Cuprins

Subiectul 1. (paginile 34-41) .................................................................................................................... 2 Subiectul 2.T (pag.213-217)..................................................................................................................... 3 Subiectul 3. pag.272-276)........................................................................................................................ 5 Subiectele 4. si 5 . .................................................................................................................................... 7 Subiectul 6. .............................................................................................................................................. 9 Subiectul 7. ............................................................................................................................................ 11 Subiectul 8. ............................................................................................................................................ 16 Subiectul 9. ............................................................................................................................................ 20 Subiectul 10. .......................................................................................................................................... 21 Subiectul 11. .......................................................................................................................................... 24 Subiectul 12. .......................................................................................................................................... 26 Subiectul 13. .......................................................................................................................................... 28 Subiectul 14. .......................................................................................................................................... 34 Subiectul 15. .......................................................................................................................................... 37 SUBIECTUL 16 ........................................................................................................................................ 39 SUBIECTUL 17 ........................................................................................................................................ 43 SUBIECTUL 18 ....................................................................................................................................... 46 Subiectul 19. .......................................................................................................................................... 54 SUBIECTUL 20 ........................................................................................................................................ 56 Subiectul 21. .......................................................................................................................................... 62 Subiectul 22. .......................................................................................................................................... 64 Subiectul 23. .......................................................................................................................................... 67 Subiectul 24. .......................................................................................................................................... 70 Subiectul 25 ........................................................................................................................................... 72 Subiectul 26. .......................................................................................................................................... 77 Subiectul 27. .......................................................................................................................................... 84 Subiectul 28. .......................................................................................................................................... 87 Subiectul 29. ........................................................................................................................................ 101 Subiectul 30. ........................................................................................................................................ 113 Subiectul 31. ........................................................................................................................................ 136 Subiectul 32. ........................................................................................................................................ 145 Subiectul 33. ........................................................................................................................................ 147 Subiectul 34. ........................................................................................................................................ 150 Subiectul 35. ....................................................................................................................................... 150 1

SUBIECTUL 36 ...................................................................................................................................... 156

Subiectul 1. Factorii genetici ai fenomenului turistic ( demografici, economici, psihologici, sociali, politici): caracteristici, rol, impact.(paginile 34-41) n afirmarea fenomenului turistic o contribuie decisiv i aduc urmtorii factori -factorii demografici -factorii economici -factorii psihologici -factorii sociali -factorii politici 1.1 Factorii demografici acioneaz prin creterea numeric a populaiei globului, aceasta fiind privit ca rezervor potenial de practicani ai drumeiilor i cltoriilor. Produsul turistic, indiferent de structur i compoziia sa, de concentrarea sau dispersia lui teritorial, este gtenerat i utilizat de factorul uman, n consecin, cu ct numarul persoanelor, al populaiei actuale este mai mare, cu att probabilitatea existenei unui numr mai ridicat de practicani al turismului crete. Rolul factorului demografic n generarea unor importante fluxuri turistice convergente este bine evideniat cu deosebire n cazul rilor dezvoltate, dar i n ntreinerea amenajrilor turistice, care absorb o for de munc semnificativ. 1.2 Factorii economici pot influena direct i indirect afirmarea i promovarea turismului Influena direct se manifest prin creterea productivitii muncii i a veniturilor populaiei. Ca urmare, crete rata timpului socialmente necesar altor activiti dect cele productive, respectiv resursele financiare ale oamenilor. Nivelul veniturilor decteaz nu numai forma de turism i calitatea serviciilor turistice ci i distana la care se practic acesta. Influena indirect O economie avansat presupune o larg dezvoltare a infrastructurii, a caiilor de comunicaie, dotriilor edilitare, o sporire a confortului i securitii sociale. Aceste aspecte se repercuteaz indirect, dar i favorabil, asupra dezvoltrii turismului.Ca urmare, posibilitiile financiare ale populaiei sunt hotrtoare n generarea unor fluxuri turistice semnificative.
2

1.3 Factorii psihologici au un rol din ce n ce mai important n promovarea acivitilor turistice. Avem n vedere presiunea exercitat asupra psihicului uman de ctre ansamblul de factori ai stresului cotidian, de ndeprtarea treptat a omului de natur, adic de mediul n care acesta a aprut i s-a afirmat ca specie cu caractere superioare, de imperativele cunoaterii altor locuri i realiti. Tot pe filier psihologic se manifest adesea nevoia biologic de refacere i meninere a sntii sau cea de evadare din obinuitul de fiecare zi. 1.4 Factorii sociali n cadrul acestei categorii, la loc de frunte se situeaz timpul liber al populaiei. n functie de durata i perioada desfurrii sale, timpul liber poate aprea n cadrul fiecrei zile, la sfritul sptmnii i n perioada afectat concediului sau vacanelor. n corelaie cu durata timpului liber se pun n eviden trei forme majore de turism -Turism de ngrijire a sntii , desfurat n concedii i vacane, pe o perioad mai lung i la distane mai mari. -Turism de recreere, frecventat la sfritul sptmnii. Se desfoar la distane reduse -Turism ocazional desfurat n zilele sptmnii, n interiorul metropolei sau n imediata ei vecintate. 1.5 Factorii politici pot contribuii adesea pe perioade diferite de timp la afirmarea sau restrngerea activitiilor turistice prin regimul impus delasrilor ntre sate aflate n conflict sau cu ornduri social-politice diferite. Turismul este un produs al atmosferei de nelegere internaional, el contribuind, prin propria desfurare, la adncirea i extinderea conlucrrii ntre popoare, idiferent de particularitiile sociale i politice. Nu de puine ori ns, factorii politici intervin brusc i brutal n sfera turismului i pot avea consecine de durat, datorit efectelor de produse asupra altor componente cu implicare direct sau indirect n derularea activitiilor turistice.

Subiectul 2.Tipuri si forme de turism : elemente de definire, individualizare si diferentiere a tipului de turism in raport de forma de turism, tipologia tipurilor de turism ( de recreere, curativ, cultural si mixt) si caracteristicile lor principale.(pag.213217)Apreciind c orice structurare n domeniul turistic trebuie s se sprijine pe elementele declanatoare ale fenomenului respectiv, pe nevoia uman de recreeere, refacere i culturalizare, actul turistic poate mbrca una din urmtoarele expresii tipologice

2.1 Turism de recreere 2.2 Turism de ngrijire a sntii(curativ) 2.3Turism cultural 2.4 Turism complex( de recreeere i refacere a sntii, de recreere i informare) 2.1 Turism de recreere - are ca scop fundamental al practicrii sale, satisfacerea nevoilor recreative ale populaiei antrenat n munci solicitante, cu mare consum de energie fizic i psihic sau locuind n habitate recunoscute prin stresul lor cotidian. Principalele trsturi ale turismului de recreere sunt -antreneaz cel mai mare numr de persoane, majoritatea provenind din rile puternic dezvoltate i urbanizate -ponderea decisiv a particularitilor se recruteaz din rndul populaiei urbane -este practicat de toate grupele de vrst(ndeosebi tineret i pop. matur ) -eficiena economic a urismului de receere este dintre cele mai ridicate. 2.2 Turismul de ngrijire a sntii(curative) poate fi considerat ca cel mai vechi tip de practicare a activitiilor turistice. Necesitile legate de refacere i tratament au condus oamenii antichitii s caute efectele tmduitoare ale apelor termale i minerale, ale nmolurilor i curei heliomarine. Turismul curativ se adreseaz unei categorii aparte de persoane, majoritatea aparinnd grupei de vrst batrn, cnd degradarea bilogic se accentueaz. Trsturile acestui tip sunt urmatoarele Numrul practicaniilor este mai redus dect n cazul precedent, implicnd doar populaia suferind, sau cea dornic de a prevenii anumite afeciuni Spre deosebire de turismul de recreere i de agrement, cel curativ se desfoar cu oscilaii nesemnificative, pe ntreaga durat a anului. Durata actului recreativ este i ea dictat de natura afeciunii i eficacitatea tratamentului curativ.

2.3 Turismul Cultural este numit adesea i turism de vizitare deoarece practicarea sa presupune- invariabil vizita la un obiectiv sau grupe de obiective sau resurse atractive . Menirea acestui tip de turism este complex: n primul rnd este instruirea prin mbogirea cumoaterii, n al doilea rnd este recreerea resimit pe plan spiritual prin aflarea unor adevruri i cunoaterea unor fenomene noi. Dintre nsuirile turismului cultural enumerm: -antreneaz ambele categorii de populaie, urban i rural -durata este de obicei limitat, majoritatea exursiilor destinate cunoaterii fiind cuprinse ntre 3-7 zile -eficiena economic a turismului cultural este cea mai redus dintre toate tipurile analizate. -turismul cultural vizeaz, n principal, obiective turistice de provenin antropic, spre deosebire de turismul de recreere sau curativ. 2.4 Turismul polivalent (mixt) ntrunete atributele din asocierea recreerii cu refacerea fizic i psihic de ordin curativ, sau ale recreerii cu culturalizare , etc. Caracteristici: -un numr de participani n continu cretere ca urmare a uzurii fizice i psihice a populaiei active. -fiind practicat cu predilecie n perioada vacanelor i concediilor el va prezenta vrfuri atenuate numai n contextul profilrii bazelor pe un astfel de turism, deci nesolicitare de celelalte categorii de vizitatori - cea mai reprezentativ form de turism mixt este cel estival din zonele temperate, axat pe recreere i cultur heliomarin. -mbinnd valene multiple, eficiena sa economic este ridicat. Subiectul 3.Fenomene si procese de risc turistic definire, cauze ale apritiei fenomenelor de risc , tipologia riscurilor : naturale( climatice, alunecarile de teren etc.) si antropice( afectarea structurii, deprecierea calitativa a resursei atractive, epuizarea resurselor, exploatarea neadecvata, ineficienta exploatarii, supralicitarea infrastructurii, uzura morala, accentuarea sezonalitatii, nesatisfacerea cererii, incompatibilitatea turismului cu alte forme de valorificare economic, poluarea turistica) pag.272-276)
5

Dezvoltarea fr precedent a activitilor recreative i perspective deosebite, presiunea exercitat asupra peisajului, cu intensiti crescnde, conduce la suprasolicitarea structurii acestuia i implicit la apariia fenomenului de risc. Cauzele apariiei fenomenelor de risc sunt multiple, ele pot fi grupate n trei categorii destincte i anume: naturale , antropogene i endogene. O prim grup de factori generatori aparinnd cadrului natural i sunt coninui adesea n matricea evolutiv a componentelor peisajului(relief,hidro,climat, vegetaie, faun).Astfel, spre exemplu, modificrile climatice induse de cauze astronomice vor perturba nu numai atmosfera de desfurare, de lung durat, a actului recreativ, ci vor afecta i valenele atractive ale unor elemente proprii. n mod similar, alunecrile de teren pot distruge infrastructura turistic, prbuirile de peteri pot afecta pitorescul lor, dispariia faunei, prin schimbarea sau distrugerea lanurilor trofice, afecteaz turismul cinegetic. Determinrilor de ordin natural li se adaug, intr-o proporie covritoare, cele de provenien antropic.Aciunea uman exercitat n sfera turistic se multiplic paralel cu lrgirea acesteia i se diversific n strns corelaie cu nuanarea dezideratelor cererii. Premisele riscului antropogen sunt maganizate n manifestarea abuziv a interveniei asupra elementelor naturale constituente ale mediului nconjurtor. O ultim categorie de cauze generatoare de risc turistic sunt cele de natur endogen, ele sunt rezultanta erodrii sistemului turistic, a stagnrii evoluiei sale, a contradiciilor permanente n raporturile cerereofert. Excesiva dezvoltare a turismului n unele areale i intensa exploatare a unor resurse poate conduce la epuizarea timpurie a factorului care a condiionat implantarea activitiilor de acest tip n regiune ,avem n vedere, n primul rnd, resursele greu regenerabile, cum ar fi nmolurile sapropelice, apele minerale i termale. Practica amenajrii i exploatrii turistice a unui teritoriu sau grupri de obiective pune uneori n eviden riscul exploatrii neadecvate. Ineficiena exploatrii este un risc ce planeaz asupra tuturor obiectivelor a cror integrare n circuitele turistice nu ine seama de particularitile cererii.

Supralicitarea infrastructurii apare de regul n perioadele de vrf ale cererii, ca urmare a accenturii fenomenului de sezonalitate, respectiv n contextul insuficienei unor oferte compatibile cu dezideratele fluxurilor de turiti n regiunea dat. Orice baz turistic, nc de la punerea sa n exploatare, este supus procesului de uzur moral, rsfrnt pn la cele mai simple articulaii ale structurii sale. Fenomenul sezonalitii se transform adesea ntr-un suport al eficienei exonomice a bazelor cu un coeficient de ocupare infierior. Acest risc i are rdcinile disipate n mediul social din care se recruteaz ponderea major a vizitatorilor, dar i n incapacitatea infrastructurii de profil de a oferii servicii permanente la nivele calitative superioare. Nesatisfacerea cererii turistice poate mbrca accente felurite, de la insuficien n coninut a factorului atractiv la standardele infrastructurii. Este un risc major a crui materializare este sinonim cu reversul oricrei aciuni promoionale de promovare a turismului n zona aferent. Dei definit ca o industrie fr fum, turismul contribuie, direct i indirect, la creterea polurii, globale. Utilizarea mijloacelor auto n transportul turistic de mare anvergur polueaz atmosfera, avioanele ridic nivelul polurii sonore, turismul neorganizat i gradul de culturalizare redus al turitilor sunt sursele unei poluri cu diveri ageni a peisajului.

Subiectele 4. si 5 Etapele principale si activitatile aferente unui studiu general de prospectare turistica/ organizarea studiului de prospectare a pietei turistice: etape, faze si activitati. (225-231) Etape i faze principale , nuanate i adaptate, disigur, n funcie de specificul fiecrui tip de resurse atractive i de ingerina, n varii maniere i ponderi, a altor elemente cu influen direct sau indirect asupra acestora. a.Demersul prospectiv debuteaz, invariabil, cu punerea n eviden a resurselor atractive din teritoriul vizat, adic a materiei prime a turismului, n lipsa crora apariia iafirmarea acestuia n zona dat este de neconceput. Practic, aceast etap a prospectrii vizeaz inventarierea tuturor elementelor de interes turistic actual sau de perspectiv. b.Dup cerificarea existenei resurselor atractive, se trece ntr-o a doua etap a unui demers de acest tip, care presupune analiza detaliat a structurii i consistenei acestora. i aceasta deoarece orice obiectiv ce urmeaz a fi amenajat i introdus n circuitele turistice are propria
7

sa structur intern, propriile, propriile sale caracteristici fizice sau chimice, propriile lui interferene cu elementele peisajului limitrof. c.O a treia etap impune realizarea unei estimri cantitative a resurselor inventariate n prima etap. Fiind vorba de nsuiri, de caracteristici calititative, estimarea valoric n manier cantitativ este dificil de realizat, cunoscut fiind faptul c atractivitatea unui obiectiv este o trstur greu cuantificabil, riscul interveniei factorului subiectiv fiind frecvent. d.Calcularea expresii valorice ale gradului de atractivitate a obiectivelor din regiunea supus analizei este urmat este urmat ndeaproape de ierarhizarea atraciilor turistice, o aciune de mare importan promoional.Demersul de ierarhizare va viza fiecare tip de resurse inventariat i estimat anterior(chei,peteri,castele,ceti,etc.), respectiv toate acestea luate la un loc. Cunoaterea structurii fondului atractiv i tipul obiectivelor integrate geosferei turistice faciliteaz, de asemenea, creionarea formelor de turism proprii teritoriului studiat.Abrupturile vor stimula alpinismul, peterile speoturismul, fauna slbatic, sporturile de iarn, etc. e.Prospectarea nu nseamn numai cunoaterea n profunzime a particularitilor fondului atractiv, dar i a sistemului de interrelaii creionat la nivelul cererii i ofertei turistice.Nevoia de recreere, de refacere fizico-psihic i de culturalizare a populaiei va fi raportat permanent la standardul ei economic i social, astfel nct prognozele de dezvoltare a turismului n regiunea dat s aib un suport real. f.Menirea ei nu se oprete ns aici, introspeciile de profil vor cuta decelarea rolului pe care urmeaz s-l ndeplineasc n viitorul sistem turistic regional,, identificarea riscurilor actuale i poteniale, analiza circumstanelor punerii lor n valoare, respectiv de elaborarea propunerilor i a deciziilor de promovare a turismului. g.Analiza va continua cu reliefarea turismului n ierarhia ramurilor economice ale regiunii, fiile de suprapunere teritorial i punctele critice de interferen a acestuia cu alte tendine de valorificare a resurselor solului sau subsolului. Numai atunci promovarea se va beneficia de o motivaie logic i va avea o baz de susinere asigurat. Impactul economic este, indiscutabil, o component esenial a analizei turistice, tiut fiind faptul c, pe lng finalitatea fiziologic li psihologic, desfurarea fenomenului turistic are i o important consecin economic, consumul produsului turistic aducnd venituri importante.

De asemenea , cunoaterea ponderii turismului n economie este deosebit de important, urmrirea acestui indicator fiind posibil prin intermediul unei serii de variabile statistice: Balana de pli- care nregistreaz operaiile financiare derulate ntre diferite state; Bilanul turistic rezultat din diferena ntre operaiile financiare derulate ntre diferitele state, Consumul turistic, corespunztor ponderii cheltuirlilor de profil n consumul total Ponderea turismului n balana utilizrii forei de munc

Turismul este o ramur economic aparte a crei dezvoltare i eficien se bazeaz pe o geoinformare de profil riguroas.Aciunea n sine presupune dou componente cu adresabilitate diferit, dar cu nimic inferioare una alteia. Pe de o parte, informaiile acumulate n urma prospectrii minuioase a resurselor atractive i cererii turistice, vor trebuii s ajung, nemijlocit, pe masa de lucru a celor care sunt ndreptii s formuleze deciziile. Pe de alt parte, este cunoscut faptul c turismul nu poate exista fr practicanii si, recrutai din toate categoriile sociale, din toate categoriile de vrst, cu standarde culturale nuanate. Posibilii practicani trebuie s fie informai n detaliu asupra tuturor faelor ofertei turistice, astfel nct, la nivel mental, acetia s-i poat formula opiunile pentru o anumit baz de agrement sau cur, pentru anumite servicii. Geoinformarea devine astfel cel mai consistent element promoional, definit prin credibilitate, oportunitate i obiectivism, adic tot attea nsuiri invocate de o cerere turistic extrem de sensibil la nou, la inedit,la certitudini. n concluzie, graie raiunilor expuse mai sus, prospectarea turistic se constituie ntr-un suport i practic indispensabil tuturor celor care i propun s iniieze activiti productive n geosfera turismului, ncepnd de la amenajarea unui obiectiv izolat i construirea primelor baze de cazare sau alimentaie public, la promotorii dezvoltrii unor regiuni turistice complexe ca potenial atractiv i dotrii lor cu o infrastructur de profil polivalent.

