata si, prin condensare, va deter ina aparitia de c$isturi> %iind %rustrata, %e eia respectiva devine ai retinuta, se retracteaza, se inc$isteaza. 5rice %iinta u ana are nevoie de o viata erotica i plinitoare, ipostaza in care aceasta isi va ani%esta liber potentialitatea a%ectiva, daruind celuilalt din preaplinul sau. In sens ai lar#, orice o si te nevoia de a intra in relatii cu se enii. Si bolic, %e eia se o%era pentru co unicare si co uniune, se desc$ide, ur and ca barbatul sa(i raspunda. *ceasta duce la o a pli%icare a unor trairi launtrice, realizand o stare de tensiune a%ectiva, o e%ervescenta a dorintei de a intra in relatie, de a %uziona, care, in cele din ur a, debordeaza, se ani%esta in e1terior, se e1pri a pe sine. .epri area acestei aspiratii %iresti va deter ina, in ti p, aparitia initial a unor senzatii A#reutate, apasare, arsura, tensiune, intepaturi, !un#$iuri, dureri nevral#iceB si, in %inal, aparitia c$isturilor ovariene Aatunci cand in cele din ur a va prevala tendinta la con%or is si inertieB. 5 %e eie care are vreuna dintre aceste a%ectiuni trebuie sa o considere drept un se nal ca perpetueaza o atitudine eronata prin care(si repri a ener#iile %e inine. 7oala ii este nu un dus an care trebuie repri at ori eli inat, ci un aliat care o invata sa(si descopere natura proprie si sa o valori%ice. Intele#and unde #reseste, %e eia isi poate redirectiona ener#iile, obilizandu(le ascendent spre i plinirea aspiratiilor ei nobile. 5data #reseala corecta, ne aiavand ce sa se naleze, boala dispare. Cauzele spirituale ale cancerului de sin Posted on '0 ianuarie 20'0 by Solarris 2na dintre cele ai necruFGtoare boli Hi Indelun# ediatizate prin lupta contra ei este cancerul de sIn. PrivitG InsG din perspectiva psi$oe oFionalG, boala are

ai ulte i plicaFii inconHtiente rG ase neabordate prin trata entele obiHnuite.

edicale

Pentru %e eie, sInii se ni%icG ec$ilibrul %izic Intre capacitatea ei de a dGrui Hi a pri i iubire. IncGlcarea acestui ec$ilibru, Intr(un sens sau altul, pe %ondul unui Hoc e oFional, poate conduce la instalarea bolii In #rade di%erite de intensitate. &e odul In care %e eia reacFioneazG la stres depinde re%acerea sau dezec$ilibrarea ener#eticG a or#anis ului ei. +u cIt ea se adapteazG ai uHor la toate situaFiile(li itG prin care trece, cu atIt rG Ine ai ec$ilibratG interior Hi ai sGnGtoasG. 0mo3ii negative care pot afecta s4nii &orin3a de a se 4ngri%i de cei dragi p4n5 la sacrificiul de sine> bolnava este, de re#ulG, o persoanG prea protectoare, prea - G oasG0, #ospodinG Hi %e eia per%ectG, care se concentreazG doar pe nevoile altora Hi IHi re%uzG dreptul de a se pune pe pri ul plan Hi de a(Hi dGrui iubire> 3e eia d5ruie6te iubire 6i aten3ie celor din %ur din dorin3a de a se hr5ni cu aprecierea acestora, %GrG a pri i InsG acelaHi rGspuns In sc$i b> nu e1istG un ec$ilibru Intre a pri i Hi a dGrui dra#ostea> ierderea unei persoane dragi Aprin oartea acesteia sau prin divorF, prin plecarea copiilor de acasG etc.B sau a unei slu!be ori poziFii i portante In societate> Sentimente negative p5strate 4n suflet o perioad5 4ndelungat5 cu sInt tristeFea, pGrerea de rGu> doliul individual sau colectiv Ae1.: eveni ente tra#ice 9 '' septe brieDNeJ Kor, sau revoluFia din dece brie '9L9B> Senza3ia de 7inim5 r5nit58, regret, ran5 ad4nc5 sufleteasc5> +egretul femeii c5 nu 46i poate 4mplini sentimentul maternal fa35 de un copil Ain%ertilitateB> *aria% abuziv, dependen35 fa35 de so3 A aterialG, e oFionalG etc.B>

Sentimente de vinov53ie ale femeii> nu se poate ierta pe ea InsGHi> Imposibilitatea de a2i ierta pe ceila3i Hi de a accepta oa enii aHa cu sInt> ici,

robleme legate de aspectul s4nilor 9 %e eii nu Ii plac sInii sGi AsInt prea prea ari ori nu aratG prea bine etc.B 9 nu se iubeHte pe sine co plet>

Proble ele de sGnGtate apGrute la sInul stIn# se ni%icG un con%lict nerezolvat cu ea InsGHi ori cu o altG %e eie din antura!ul sGu A a G, soacrG, cole#G, sorG, He%G etc.B sau aspecte ne#ative le#ate de %e initatea sa, pe care ea InsGHi sau alFii nu pun prea are preF> %e eile care au #landele aternitGFii $iperdezvoltate, punInd pe pri ul plan dorinFele celorlalFi In detri entul propriilor nevoi, au cel ai des a%ecFiuni la sInul stIn#. Proble ele apGrute la sInul drept se re%erG la con%licte cu bGrbaFii AtatGl, soFul, socrul, %ratele, He%ul etc.B sau cu propria asculinitate AtendinFa de do inare, co petiFie etc.B> %e eile -de carierG0, care uncesc enor Hi uitG de nevoile personale, pot dezvolta aceastG a%ecFiune. &r +$ristiane Nort$rup considerG cG aceastG a%ecFiune apare la %e ei nu ai In anu ite con!uncturi: ( dacG %e eia nu se si te iubitG Hi InFeleasG In relaFia de cuplu, se si te respinsG de partener> ( o dietG nesGnGtoasG, bo#atG In dulciuri, #rGsi i Hi carbo$idraFi ra%inaFi> ( un ediu %a ilial sau cole#ial stresant>