Subiectul 6. Implicaiile turismului asupra dezvoltrii rurale - avantajele i dezavantajele practicrii turismului rural Avantajele practicrii turismului rural:
9

- stabilizarea populaiei prin fixarea forei de munc - crearea de noi locuri de munc - diversificarea modului de utiliare a forelor de munc - pluriactivitatea - promovarea i dezvoltarea serviciilor - susinerea economic a agricultorilor - promovarea i susinerea artei populare i a industriei locale de artizanat - reabilitarea patrimoniului edilitar - ameliorarea gradului de utiliare a forei de munc feminine - atragerea de noi investiii. Dezavantajele practicrii turismului rural: - presiunea asupra mediului - presiunea socio-cultural - caracterul limitat al disponibilitilor de cazare - pasivitatea fa de presiunile intreprinztorilor exteriori - probleme de planificare, control local, participare public si partenierat - diferenierea teritorial a potenialului turistic rural - reticenele agricultorilor - lipsa sau insuficiena competenei turistice a agricultorilor - complementaritatea deficitar a intreprinderilor i absena strucutrilor de cooperare

10

Subiectul 7.Clasificarea principalelor sisteme de transport utilizate in turism- feroviar, rutier, aerian si pe apa- si caracteristicile lor majore, avantaje si dezavantaje. Caile si mijloacele de transport asigura efectuarea calatoriei, adica a acelui segment al actului recreativ fara de care turismul ca fenomen este de neconceput. Turismul actual datoreaza extreme de mult modernizarii si diversificarii cailor si mijloacelor de transport. Principalele cai si mijloace de transport implicate in turism sunt: rutiere, feroviare, navale si aeriene. Transporturile rutiere -au vechime mare si raspandirea cea mai larga. -se intalnesc in toate tarile, in stadii variate de organizare si modernizare. -turismul utilizeaza reteaua de drumuri edificate cu scop economic, social si strategic, dar presupune si construirea unor sectoare a caror singura motivatie este deschiderea accesului spre resursele atractive. -lungimea acestor tronsoane si conditiile adesea dificilein care sunt trasate, ridica mult costul investitiilor turistice, indicator de care promotorii activitatilor de recreere vor tine intotdeauna seama. Evolutia ttransporturilor rutiere cunoaste o curba ascendenta, cu o crestere accentuata dupa al 2-lea razboi mondial, cand autoturismul devine principalul mijloc de locomotive al turistilor. Folosirea autoturismelor a determinat aparitia si dezvoltarea unor forme noi de turism (turismul neorganizat, individual; turismul de distanta scurta si medie), respective amplificarea unor tipuri de baze de cazare adaptate nevoilor traficului intens (ex. motelurile sau campingurile). Transporturile rutiere implica o viteza medie de deplasare de circa 60 km/h (aceste valori cresc simtitor in cazul utilizarii autostrazilor si se reduce drastic in interiorul marilor metropole). Siguranta circulatiei difera mult intre automobile si autobuze , cu coeficienti minimi pentru cele din prima grupa. Viteza excesiva, oboseala, consumul de alcool, defectiunile tehnice, conditiile meteorologice nefavorabile se inscriu printre cauzele majoritatii accidentelor inregistrate. Regularitatea traficului este mai pronuntata la autobuze in

11

comparatie cu autoturismele, cele din urma raspunzand unui orar de circumstanta, stabilit de fiecare proprietar in parte. Confortul este mai limitat in cazul autoturismelor (ca urmare a spatiului interior redus) si mai ridicat la autocare, cu dotari interioare menite a spori confortul (aer conditionat, grupuri sanitare, aparate video, bar). Autobuzele ce deservesc turismul pot avea un orar fix (atunci cand realizeaza transportul persoanelor in general) sau un regim special (cele cu destinatie exclusiv turistica, folosite pentru transportul unor grupuri compacte de vizitatori). In cazul grupurilor restranse se apeleaza la microbuze. Autoturismul s-a impus decisiv in transportul intern de persoane (87% in SUA, 78% in Italia). Cresterea isi reduce indicii ca urmare a interventiei unor elemente perturbatoare (poluare, lipsa locurilor de parcare, diminuarea sigurantei circulatiei paralel cu intensificarea traficului). Tinerii apeleaza si la alte mijloace de transport- ex. motocicletele. Acestea predomina in cazul turismului de scurta durata, desi performantele ultimelor tipuri permit deplasari rapide la distante mari. Transporturile rutiere de turisti reclama . pe langa reteaua de drumuri modernizate si o serie de dotari complementare, indispensabile derularii lor in conditii optime: statiile pentru carburanti, statiile service, telefoane de securitate a traficului, moteluri, indicatoare rutiere si de orientare Modernizarea cailor rutiere isi are expresia maxima in construirea autostrazilor, fata de care turismul actual este greu de conceput. Densitati apreciabile ale autostrazilor se remarca in SUA si sud-estul Canadei, Europa de Vest, Japonia. Cea mai cunoscuta autostrada europeana cu valente turistice certe (peisagistice si de facilitare a accesului inspre principalele regiuni turistice destinate turismului estival heliomaritim) este cea care urmeaza riviera mediteraneeana intre Trieste si Gibraltar , trecand prin nordul Italiei (Venetia-Milano-Genova), sudul Frantei (Coasta de Azur, Coasta Piratilor, Coasta de Ametist) si partea septentrionala a Spaniei (Costa Brava, Costa Calida, Costa del Sol). Din aceasta se ramifica alte autostrazi spre centrul si nordul Europei. Un rol important in fluidizarea circulatiei si directionarea fluxurilor turistice in si dinspre obiectivele turistice localizate in cadrul marilor orase il detin centurile periferice construite in jurul marilor orase. Principalele avantaje ale transportului rutier:

12

-detine cel mai ridicat grad de mobilitate, depasind, comparativ, conditiile oferite de transporturile feroviare, aeriene sau navale, reusind sa patrunda in cele mai indepartate locuri, in raport cu amenajarile efectuate, relative rapid, conducand, astfel, la o importanta economie de timp si mijloace financiare (fapt neintalnit la celelalte tipuri de transport). Gradul de mobilitate are valori superioare in cazul autoturismelor si autobuzelor speciale, singura conditie fiind existenta retelei de drumuri practicabile. Principalele dezavantaje sunt: -capacitatea de transport este modesta: 2-6 pentru automobile; 40-100 locuri la autobuze. -nu se pot transporta marfuri de mare volum si tonaj. -este supus conditiilor climatice. -efort fizic si psihic sporit din partea conducatorilor auto pe traseu si, implicit, siguranta mai redusa. -obligativitatea posesorilor de autoturisme de a-si rezolva singuri anumite necesitati legate de desfasurarea calatoriei (aprovizionarea cu combustibil, reparatii) Transportul feroviar S-au dezvoltat dupa construirea primei locomotive cu aburi si a construirii primei linii de cale ferata din Anglia anului 1825. Au luat avant deosebit in a doua jumatate a secolului 19 si inceputul secolului 20 cand, in toate continentele, apar magistrale feroviare importante. Caile ferate de penetratie au insemnat pentru turism tot atatea trasee spre interiorul unor vaste regiuni neexploatate din punct de vedere atractiv (ex. transsiberianul, liniile transcontinentale din America, Australia sau Africa). Prin capacitatea lor superioara de transport trenurile au raspuns in mod convingator dezideratelor turismului de masa. Costul calatoriei este diferentiat pe clase de confort. Turistii in grupuri beneficiaza de reduceri ale preturilor biletelor. Calatoria cu trenul presupune completarea acestui tip de transport cu servicii conexe, care sa permita deplasarea turistilor din gari spre centrul oraselor sau spre obiectivele turistice mai indepartate (autobuze, taxi).

13

Caile ferate inguste din muntii inalti, cu viaducte si tunele, asigura vizitarea multor locuri pitoresti, inaccesibile in alt mod. Principalele avantaje ale transportului feroviar: -viteza mai mare cea medie, de 60-80 km/h, fiind cu mult depasita (250-500 km/h), pe unele tronsoane si cu anumite garnituri (TGV, Hikari). -o capacitate de transport superioara tuturor celorlalte tipuri de vehicule (600-1000 persoane) si marfuri de mare volum. In perioadele cu trafic de varf, dimensiunea garniturilor poate creste prin atasarea de vagoane suplimentare. -siguranta calatoriei este maxima, probabilitatea producerii accidentelor fiind de circa 4 ori mai mici decat la avioane si de aproape 12 ori mai redusa in comparatie cu autoturismele. -regularitatea traficului este asigurata, influenta conditiilor meteorologice resimtindu-se putin -confortul este mai ridicat decat in cazul transporturilor rutiere, prin dotarea trenurilor cu vagoane de dormit, vagoane restaurant, baruri, saloane, grupuri sanitare -cel mai ieftin mijloc de transport terestru Principalul dezavantaj este dependenta vizitatorilor de un anumit traseu (limitat la calea ferata).

Transporturile aeriene Au diversificat paleta modalitatilor de deplasare turistica incepand cu primele decenii ale secolului 20. Avionul a insemnat si pentru turism o veritabila revolutie permitand deplasari rapide dintr-un loc in altul, survolarea regiunilor nepopulate sau inospitaliere, introducerea in exploatare a unor resurse izolate. Calatoria cu avionul aduce turistului modern un benificiu remarcabil: consumul minim de timp liber, ce va fi utilizat pentru recreere la locul de sejur, facilitand participarea la activitatile turistice si a persoanelor ce beneficiaza de un cuantum limitat de timp liber. Siguranta calatoriei se apropie de cea a transporturilor feroviare, printre factorii perturbatori numarandu-se conditiile meteorologice, defectiunile tehnice si de comanda/pilotaj, terorismul international.

14

Transporturile aeriene se adapteaza si ele particularitatilor de dezvoltare ale fenomenului turistic. Astfel, au intrat in folosinta elicopterele, avioanele charter sau cele personale cu capacitate limitata, dar cu o fiabilitate sporita. Un tip de transport turistic aerian mai recent este cel cu deltaplanul si parapanta, practicat de o anumita categorie de turisti sportiv. Principalele avantaje ale transportului aerian: -viteza apreciabila de deplasare (850-1000 km/h la avioanele obisnuite, peste 2000 km/h la cele supersonice), care face din avion cel mai rapid mijloc de transport. -capacitatea de transport ajunge la 300-350 persoane. Asociata cu viteza de deplasare si posibilitatea efectuarii mai multor curse intr-o anumita unitate de timp, capacitatea globala de transport o depaseste pe cea a trenurilor sau vapoarelor. -siguranta calatoriei este ridicata. Principalele dezavantaje sunt: -pretul biletelor este ridicat ceea ce face ca avionul sa fie preferat de turistii cu venituri superioare mediei. -dependenta maxima fata de ruta aeriana (prestabilita si riguros respectata). -escalele sunt scurte si nu permit desfasurarea unor actiuni recreeative de anvergura. -confort mediu (variind in functie de tipul de avion si de conditiile de zbor) Transporturile navale Au, in zonele litorale, o vechime similara celor rutiere, desi tenta turistica si-au castigat-o mai tarziu. Pe langa transporturile maritime se impugn cele pe marile fluvii sau lacuri interioare (ambele tipuri asigurand transportul turistilor dintr-un loc in altul) si navigatia de agrement propriu-zisa. Intensitati superioare se constata pe tronsoanele intraurbane ale fluviilor ce strabat orasele mari sau pe lacurile cu suprafete notabile (Tamisa, Sena, Rin, Dunare, Marile Lacuri americane) sau in cazul navigatiei de cabotaj de-a lungul tarmurilor, interconectand salbele de statiuni litorale. Intre transportul turistilor pe cai fluviale si maritime si agrementul nautic, prioritatea absoluta revine celui din urma, fapt atestat de numarul apreciabil al porturilor ce adapostesc ambarcatiunile de lux ale Mediteranei, Caraibelor sau Pacificului. Tendinta transformarii unor vapoare comerciale in hoteluri plutitoare (Queen Mary, Queen Elisabeth) se manifesta frecvent, data fiind rentabilitatea reconvertirii si prelungirea utilizarii vaselor.
15

Principalele avantaje ale transportului naval: -capacitatea de transport cea mai mare (produse de mare tonaj si peste 1000 persoane). -patrund pana in interiorul continentelor -confortul cel mai ridicat datorita unor dotari variate si complexe (inclusive piscine, discoteci, cluburi, sali de proiectie). Principalele dezavantaje sunt: -viteza redusa de circulatie (15 noduri / ora; 1 nod = 1825m), fapt ce se repercuteaza negative asupra bugetului de timp liber al turistilor. -regularitatea circulatiei este influentata de conditiile meteo (furtuni, ingheturi)

Subiectul 8. Potentialul turistic al reliefului glaciar din Romania: creste si circuri glaciare. -definirea reliefului glaciar si geneza acestuia -componentele de atractivitate -caracteristicile crestelor glaciare si sectoarele reprezentative din masivele si unitatile montane -geneza si definirea circurilor glaciare si tipologia acestora -componentele cu atractivitate turistica a circurilor glaciare -masive si circuri reprezentative Relieful glaciar este rezultatul activitatii ghetarilor cuaternari, mai ales din ultimele doua glaciatiuni, Riss, Wurm, care au actionat prin intermediul ghetarilor de circ si vale in regiunile cele mai inalte din Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali. Prin actiunea lor modelatoare au creat forme specifice, cu fizionomii variate. Aceste nuante, pe fondul general de actiune a eroziunii ghetarilor, numita exaratie, se diferentiaza, la randul lor, in functie de substratul litologic, afectat ulterior in postglaciar si detaliat de procese de eroziune periglaciara. a) Partile cele mai inalte, varfurile, adeseori de forma piramidala, de peste 2000 m din Carpatii Meridionali si Muntii Rodnei si Calimani, in Carpatii Orientali au ramas si in
16

Pleistocen deasupra ghetarilor de circ, detasandu-se in partea superioara. In aceasta categorie sunt varfuri precum Pietrosu Rodnei, Ineu, Gargalau, in Muntii Rodna; sau varfurile de peste 2000 m din Masivul Bucegi, cele din creasta nordica a Fagarasului, din Parang si Retezat, care, detaliate ulterior de procese de dezagregare periglaciara, se constituie astazi ca obiective esentiale si destinatii pentru turismul pietonal montan, oferind o panorama larga asupra inregii regiuni montane si chiar asupra unor parti intinse din spatial inter si extra carpatic. b) Crestele alpine sunt rezultatul procesului de eroziune conjugate in Pleistocen, a ghetarilor de circ de pe ambii versanti. Acestea devin astfel abrupte,cu o spinare ingusta, puternic fragmentata ulterior de procese glaciare si de nivodenudatie. Componenta cea mai spectaculoasa a crestelor alpine o formeaza custurile, sectoare de creasta foarte inguste in lama de fierastrau (purtand denumirea stiintifica consacrata de gipfelfluhr). Din crestele principale se desprind, sub forma de contraforturi, creste secundare, modelate in acelasi fel doar ca, in cazul acestora, au intervenit, pentru detalierea peisajului, si ghetarii de cuib, suspendati. Se remarca creasta principala a Muntilor Rodnei, dezvoltata de la est la vest, lunga de 30 km, cuprinzand in aliniament varfuri de peste 2000 m, culminand la extremitati cu Varfurile Pietrosu Rodnei, iar la est Ineu 2280. In Muntii Fagaras, creasta nordica, principala ce se desfasoara tot pe directia est-vest, pe o lungime de 60 km, prezinta un caracter asemanator cu cel din Muntii Rodnei, doar ca crestele secundare de tip contrafort sunt mult mai numeroase, mai fragmentate, mai spectaculoase, demonstrand intensitatea mult mai mare a glaciatiei. Procesele periglaciare ulterioare au accentuat fragmentarea atat a crestei principale cat si a celor secundare, iar sectoarele de custura, mult mai numeroase, prezinta in arealul acestora forme de relief dominante, precum Turnurile Podragului, Paltinu, Acele Cleopatrei, Strunga Dracului. In masivul secundar sud-estic Iezerul se impugn sectoare de custura, prezentand o fragmentare maxima in Coltii Cremenei si Coltii lui Andrei. In Masivul Parang se detaseaza creasta principala, lunga de 10 km, desfasurata intre Parangul Mare si Varful Mohorul unde sunt intalnite forme de relief asemanatoare, apartinand complexului creasta principala- custuri secundare de tip contrafort In Muntii Retezat, creasta principala, lunga de 18 km se desfasoara intre Varful Zlata in vest si Lazarului, in est. In acest sector, creasta glaciara prezinta frecvente sectoare de custura, mai ales in jurul varfurilor Peleaga si Papusa. In toate cazurile amintite, modelarea glaciara si postglaciara (pe un fond de neotectonism, manifestat mai ales in Carpatii Meridionali) s-a realizat pe roci metamorfice.

17

In Muntii Bucegi, calcarele si conglomeratele au condos, datorita reactiei specifice, la fenomenul de dezagragare, la forme asemanatoare, dar mai putin conservate. Ele sunt prezente, mai ales in sectorul nordic, in bazinele superioare ale vailor Malaiesti si Tiganesti: hornurile Malaiesti si Tiganesti, coloane precum Braul Caprelor, Poarta din Tiganesti, toate cu o valoare peisagistica deosebita. c) Circurile glaciare dau o nota dominanta morfologiei glaciare ca si extensiune spatiala si complexitate morfologica, desi reprezinta matricea negative. Acestea pot fi considerate ca si o componenta de baza a peisajului glaciar montan. Se remarca prin vastitate, complexitate si diversitate. Principalele caracteristici sunt: abrupturi care diferentiaza crestele de talvegul cursurilor superioare. In versantul circurilor majore, complexe, se disting si circuri suspendate sau de cuib, care adeseori adapostesc lacuri glaciare de mai mici dimensiuni. La baza circului glaciar exista acumulari mari de grohotisuri, iar in punctual de minima altitudine relativa a circurilor, de cele mai multe ori s-au creat conditiile pentru acumulari lacustre glaciare, de dimensiuni mari si cu adancimi de la cativa metri, pana la maximul de 29 m, cat are lacul (Zanoaga din Muntii Retezat). -Circurile glaciare complexe au extensiuni mari, incluzand in complexul lor morfologic 2-4 circuri suspendate (de cuib), precum si nise, nivale postglaciare. Versantii acestor circuri au la baza mari trene de grohotis. Marimea circurilor este legata de cantitatea de gheata acumulata, de puterea de subsapare a ghetarului, de panta, precum si de succesiunea de roci cu o rezistenta mai mare sau mai mica la actiunea de eroziune (gelivitatea rocilor). Dimensiunea maxima a circurilor glaciare poate depasi in diametru 500 m. In categoria circurilor glaciare complexe, avand in componenta elemetele morfologice amintite, se remarca pe versantul nordic al Muntilor Rodnei, Buhaiescu si Repedea; in Muntii Fagaras circurile din partea superioara a vailor Capra, Buda, Topolog, cel de pe raul Doamnei, toate pe versantul sudic, precum si circul Bale ape versantul nordic.In Muntii Parang, cele mai representative circuri complexe sunt la obarsiile vailor Lotru, Jiet si afluentii: circul Mija, Sloveiu, Rosiile, Gauri. Galcescu, Iezerul. In Muntii Retezet se impune cel mai reprezentativ circ complex Bucura, avand in componenta circuri suspendate, ce adapostesc lacuri glaciare (Taul Agatat, Taul Portii, Ana, Lia, Florica, Viorica), toate debusand in cel mai intins lac glaciar din Carpati, Bucura, obarsie a vaii Lapusnicului. Asemanator cu acesta este circul glaciar complex Peleaga. -Circurile glaciare simple au fost create de ghetari de mai mici dimensiuni. Au forma semicirculara si sunt de regula amplasate in vaile cu expozitie sudica si sud-vestica, sau se
18

constituie ca loje suspendate pe versantii marilor circuri complexe. Desi se impugn mai putin in prisal, isi aduc contributia la completarea ambientei de ansambluri glaciare, formata din varfuri, creste, circuri complexe. Astfel de circuri simple sunt frecvente in Muntii Rodnei, in jurul varfului Ineu (pe vaile Lala, Gagi, Bila), continuand spre vest cu succesiunea de circuri simple de pe vaile Putredu, Bistricioru, Izvorul Cailor, Negoiescu, Puzdele, Repedea. In muntii Bucegi, chiar daca nu sunt foarte bine conservate, exista in partea de nord a acestora circuri simple pe vaile Malaiesti si Tiganesti, dar si in partea vestica in bazinul Ialomitei, pe cursul superior al vaii Sugarilor. In Muntii Parang, cele mai multe circuri simple se inalnesc in bazinul superior al vaii Lotrului: Muntinul, Urdele, Plescoaia, dar si in bazinul Oltetului, Galbenul. In Retezat, circurile glaciare simple s-au dezvoltat si conservat in vaile Zanoaga, Zanoguta, Radesu, Slaveiu, iar pe versantul nordic pe vaile Stanisoara, Pietrele, Valea Rea, Galesu. In spatiul circurilor apar microforme sub forma unor trepte, praguri, berbeci glaciari, roci mutonate si morene. In evolutia initiala a complexelor glaciare montane a existat singular sau, in mai multe cazuri, componenta de diferentiere (ruptura) intre sectorul glaciar de circ sic el de vale- limba ghetarului. Acesta s-a individualizat sub forma unui prag, abrupt, care a delimitat cele doua componente de baza. Acest prag, determinat de prezenta unor pachete de roci rezistente la eroziunea ghetarului, se individualizeaza astazi printr-o componenta distincta, de origine morfohidrografica, marcata de cascade, facand trecerea intre sectorul superior al reliefului glaciar si cel inferior glacio-fluvial, sub aspectul altitudinal. Tipice dim acest punct de vedere sunt praguri si cascade, precum Izvorul Cailor din Muntii Rodnei sau cascada Balea din Muntii Fagaras sau Loloaia in Retezat. d) Vaile glaciare sunt rezultatul traseului terminal al ghetarilor, prelungiri ale masei glaciare din circuri. Lungimea acestora oscileaza intre 2 si 8 km. sunt frecvent intalnite in Muntii Rodna din Carpatii Orientali, Fagaras, Parang, Retezat, dar si Bucegi din Carpatii Meridionali. In cazul unor massive cu altitudini mai reduse, poate fi urmarita peisagistic modelarea postglaciara, care a transformat in unele masive vechea topografie pleistocena, precum in Muntii Maramures, Sureanu, Tarcu, in care formele glaciare tipice sunt mult mai putin reprezentate.
19

Subiectul 9. Potenialul turistic al obiectivelor cu atractivitate turistic antropic: bisericile de

lemn din Maramure - contextul istoric-social de individualizare a civilizaiei lemnului n regiunea carpatica i n Maramure - caracteristicile arhitectonice, fizionomice i de integrare n peisaj - repartiia teritorial i obiective reprezentative - obiectivele monastice Brsana i Spna-Peri

Potenialul turistic al obiectivelor cu atractivitate turistic antropic: bisericile de lemn din Maramure - contextul istoric-social de individualizare a civilizaiei lemnului n regiunea carpatica i n Maramure - caracteristicile arhitectonice, fizionomice i de integrare n peisaj - repartiia teritorial i obiective reprezentative - obiectivele monastice Brsana i Spna-Peri Preluat din Nicolae Ciang, Romnia. Geografia Turismului (2006), p.126 Bisericile din lemn Acestea reprezint chintesena civilizatiei multimilenare a lemnului, de o inspiratie aparte si un rafinament estetic elevat. Sunt realizari tehnico-arhitecturale de exceptie, folosind in exclusivitate lemnul. Pe teritoriul Romniei au fost recenzate un numar de 600 biserici din lemn. Regiunea tipic pentru aceste monumente istorice si de arhitectura o reprezinta Maramuresul cu un patrimoniu de cateva zeci de biserici din lemn, in cadrul carora se manifesta influente reale ale goticului tarziu, mai ales individualizat in turle. Acestea au fost edificate incepand cu secolul XIV (Ieud, Barsana), constructia lor continuand pana in sec. XVIII. Bisericile din lemn sunt concentrate cu deosebire in Depresiunea Maramures, dar au fost realizate si in zona exteriaora acestuia, pe versantul sudic al muntilor vulcanici. In Depresiunea Maramures, cele mai multe biserici sunt in bazinul Izei: Rona, Vadu Izei, Rozavlea, Barsana, Sieu, Botiza, Ieud (cea mai veche biserica de lemn din Maramures, atestata documentar in 1364), Bogdan Voda (fosta Cuhea, capitala voievodului Bogdan I, devenit domnitorul Moldovei), Dragomiresti, Salistea de Sus, Srbi, Sat Sugatag; cu deosebire in partea superioara a acestuia, in bazinul Marei: Giulesti, Harnicesti, Desesti, Budesti, Calinesti, Brebu.In bazinul Viseului, acestea sunt mai putine si exista la Moisei, Bora. Se remarca complexul monastic nou de la Brsana, care poate fi considerat prin originalitatea componentei acestuia, si mai ales prin biserica construita in cel mai autentic stil maramuresan,
20

unul dintre cele mai originale din Romania. Turla bisericii de 56 m situeaza acest monument pe primul loc in tara. Materialul folosit, lemn in exclusivitate, solutiile tehnice de imbinare ale componentelor, pozitia complexului accesibil prin drumul judetean din Valea Izei ii va conferi in perspectiva postura de prim centru monastic din Maramures si o destinatie de pelerinaj de prima importanta. La acesta se adauga complexul monastic Spna-Peri a carui biserica depaseste, prin inaltime si stil tot ceea ce s-a realizat pana acum in acest domeniu. Pe langa valoarea arhitecturala, aceste obiective adapostesc si colectii de icoane, manuscrise foarte rare (Codicele de la Ieud, sec. XIV), picturi pe panza. In partea sudica a muntilor vulcanici se remarca biserica de la urdeti, a carei turla la 54 m inaltime o situeaza pe locul II intre bisericile de lemn din Romania. In arealul periferic judetului Maramures, in Lpu si Chioar, exista de asemenea numeroase biserici de lemn, printre care se remarca Rogoz, Cupseni, Libotin, Sacalaseni, Plopis, ceva mai recente decat cele din Maramures, edificate in sec. XVII si XVIII. (Arealul cu biserici din lemn este extins in judetul Salaj cu bisericile de la Fildu de Sus, Creaca, Hida, Purcaret, Ileanda, Zimbor, Snmihaiu Almasului (sec. XVII XVIII). Acestea nu lipsesc de asemenea din Muntii Apuseni, cu atat mai mult cu cat Tara Motilor este comparativ reprezentativa pentru civilizatia lemnului, cu Maramuresul. Bisericile de lemn, cu o arhitectura usor diferita fata de cea din Maramures, sunt la Vidra, Ponorel, Lupsa, Garda de Sus, precum si in Beius, la Lazuri si Rieni. Areale cu biserici de lemn isi fac manifestata prezenta si in partea estica a Carpatilor Orientali, la Bilbor, Brosteni, Targu Ocna, dar si in partea sudica a tarii, unde sunt in numar de cateva zeci. Aici se remarca cea mai veche biserica de lemn din Tara Romaneasca, la Maria-Funduri, in cadrul comunei Vaideeni, construita in 1532.) Bisericile din lemn cele mai reprezentative si bine conservate vestigii ale civilizatiei carpatice a lemnului, cu o arie de raspandire foarte mare, predominante in Carpati, dar si in regiunea deluroasa periferica, reprezinta inca o data un factor de continuitate, si legatura intrinseca.

Subiectul 10. Principiul eficienei (rentabilitii) amenajrilor turistice Definirea unei srategi de amenajare turistica presupune stabilirea unor oviective clare, precise si coaerente care sa urmaresca: Valorificarea superioara echilibrata a potentialuilui turistic

21

Reducerea amplitudini sezonalitati turistice si efectele sale negative prin extinderea si diversificarea ofertei cu echipamente si dotari exploatabile si functionale pe toata durata unu an calendaristic. Sporirea numarului si largirea ariei geografice de provenienta a turistilor straini. Conservarea resurselor turistice si a mediului inconjurator. Conturarea unei strategi de amenajare turistica viabile concepute ca o strategie a ofertei turistice va avea la baza ansamblui de decizii si instrumente de transpunere in practica si acctiuni concrete care sa permita realizarea obiectivelor mentionate .Ca urmare elaborarea si aplicarea unei astfel de strategii trebuie sa urmaresca respectarea consecventa a unor principii ale procesului de amenajare turistica. Principiul rentabilitati directe si indirecte stipuleaza faptul ca orice amenajare turistica trebuie sa vizeze in permanenta o valorificare superioara a resurselor atractive ale unui teritoriu prin care sa se asigure o eficienta ridicata a investitiilor. Astfel rentabilitatea directa (reflectata in crestrea vanzarilor produselor turistice oferite pietei si a cifrei de afaceri)implica o continua adaptare si reajustare a ofertei turistice in functie de modificarile decelate in structura si caracteristicile cereri turistice(in urma unor studii de piata derulate in permanenta)in vederea eficientizari la maximum a activitati turistice pe tot parcursul anului. In schimb rentabilitatea indrecta face referire la efectul multiplicator al turismului care influienteaza amortizarea investitiilor reclamate de amenajarea turistica si antreneaza o serie de efecte economice benefici asupra tuturor ramurilor economice care s-au implicat si se implica in continuare in derularea optima a activitatilor turistice dintr-un teritoriu dat(industria constructiilor, prelucrarea lemnului si mobila, cresterea animalelor,agricultura si industrei alimentara,artizanat constructii de masini, mijloace de transport , poligrafica,

telecomunicatiile , confectii, materiale si echipamente sportive). Acest indicator permite evidentierea incidentei globale a cheltuililor efectuate de turisti asupra unitatilor de turism implicate direct sau indirect in deservirea cererii pe de o parte si asupra economiei nationale pe de alta parte (produsul intern este direct vandut turismului strain ,,export,, fara taxe vamale, T.V.A.) utilizand modelul Clemet(1970)R=1/1delta a Prin valorificarea resurselor naturale, umane materiale si finaciare puse la dispozitia sa turismul genereaza alaturi de efectele ecoomice (mai usor de decelat si cuantificat)si efectele sociale.Din aceasta cauza in elaborarea unei strategii de amenajare turistica trebuie abordate ambele aspecte ale eficientei turisticce atat cea sociala cat si cea economica.

22

Analiza impactului activittii turistice, a incidentelor globale ale cheltuielilor turistice asupra economiei unei tri este cunoscut n practica turistic sub denumirea de efect multiplicator. Efectul multiplicator indic repercusiunile turismului asupra venitului national generate de influenta cheltuielilor turistice n activitatea sectoarelor productive. Turismul este una din activittile economice, de ale crui venituri beneficiaz aproape toate sectoarele economice, curentul monetare provocat de cheltuielile turitilor curgnd ctre aceste sectoare (agricultur, industrie, comert, etc.). Venitul turistic antreneaz noi cheltuieli, acestea devenind la rndul lor, venituri ale acestor activitti economice. O cheltuial initial, continu s se transforme , pn cnd, prin diverse pierderi (importuri, tezaurizare), banii sunt eliminati din circuitul economic. Incidenta cheltuielilor turistice asupra economiei unei tri poate fi analizat prin intermediul efectelor directe, indirecte sau induse, asupra altor ramuri economice. Efectele directe sunt generate de primul circuit monetar provenit de la turist, cele induse de salariile angajatilor din turism cheltuite pentru procurarea unor bunuri i servicii. Prin urmare, cheltuielile turistice creeaz un venit, care, la rndul su, duce la un lant de cheltuieli venituri cheltuieli i aa mai departe, pn cnd scurgerile opresc acest lant. Ca urmare, impactul venitului initial derivat din cheltuiala turistului este de obicei mai mare dect venitul initial, pentru c genereaz cheltuieli ulterioare legate de acesta. De exemplu, un schior cumpr un bilet de telescaun, cu utilizare de o zi, de 10$. Aceti bani vor fi folositi pentru plata salariilor operatorilor din firma de telescaune; operatorii cheltuiesc banii la magazinul alimentar. Proprietarul magazinului folosete o parte din bani pentru a plti

chiria pentru terenul pe care este amplasat magazinul. Proprietarul terenului folosete banii pentru achizitionarea hranei. Ciclul se oprete atunci cnd banii sunt pierduti din economia local, ultima tranzactie fiind denumit scurgere din economie. Practica demonstreaz c se realizeaz un numr de aproximativ 1314 tranzactii nainte ca banii s dispar i c 5-6 din tranzactii se produc n cursul primelor 12 luni. Impactul cheltuielilor turistice este determinat de combinatia efectelor directe, indirecte i induse ale unui model de cheltuieli. n multe situatii, nu toate veniturile generate n fiecare faz sunt recheltuite. O parte din aceste venituri tind s fie economisite i, o alt parte tind s fie cheltuite n afara economiei locale. Cu ct proportia venitului cheltuit local este mai mare, cu att multiplicatorul va fi mai mare.

23

Gradul n care o zon local este capabil s retin venitul turistic depinde de ct poate s asigure economia local. Dac economia local este capabil s produc bunurile i serviciile pe care turitii le cumpr, efectul multiplicatorului va fi mai mare. Cu ct se import bunuri din afara zonei, cu att multiplicatorul va fi mai mic. Subiectul 11. Tendine ale amenajrilor turistice n Romania n perioada contemporan. Comparativ cu tendinele manifestate pe plan mondial trecute n revist mai sus, amenajarile turistice n Romnia au parcurs aproximativ acelei etape, ns decalate puin ca timp. Perioada contemporan include intervalul de timp de dup a doua conflagraie mondial, care la rndul su este mprit n dou etape distincte marcate de sisteme social-economice i plitice diferite. n intervalul 1945-1990 s-a impus componenta etatizat asupra tuturor mijloacelor de producie astfel c (din iunie 1948) ntreaga evoluie a vieii social-economice din Romnia a fost schimbat fundamental.Ca urmare i n turism, unde se impuse-se o tradiie deja secular n amenajare au intervenit modificri de substan . Dup un regres determinat de deteriorarea general a vieii social-economice, ncepe s se manifeste o tendin de redresare prin sprijinirea turismului de mas, prin reabilitarea bazei materiale a principalelor staiuni , dar i prin ,,dispariia,, unei mari pri din micile staiuni de importan local aprute n perioada interbelic. Ca fapt remarcabil este de semnalat totui naterea, ca urmare a organizrii n 1951 a Universiadei de iarn de la Braov, a staiuni Poiana Braov, care va deveni reprezentativ pentru turismul montani sporturile de iarn din Romnia. Pe un fond de cretere economic de relativ stabilitate i deschidere ctre Occident ar loc ntre 1960-1975, cea mai dinamic perioad din istoria turismului romnesc.n acest interval de timp i n cadrul planurilor de dezvoltare economic general are loc cea mai puternic infuzie de amenjri turistice, prin care s-a creat o baz material devenit n mare msur competitiv pentru cererea turistic internaional aflat ntr-o dinamic activ. Se detaeaz cteva componente, secvene care dau msur efortului real fcut n aceast direcie: Litoralul Romnesc al Mrii Negre, jumtatea sa Sudic, este edificat n dou etape.ntr-o prim parte sunt create ca staiuni de impact asupra turismului maritim staiunile Mamaia, eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, pentru ca n al doilea,,val,, s fie edificate grupul de staiuni aparinnd complexului Mangalia(Olipm,Neptun,Jupiter,Cap Aurora,Venus,Saturn).au fost puse n practic diferite soluii de proiectare, amplasare,
24

amenajare reflectnd, adeseori adoptarea spaiului construit la condiiile concrete specifice din ngusta fie litoral. O a doua component major a proiectului de amenajare turistic coplex a Romniei pentru aceeai perioad a constat din modernizarea staiunilor balneo-turistice treadiionale din Romnia.A fost astfel modificat profilul fizionomic-urbanistic a staiunilor i aezrilorstaiuni, n unele cazuri n mod esenial (Covasna.Poiana Braov,Climneti,Cciulata,Bile Herculane,Bile Felix). n aceai perioad se mai remarc i dezvoltarea unor noi staiuni de mai mici dimensiuni,valorificnd ape minerale sau n sau spaiul termale(Amara,Lacul montan(Bora,Duru,Izvorul Srat,Clacea,Beli,Bizua,OgnaSugatag) Muntelui Sinaia Prul Rece). Aceast tendin se accentueaz i dup 1990 dei Romnia ar fi avut o ans deosebit de relansare, dac reforma social-economic i moral ar fi fost realizat ntr-un timp foarte scurt.S-ar f i evideniat astfel o tranziie prelungit cu efecte paguboase de a dreptul dramatice n toate domeniile.n aceste condiii, ntreaga baz material turistic s -a deteriorat n continuare, fiind afectate n principal dou categorii clasice:vilele existente n cea mai mare parte a stainilor i cabanele din zona montan. Categoria hoteluri a fost i ea afectat, dar ncepnd din 1995-1996 se manifest efectele eforturilor de reabilitare a unei pri a acesteia, att cu capital autohton ct i strin.Legislaia parial din turism ,fr eleborare i aplicarea unei legi atotcuprinztoare i moderne a prelungit prea mult intrarea ntr-o normalitate, iar relansarea a fost mpiedicat i de deteriorarea climatului social-economic accentuat, de nerestructurarea componentei economice rmase n mare msur necompwtitiv, cu efecte directe reflectate n scderea nivelului de trai, omajul, inflaia.Toate au determinat i scderea cereri pentru o ofert turistic neatrgtoare i scump. Pe acest fond se produce totui, marea privatizare a bazei materiale turistice, declanat dupa 1998 i aproape finalizat la finela anului 2002, nceperea reabilitri bazei turistice hoteliere, declanarea modernizrii infrastructurii de comunicaie i nceperea materializri iniiativei particulare prin noi uniti turistice private, amplasate n regiuni de tradiie i atractivitate turistic, precum i amenjrile turistice din mediul rural, refectnd introducerea n circuit a unei din ansele turistice ale Romniei.

25

Subiectul 12. Generaii de amenajri turistice de tip statiune n regiunea alpin Amenajrile turistice n spatiul monatan Francez Experiena francez in domeniul este cea mai prestigiuasa, s-a desfasurat pe o perioada mai mare de un secol si a inclus, in amenajare, spatii montane intinse, cu deosebire in regiunea alpina, dar si in Pirinei, Vosgi, si Masivul central.Realizarile revelatoare ca dimensiuni , areal implicat si solutii aplicate sau constitui in timp intr.un model insusit ulterior adesea amendat si perfectionat de alte tari.atat sub aspectul derulari in timp cat si prin prisma conceptelor de amenajare turistica a spatiului montan sau impus cele 3 generati de amenajari compexe (statiuni si sisteme de statiuni la care s.a adaugat a 4 a , semnificand o revenire la alte dimensiuni si concepte la amenajare ecologica reimplicand asezarilor rurale montane). Amenajarile din prima generatie corespund ca timp cu realizarea primelor dotari din zona montana din a doua parte a secolului XIX -lea pana in perioada interbelica.Acestea au fost determinate initial de termalism, climatism, drumetie montana sau sejururi moderne.Au fost factori care au determinat nasterea si apoi extinderea si diversificarea amenajarilor in primele statiuni montane(Chamonix,Pralognan, Val d`Isere)Extensiunea acestora, determinata de cererea crescanda a fost sprijinita, de comunitatile locale si s-a concretizat in dotari multiple si de o calitate tot mai buna, care initial erau utilizate in sezonul estival pentru ca ulterior sa fie complectate cu echipamente pentru sporturile de iarna in expansiune, astfel incat timpul de functionare turistica sa se dilate la cel putin doua treimi de an. Organizarea primei ,,Olimpiade albe,, in 1924 la Chamonix a dat un impuls deosebit pragticari sporturilor de iarna.Ca premiere in acest sens se impune Megeve urmata de Alpe d`Huez(urmate ca exemplu si in Italia si Elvetia).La acestea se constata expansiunea in altitudine a amenajarii domeniului schiabil(cu partii si mijloace de transport pe cablu) pana la 200 m ,depasind nivelul asezarilor rurale montane,dar si ca inovatie amenajarea suprafetei unor ghetari pentru practicarea schiului si in sezoanele de tranzitie chiar si vara. Expansiunea statiunilor din prima generatie este in general haotica,fara o proiectare pe termen mediu si lung si fara a se face o precisa distributie a responsabilitatilor.Se remarca implicarea alaturi de comunitatile rurale in amenajari turistice, acompaniilor feroviare regionale care au edificat mai ales mari unitati hoteliere si a companiilor de echipament hidroelectric care direct sau indirect a contribuit cu investitii la dotatrea cu echipament si chiar lansare de statiuni,exemplu Saint Lary(Cazes 1992) Statiuni din a 2 a generatie avand ca model cu parti pozitive si negative,statiuni din prima generatie,carora in continuare li s-au aplicat amendamente conform noilor orientari,tendinte si exigente raportate la impactul amenajarilor cu mediul sunt edificate

26

statiunile din generatia a 2 a.Aceasta reprezinta faza intermediara in privinta tendintelor de concentrare a amenajarilor si serviciilor cu maxim impact enviromental din a 3 a etapa. Statiuni reprezentative pentru a 2 a generatie sunt Courchevel,Les Deux Alpes,Meribel,Serre Chevalier,Chamrousse,avand capacitati de primire intre 15000 locuri ,(Chamrousse) si maximul 32000 locuri(Courchevel) In edificarea acestora s-au remarcat ca imperative existenta in prealabil a unor proiecte de amenajare a siturilor statiunilor extinse pana la scara regionala,in cadrul carora s-au impus solutii de amplasare rationala si mai ales functionala a obiectivelor construite.S-a tinut seama de armonizarea cu amenajarile anterioare fie cu caracter general habitual sau turistic. Importanta si accentul pus pe amenajarile specifice pentru sporturile de iarna a crescut,fapt remarcat si prin cresterea ponderii populatiei tinere in cererea turistica pentru noile statiuni.Se remarca initiativa crescand adotarii cu hoteluri particulare.Extinderea este stimulata de cresterea importantei accesului pe cai rutiere cu mijloace auto particulare al caror numar este intr-o crestere exploziva,dupa 1950. Exmplu edificator pentru acesta generatie de statiuni in Franta este Courcheval,rezultat al unui complex de factori implicati.Consiliul General al Savoiei prin supervizarea,in elaborare,a sprijinit un plan global de amenajare care a condus la punerea in valoare a unei intregi regiuni si unde au conlucrat organisme publice si din domeniu privat.S-a recurs la solutii tehnice revelatoare(pentru deceniu sase al secolului trecut)cum au fost realizarea de complexe de amenajari adaptate cererii predominante pentru sporturi de iarna si practicarea intensiva si eficienta a acestora pe spatii intinse cu conditii naturale favorabile(expozitie,panta,strat de zapada)chiar daca a necesitat investii substantiale pentru accesul la acestea. Statiuni din generatia a 3 a se impun ca ce-a mai impresionanta amenajare turistica de statiuni in spatiul montan.Au fost realizate 15 statiuni de mare amploare si complexitate,dupa 1961 aceasta apartinand categoriei statiunii integrate (numite si ,,uzine de schi,,)constituind o experienta franceza unica cu impact multiplu atat asupra Alpilor francezi,cat si asupra domeniilor montane amenajate ulterior dupa acest model de tari europene,nord americane si nord africane si chiar est asiatice(Japonia) Aceste generatii ii apartin staiunile de marimi de 25000 locuri (Pra Loup)la cele intre 20000 si 40000 locuri(Val Thores,Tignes,Les Arcs)pana la gigantica La Plagnes cu peste 52000 locuri.Proiectul de amenajare si punerea in aplicare a acestora s-a constituit intr-o actiune de dimensiuni unice in spatiul montan al Alpilor.S-a caracterizat printr-o echipare tehnicoinfrastructurala de avangarda pentru acel timp(lucru valabil si astazi dupa 4 decenii)avand ca scop practicarea schiului pe spatii imense unde s-au amenajat partii si trasee de toate categoriile de schi si pentru toate categoriile de practicanti,mijloace moderne si diverse de
27

treansport pe cablu si capacitati de gazduire imbracand cele mai variante forme(hotelarii,vile resedinte secundare,pensiuni familiale)ca si arhitectura,apartenenta dar si dimensiuni adeseori foarte concentreate. Domeniul schiabil incluzand partiile,traseele si mijloacele de transport pe cablu a avansat in altitudine,incluzand adeseori versanti intregi cu expozitie nordica pana in sectoarele de culme.Se extind astfel partiile in lungime si cresc energiile acestora intre punctele extreme(pornire si terminus).Etapele amenajarii acestor generatii de statiuni au fost complexe,pozitive,dar adeseori contestate asupra mediului,asupra comunitatilor

rurale,montane si habitatelor. Urmare a reactiilor referitoare mai ales la antropizarea excesiva si impunerea din ce in ce mai motivata a principiului dezvoltarii durabile,dupa 1980 se contureaza o noua conceptie de amenajare materializabila prin a 4 a generatie de statiuni montane.Acesta este rezultatul analizei retrospective prin care in mod diferentiat se preiau componentele experientelor pozitive anterioare pe care se grefeaza noile tendinte si obiective,o piata imobiliara montana avand baza in statiunile internationale cu extensiune moderata concretizata prin amenajarea de mici statiuni adaptate ruralului,optimizarea dimensiunilor statiunilor montane noi,dotarile din hiterlandul statiunilor care sa lezeze cat mai putin mediul,conceperea si valorificarea eficienta de echipament in regim peren. Toate acestea ar trebui sa raspunda unui deziderat cu impact multiplu-prioritate a dezvoltarii fata de promovare si amenajari turistice(ca si proces complex cu conotatii

multiple)comparativ cu echiparea. Subiectul 13. Apariia fenomenului turistic: - motivaiile care au determinat circulaia turistic; - etapizarea dezvoltrii turismului, cu caracteristicile fiecrei perioade: antichitatea grecoroman, feudalismul, epoca modern i contemporan. (apariia profesiunilor din turism, infrastructura de cazare-restaurare, turoperatorii, apariia staiunilor turistice, a ghidurilor i asociaiilor turistice, instituii naionale cu rol n turism, factorii care au impulsionat micarea turistic - concediile pltite, aciunile de marketing etc). Motivatiile care au determinat circulatia turistica sunt foarte diverse. Primele motivatii pentru efectuarea calatoriilor sunt: deplasarile pentru procurarea hranei in comuna primitive, apoi deplasarile privind schimbul de produse, razboaiele, care nu pot fi identificate ca fiind calatorii cu scop turistic, dar imbinatate cu curiozitatea oamenilor, au starnit dorinte de deplasare pentru cunoastere. In antichitate este certa aparitia calatoriei turistice.