( cazuri e1istente de cancer de sIn In %a ilie, ceea ce Insea nG cG tiparele co porta entale ApercepFiile ne#ative ale %e eiiB se pot trans ite #enetic> ( con%lictele interioare care presupun luarea unei decizii, de a ale#e Intre carierG Hi %a ilie, sau Incercarea de a realiza a bele sarcini cu succes, %GrG a Fine sea a de prioritGFile personale>

( aspectele ne#ative le#ate de relaFia a G(copil: cInd o a G se si te respinsG sau uitatG de copilul ei, cInd crede cG -nu a %ost o a G bunG0 Hi are senti ente puternice de vinovGFie etc. 5ricare ar %i InsG cauza e oFionalG D spirituala a bolii, nu trebuie uitat %aptul cG nu ediul e1terior este de vinG, ci %elul In care %e eia reacFioneazG la el. Mai ult, ea a atras situaFiile respective Aun soF care nu o iubeHte Indea!uns, o relaFie de dependenFG aterialG, con%licte etc.B din cauza tiparelor sale inconHtiente %or ate In copilGrie. "erapiile de sc$i bare a percepFiei Hi de ec$ilibrare ener#eticG pot a!uta %e eia sG iasG din cercul vicios In care a intrat din cauza propriilor concepFii despre viaFG. In %iecare clipG %ace ale#eri pentru viaFa noastrG. +Ind InvGFG sG ale#e doar ceea ce este bine pentru noi, %GrG a arunca responsabilitatea In a%ara noastrG, ne pute considera vindecate su%leteHte Hi trupeHte, cGci corpul re%lectG Intotdeauna, ca o o#lindG, %elul In care percepe viaFa, pe noi InHine Hi oa enii. entru a fi s5n5toas5 I i pro it: 9 sG %iu blIndG Hi In#Gduitoare cu ine InsG i> 9 sG G iubesc aHa cu sInt, indi%erent de situaFie> 9 sG a #ri!G de ine Hi sG G pun Intotdeauna pe pri ul plan> 9 sG InvGF sG cer ceea ce I i doresc de la ceilalFi> 9 sG InvGF sG re%uz dacG nu( i doresc ceva> 9 sG I i %ac toate plGcerile Hi sG G bucur de viaFG, %iindcG erit. "utoanaliz5 9 IFi iubeHti sInii aHa cu sInt sau Ii consideri respin#Gtori; 9 Mi(a %ost cu va respinsG %e initatea de pGrinFi In copilGrie sau In prezent de soF; 9 "e si Fi iubitG, InFeleasG Hi respectatG In relaFia de cuplu; 9 +rezi cG ai eHuat In -cariera0 de a G sau de soFie; 9 *i relaFii con%lictuale cu soFul, socrii, rudele, cole#ii, He%ul; 9 +u te InFele#i cu copilul tGu;

9 *i su%erit In ulti ii ani un Hoc puternic e oFional Apierderea cuiva dra# etc.B; 9 "e iubeHti atIt de ult, IncIt sG te pui ereu pe pri ul plan; +Ind %e eile InvaFG sG IHi iubeascG sInii oricu ar %i, cInd se iubesc pe ele cu toatG dra#ostea de care sInt capabile Hi pe care o proiecteazG adesea nu ai In e1teriorul lor, cInd InvaFG sG IHi sc$i be atitudinea %aFG de ceilalFi In situaFiile( li itG, ale#Ind nu ai ceea ce este bene%ic pentru ele, iertInd Hi er#Ind ai departe, sInii se InsGnGtoHesc natural, cGci ceea ce e In inte e Hi In trup. ,0+" I0 9 5 etodG iraculoasG: te$nica de vizualizare Si onton

In cartea Getting well again, +arl Hi Step$anie Si onton vorbesc despre rezultatele spectaculoase obFinute In vindecarea cancerului In clinica pe care o conduc. "e$nica %olositG este o co binaFie Intre vizualizare interioarG pozitivG Hi pro#ra area opti istG a inFii pentru viitor, utilizInd principiile psi$oterapiei Hi plecInd de la ideea cG e1istG o puternicG cone1iune Intre inte Hi corp Hi cG #Indurile ne#ative pot #enera a%ecFiuni #rave. &in perspectiva lor, pentru ca pacientul sG se vindece are nevoie de sc$i barea percepFiei, ast%el IncIt e oFiile pozitive sG ia locul celor ne#ative. Pro#ra ul de vindecare are la bazG procedee de rela1are entalG Hi de vizualizare a or#anului a%ectat ca Hi cu s(ar vindeca, zilnic, plecInd de la i a#inea actualG a bolii Hi pInG la vindecarea naturalG. Pentru %iecare pas al procesului pacienFii sInt Indru aFi sG IHi i a#ineze Auneori sG Hi ilustreze prin desene Hi culoriB boala. "oate acestea au loc In paralel cu conHtientizarea procesului de I bolnGvire, ast%el IncIt persoana a%ectatG sG InFelea#G esa!ul or#anis ului Hi subconHtientului sGu.