28

In Grecia antica, grecii doreau sa aiba o siguranta in vizitarea oraselor mai indepartate si incheiau niste contracte de vizite reciproce intre oamenii cu aceeasi ocupatie. Vizitarea locurilor sfinte, frecventarea bailor curative si participarea la jocurile sportive adunau un numar mare de oameni. Exemple sunt: templele de la Dodona si Delfi (pelerinaje), jocurile sportive de la Delfi (o data la 4 ani), Corint (jocuri istmice), Nemeea (jocuri hipice). Jocurile olimpice reprezinta primele mari manifestari de propaganda si de organizare a calatoriilor. Aparitia turismului sacru, caracterizeaza o activitate antica fundamental, aceea de a vizita locuri sacre, temple. Asadar, turismul ca fenomen social este inscris in intiparit in memoria oamenilor si a locurilor inca din antichitate. In Roma antica, sistemul social a creat premisele unei categorii bogate din sociatate sa calatoreasca din placer sau pentru imbogatirea cunostintelor. Majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, militare si culturale. Constructia de drumuri a favorizat circulatia si deplasarea oamenilor, astfel, prin edificarea unui sistem veritabil de drumuri, pe langa marfurile transportate sau deplasarea militarilor, se favoriza deplasarea in scopuri de recreere, fie spre zone litorale (Roma- Ostia), fie spre centre cu ape termale (Herculane, Balie Geoagiu, etc). Ulterior, agentii particulare se ocupau de organizarea siu desfasurarea calatoriilor, in timp ce puterea imperial favoriza construirea hanurilor, locurilor de popas si odihna. Strainii care calatoreau in Roma purtau o insigna de bronz sau fildes tessera hospitalis care le asigura siguranta si ospitalitate si ghizi instruiti (perigeta sau exegeta) care ii conduceau si le prezentau locurile de interes. Este intensacirculatie spre baile termale din cadrul imperiului. Daca grecii practicau o hoteltarie se stat, romanii au favorizat initiativa privata punand bazele hotelariei modern (tabernae) In Eveul mediu, paleta sociala a calatoriilor se largeste, in cadrul lor enumeram ambasadorii, comerciantii, preotii, pelerinii, oamenii de stiinta, calfele si studentii care se indreptau spre marile centre universitare. In aceasta perioada siguranta drumurilor era incerta, iar calatoria in sine nu era o placere, astfel apare primul ghid turistic, cartea calugarului Aimeri Picaud din 1130, care propunea cel mai sigur drum pelerinilor care mergeau spre Santiago de compostella. Aparitia centrelor manufacturiere vestite (Lyon, Milano, Bruges, Cordoba, Nurnberg) det intensificarea schimburilor comerciale si implicit creste numarul deplasarilor in aceste scopuri. Bazinul Marii mediterane polariza drumurile comerciale: orasele italiene: Venetia, Genova, orasele franceze: Marsilia, Lyon, Bordeaux, cele germane: Nurnberg, Munchen, etc. Mai apoi, comertul se extinde spre est ( osarele din Liga Hanseatica si Lumea Noua). Ca urmare a accentuarii diviziunii muncii se dezvolta comertul intern si international, produsele se transforma in marfa, se dezvolta circulatia banilor si economia naturala se
29

transforma in economie de piata. Descoperirea Lumii Noi si adrumului spre Indii favorizeaza dezvoltarea unor vaste imperii colonial cu repercusiuni in dezvoltarea comertului dintre metropole si colonii. Deplasari mari de oameni s-au facut si in scop religios, atat crestinii care se deplasau spre o serie de centru de pelerinaj (Roma, Ierusalim, etc), cat si alte semintii: musulmanii (Mecca), brahmanii (Benares). Intre anii 1478-1480 pelerinajul pentru sfintirea Bisericii Frauenkirche din Munchen a adunat 124000 de persoane. In parallel cu transportul marfurilor si calatoria in grup cu trasura se dezvolta transportul pe apa. Incepand din secolele XV XVI misionarismul ia o amploare osebita. Misionarii calatoresc din ce in ce mai departe, luand contact cu alte spatii culturale a caror descriere incepe sa trezeasca curiozitatea si interesul. Patura sociala a burgheziei care incepe sa se dezvolte dinspune de o mobilitate mai mare, nefiind legata de un domeniu funciar. O data cu formarea statelor centralizate si cresterea autoritatii regale, majoritatea nobililor se muta la curte, deplasandu-se spre latifundii, primavara si toamna, generand astfel primele voiaje vilegiaturistela care participa si burghezia timpului. O noua motivatie de calatorie este enuntata de francezul Michel de Motaigne care anticipeaza mobilul motivational din epoca actuala, marturisind ca a calatorit ca sa vada tari noi, sa castige noi experiente, sa invete si sa se distreze. Dupa afirmarea puterii martime a Angliei si libertatea sa de a stabili contacte permanente cu propriile colonii, se incetateneste cutuma de a trimite tanara generatie sa isi desavarseasca educatia in strainatate si prin calatorii. Cu aceasta ocazie apar termenii de turism si turist. O data cu cresterea traficului de calatori apar si primele stabilimente hoteliere, incepand din secolele XVI XVII si se dezvolta comunicatiile, drumurile si mijloacele de transport. In Europa de Vest se resimte mai acut lipsa drumurilor astfel ca, in Anglia constructia de drumuri incepe in 1663, in Franta in 1716 si in Germania din 1751. Daca drumurile se construiau incet, evolutia mijloacelor de transport este mai rapida. In Franta, utilizarea trasurilor collective a inceput la mijlocul secolului al XV-lea. Intre Londra si orasele limitrofe, primul postalion a fost introdus in 1609, ulterior se dezvolta treptat astfel ca la sfarsitul secolului al XVIII-lea erau 3 curse saptamanale spre Paris. Alte exemple: Paris Bruxelles (o cursa zilnica), Augsburg Roma (o cursa saptamanala), in parallel, datorita progresului tehnic, sporeste si viteza calatoriilor pe noile drumuri construite, de la 50 km/zi, la 80 km/zi la sf sec XVIII-lea.

30

Transformarea circulatiei de calatori in turism a inceput la sfarsitul razboaielor napoleoniene, initial manifestandu-se prin cresterea numarului de turisti englezi, in special spre Italia, prin Franta si Elvetia. Exemplul lor este preluat si de francezi, de germane, de austrieci si de olandezi. Descoperirea motorului cu aburi si aplicarea sa la vapoare si trenuri au dat un impul puternic dezvoltarii turismului. Inventatorul amerac Robert Fulton a facut prima demonstratie in 1807 (vaporul Clermon pe raul Hudson), iar vaporul Savannah in 1818 trece Atlanticul. In Europa, in 1829 ia fiinta Societatea pentru navigatie pe Dunare, iar intre Pesta si Viena primul vapor pus in miscare de energia aburului a pornit in sept 1830. Prima linie ferata cu locomotive cu aburi s-a deschis circulatiei in Anglia in 1830, intre Liverpool si Manchester trenul a parcurs distant de 51 km in 2 ore. Extensiunea cailor ferate din Europa, care s-a realizat intre 1830-1880, este inventia scotianului MacAdam. In parallel cu dezvoltarea transporturilor se dezvolta statiunile balneare spre care se indreptau un numar insemnat de turisti, in secolul al XiX-lea fiind consemnate circa 160 de statiuni balneare in Europa. Initial denumite spa, printre vechile statiuni cu bai termominerale figureaza Baden Baden, Wiesbaden, Aachen, Kissingem din Germania, Gastern Austria, Karlsbad si Marienbad Cehoslovacia, Ramlosa Suedia, Spa Belgia, Bath Anglia, Ischia Italia, unele cu frecventa de cateva zeci de mii de turisti pe an. Apoi, moda dicteaza si voiajele la mare, apar astfel statiuni pe malul Marii Nordului si al Marii Baltice precum si la Mediterana, pe tarmurile franceze si italiene, luand nastere vestitele riviere. In sec al XIX-lea s-au construit si drumuri prin trecatorile Alpilor (Simplon 18011805, Saint Bernad cel Mic si Stilfser 1824, Gotthard si Alpenzellerstrasse in 1830) Elvetia si Austria fiind invadate de turisti. Inca din prima jumatate a sec al XIX-lea au inceput sa apara sis a fie uzitate ghidurile turistice, care se studiau inaintea calatoriei si care apoi se consultau in fiecare etapa a periplului. Lucrarea de referinta este cea a germanului Karl Baedeker, aparuta in 1865 si care, va acoperi o buna parte din descrierea itinerariilor turistice din lume, din Egipt si pana in India. Englezii vor avea propriul lor ghid, Murray, aparut in 1836, iar francezii pe a lor Guide Joanne, aparut in 1865. In prima jumatate a sec al XIX-lea, dezvoltarea turismului este precedata de ameliorarea conditiilor de cazare in hoteluri. In marile metropole europene (Paris, Londra, Viena) preturile erau ridicate., favorizand turistii cu venituri mari, celelalte categorii sociale foloseau locuintele particulare inchiriate. In Italia, Elvetia si Austria dificultatile de calatorie erau cauzate si de sistemele lor monetare, care ii defavorizau pe turisti, fenomenul era agravat de faramnitarea statala (in Italia fiecare stat avea alte regulamente, iar in Elvetia fiecare
31

canton avea alte regulamente). In Austria, sistemul vamal si politiensesc era mult mai greoi su chiar restrictive, caci strainii nu puteau intra pe teritoriul austriac decat avand un pasaport cu viza consulatului austriac din tara de origine. Pentru cei care vizitau Viena era obligatory prezentarea la politie unde in schimbul pasaportului si al unei taxe primeau un permis de sedere. Circulatia turistica international continua sa se dezvolte in pofida acestor masuri restrictive si a obstacolelor (perioada revolutiilor din 1848). Tot acum apar primele masuri de stavilire a scurgerii veniturilor prin limitarea plecarilor turistice, acel out-going. Din sec XIX-lea, putem vorbi de aparitia indstriei turistice, de care se leaga si o serie intreaga de noi activitati, fie din industria hoteliera, fie din editarea ghidurilor, sau meseria de ghid, restaurator, crupier, etc. In a doua sa jumatate, are loc deschiderea primului birou de voiaj, al carui scop a fost organizarea calatoriilor in grup si al carui fondator a fost englezul Thomas Cook. Initial organizarea calatoriilor a avut scopuri social-morale, adica participarea la o serie de reuniuni cu caracter religios. Thomas Cook intra in tratative cu societatea feroviara Midland pentru transportul cu pret redus, dus-intors, al unor grupuri de persoane, acceptandu-se experimental in 1841, societatea de cai ferate a transportat un grup de 570 de persoane participante la o adunare din Loughborrough, care a platit un siling pe o distant de 24 de mile dintre Leicester si Loughborrough. Ideea vizionara a lui Cook prinde viata si se naste prima firma cu acelasi nume, ulterior cu ramificatii pe tot mapamondul si de care se leaga dezvoltarea turismului international in a doua jumatate a sec XIX. In 1851 firma Cook organizeaza vizitarea Expozitiei Universale de la Londra (165000 de vizitatori), iar Oorganizarea Expozitiei Universale de la Paris din 1855 marcheaza debutul activitatii sale peste hotare. In 1972 firma Cook organiza deja tururi ale Elvetiei, Italiei, iar din acelasi an organizeaza primul voiaj in jurul lumii. Succesul firmei Cook se datoreaza introducerii sistemului unitary de bilete de calatorie, legaturii stranse cu prestatorii de turism si grijii fata de calator. Exemplul sau a fost urmat si de alte birouri de voiaj din Anglia, Germania, Franta, etc. Din 1872 biroul American de voiaj American Express si-a extins activitatea si in Europa, prin sosirea aici a primului grup de turisti americani. Ultimele decenii ale sec XIX si inceputul sec XX sunt dominate de turisti englezi care au modelat dezvoltarea turismului. Perfectionarea vapoarelor si a navigatiei maritime au impusionat calatoriile transcontinentale. Este epoca marilor calatorii care traverseaza oceanele lumii. Edificarea retelei de cai ferate a fovorizat mult circulatia turistica, aceasta devenind mai rapida si mai ieftina, mai comoda si mai sigura pentru mase din ce in ce mai largi, apar legaturi pe calea ferata intre punctele extreme ale continentului.

32

Se dezvolta infrastructura hoteliera, apare o specializare a sa: hoteluri destinate calatorilor in transit, situate in punctele de mare traffic, hoteluri de lux in marile metropole, hoteluri din statiunile balneare si climaterice. Sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX constituie un veritabil boom al constructiei hoteliere. Creste numarul vilegiaturistilor din statiuni termale si climaterice (Vichy, Biarritz, Nisa, Cannes, etc.) , apar cazinourile (Monte Carlo 1855). Un factor stimulator pt dezvoltarea circulatiei turistice, care incepe sa se faca simtit din a 2-a jumatate a sec XIX, a fost sportul, iar dintre ramurile sale alpinismul a avut un rol precumpanitor la inceput. Iau nastere asociatii de alpinism in Anglia, Franta, Elvetia, Austria, Italia ai caror membri vor atrage atentia asupra potentialului zonelor montane, stimuland circulatia interna si international. Incep sa apara cabane de refugiu, hoteluri, cai ferate cu cremaliera, pt a usura accesul. Miscarea spotiva se amplifica, Pierre de Coubertin renaste spiritual olimpic, care hotaraste in 1894 la Paris ca incepand din 1896, la fiecare an sa se desfasoare jocurile olimpice. Mase mari vor fi atrase de aceste JO. Apoi, alte ramuri sportive se vor afirma ca modalitati de amplificare a fluxurilor turistice. Astfel, schiul, ciclismul, cursele auto largest orizontul cunoasterii si trezesc curiozitatea pt noi spatii, pt noi culture si civilizatii. Dupa primul razboi mondial avionul incepe sa devina un mijloc de transport destinat calatorilor, iar automobilul cucereste noi segmente de populatie. La inceputul sec XX a inceput sa se contureze o specializare in domeniu turismului. In Franta, Elvetia, Italia, Austria si Germania, pe langa initiative private, au inceput sa se organizeze sis a se diversifice ofertele turistice prin implicarea comunitatilor locale, aparand asociatii si cooperative locale profilate pe activitatea turistica. In Franta se creeaza corporatii de initiative care coordoneaza pe plan local activitatea firmelor turistice si care vor crea in 1914 primul Oficiu National de Turism cu rol in coordonarea si recomandarea actiunilor din domeniul turismului si cu un oarecare rol in propaganda turistica. Primul razboi mondial intrerupe activitatea turistica, ce se reia dupa 1919 cu o serie de transformari cauzata de aparitia unor noi state pe harta Europei. Oferta turistica s-a restructurat, cererea turistica s-a amplificat prin includerea unor noi mase de calaltori si prin aparitia unor noi motivatii de calatorie, s-au multiplicat destinatiile turistice, urmare a evolutiei mijloacelor de transport. Activitatea turistica nu mai este privita doar ca o activitate economcia private, ci este privita ca o activitate economica ce poate oferi solutii pentru iesirea din criza, statele se implica printr-o serie de organism proprii, specializate, in orientarea politica generala de dezvoltare a turistumului. Tot acum apar o serie de facilitate acordate turistilor straini pentru ridicarea copetitivitatii turismului: reduceri de 50-80% la costul transportului pe caile derate in
33

Cehoslovacia, Austria, Franta, Romania si Italia, tari precum Belgia, Franta acorda bonuri pentru benzina automobilistilor. Toate aceste masuri comerciale reprezinta stimulente pt turisti si fac oferta turistica mai tentanta. O data cu dezvoltarea transportului auto si aerian, circulatia turistica s-a deplasat dinspre caile ferate spre sosele si aeroporturi, dezvoltandu-se infrastructura acestor tipuri de transport, legat de aceasta dezvoltare apar statiile de aprovizionare cu combusibili si motelurile. Apare si turismul de camping. Mijloacele modern de transport reduc timpul afectat calatoriei, turistul avand posibilitatea sa viziteze cat mai multe locuri si astfel turismul de vilegiatura se transforma partial in turism de circuit, turismul pasiv se transforma intr-un turism activ, dynamic. Legiferarea concediilor platite creeaza premise favorabile dezvoltarii turismului, primele legiferari, care apar in Italia (1927), Germania (1934), Belgia si Franta (1936), acorda perioade diferite de vacant (in functie de tara) angajatilor industriali. Apar noi organizatii, pentru organizarea timpului liber al acestor noi categorii sociale care intra in masa turistilor, asa cum a aparut in 1922 in Anglia Workers Travel Association, care in 1927 a organizat excursii pt 60000 de turisti.

Subiectul 14. Evoluia circulaiei turistice internaionale i principalele bazine turistice: - evoluia numeric a deplasrilor turistice internaionale n perioada 1938-2010; - evoluia raportului sosiri turistice internaionale (STI) pe ncasri turistice; - repartiia regional a STI i a veniturilor obinute din turismul internaional; - dinamica spaial a STI i principalele bazine turistice (4); comentariul raportului STI/locuitor. Putine fenomene socio-economice au cunoscut in cursul ultimelor decenii un ritm de crestere comparabil cu cel al turismului: deplasarile international au crescut de peste 54 de ori din 1948 cand se inregistrau 15 milioane turisti. Numarul de 50 de milioane a fost atins in 1955, cel de 100 de milioane in 1964, 200 de milioane in 1975, 300 de milioane de turisti internationali in 1984, 400 de milioane in 1989, 500 de milioane in 1994, 600 de milioane in 1998 sau o crestere de 100 de milioane pe un deceniu in ultimul sfert din sec XX. Cresterea foarte puternica a sosirilor, dar si a incasarilor turistice mondiale din 1950 si pana in 2004, a inregistrat perioada de dezvoltari subunitare (1982, 1986, 2001), conssecinte conjuncturale ale recesiunii economice si atentatelor teroriste. Regiunile mai puternic afectate au fost Africa si America. Intervalul 1950-2004 poate fi structurat in 6 mari etape ale evolutiei turismului mondial, etape care corespund urmatoarelor decade.

34

Putem desprinde cateva concluzii: (vezi tabel 10 pag 78, Turism international) Ritmul mediu annual al sosirilor turistice inregistreaza o scadere continua, fapt ce probeaza ca fenomenul turismului international a intrat in faza de maturitate, de echilibrare Ritmul mediu annual al incasarilor inregistreaza cresteri si scaderi conjuncturale, unele economice criza energetica, inflatie, devalorizarea dolarului, altele politice conflicte zonale, eliberarea Europei de Est de sub tirania comunismului, liberalizarea regimului de vize, etc. Raportul incasari/sosiri are o tenta de crestere, mai accentuate in deceniile 8 si 9, si in primul deceniu al mileniului III, fapt ce probeaza cresterea economica mondiala prin sporirea puteri de cumparare a turistilor. In 2004, veniturile, tot in moneda curenta, s-au cifrat la 633 mld de dolari SUA. Comparatiile cu alte fenomene economice sunt interesante: astfel, valoarea schimburilor turistice echivaleaza cu 1/3 din cea a schimburilor petroliere si cu 40% din cea a schimburilor mondiale din domeniul agroalimentar. Evolutia veniturilor din turismul international pe marile ansambluri continentale, intre 2000-2004, reda urmatoarele: Europa absoarbe peste jumatate din veniturile din turismul international (52%), continental American (Nord si Sud) 20,8%, iar Asia Pacific 20,2%. Africa inregistreaza doar 3%, iar tarile din Orientul Apropiat, bogate in petrol, 4%. Fata de valoarea medie a veniturilor pe o STI la nivel mondial, care in 2004 a fost de 830 USD, America a inregistrat un randament mai bun, valoarea situandu-se la 1050 USD fiind urmata de Asia Pacific cu 880 USD si Europa cu 780 USD. Africa a inregistrat cel mai mic venit mediu pe o sosire de 565 USD. In privinta STI pe mari ansambluri continentale si regionale, Europa detine 55,4% din totalul sosirilor, urmata de regiunea Asia- Pacific cu 19,0%, care insa este cea mai dinamica cu cresteri mari fata de 2003, de peste 27%. Urmeaza continental American, cu o pondere de 16,5% si cu o crestere fata de anul 2003 de 20,9%. Pe ultimul loc se plaseaza Africa cu o pondere de 4,4%, dar cu o crestere de 8,5% fata de anul 2003. In privinta dinamicii spatial a TI, pt primii ani ai mileniului III, se inegistreaza, conform OMT, urmatoarele ritmuri medii anuale ale STI in marile regiuni turistice: Asia Pacific 6,9%, Africa 4,4%, America de nord si de sud 0,5%, Europa 1,8% si Orientul Mijlociu 9,5% fata de o medie mondiala de 2,7%. Diferentierea care se poate remarca se datoreaza
35

unui fenomen de saturatie a pietii, dar si a dorintei turistilor de a merge mai departe in locuri exotice. In Asia Pacific si Africa, turismul se afla la inceputul afrimarii sale ca sector de productie si ramura de export, inregistrand ritmuri inalte. In Europa si America, turismul s-a constituit deja ca un sector economic traditional, exportul turistic se realizeaza in principal in interiorul continentelor, iar saturarea cererii imprima un ritm scazut cresterii STI. In plus, in continentul American reculul inregistrat in circulatia turistica cauzat de atentatul din 11 sept 2001 inca produce efecte. In ceea ce priveste harta TI , ea se structureaza in 4 mari bazine, care sunt zonele principale asupra carora converg, din zonele furnizoare, majoritatea fluxurilor turistice. Din ansamblul acesta major al fluxurilor se desprind o serie de ramuri cu o mai mica intensitate a fenomenului spre Africa Neagra si Asia Interioara, etc. Principalele bazine turistice sunt: bazinul Mediteranean, bazinul Caraibelor, bazinul Asia Pacific si Europa de Est. Bazinul Mediteranean s-a dezvoltat primul in ordine cronologica si se afla pe primul loc, cu circa 250 mil de intrari turistice international, gratie unei exceptionale densitati a atractiilor sale si a accesului usor dinspre marile zone emitatoare din nordul Europei; pe langa trioul major de atractie: Spania Franta Italia, fluxul a cuprins si parta oriental a bazinului, Grecia Israel, apoi tarmurile africane, din Egipt pana in Maroc, ca si insulele, din Baleare pana in Cipru. Bazinul Caraibelor care, din punct de vedere chronologic s-a dezvoltat in a doua etapa, dar in prezent detine locul 3, turistii provin in marea majoritate din America de Nord, fluxul deverseaza annual asupra arhipelagului antilez, de la Bahamas la Trinidad Tobago sip e tarmurile Americii Centrale, 45 mil de turisti straini. Al treilea mare bazin, aparut mai tarziu, dar care cunoaste o expansiune turistica spectaculoasa care l-a promovat pe locul 2 este bazinul Asia Pacific. Din Japonia in Noua Zeelanda, integreaza diversele ansambluri continentale si insulare care jaloneaza acest arc asiatic, cu circa 146 mil de sosiri turistice inregistrate, adica 69% din totalul mediteranean, de 5 ori din totalul african, cifra care depaseste de aproape 2 ori intrarile din toate tarile Europei de Est, cu ai sai 86 mil turisti straini in 2004 Al patrulea mare bazin, format dupa caderea cortinei de fier survenita in 1990, il reprezinta Europa de Est, cu un volum annual al STI de circa 100 mil, unde Polonia, Cehia, Croatia, Bulgaria si Ungaria sunt destinatiile predilecte. Daca raportam numarul STI la populatie, situatia ne apare intr-o cu totul alta forma, fiind dominata de tarile mici si de teritoriile specializate intr-o forma sau alta de turism international. In acest caz, Andorra se situeaza pe primul loc, cu cele 4953 STI/locuitor, ea
36

este urmata de Macao cu 1422 si Insulele Virgine cu peste 1330. Se poate observa ca predomina statele insulare din Marea Caraibelor si din Oceanul Pacific, unde turismul reprezinta component economica principala a societatii. Se mai remarca micile entitati statale europene: Malta, Luxemburg, Monaco si Cipru, ca si cele arabe: bahrein, care isi valorifica exceptionalele oportunitati naturale, antropice, financiare si de pozitie. Excepie fac doar Austria, Hong Kong si Emiratele Arabe Unite, tari cu o populatie mai numeroasa, dar cu aflux mare de STI, deci cu indici sosiri/100 locuitori de 228, 227 si 223.

Subiectul 15. Tipologia regiunilor turistice: regiunile turistice litorale, itemii de atins sunt: - tipologia general a regiunilor turistice (montane, litorale, de turism itinerant); - criteriile de clasificare a regiunilor turistice litorale (amploarea fenomenului turistic, vechimea amenajrilor pentru turism a litoralului, numrul, repartiia i profilul staiunilor); - tipologia regiunilor turistice litorale, cu exemplificri: a) mari sectoare turistice litorale (riviere); b) sectoare turistice litorale polarizate; c) sectoare turistice litorale difuze.

Regiunile turistice s-au constituit ca urmare a unei densitati redicate a atractiilor turistice care au determinat afluxuri turistice notabile. Ele pot fi regiuni turistice montane, litorale si regiuni de turism itinerant. Regiunile turistice litorale s-au dezvoltat in perioade deiferitein unde concentric succesive plecand de la cateva statiuni litorale vechi. Jean Pierre Lozato-Giotart clasifica regiunile turistice litorale dupa o serie de criteria, cum ar fi: amploarea fenomenului turistic, vechimea amenajarii pt turism a litoralului. Numarul, repartitia si profilul statiunilor turistice litorale. Astfel, el identifica 3 tipuri de regiuni litorale si anume, mari sectoare turistice litorale, sectoare turistice litorale polarizate si sectoare turistice litorale difuze. Marile sectoare turistice litorale (riviere) sunt intinse pe sute de km de-a lungul coastelor litorale, cu o mare densitate de statiuni turistice de marime, tipologie si capacitate turistica variate, dispuse intr-un sir neintrerupt intr-o zona urbanizata. Astfel de regiuni turistice litorale se intalnesc in Europa, in sectorul Nordic al marii Mediterane si in Sua. Litoralul francez de la Saint-Tropez la Menton, flancat la nord de lantul Alpilor

Maritimi, respective masivele montane Maures si Esterel, care se intinde pe 150km pana la frontier cu Italia. Asezarile urbane vechi care polarizeaza activitatea turistica sunt Cannes, Antibes, Grasse si Nisa, intre care se insira o multime de statiuni turistice de marimi diferite.

37

Sectoarele de litoral Adriatic din Italia zonele Rimini, Venetia, rivierele ligure dintre

Ventimiglia Savona, Rapallo-Viarreggio si litoralul napolitan. Sectoarele de litoral spaniol de la Mediterana: andaluz cu Costa del Sol dintre Almeria

si Algeciras, cu mari statiuni ca Malaga si Marbella; Costa de la Luz in jurul centrului Cadiz. Tendinta actual este de dezvoltare a turismului interior, la 60-100 km de coaste unde se afla un valoros patrimoniu care se preteaza a fi exploatat turistic. Alte sectoare de litoral spaniel ar fi Costa Brava si Costa Dorada, la nord si sud de Barcelona, ca si sectorul litoral valencian unde Valencia este centrul nodal. Intinsele sectoare litorale din California si Florida din SUA, sunt de varsta mai

recenta, au o forma pregnant liniara intre frontal de mare si autostrada de acces, cu hoteluri mari, cu lotizari ale litoralului, cu numeroase porturi cu ambarcatiuni. In Florida primele statiuni au aparut in anul 1920, ea s-a dezvoltat mai ales dupa 1950 pe mai bine de 150 km intre Miami si West Palm Beach la Golful Mexic. Spre Oceanul Atlantic, sectorul este mai discontinuu. Sub aspectul densitatii statiunilor, cu concentrari mai mari in jurul centrelor FortPierce si Daytona Beach. California este mai recent amenajata pentru turismul litoral (incepand din 1950) este vitrina SUA in acest domeniu. Statiunile se insira pe 300 km de-o parte si de alta a orasului Los Angeles, pana la San Diego in sud si Santa Barbara la nord. Printre statiunile clbre se numara Oceanside, Ventura si Malibu. Mai spre nord, apar concentrari de statiuni turistice maritime la Golful Monterrey, intre Santa Cruz si Big Sur. Sectoarele turistice litorale polarizate in jurul unei statiuni turistice principale sunt mai reduse ca intindere si frecventa, sunt mai segmentate si fragmentate si prezinta o urbanizare interstitiala, adica intre nodurile urbane se intrepatrund spatii rurale, agricole. Ca tipologii pot fi: Statiuni turistice vechi, aflate in centrul unei regiuni turistice litorale, ca Dubrovnic (coasta Dalmatiei Croatia), Rodos (Grecia), Taormina (Sicilia), Palma de Mallorca (Insulele Baleare), Deauville (Franta), Brighton (litoralul englez) sau Ostende (centrul turistic major intre cele 25 de statiuni maritime de pe litoralul belgian). O astfel de tipologia apare si pe tarmul unor mari lacuri, ca Leman (Lausanne centru turistic principal), Balaton (Siofok centru turistic). Chiar in jurul unor statiuni turistice noi s-au dezvoltat alte statiuni turistice, in zonele litorale aflate intr-o dezvoltare sustituta a turismului receptor. Astfel de situatiise inregistreaza pe litoralul vestic Corsica, (in jurul statiunilor Ile Rousse si Calvi), Costa Smeralda din Sardinia, cu numeroase statiuni dezvoltate intre Porto Cervo si Olbia, respective Porto Rotondo, Golfo Aranci s.a., deservite de aeroportul si portul din Olbia, pe sectoarele litorale Marii Egeedin Grecia sau Turcia, in jurul unor poli turistici ca Volos si Kavale, sau Izmir si
38

Kusadasi, pe litoralul Marii Baltice, intre Rostock (Germania) si Sopot (Polonia), pe litoralul atlantic francez in jurul unor statiuni ca Sable d`Olonne, La Rochelle sau Royan s.a. Salbe de statiuni turistice, aparute in urma unor mari lucrari planificate de amenajari turistice pe sectoare de litoral. Ele sunt frecvente, citam-litoralul romanesc al Marii Negre edificat intre anii 1970-1980 intre Olimp si Mangalia (Olimp, Cap Aurora, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn), pe tarmul bulgaresc al Marii Negre la Nisipurile de Aur, in sud-estul Frantei in Languedoc-Rousillon, unde pe 200 km s-au edificat 7 statiuni pe litoralul mediteranean intre Perpignan si Montpellier, sau in SUA, in Noua Anglie, la nord de Boston, apoi pe sectoarele litorale ale Golfului Mexic, atat in SUA, intre Galvester si Corpus Christi, cat si in MExic, la nord si sud de Veracruz, in Republica Africa de sud in proximitatea oraselor Cap si Durban, ca si in Australia, in proximitatea oraselor Sydney, Brisbane si Perth. Odata cu dezvoltarea turismului in tarile in curs de dezvoltare, s-au amenajeat pentru turism numeroase sectoare de litoral cu statiuni care s-au impus pe piata turismului international, emeplele sunt numeroase. Printre ele citam litoralul thailandez de la Marea Andaman din golful Phuket, Bali din Indonezia, litoralul ceylonez din sud-vestul insulei, litoralul uruguayan din zona Punta del Este sau Mar del Plata din Argentina s.a. Sectoare litorale cu putine statiuni turistice, raspandite punctual sau difuz de-a lungul tarmului. De regula, ele se afla in afara marilor aglomerari turistice, a marilor lacuri de vacanta, iar activitatea turistica se adauga altor activitati, ca pescuitul oceanic sau transportul maritime (cabotajul). Majoritatea statiunilor de pe tarmul Marii baltice (din Polonia, Germania, Suedia, Danemarca) se incadreaza in aceasta tipologie, ca si statiunile canadiene din estuarul Sfantului Laurentiu, sau de pe coasta Pacifica, din jurul Vancouverului, ca si cele din Norvegia, sau de pe tarmul Marii Negre al Turciei (Samsun, Trabzon, Sinop)

SUBIECTUL 16 Etapele dezvoltrii turismului European: Motivaiile care au determinat circulaia turistic; Etapizarea dezvoltrii turismului, caracteristicile fiecrei epoci ( antichitatea greco-roman, feudalismul, epocile modern i contemporan); apariia profesiunilor din turism, infrastructura de cazare-restaurare, apariia To, a staiunilor turistice, a ghidurilor i asociaiilor instituiilor cu rol n turism, factori care au impulsionat micarea turistic (concediile pltite, aciuni de marketing, etc).
39

Turismul n general i cel european n special sunt o activitate uman veche; literatura de specialitate consemneaz precursori ai turismului nc din antichitate i evul mediu timpuriu, odat ce au aprut motiviile pentru turism. Astfel, n GRECIA ANTIC, curiozitatea oamenilor pentru alte locuri i obiceiuri, n general, pentru oraele-state vecine (Atena, Sparta, Corint etc), pentru ntrecerile sportive: Corint- jocurile istmice, Nemeea- jocurile hipice, Olimpia-jocurile olimpice; au fost ocazii de ntlnire a unui numr mare de oameni. Poate cea mai important motivaie i form de turism consemnat n Grecia Antic, este aceea a turismului sacru, vizitarea locurilor sacre, a templelor i sanctuarelor Delos, Dodona, Delfi, Olimpia .a. n ROMA ANTIC, sistemul social mai complex, n sensul structurrii societii n mai multe clase, soliditatea statului i a economiei, inclusiv i/sau mai ales un sistem de drumuri care au facilitat deplasarea, au creat premizele amplificrii activitii turistice. Sistemul social stabil a creat posibilitatea pturii sociale avute s cltoreasc din plcere n staiuni numite otium ca Pompei, Capri, Puteoli, s ias din mediul urban. Romanii mai cltoreau pentru mbogirea cunotinelor, pentru ngrijirea sntii n staiunile spa i practicau pelerinajele la temple. Deja, n Roma Antic, sunt consemnate meserii legate de activitatea turistic. Astfel, cltorii ce vizitau Roma erau ndrumai de ghizi, numii perigeta sau exegeta. Cltorii aveau un semn distinctiv, un gen de insign din aram sau filde numit tessera hospitalis care le asigura sigurana i ospitalitatea. Tomanii au ncurajat iniiativa privat n hotelrie i restaurare, considerndu-se c au pus bazele hotelriei moderne. La modelul general, termenul tabernae, desemna toate formele de cazare, gama hotelurilor i restaurantelor era variat, astfel: punctele simple de halt erau diversorium, hanurile se numeau caupona, cele mai nsemnate fiind hospita, iar locurile de cazare (de mas) se numeau stabulum. Ierarhizarea restaurantelor cuprindea formele popina, taberna vinaria i thermopolia. Modelul roman al turismului s-a rspndit aproape n toat Europa, n Asia Mic i n nordul Africii, odat cu extinderea teritorial a imperiului i a modelului su de civilizaie, deplasrile turistice fiind favorizate de reeaua de drumuri; sunt zeci de staiuni termominerale n Europa care sunt la origine romane, ca i o serie de porturi la mrile europene.

40

Dac antichitatea greco-roman consemneaz apariia germenilor fenomenului turistic european, n EVUL MEDIU timpuriu, fenomenul aproape dispare sub valurile popoarelor migratoare, a decderii vieii urbane i a nesiguranei drumurilor. Se menine turismul de facturp religioas, ns mult diminuat ca amploare, favorizat de nrdcinarea cretinismului n spaiul european i al Asiei Mici. Noi situri religioase legate de cretinism apar, se dezvolt i se imprim n contiina cretinilor, spre care converg fluxuri de pelerini din ce n ce mai importante: Roma, Ierusalim, Santiago de Compostella. Literatura de specialitate consemneaz i primul ghid turistic care se leag de pelerinajul la Santiago de Compostella, adresat pelerinilor, scris de clugru Aimeri Picaud i publicat n 1130. Pe msura cristalizrii i centralizrii statelor europene, paleta social a cltorilor s-a lrgit: ambasadori, comerciani, preoi, misionari, pelerini, calfe i studeni strbat Europa de la un capt la altul, contribuind la rspndirea ideilor renaterii i apoi a curentelor filozofice. Perioada secolelor XV-XVII favorizeaz apariia premizelor dezvoltrii

ireversibile a turismului. Apariia centrelor manufacturiere Lyon, Milano pentru esturi, Nurnberg, Toledo pentru oeluri, conduce la intensificarea schimburilor comerciale; Marea Mediteran i apoi, ncepnd din sec. XVI-lea, Oceanul Atlantic au polarizat drumurile comerciale. nc din secolul al XV-lea care a fost a misionarismului religios i comercial, misionarii cltoreau din ce n ce mai departe, lund contact cu spaii culturale exotice a cror descriere a trezit curiozitatea i interesul europenilor. n sec. Al XVI-lea eseistul francez Michel de Montaigne (1533-1592) a enunat noile motivaii de cltorie, mrturisind c a cltorit n Italia ca s vad ri noi, s ctige noi experiene, s nvee i s se distreze, Italia a devenit destinaia predilect a europenilor. Cei mai ferveni cltori europeni ai timpului au fost englezii, unde tinerii aristocrai erau ncurajai s cltoreasc pe continent n ceea ce se numea the grand tour, ca i n coloniile lor, ocazie cu care n Anglia au aprut termenii de turism i turist , la sf. Sec. XVIII-lea. n sec. Al XVII-lea turismul european a cunoscut noi dimensiuni; pe de o parte a crescut numrul turtilor, s-a diversificat profilul acestora, n sensul lrgirii clientelei, iar pe de alt parte s-a lrgit i aria geografic a cltoriilor, prin includerea zonelor montane.
41

Perioada secolelor XIX-mijlocul secolului XX

a consemnat saltul de la

turismul claselor sociale avute (turismul elitist), la cel de mas, avnd loc ceea ce literatura denumete democratizarea clientelei turistice; turismul a cunoscut o dezvoltare real fr precedent. Transformarea circulaiei de cltori n turism a nceput la sfritul rzboaielor napoleoniene. Descoperirea motorului cu aburi i aplicarea sa la vapoare i trenuri au dat un impuls puternic dezvoltrii turismului. Prima linie ferat pentru trenuri s-a deschis circulaiei n Anglia n 1830 ntre Liverpool i Manchester, apoi extensiunea cilor ferate n Europa, care s-a realizat ntre 1830-1880,a condus, la mrirea mobilitii oamenilor, a siguranei transportului i a reducerii timpului de deplasare. Consecina a fost o explozie a staiunilor balneo-maritime europene. Secolul al XIX-lea, este secolulul iniiativei private n turism, fie c este vorba de editarea primelor ghiduri turistice moderne, de edificarea marilor hoteluri sau de apariia i dezvoltarea touroperatorilor, ncepnd cu Thomas Cook n 1841. La sf.sec.al XIX-lea, sportul se face simit ca un factor stimulator pentru dezvoltarea turismului. n prima jumtate a secolului XX turismul european cunoate i alte

transformri care au condus a dezvoltarea sa. Astfel, statele care devin contiente de importana turismului ca element de valorizare a potenialului lor natural i antropic, nfiineaz organisme de stat care s coordoneze aceast activitate: n Frana a luat fiin n 1914 Oficiun Naional de Turism (ONT). Progresul economic i social pe care l=a cunoscut Europa dup Primul Rzvoi Mondial s-a reflectat i n apariia primelor concedii pltite, cu repercusiuni pozitive n turism: Italia-1927, Marea Britanie i Germania-1924, Belgia i Frana- 1936. Pentru organizarea timpului liber al categoriilor sociale cu concedii pltite, au aprut organizaii caWorkers Travel Association din Anflia, nfiinat n 1922. Are loc o veritabil explozie a turismului, n special balnear, litoral i montan, in toate statele europene, in paralel cu dezvoltarea turismului international, cu precadere a turismului popular, cu corolarul su de consecine: cretere i diversificarea infrastructurii de cazare, dezvoltarea unui marketism turistic- apar pe scar larg faciliti acordate turitilor strini (reduceri de 50-80% pe transportul pe calea ferat n Italia, Cehoslovacia, Frana, Romnia, Austria, bonuri de benzin- Belgia, Frana, Romnia,
42

faciliti financiare- Germania, Italia , Iugoslvia), care au fcut oferta turistic mai tentant. Toate aceste msuri conduc la un turism intern foarte dezvoltat n Europa i la un turism internaional intraeuropean, care a ajuns n 1938 la circa 12 milioane turiti. Explozia fenomenului turistic se va petrece ns n Europa postbelic, dup 1950.

SUBIECTUL 17 Parcurile de distracii i parcurile tematice din Europa Definirea conceptelor de parc de distracii i de parc tematic Generaiie de parcuri de distracii Parcurile tematice i regiunile de turism itinerant tematic cu exemplificri.

Parcurile de distracii au fost create ca un mijloc de agreement pentru populaia de toate vrstele. Edificarea acestora reclam investiii importante n dotritehnice tot mai perfecionate, graie crora reuesc s constituie puncte de focalizare a milioane de turiti anual. De inspiratie american (lansarea acestui concet producndu-se n 1955 n California, urmal de Orlando-Florina m 1971), parcurile de distractii de tip Disneyland au reusit sa se impuna in Japonia i chiar in unele tri care au manifestat initial reticente in adoptarea acestora. Nici Romnia nu a fost ocolit de intentii similar, dorinta autorittilor de a instala un parc tematic Dracula parc langa

Sighisoara, insotita de o vie dezbatere publica, precum si de protestele vehemente ale organizatiilor ecologiste determinand, ntr-o prim faz, schimbarea locaiei Snagov, i , n final, abandonarea proiectului. Robert Lanquar identific mai multe generaii de parcuri de distracii: Prima generaie se leag de parcurile in care s-au derulat diferite atractii sezonieer legate se succesiunea anotimpurilor. Parcurile din a doua generaie se leag de formele de atracie antropice spectaculoase: prtii de schi, waterproof-uri, montagne-russe-uri. A treia generaie s-a cristalizat la jumtatea anilor 1950 cnd Walt Disney lanseaz primele Disneyland-uri, parcuri de distracii n stil American. n anii 1960 apare a patra generaie, acceea a parcurilor tematice, cu puternice accente educative, formatice care popularizeaz tiina pentru marele public prin demonstraii i jocuri tematice.

43

Oraele turistice, ca i siturile turistice natural i antropice isolate, acolo unde sunt mai numeroase, pot constitui regiuni de turism itinerant, mai ales c determin afluxuri turistice noabile. Regiunile de turism itinerant se caracterizeaz printr-o mobilitate ridicat, ele s-au constituit ca urmare a perfecionrii mijloacelor de transport collective i individuale; majoritatea turitilor sunt din mediul urban i astfel se formeaz fluxuri turistice de tipul-urban-urban. Circuitele sunt, de asemenea, foarte diverse, de la unele scurte, chiar clasice, cum ar fi Castelele Loirei sau ale Rinului, centrele de prelucrare a sticlei din proximitatea Veneiei, mnstirile bucovinene, nemene sau oltene, sau cele care privesc obiective naturale spectaculoase din Alpi-Matterhon, Alpii Dolomitici, Munii Pirin, pn la circuite specializate, tematice, axate fie pe elemente ale naturii, ex. Fiordurile norvegiene, rmul de tip dalmatic, relieful vulcanic, pe elemente de art castelele i vilele renascentiste din Toscana, castelele din Boemia, de arheologie situri megalitice din Frana, Danemarca sau Marea Britanie etc., sau combinaii ntre ele, vizitarea oraelor imperiale marocane cu zone ale litoralulu, a bisericilor saxone ntrite din Podiul Trnavelor cu podgoriile omonime etc. Regiunile turistice care se preteaz pentru turismul itinerant pot avea un singur centru polarizator sau mai multe. Regiunile cu un sigur centru polarizant capitala sau un mare ora regional, au itinerariile organizate cu plecare-sosire din aceste centre, spre exemplu Paris pentru vizitarea castelelor de pe Valea Loirei, Milano pentru lacurile glaciare din Nordul Italiei, Tulcea pentru Delta Dunrii, Palermo pentru Vale dei Templi din Sicilia, Bordeaux pentru podgoriile din estuarul Garonnei etc. Regiunile multipolare dispun de mai multe centre n jurul crora se organizeaz itinerariile; n general statele care s-au format prin asocierea mai multor entiti statale mici prezint aceast form de organizare: Italia, Spania, Germania, Marea Britanie. Spre exemplu: n Anadaluzia, provincie din sudul Spanieie, centrele urbane regionale de comandament n organizarea itinerariilor sunt Sevilla, Cordoba, Granada, Cadix. n Romnia pentru Moldova, spre exemplu sunt Iai i Suceava etc. Dintre formele antropice de atracie turistic, monumentele sunt cele mai importante, fie c sunt n areale dens populate, fie n zone mai puin populate. Ele se pot departaja n monumente istorice situri i ansambluri arheologice, construcii

44

militare, construcii civile i religioase, palate, castele, monumente funerare, catedrale, biserici i instalaii industriale vechi i/sau noi, moderne. Siturile arheologice prestigioase sunt, de regul, situate n cone mai puin populate n prezent. Ele sunt foarte diverse, se leag de evoluia societii umane. Spre exemplu, n Europa amintim ansamblul arhitectural minoic al Palatului Cnossos din Creta, sanctuarul grecesc din Delfi, cetile dacice din Munii Ortiei (Blidaru, Costeti, Piatra Ars .a.), Cartagina din Tunisia etc. Construciile militare, ca i siturile unor celebre btlii, sunt de asemenea atracii turistice. Din numrul lor se detaeaz: Waterloo n Belgia pentru ultima lupt a lui Napoleon, cetile Moldovei de la Nistru Hotin, Tighina, Cetatea Alb, castelul Wawel din Cracovia etc. Palatele i castelele, edificiile de cult i/ sau tombale sunt numeroase, ele sunt atractive prin monumentalitatea i unicitatea lor: castelele Loirei (Chenonceaux, Chambord, Blois, din cele peste 60!), Mnstirea din Parma (Italia) cu iconostasul su din filde, castelele Pelior, Pele i Foior din Carpai ai regilor Romniei etc. Instalaiile industriale au nceput s trezeasc curiozitatea turitilor dup al IIlea Rzboi Mondial. Ele materializeaz geniul creator al inteligenei umane din diferite epoci, spre exmeplu: exploatarea srii din Romnia (Slnic Prahova, Turda), pivniele viticole de la Cricova-Chicu (Basarabia-Romnia), sau de prelucrarea brnzei de la Rocquefort (Frana) etc. Un interes aparte se manifest prin megaconstrucii , fie hidrocentrale, cele din Alpi sau de la Porile de Fier din Carpai (Romnia Serbia), fie cldiri nalte Torre Europa la Madrid etc fie lucrri legate de amenajarea teritoriului: barajele, digurile i canalele din Olanda, noile poduri din Grecia etc. Siturile turistice naturale sunt izolate, atrag prin unicitate sau/i caracterul lor grandios; valoarea lor natural poate fi ns alterat prin realizarea infrastructurii turistice ci de acces, infrastructur decazare. Europa, un continent att de divers, prezint o mulime de situri naturale celebre,att de diverse ca origine, constituie, forme de materializare. Dintre cele mai frecvente citm:

45

Cderile de ap, cascadele, dintre care amintim: Mnafoss, Voringfossen, De Syv Sstre (Cele apte surori) din Norvegia Masivele montane, care sunt foarte diverse i atractive, unele prin

spectaculozitatea i mreia pe care le-o confer altitudinea: Mont Blanc, Matterhorn, Jungfrau, din Alpi; Moldoveanu, Negoie, Ceahlu din Carpai, iar altele prin spectaculozitatea formelor: Etna (Sicilia), Hekkla (Islanda), Masivul Central Francez; a reliefului glaciar: Mer de Glace n Alpi i Pirinei, a forme lor de eroziune spectaculoase: Cheile Tarnului (Frana), defileul Dunrii etc. Sectoarele montane litorale pot oferi un relief spectaculos, aa cum sunt fiordurile norvegiene, rmul de tip riass din Galicia (Spania) etc. Uneori, pur i simplu rmurile abrupte oferp o spectaculozitate aparte, ca n Bretagne, Normandia, Coasta liguric (italia) etc. Relieful carstic este foarte turistic, adic foarte atractiv pentru turiti prin multitudinea i spectaculozitatea formelor endo - i exocarstice, la scar mic sau mare. Aa sunt cheiurile rurilor, avenurile, ca Armand (Frana), Soarbele (Romnia), cmpurile cu lapiezuri, doline, uvale i poli-ile de diferite dimensiuni, peterile. Cele mai spectaculoase forme se ntlnesc n regiunea Karst din Alpii Dinarici, n Munii Apuseni i ai Banatului din Romnia, n regiunile Auvergne, Savoie i Alpes-Cte dAzur din Frana.

SUBIECTUL 18 Elemente de atractivitate turistic a morfologiei vulcanice i forme de valorificare turistic. Coninutul noiunii de vulcanism (definiie, originea termenului) Morfologia vulcanic ( conuri vulcanice, platouri vulcanice, vi de tip barancos, cratere vulcanice, caldere vulcanice, neck-uri, dyk-uri, insule vulcanie, arcuri vulcanice, lanuri vulcanice). Resurse naturale asociate activitii vulcanice: izvoare minerale, emanaii mofetice, gheizere, roci de construcie, minereuri; Tipuri de turism: turism tiinific, turism balnear i climato-turismul, turismul cultural, turismul religios sau monahal, turismul de afaceri i expoziional, turismul de aventur. Vulcanismul este un termen ce definete procesele i fenomenele de ieire a magmei la suprafaa terestr, a gazelor i a unor materiale solide rupte din pereii
46

coului de ejectasre. Magma, prin ieirea la suprafaa terestr, pierde o parte din gaze, devine fluid i primete denumirea de lav. Ieirea magmei i lavei la suprafaa topografic este asociat cu explozii, zgomote, proiectarea unor fragmente de lav s au magm sub form de bombe,lapilii ori cenu, erupii de gaze. Morfolgia vulcanic Relieful vulcanic se compune din forme de acumulare vulcanici forme de eroziune. Materialele expulzate prin erupii se acumuleaz n jurul punctelor de emisie construind un aparat vulcanic alctuit din urmtoarele elemente: co, crater, con. Coul vulcanic reprezint orificiul de evacuare a materialelor expulzate iar craterul reprezint prelungirea sa extern, lrgit coului Conul vulcanic este edificiul propriu-zis sau proiecia activitii vulcanice de construcie la nivelul suprafeei topografice. Reprezint o form de acumulare a crei morfologie depinde iniial de tipul activitii vulcanice, iar apoi de evoluia subaerian a acestui edificiu sub impulsul eroziunii. Modelarea extern sau exogen a aparatelor vulcanice debuteaz singenetic cu erupiile, respectiv cu faza constructiv a conului vulcanic. Odat cu stingerea activitii vulcanice, procesele de eroziune devin predominante. Primele cursuri de ap se instaleaz n rigolele iniiale, generate de ctre torenii de noroi vulcanic (lahare) i avalanele uscate. Reeaua hidrografic este adaptat la structura conului. Rurile care dreneaz flancurile interne ale conului, respectiv au o scurgere centripet pe pereii craterului, pot forma lacuri de crater (Lacul Sf. Ana din Masivul Ciomadul Mare). Vile fluviale prezint un profil n v accentuat, cu numeroase praguri i cascade, denumite vi de tip barrancos care se adncesc pe flancurile conului, fragmentndu-l. Prima faz a modelrii sau faza de tineree a vulcanului prezint un stadiu al vulcanului conservat cu o reea hidrografic adaptat la structurp, respectiv radiardivergent pe flancurile conului, inelar la baza conului i radiar-convergent pe pantele craterului. Interfluviile largi, cu aspect triunghilar n plan i seciune trapezoidal, numite planeze , sunt treptat reduse ca suprafa, prin aciune eroziv n adncime a vilor barrancos,
47

i transformate n creste. Eroziunea din crater duce la lrgirea acestuia, vile barrancps ptrund regresiv n interiorul craterului, captnd apele, realiznd drenarea i transformarea lui ntr-o calder de eroziune. Faza de maturitate este definit de craterele parial distruse i transformate n bazine de recepie, prin ptrunderea vilor de tip barrancos n interiorul craterului. Lacul de crater dispare, morfologia i funcionalitatea craterului se schimb prin instalarea tulburprilor oligotrofe (Turbria Moho, Munii Ciomadu Mare etc). Accelerarea eroziuniii duce la ndeprtarea rapid a rocilor mai moi, astfel c,pn la urm, numai courile i filoanele vulcanice n care s-au consolidat lav mai acidp, vscoas, rmn n peisajul vulcanic, fiind reliefate prin eroziune selectiv. Vulcanul intr n faza de btrnee, faz marcat prin distrugerea accentuat a conurilor vulcanice i apariia unor inversiuni de relief de tipul neck-urilor i dyke-urilor ori al unor mici platouri de sill, cum sunt cele din munii Oa, Guti, ible, Brgu ori Detunatele din Apuseni. Evoluia reliefului poate ajunge pn la distrugerea total a aparatelor vulcanice, n urma crora poate rmne doar o reea hidrografic radiar-divergent, care colecteaz rurile al cror traseu iniial au marcat periferia fostelor conuri. Apariia neck-urilor i dyke-urilor ca forme reziduale cu aspect de coloane, stlpi piramidali, piramide, ciuperci (Creasta Cocoului din Munii Gutinului, Doisprezece Apostoli din Munii Climani, Mgura Uroiu i Mgura Devei) marcheaz faza scheletic a vulcanului. Platourile primare sau derivate de lav bazic sunt i ele modelate intesn la fel ca i conurile, n funcie de condiiile climatice ale regiunii n care sunt localizate. Alterarea i dezagregarea din regiunile aride creeaz ntinse cmpuri de blocuri, iar eroziunea fluvial din zonele umede realizeaz vi cu aspect de canion, unele generate prin epigenez direct, altele prin epigenez invers. Produsele activitii vulcanice Produsele activitii vulcanice (izvoarele fierbini, gheizerele, emanaiile gazoase, curgerile de lav, proieciile solide) confirm stadiul i caracterul activitii unui vulcan, i reprezint un indicator n confirmarea i delimitarea ariilor cu activitate vulcanic.

48

Izvoarele fierbini reprezint ultimul stadiu al degajrii de cldur de ctre magma din adncime , care mai eman nc gaze i vapori de ap supranclzii. Vaporii de ap, n ascensiunea lor spre suprafa se rcesc, formnd apele juvenile, care ies la suprafa ca izvoare minerale. Gheizerele sunt izvoare fierbini intermitente, a cror genez este pus pe seama apelor vaduoase, inflitrate pe fisuri pn la anumite adncimi, unde sunt nclzite pn la fierbere. Vapori de ap, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, acid clorhidric, hidrogen, azot, reprezint produsele gazoase ale activitii vulcanice, care pot fi grupate n fumarole, solfatare, mofete. Proieciile solide cunoscute sub denumirea de piroclastice sunt reprezentate de

cenu, piatra ponce, scorii, lapilii i bombe vulcanice. Cenua vulcanic reprezint materialul expulzat de vulcan n atmosfer la mii de metri nlime pe timpul erupiei. Piatra ponce este o roc cu densitate mic (uneori plutete n apa mrii), ce se formeaz din lave acide emise sub apa mrii, prin decomprimare brusc, realiznd o spum cu bule mici i foarte abundent. Scoria sau zgura vulcanic prezint o morfologie similar pietrei ponec, deosebirea const n spaiile cu aer mult mai mari, mai putin dense i greutate mai mare. Lapiliile (pietricele, n italian) vulcanice cu diametre intre 3mm si 3 cm, reprezint materiale fine expulzate, provenite din co, lave ori zguri mai vechi. Bombele vulcanice provin din buci de lav rotite n aer, ceea cele imprim un aspect fusiform. Forma lor depinde de vscozitatea lavei, iar dimensiunele pot varia ntre civa cm si mai muli m. Topiturile lor foarte fluide formeaz bombe de dimensiuni mci, numite i lacrimi de lave , au aspect alungit asemenea picturilor de plaoie, alteori cu aspect filiform, cu aspect sticlos, care sunt cunoscute in Hawai sub denumirea de prul lui Pele. Astfel de produse apar i n Romnia, fiind cunoscute sub denumirea de bombele de la Raco.

Valorificarea turistic a reliefului vulcanic

49

Relieful vulcanic prezint o palet diversp de resurse turistice, resurse tiinifice, resurse de peisaj (vulcanic, pseudovulcanic), resurse economice etc. Studiul morfologiei ariilor vulcanice (conuri, caldere, platouri de lav, batolite etc.) a mecanismelor erupiei (explozii, ejecii, emanaii, erupii de gaze i explozii freatice) ori tipului de activitate vulcanic (islandez, hawaian, strombolian etc) dar i studiul hazardelor i riscurilor ce sunt asociate erupiilor (cutremurele, curgerile de noroi, prbuiri i alunecri, lacurile de baraj vulcanic, valurile tsunami, ploile cu cenu i ploile de erupie etc) pot constitui motivaia dezvoltrii i sustenabilitii turismului tiinific. Erupia vulcanului Vezuviu a condiionat dispariia oraelor Pompei i Herculaneum, iar erupia vulcanului Santorin a dus la dispariia cultuii i civilizaiei Minoice. Vulcanul St.Helens (1980) a permis acumularea n apele freatice i lacurile din vecintatea a unor minerale care au modificat consumul de oxigen, au sczut fotosinteza, aducnd modificri foarte importante lanului trofic. Erupia vulcanului Katmai din Alaska (1912) a declanat ploi acide i a acoperit mari suprafee cu cenu vulcanic, astfel vegetaia i n special muchii, care formau hrana renilor a fost distrus. Din aceleai cauze au disprut i o serie de specii de psri, iar petii din ruri au murit datorit cantitii mari de piatr ponce ajuns n ap. Modificrile climatice globale i gsesc astzi unele din explicaii n studiile vulcanologice. Cauzele glaciaiunilor ar putea fi reducerea temperaturilor medii anuale, la nicel global, cauzate de mari cantiti de cenu, expulzate n atmosfer. Degajarea cenuii vulcanice n atmosfer reduce valoarea radiaiei solare, astfel erupia vulcanului Krakatowa n 1883 a ridicat n atmosferp 16km3 de cenu, norul nlndu-se pnp la 60 km nlime. Pe o raz de 150 km s-a produs un ntuneric total de cteva zile, iar valoarea radiaiei globle s-a redus cu 15-20% n anul 1884. Temperatura medie anual sczut cu aproximativ 1C, iar verile au fost mai reci i ploioase. Timp de 5 ani de zile nu s-au putut observa rsrit i apus de Soare, iar Luna a avut o culoare verzui-albstruie. Peisajele vulcanice se constituie ca resurs turistic prin coninutul morfologic (con, crater, caldere, platouri de lav, lacuri de crater), fenomenele postvulcanice i pseudovulcanice (izvoare minerale, gheizere, mofete, fumarole, solfatare, vulcani noroioi).Componentele peisagistice ale ariilor vulcanice cu impact turistic sunt:
50

parcurile naturale ce adpostesc fenomene postvulcanice ori mrturii ale erupiilor din timp istoric. (Gheizerele Islandei, Pompei, Fuji etc.) Vulcanii continentali prin altitudinea i masivitatea conurilor, diametrul craterelor, energia vilor de tip barrancos, treptelor i vadurilor din profilul longitudinal, ngustrilor ori lrgirilor din sectoarele de defileu, cheilor din profilul transversal, reprezint ariile de cea mai mare atractivitate turistic. Aceste regiuni ofer o diversitate de locaii pentru desfurarea unei palete diverse de activiti turistice ori forme de turism. Erupiile vulcanice din perioada contemporan au servit cercettrilor vulcanologice la elaborarea unor modele de prognoz privind comportamentul eruptiv al unor vulcani cu erupii n timpuri istorice, dar mai ales la prevederea erupiilor ntrun viitor apropiat, pentru vulcanii aflai n condiii geografice i tectonice similare. Turismul balnear i climato-turismul sunt prin excelen formele de turism cele

mai bine reprezentate n regiunile vulcanice. Regiunile vulcanice prezint cea mai larg ofert turistic pentru practicarea turismului balnear. Oferta turistic se compune din apele termale, cu mineralizaie divers i diferite grade de radioactivitate, cu valene curative n tratamentul bolilor aparatului circulator, respirator, digestiv, afeciunilor reumatismale etc. Staiuni balneo-climaterice Baden-Baden, Karlovy-Vari, Gyula Covasna, Sngeorz Bi etc., reprezentau n perioada interbelic destinaiile preferate de turitii europeni. Izvoarele minerale alturi de cele termale sunt produse postvulcanice, mrturii ale prezenei erupiilor de odinioar, rezultate din mineralizarea apelor fratice prin intermediul produselor mofetice, solfatarelor ori fumarolelor. Proprietile terapeutice asumate de aceste ape i confirmate de studiile balenologice, le recomand n profilaxia sau tratarea curativ a unei palete largi de afeciuni: cardiovasculare, dermato-venerice, neuro-musculare etc. Cele dou tipuri de turism se asociaz n spaiul geografic vulcanic, ntruct profilaxia unei boli asociaz pe lng proprietile fizice i chimice ale apelor minerale i condiiile morfologice i climatice ale unui mediu montan, submontan ori deluros, ce induc stri tonice, hipotonice, sedativindiferente, excitante, tonic-stimulante. Exploatarea raional a resurselor de ape minerale i termale este opiunea guvernelor, patronatelor, ONG_urilor care monitorizeaz aplicarea politiclor de mediu pe termen mediu i lung, dar i a fiecrui beneficiar n parte.
51

Infrastructura turistic i baza de tratament recuperator, profilactic, care asigur pe lng tratamentul efectiv i activiti de agrement, servicii de cazare, servicii de asisten generalizat etc ofer o imagine complet asupra turismului balnear i climato-turismului la nivel mondial, european i implicit romnesc. Staiunile balneare: Vichy, Biarritz, Bile Felix, Bile 1Mai, Geoagiu Bi, Moneasa, Vatra Dornei, etc demonstreaz larga reprezentare a turismului balnear n spaiul european, dar i interesul turitilor pentru oferta de turism balnear de ntreinere, recuperare, tratament prin diferite forme de practicare a turismului balnear i climatoturismul. Ape minerale carbogazoase folosite n cure de ntreinere i tratament sunt la Fibi i Pichia (Cmpia Banato-Crian), la Valea Vinului, Parva (jud. Bistria Nsud), n Depresiunea Oa (Orau Nou), n depresiunile intramontane (Bilbor, Biboreni), n Culoarul Mureului (Bcia, Banpotoc, oimu, Veel, Bretelin) apar ape bicarbonatate carbogazoase (borvizuri) , prezena lor fiind legat att de vulcanismul subsecvent miocen i pliocen ct i de magmatismul intrusiv. Recomandate n afeciunile aparatului digestiv sunt apele feruginoase carbogazoase, prezente de asemenea n aureola mofetic a Carpailor Orientali la Chiuzbaia, Ilva, Poiana Negrii etc. Vulcanii continentali ofer prin gradul nalt de acoperire cu vegetaie natural, n special pduri de foioase i conifere, posibiliti deosebite pentru tratamente cu aerosoli (cure de aer), prin practicarea drumeiei, excursiilor. Activitile n aer liber (fotbla, volei, tenis etc) pot fi practicate cu succes, prin investiii realizate n urma unei prospectri interdisciplinare a pieii i a unui management tiinific fundamentat. Turismul cultural tiinific (monitorzarea ariilor vulcanice, studiul rocilor vulcanice, studiul polurii aerului i apelor, studiul apelor minerale, studiul biodiversitii ) se poate practica cu succes n orice anotimp. Turismul cultural religios se asociaz cu turismul tradiiilor i obiceiurilor populare, cele dou tipuri de turism prezente n regiunile vulcanice valorific cultul pentru zeul focului Vulcan, care circul sub forma unor legende sau mituri n insulele vulcanice ale Arhipeleagului Lipari, Volcano, dar i la poalele vulcanului Vezuviu (Napoli) ori Sicilia (vulcanul Etna), pstrrii unor ritualuri strvechi de venerare a focului ori de a diversifica oferta turistic printr-un spectacol dedicat originii locurilor, de obicei interactiv (Mexic).

52

Turismul cultural-istoric este prezent prin formele de cultur material i spiritual motenite de aceste regiuni: castre, ceti, castele, drumuri istorice, artefacte etc. Neck-urile i dyke-urile au fost preferate n amplasare unor ceti i castele medievale (Cetatea Devei, Rupea), castre romane (Porolissum), pentru rolul strategic pe care-l ofereau. Turismul de afaceri i expoziional i gsesc ci i oportuniti de dezvoltare, n cadrul regiunilor vulcanice. Exotismul peisajelor insulelor vulcanice, oportunitatea de a investi n apele minerale pentru consum, ntreinere, tratament curativ i valorificarea izvoarelor termale n tratatamentul recuperatoriu i profilaxia diverselor afeciuni, asigur interesul investiional (Thailanda, Hawai, Singapore, Romnia etc). Turismul de aventur (escaladri, parapant, rafting) i turismul sportiv (schi, tir cu arcul, canotaj pe lacurile vulcanice), practicate, fie ca turism de weekend fie competiional, se desfoar n interiorul craterelor, pe abrupturile zidurilor sau dykeurilor vulcanice, pe pantele conurilor, pe rurile ce dreneaz ariile vulcanice cu multe cataracte, marmite, praguri de lav. Peisajele pseudovulcanice , fie de tipul vulcanilor noroioi (Pclele Mari i Mici) ori craterelor meteorice (Meteor Crater- Arizona) sporesc atractivitatea unor regiuni din afara spaiului vulcanic, fie prin mecanismele similare erupiilor vulcanice n cazul vulcanilor noroioi, fie prin dimensiunea craterelor de impact meteoritic care induc un peisaj depresionar cu arii endoreice. Vulcanii noroioi de la Pclele Mari i Pclele Mici din Subcarpaii Buzului nu sunt fenomene izolate n Romnia. Apariia lor este legat de prezena gazelor naturale, ce nsoesc zcmintele de petrol, le menin sub presiune (numite i cap de sond), i a depozitelor marno-argiloase din acoperi. Gazele ies spre suprafa prin fisurile generate de argilele contractile i ntlnesc apa de ploaie infiltrat dinspre suprafaa topografic, ncrcat cu praf argilos, sub form de noroi. Presiunea gazelor acumulat, sub dopurile de noroi din fisuri, determin expulzarea noroiului la suprafa printr-un co i acumularea lui, finalizat cu construirea unui pseudocon. Peisajul selenar rezultat sau de badlands, prezint numeroase rigole de iroire, ravene, dar i pseudopoduri naturale generate de procesele de piping. Vulcanii noroioi apar n Depresiunea Transilvaniei, n prezena gazului metan, argilelor i marnelor din acoperiul zcmintelor de gaz metan, din structurile de dom
53

i Brahianticlinal. Mecanismul de realizare este acelai, doar c aici gazul metan asigur expulzarea noroiului i formarea conului. Astfel de vulcani noroioi apar la Cuna, Cut, Corund, Saro etc.

Subiectul 19. Elemente de atractivitate turistic a morfologiei litoralelor i tipuri de turism asociate. - coninutul noiunii de litoral (definiie, componente); Litoralul este definit ca spatiul de interferenta a uscatului cu oceanul , marea, lacul, fiind confundat foarte frecvent cu tarmul. Tarmul trebuie perceput ca linia de demarcatie dintre apa si uscat, cu modificari diurne, lunare, sezoniere, anuale, multianuale ori in timp geologic.

- morfologia litoral (ageni modelatori i forme de relief modelate: rm, plaj, falez); Morfologia litorala este dependenta de dinamica apelor marine si oceanice, de atractia universala cosmica, de miscarile tectonice, de adancimea platformei litorale, de impactul antropic ori gradul de antropizare a zonelor litorale etc. Dinamica apelor marine (valuri, maree, curenti), alaturi de eolizatie, pluviodenudatie, activitatea microorganismelor, vegetatie si faunei marine modifica in permanenta linia tarmurilor, prin procese de eroziune si acumulare. Eroziunea marina (abraziunea) are ca rezultat faleza si platforma de abraziune marina. Procesele si mecanismele care definesc abraziunea marina sunt coroziunea, socul mecanic, spalarea tarmurilor prin jetul de resaca, procese de prabusire, surpare, alunecari, tasri, sufoziuni; procese fizico-chimice (dezagregari, alterari, dizolvari, carbonatari). Acumularea marina are ca rezultat plaja, forma de constructie rezultata din acumularea produselor abraziunii marine, respectiv nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri, care vor imprima plajei principalele caracteristici morfometrice si morfologice (plaje cu nisip fin, cu nisipuri grosiere, plaje stancoase sau in roca, plaje joase, inalte etc). Regiunea litorala include zona de rm aflata sub controlul apei, cu vari forme de dinamica si nu trebuie confundata cu mediul costier, a carui morfologie este un rezultat al influentei si actiunii indirecte ale marii, prin intermediul vanturilor locale de tip briza, cu
54

actiune diurna, dar si proceselor de meteorizare cu actiune contrara, de umezire-uscare, insolatie-umbrire. Umiditatea mai ridicata, amplitudinea termica mai redusa, ionizarea aerului, activitatea scurgerilor subterane, dar si unele evenimente accidentale induse antropic ori tectonic pot influenta evolutia morfologiei litorale si costiere. Notiunea de tarm, dupa Summerfield (1997), se refera la zona aflata permanent sau ocazional sub actiunea valurilor. - regiuni litorale europene (riviera egeean, riviera adriatic, riviera liguric, riviera francez, riviera spaniol); Litoralul Egeean, puternic tectonizat, cu golfuri, insule, peninsule, faleze de creta, plaje artificiale si naturale se inscrie intre optiunile turistilor europeni, asiatici si americani. Tarile riverane litoralului egeean (Grecia, Turcia, Cipru) ofera in compensarea serviciilor balneare si de cura heliomarina, o diversitate de obiective turistice si o paleta larga de servicii. Litoralul Adriatic se remarca in preferintele turistilor prin diversitatea peisagistica: tarmuri cu lagune, limane, cordoane litorale si delte, estuare, golfuri, promontorii, peninsule, insule, canale, plaje cu nisipuri fine, plaje pietroase, faleze calcaroase limitate de linii de falii, cu o tectonica activa (cutremure, eruptii vulcanice). Acestei oferte turistice se adauga numeroase vestigii istorice si arhitectonice (cetati, colosseum-uri, domuri, basilici, biserici, manastiri, palate), elemente ale culturilor si civilizatiilor preistorice si istorice etc. Litoralul liguric se inscrie unui tarm puternic tectonizat, cu numeroase golfuri si promontorii, iar plajele sunt partial naturale.Orasele ligurice au avut economia axata pe activitati comerciale, iar profilul turistic l-au castigat ulterior, implicand activitati stiintifice si culturale: congrese stiintifice, festivaluri muzicale si expozitii florale, ateliere de creatie. Riviera franceza etaleaza in spatiul litoral mediteranean cea mai ofertanta regiune litorala, cu cel mai mare flux de turisti, 100 turisti/loc. Peisajul litoral este intregit de relieful antropic: terase artificiale, orase si asezari de tip stup, o infrastructura de acces auto facila, porturi, piste de aerodromuri, aeroporturi, circuite de formula 1, lanturi hoteliere, cazonouri, stadioane, magazine etc. Litoralul mediteranean spaniol, organizat dupa modelul francez, grupeaza statiunile balneare si de cura heliomarina dupa morfologia litorala si oferta turistica: Costa Brava, Costa del Azahar, Costa Blanca etc. Se remarca o morfologie specifica tarmurilor inalte, articulate cu promontorii si golfuri, dar si cu plaje putin extinse. Potentialului turistic al litoralului

55

spaniol se adauga zona insulara a arhipelagului Balearelor, cu plaje extinse, nisipuri fine si peisaje exotice. - tipuri de turism: turismul balnear i climato-turismul: este promovat de statiunile estivale grecesti, de cel din Croatia, Slovenia, Muntenegru, Italia, Malta. turismul cultural, stiintific, si religios se practica in bazinul egeean in egala masura cu cel balnear. Pe litoralul adriatic este prezent prin toate formele de manifestare, desi domina turismul organizat, iar sejurul este planificat pe perioada concediilor. turismul de aventur, de recreere si agrement, turismul sportiv este prezent in imperiul turistic venetian. Se practica yahting, ski-jet, ski nautic.

SUBIECTUL 20 Metodologia de evaluare a potenialului turistic. Modelul PATN 2009 I. Elemente de analiz de baz. PATN-ul (Planul de Amenajare a Teritoriului Naional) este un document-suport, obinut n urma unui studiu complex, pe care se fundamenteaz programele de amenajare complex i durabil a teritoriului rii noastre. Acest plan (PATN) se elaboreaz pe seciuni dedicate, care ulterior sunt legiferate de Parlamentul Romniei. Pentru evaluarea i ierarhizarea potenialului turistic al unitilor administrativteritoriale de baz (UAT) din Romnia a fost aleas, pornindu-se de la elementele componente ale valenelor turistice ale rii, metoda arborilor de analiz (procedeu de cuantificare, bazat pe o serie de criterii principale i subcriterii, atribuirea nivelurilor de apreciere fcndu-se prin ponderarea unui total de 100 de puncte). Acordarea punctajelor pe diferite componente a fost realizat n urma consultrii specialitilor din diferite domenii (economia turismului, amenajarea teritoriului, geografie, sociologie, arhitectur, geologie, medicin etc.), operatori de turism n sectorul public i privat, autoriti publice centrale sau locale, asociaii de profil din turismul romnesc, universiti etc. Elaborarea metodologiei utilizate pentru evaluarea potenialului turistic n unitile administrativ-teritoriale a fost structurat pe trei faze: identificarea elementelor de analiz de
56

baz, elaborarea unui model de clasificare a componentelor de potenial i infrastructur i stabilirea criteriilor de evaluare concret a potenialului turistic. Prima faz a elaborrii metodologiei s-a concretizat prin identificarea urmtoarelor elemente de analiz de baz: a) potenial turistic natural; b) patrimoniu cultural; c) infrastructur specific turistic; d) infrastructur general.

II. Elaborarea unui model de clasificare a componentelor de potenial i infrastructur. La cea de-a doua faz dedicat metodologiei utilizate n cadrul studiului, fiecare echip de specialiti desemnat s evalueze elementele de analiz de baz i-a stabilit componentele ce urmeaz a fi utilizate la pentru stabilirea criteriilor de evaluare i ierarhizare a resurselor turistice.

Astfel, potenialul turistic natural a fost structurat pe urmtoarele categorii, divizate, la rndul lor, pe elemente componente: a1) cadrul natural cu urmtoarele elemente componente: relief (major), geomorfologie, vegetaie, fauna, hidrografie i peisaj; a2) factorii naturali terapeutici cu componentele lor: ape minerale terapeutice, lacuri terapeutice, nmoluri terapeutice, emanaii naturale de gaze terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale litoralului marin, ansamblul elementelor climatice ale litoralului marin, factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclim, inclusiv de la nivelul peterilor i salinelor etc.; a3) ariile protejate, pentru care s-au stabilit urmtoarele componente: rezervaii ale biosferei, parcuri naionale, parcuri naturale i alte rezervaii i monumente ale naturii. Analog s-a procedat i cu patrimoniul cultural, care a fost structurat pe mai multe categorii, divizate si ele pe o serie de elemente:

57

b1) monumente istorice cu urmtoarele componente: monumente propriu-zise, ansambluri, situri (arheologice, arhitecturale, de for public sau memorial-funerare); b2) muzee i colecii publice difereniate pe: muzee, pe de o parte, i colecii publice, pe de alt parte; b3) art i tradiie popular, resurse evaluate pe urmtoarele categorii, cu subcomponentele lor: manifestri tradiionale (serbri, festivaluri, trguri, eztori, obiceiuri i ritualuri tradiionale, srbtori etc.), meteuguri populare tradiionale (obiecte pe suport textil esturi, covoare, costume populare, custuri; pictur pe sticl i pe lemn, gravur) i ateliere de prelucrarea lemnului, metalelor, a pietrei, pielriei; b4) instituii de spectacole i concerte, avndu-se n vedere: filarmonici, orchestre, formaiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale etc.; b5) manifestri culturale anuale/repetabile: festivaluri sau evenimente culturale. Pentru infrastructur specific turistic au fost stabilite categoriile care urmeaz: c1) uniti de cazare, divizate pe tipuri de structuri de primire turistic: hotel, motel, hotel pentru tineret, hostel, caban turistic, camping, vil, bungalow, pensiune turistic, popas turistic, sat de vacan, nav fluvial; c2) instalaii de tratament vizate fiind: numrul instalaiilor de tratament, procedurile pe care le realizeaz instalaiile de tratament, tipurile de aparate utilizate sau prezena facilitilor pentru wellness; c3) sli de conferin, centre expoziionale etc. contnd: numrul spaiilor individuale pentru reuniuni (sli) i capacitatea total a acestor spaii exprimat n numr de locuri; c4) prtii de schi i instalaii de transport pe cablu elementele urmrite fiind: numrul prtiilor de schi, respectiv a instalaiilor de transport pe cablu, diversitatea instalaiilor de transport, lungimea i capacitatea optim de primire / transport; c5. alte instalaii de agrement (terenuri de golf, plaje omologate Blue Flag, instalaii de agrement nautic, parcuri de distracii, herghelii) punctndu-se: numrul i diversitatea instalaiilor de agrement. i, n fine, cel de-al patrulea element de baz infrastructura general a fost urmrit pe urmtoarele paliere:
58

d1) accesibilitatea la infrastructura major de transport, fiind luat in considerare accesul la: aeroport, drum european, la drum naional sau cale ferat ori la port. d2) infrastructur edilitar evaluat prin prisma a dou elemente: ap i canalizare, respectiv alimentarea cu gaze naturale. d3) infrastructur de telecomunicaii urmrindu-se: acoperirea serviciilor tip GSM i telefonia la punct fix. III. Criterii de evaluare a potenialului turistic. n ultima faz, recurgndu-se, cum s-a mai menionat, la metoda arborilor de analiz, s-a procedat la stabilirea criteriilor de distribuire a celor 100 de puncte pentru fiecare dintre cele patru elemente de baz, iar ulterior n cadrul fiecrui element s-a recurs la distribuirea punctajului alocat pentru fiecare categorie identificat i, mai departe, distribuirea pentru fiecare element n parte. Avnd n vedere caracterul strict tehnic al distribuirii punctajului, vom sublinia doar criteriile generale de alocare a acestuia, avute n vedere de specialiti, subliniind, pe alocuri, logica alocrii difereniate a punctajelor. La nivelul elementelor de baz, punctajul a fost distribuit astfel: cte 25 de puncte (nedifereniat) resurselor turistice naturale i antropice, infrastructurii specific turistice 20 puncte, n timp ce, pentru a sublinia importana infrastructurii generale pentru economia turismului, infrastructura care obstrucioneaz valorificarea eficient a potenialului turistic atta timp ct ea nu este dezvoltat la standarde corespunztoare, celui din urm element de baz i-au fost alocate 30 puncte. La evaluarea resurselor turistice naturale, cadrului natural i-au fost alocate 10 puncte, pondere mai nsemnat, prin prisma punctajului, conferindu-i-se reliefului. De acelai punctaj au avut parte i factorii naturali terapeutici, iar restul, de 5 puncte, fiind alocat ariilor protejate. Evaluarea resurselor turistice naturale a fost realizat de specialitii de la Institutul de Geografie al Academiei Romne. La relief, diferenierea punctajului a fost dictat de atractivitatea formei de relief predominante din cadrul UAT-ului, n baza urmtorului algoritm: 4 puncte munte, litoral sau delt, 3 puncte relief subcarpatic, 2 puncte deal sau podi i, doar 1 punct poate i acela prea mult pentru monotonia unui relief de cmpie. Evaluarea resurselor turistice antropice a fost atribuit unui colectiv de specialiti de la mai multe instituii autorizate n domeniu (Centrul de Studii i Cercetri n Domeniul
59

Culturii din cadrul Ministerului Culturii i Cultelor n colaborare cu Institutul Naional al Monumentelor Istorice, Centrul Naional pentru Pstrarea i Conservarea Culturii Tradiionale, Institutul de Memorie Cultural). Cele 25 de puncte alocate au fost distribuite, ntr-o manier complex, pe categoriile de resurse identificate, pe un ecart desfurat ntre 4 i 9 puncte. La nivelul echipei de specialiti, s-a decis ca unitilor administrativ-teritoriale de baz care dein monumente UNESCO s li se acorde punctajul maxim, indiferent de prezena sau absena celorlalte elemente cuantificabile. Procedura de evaluarea a celui de-al treilea element de baz infrastructura specific turistic, pentru un maxim de 20 de puncte, a fost atribuit Institutului Naional de CercetareDezvoltare n Turism (INCDT). Cum era i de ateptat, unitile de cazare au fost mai bine cotate rezervndu-li-se 7 puncte, dar simpla prezen a unei importante uniti de cazare (fie el si hotel cu multe stele) nu conduce la obinerea punctajului maxim, acesta fiind ponderat i n funcie de numrul locurilor de cazare existente (punctaj mai mare pentru un numr de locuri de cazare mai ridicat i invers). ntr-o manier similar s-a procedat i cu cuantificarea infrastructurii pentru conferine, reuniuni, manifestri expoziionale, n baza creia o unitate administrativ-teritorial s mai obin alte maxim 6 puncte, acest punctaj fiind rezervat slilor de conferine de peste 10.000 de locuri, n timp ce una cu sub 50 locuri a fost punctat doar cu 0,25 puncte. Prezena instalaiilor de tratament (n funcie de numr, proceduri, faciliti wellnes etc.) putea mri zestrea punctajului unui UAT cu alte 5 puncte, iar a prtiilor de schi i a altor instalaii de agrement facilitau accesarea altor 2 puncte (cte unul pentru fiecare element). Menionm la acest capitol c prezena facilitilor wellnes aducea un bonus suplimentar unitii administrativ-teritoriale. Ultimul element de baz infrastructura general luat n considerare n cadrul metodologiei de evaluare a potenialului turistic al unitilor administrativ-teritoriale de baz nu este nici pe departe cel mai puin important, ba dimpotriv a fost cotat cu cel mai mare punctaj (30 puncte). Dintre categoriile identificate la acest capitol, cea mai important, n viziunea specialitilor de la Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Urban Proiect, desemnai pentru evaluarea aportului infrastructurii generale la potenialul turistic general, s-a dovedit a fi infrastructura de transport, pe care au creditat-o cu un maxim de 16 puncte. S-a avut n vedere prezena, pe teritoriul UAT-urilor, a unor ci i/sau noduri majore de transport de cltori (aeroport, drum european, drum naional i cale ferat i, pentru 1 punct portul, n timp ce prezena celorlalte elemente se putea solda cu alocarea a 5 puncte pentru fiecare

60

element n parte), condiie esenial pentru ca un teritoriu s poat fi inclus n activitatea turistic. Categoria infrastructura edilitar a fost evaluat cu pn la 9 puncte, 5 puncte acordndu-se prezenei sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, celelalte 4 puncte fiind adjudecate de alimentarea cu gaze naturale. Este de subliniat c, ntr-o faz precedent, s-a avut n vedere includerea n ecuaia evalurii i a alimentrii cu energie electric, ns, n urma consultrii informaiilor referitoare la acest aspect, s-a ajuns la concluzia c toate UATurile sunt racordate la aceast form de energie, fapt care nu ar fi favorizat sub nicio form posibilitatea ierarhizrii UAT-urilor prin prisma criteriului respectiv, renunndu-se la utilizarea lui. Ultimei categorii identificate la acest capitol, infrastructura de telecomunicaii, i-au fost alocate 5 puncte, acoperirea GSM facilitnd accesul la punctajul maxim, n timp ce prezena doar a telefoniei la punct fix se solda cu jumtate din punctaj.

Urmare a activitii specialitilor de la instituiile amintite i a utilizrii metodologiei prezentate, n anul 2009 a fost aprobat, prin Legea nr. 190, Seciunea a VIII-a zone cu resurse turistice. n cadrul seciunii respective sunt stabilite unitile administrativ-teritoriale de baz (UAT) cu o concentrare mare i foarte mare a resurselor turistice, fiind evideniat i predominan categoriilor de resurse, respectiv naturale i antropice. 20. Metodologia de evaluare a potenialului turistic. Modelul PATN 2009 Elemente de coninut: Elemente de analiz de baz Elaborarea unui model de clasificare a componentelor de potenial i infrastructur Potenialul turistic natural Patrimoniul cultural Infrastructur specific turistic Infrastructur general Criterii de evaluare a potenialului turistic

61

Evaluarea resurselor naturale Evaluarea resurselor antropice Evaluarea infrastructurii specifice turistice Evaluarea infrastructurii generale

Subiectul 21. Produsul turistic: concept, caracteristici, taxonomie, gama; - Conceptualizari ale produsului turistic (definire); Produsul turistic este un ansamblu de bunuri materiale i servicii reunite ntr-o form specific pachet de servicii oferit spre vnzare clientului/turistului.

- Caracteristicile produsului turistic - intangibil;- eterogen; - complex; - perisabil; - inelastic; - sezonier. - Tipuri i formule de produse turistice (taxonomie), mod de functionare; Dup numrul serviciilor pe care le integreaz, produsele turistice se mpart n: integrale (megaproduse), care sunt produse complexe, constituite din toate genurile de servicii de baz i auxiliare; compuse, d i n a c r o r c o m p o n e n l i p s e s c u n e l e s e r v i c i i d e b a z ( d e t r a n s p o r t , d e cazare); simple, care presupun prestarea unui singur serviciu, restul nefcnd subiectul ofertei turistice. innd seama de modul n care se deruleaz, serviciile turistice se mpart n: itinerante, cnd obiectivele turistice vizate de beneficiari sunt amplasate n locuri diferite, ei trecnd pe rnd pe la fiecare (de regul ntr-un circuit nchis); de sejur , cnd beneficiarul le consum n acelai loc.

- Gama de produse turistice: definire, componente, proprietati (lungime, latime, profunzime/adancime), rolul i funcia produselor n gam, linia de produse.

62

Definire: Un ansamblu coerent de produse legate intre ele, grupate in linii, destinate sa raspunda unei anumite nevoi generice (aceeasi), care se adreseaza acelorasi clienti, au la baza aceleasi resurse, si sunt vandute prin intermediul aceleiasi retele de distributie. Componente: Baza constituita din produsul sau serviciul turistic caruia ii corespunde pretul cel mai mic si calitatea cea mai slaba. Trunchiul format din produsele care beneficiaza de cel mai bun raport calitate-pret, motiv pentru care este cel mai cerut pe piata (asigura cea mai mare parte din cifra de afaceri a firmei). Varful Produsul de lux, de foarte buna calitate avand continutul cel mai bogat de servicii, pentru care cererea este mica dar care asigura prestigiul firmei care-l pune la dispozitia clientilor. Proprietati: Lungimea este data de numarul total al produselor din componenta sa. Largimea (latimea) este data de numarul total al produselor dintr-o linie. Profunzimea (adancimea) este data de numarul liniilor pe seama carora sunt realizate produsele din gama. Rolul si functia produselor in gama: Produs lider care asigura cea mai mare parte din cifra de afaceri, din rentabilitate si din notorietatea antreprizei. Produs de atragere sau de appeal care atrage clientul fie prin pretul redus, fiind un produs simplificat, degajat de servicii suplimentare si care determina ulterior vanzarea unor produse mai complexe sau complementare; fie prin performanta produsului, acele produse care au capacitatea de a starni interesul clientelei. Produs reglator ale carui vanzari sunt regulate, care nu se supun fluctuatiilor sezoniere ale cererii sau ale pietei, si care procura o cifra de afaceri regulata. Produsul prin intermediul caruia sunt inlaturate efecte negative (reglate pierderi, mentinuta eficienta etc), precum produsele extrasezon de alta natura care folosesc infrastructura de vacante. Produs tactic produs destinat sa jeneze concurenta sau sa ocupe un canal, un culoar disponibil. Produs prin intermediul caruia firma initiaza un atac la adresa concurentei sau raspunde la un astfel de atac. Produs de viitor produs la debutul ciclului de viata reprezentand viitoarele produse lider. Linia de produse: grupeaza produse care au un caracter comun foarte pronuntat, fiecare linie fiind definita de un anumit element de baza, produse legate intre ele prin modul de
63

functionare, prin clientela careia se adreseaza. Ex: statiune, anumit gen de turism, sistem de transport, o anumita modalitate de cazare. Subiectul 22. Conceperea produselor turistice la cerere Etapele ntocmirii unui produs turistic la cerere: - colectarea informaiilor/cerinelor clientului (Caietul de sarcini al produsului); - cutarea informaiilor; - contactarea prestatorilor; - conceperea produsului; - analiza de pre; - elaborarea ofertei de vnzare; - vnzarea propriu-zis; - rezervarea; - realizarea carnetului de cltorie. Comercializarea produsului turistic presupune urmtoarele etape: Produsele turistice sunt realizate pe parcursul mai multor etape care se deruleaz pe o perioad cuprins ntre cteva luni i, uneori, mai muli ani. Procedura urmat de touroperatori cuprinde urm toarele etape: Studiile de pia au drept scop cunoaterea i analizarea elementelor cheie ce caracterizeaz piaa i mediul concurenial. Dat fiind specializarea fiecrui produs turistic, studiile de pia trebuie adaptate fiecrui produs n parte. Totui, metodologia general utilizat rmne aceeai. Trebuie analizate astfel mediul extern, caracteristicile cererii i ofertei, oportunitatea realizrii, durata execuiei, controlul i costurile acestuia. Studiul de pia pornete de la o anchet al crei scop l reprezint testarea ipotezelor i alegerea n final a celor mai realiste. Anchetele sunt realizate prin sondaje efectuate pe eantioane reprezentative de populaie. Ele furnizeaz informaii de ordin cantitativ i calitativ. Pentru obinerea unor rezultate optime, stabilirea unui chestionar adecvat este foarte important. Acesta trebuie s cuprind ntrebri precise, cu variante limitate de rspuns i ntrebri deschise destinate unei mai bune cunoateri a motivaiilor i gusturilor consumatorilor. Studiile de pia furnizeaz un ansamblu de informaii care permite determinarea atitudinii fa de un anumit produs, de exemplu, reaciile clienilor poteniali n ceea ce privete rile de destinaie (vizeaz aspecte politice, culturale, climatice, sociale), reacii att de numeroase n cadrul turismului internaional.
64

Negocierea contractelor cu diferii prestatori de servicii Dup ce prin studiile de pia s-a realizat o cunoatere suficient de precis a cererii turistice, adic a dorinelor i posibilitilor, disponibilitii clientelei poteniale, tour-operatorul trebuie s neleag ce produse corespund acestei cereri, s realizeze aceste produse prin negocierea cu diferii prestatori de servicii avui n vedere i s ncheie cu acetia acorduri, contracte de colaborare.

Conceperea produsului Datorit concurenei internaionale puternice, touroperatorul va trebui s gseasc cea mai bun cale de adaptare a produselor sale la nevoile i cerinele consumatorilor. Aceasta depinde de o bun cunoatere a pieei emitoare i a raportului calitate-pre optim.

Cunoterea pieei- Aceast etap este fondat pe ansamblul informaiilor care pot fi obinute prin studiile de pia. Privete n special:

Clientela: segmentarea dup vrst, categorii socio-profesionale, locul de reedin, venituri, obiceiuri, gusturi. Concurena: necesitatea adaptrii elementelor componente ale produsului n vederea diferenierii concurenilor; necesitatea de a dispune de mijloacele de promovare i de publicitate care s permit o mai bun influenare a clientelei vizate. Resursele turistice ale locului de destinaie: resurse naturale, culturale, infrastructura, servicii de agrement, excursii posibile. Aceste informaii permit determinarea pieei-int, obiectivele corespunznd segmentelor de consumatori crora le sunt destinate produsele turistice astfel adaptate. Gsirea celui mai bun raport calitate-pre Rezult dintr-o adevrat strategie a productorului de vacane. Are drept scop ctigarea competiiei cu produsele concurente i adaptarea ofertei la caracteristicile cererii diferitelor piee emitoare. Aceast strategie comercial urmrete trei obiective principale: Competitivitatea: este componenta fundamental a raportului calitate-pre. Realizarea celei mai bune competitiviti presupune o concentrare i o gestiune riguroas a produselor oferite, astfel nct fiecrui segment de consumatori s-i corespundun produs specific, avnd cel mai favorabil raport calitate-pre. Lrgirea gamei de produse: permite atingerea urmtoarelor obiective: -propunerea mai multor variante de produs din care consumatorul poate alege; -eliminarea concurenei prin obinerea unei cote de pia extinse prin gama complexde servicii oferite: protejarea mpotriva riscurilor legate de instabilitatea politic, fluctuaiile mari ale cursului de schimb sau aciunile neprevzute ale concurenilor.
65

Strategia: lrgirea gamei de produse turistice nu trebuie realizat n detrimentul competitivitii preului sau eficacitii gestiunii, iat de ce, diversificarea serviciilor impune urmrirea anumitor strategii. Aceasta trebuie s fie dinamic pentru a putea adapta produsele la evoluia gusturilor consumatorilor, variaiilor cursului de schimb, evoluiei puterii de cumprare. n cadrul acestei strategii, creterea sau scderea puterii de cumprare n rile de reedin datorate diferenelor de presau fluctuaiilor cursului de schimb, joac un rol esenial, din moment ce acestea determin raportul calitate-preal produsului propus pentru o anumit destinaie, unei anumite clientele i, deci, atracia pentru destinaiile n care diferena de curs valutar este cea mai favorabil. Specificitatea produselor turistice i reputaia productorului permite firmei turistice s-i ntreasc poziia n faa concurenei i joac un rol important n strategia comercial adaptat. Renegocierea n timpul realizrii produsului Pentru ca un produs turistic s fie competitiv, tour-operatorul trebuie s negocieze riguros cu fiecare prestator pentru ca serviciul oferit de acesta s fie de cea mai buncalitate i la preul cel mai avantajos. Datorit faptului c elasticitatea cererii n funcie de preeste considerabil, constatm c, pe anumite piee, o scdere a preului cu 15-20% poate dubla clienii poteniali. Negocierea este desigur dificil; are cu att mai multe anse de reuit cu ct tour-operatorul dispune de o bun reputaie (imaginea de marc), de o cot de pia nsemnati de mijloace financiare care-i permit s garanteze realizarea n bune condiii a operaiunilor, dar si plteasc n avans serviciile dorite. Touroperatorii se afl, deseori, n situaia de a alege drept destinaii rile n care preurile diferitelor servicii turistice sunt sczute, din motive legate de un cost salarial sczut, facilitate redus, faciliti acordate de stat sau cursuri de schimb valutar favorabile. Toate acestea, cu o singur condiie: destinaiile care prezint aceste avantaje s corespund preferinelor clienilor iar raportul calitate-pres fie satisfctor. Astfel se explic de ce rile care practic preuri de dumping pentru serviciile turistice oferite nu au ntotdeauna afluena turistic previzionat. Tour-operatorii importani dispun de o putere de negociere particular, n funcie de mijloacele financiare disponibile i garaniile oferite. Aceast calitate le permite obinerea de preuri competitive. Pentru a depinde de diferii prestatori de servicii care ar trebui s contribuie la realizarea unui produs turistic, unii tour-operatori i realizeaz produsele limitnd anumite prestaii. n toate situaiile prezentate anterior, negocierea trebuie s contribuie la realizarea unui produs turistic care s aib un pre ct mai competitiv i s existe un raport calitate-presatisfctor. Acest pre va trebui s includ comisionul perceput de agenia de turism distribuitoare sau de ali intermediari,

66

cheltuielile de promovare i realizare a produsului i s acopere eventualele riscuri de necomercializare. Realizarea efectiv a produselor turistice Dup ncheierea negocierilor se trece la semnarea contractelor internaionale cu intermediarii de serviciu turistic: contracte de reprezentare cu ageniile de turism din rile de destinaie, contracte cu hotelierii, contracte cu transportatorii etc. Aceste contracte cuprind dispoziii cu privire la repartiia riscului comercial. n general, touroperatorul este responsabil de produsul turistic pe care l-a creat. El va trebui s plteasc serviciile pe care le-a contractat, inclusiv locurile de transport sau cazare pe care nu le utilizeaz. Preurile finale incluznd acest risc sunt calculate lund n calcul un grad de ocupare de 80-90%, ceea ce reduce o parte a riscului de neocupare pentru tour-operator. Este motivul pentru care acesta trebuie s realizeze o gam diversificat de produse pentru destinaii diferite, pentru a compensa astfel eventualele riscuri de instabilitate politic, de fluctuaii ale cursului de schimb valutar etc. sau erori de alegere i realizare a unui produs. Subiectul 23.INTRE ORIENT I OCCIDENT. STUDIU DE ANTROPOLOGIE CULTURAL STRATIGRAFIC. LOCUL ELEMENTULUI TRACO-DAC V.l.Cultura i civilizaia Daco-Getic. Aspecte generale IV. 1.1. Repere n storia i geografia daco-geilor Teritoriul ocupat de traci1 se suprapunea unui spaiu de larg extindere, desfurat de la Marea Egee pn n Regiunea Podiului Boemiei, i din zona Iugoslaviei actuale pn la gurile Bugului. Dacii i geii2, ramur a marelui popor indo-european3 al tracilor, ntruchipau n fapt un singur neam, a crui coeziune era puternic accentuat de compatibilitii lingvistice. Dintre cele peste o sut de formaiuni tribale i gentilice ale tracilor, triburile daco-geilor se detaau printr-o vigoare de excepie, trstur dezvoltat pe fondul mrimii demografice i a puterii economice ataate.Lor le revenea geospaiul cuprins ntre Munii Balcani, la sud i Munii Slovaciei, la nord i de la litoralul apusean al Mrii Negre pn dincolo de bazinul Tisei.

Tracii^ populaiile de limb trac situate la sud de Dunre Dacii i/sau geii ^populaii de limb trac aflate la nord de Dunre. Indo-europenii nu erau constituii dintr-o singur ras sau altfel spus, din perspectiv antropologic, nu aparineau cu toii aceluiai tip fizic. Arheologia a adus dovada c n leagnul originar s-au aflat numeroase seminii care, trind n strnse contacte mii de ani, au ajuns s vorbeasc o limb comun, ndo-european. Dnd curs unei alte informaii aflm c popoarele indo-europene erau decelate n funcie de modul n care numeau numrul o sut n dou ramuri diferite: centum(celii, germanicii, latinii, grecii i ilirii), respectiv satem (indienii, iranienii, armenii, slavii, tracii i balticii).

67

Triburile numite dacice, locuiau unitatea teritorial circumscris arcului carpatic Transilvania i Banatul actual - iar, geii ocupau spaiul extracarpatic - Moldova i Dobrogea de astzi, precum i pmnturile joase ale Cmpiei Romne, respectiv ale Luncii Dunrii pn la sud de fluviu. Nu se poate preciza o dat exact, la care aceste ramuri tracice s-au stabilit n inuturile carpato-dunrene, dar este un fapt cert c primii autori antici i consider autohtoni, deci instalai aici din primele faze ale migraiei indo-europene, iar mrturiile arheologice pledeaz n acelai sens, adic pentru o sedentarizare de vrst paleolitic. Pe la nceputul mileniului I .Hr., daco-geii se individualizeaz din marele conglomerat
A

trac, odat cu cristalizarea unui profil cultural i de civilizaie distinct. In legtur cu aceast coordonat, literatura antic face din gei, aproape un popor fabulos, prin vitejia, nelepciunea i spiritul de dreptate. (V.Prvan) Cteva secole mai trziu, se angreneaz ntr-o serie de aciuni rzboinice, purtate mpotriva invaziei persane, condus de regele Darius, apoi a sciilor - din stepele de miaznoapte ale Mrii Negre, iar n 326 . Hr. nfrunt deschis Marele Imperiu al Macedoniei. Dup moartea lui Alexandru Macedon, unul dintre generalii si, Lisimah, devenit rege al Traciei, va fi nvins 1 ctre anii 300 . Hr. - de regele geilor, Dromichaites. Un progres deosebit, de afirmare politic, social, economic i cultural vor cunoate dacii din Transilvania, n jurul anilor 200 .Hr., pe fondul invaziei dinspre apus a celilor. Caracterul belicos din prima faz va transcede ntr-o convieuire panic, rezultat al asimilrii. n cadrul acestei simbioze s-a consumat un proces activ de mbogire reciproc a culturilor i civilizaiilor celor dou popoare. Astfel, dacii vor prelua de la celi - iscusii meteugari tehnologia superioar a extragerii i prelucrrii metalelor, precum i noi metode de modelare a ceramici Relativ sincron, dincolo de Carpai, geii din Moldova se vor confrunta cu aciunile de cucerire ale populaiilor germanice, iar n Dobrogea apar stri conflictuale ntre autohtoni i colonitii greci de pe litoralul vestic al Mrii Negre. Ca stare de fond, primeaz ns stabilitatea, vorabil ntreinerii de ambele pri a relaiilor de schimburi comerciale i culturale. IV. 2. Repere identitare motenite Domeniile de cercetare, n acest sens, sunt multiple, accentul punndu-se ndeosebi pe dimensiunile religioase i etno-folclorice. Probabil, cele mai numeroase indicii, n raport cu antropologia cultural ni le procur portul popular, aici urmele daco-getice fiind, iar ndoial, profunde i, foarte important, vii pn n prezent. Urmrite n iconografia Column ei lui Traian sau pe metopele de la Adamclisi, identificm n vestimentaia dac, acelai set de
68

elemente comune, ce particularizeaz patrimoniul rural al civilizaiei textile actuale: cma femeiasc ncreit la gt; cmaa despicat lateral, a brbailor; cioareci din ln, strni pe coapse i pulpe; chimirul lat, din piele i/sau pnz; opincile; cciula uguiat, de blan; catrinele i/sau zadia etc. La fel de longevive s-au artat a fi anumite simboluri precretine, legate, n special, de cultul vieii: bradul, funia, pomul vieii, soarele, spirala, rozeta, zig-zagul, dinii de lup etc. regsite ca motive decorative comune n vestimentaie, n ceramic, n lemn, n piatr, pe oule nchistrite etc In aceast lumin, Aristotel spunea c tracii i versificau legile i le recitau cntndu -le, oratorul i istoricul grec Theopompos (sec.V . Hr.) afirma c solii traci i expuneau textul soliei cntndu-1 i acompaniindu-se cu un instrument cu coarde. Din aceeai perspectiv, Strabon scria: Muzica n ntregimea ei este socotit trac i asiatic, iar mai trziu, Iordanes ne informeaz c preoii traci oficiau cntnd i acompaniindu-se cu un instrument asemntor chitarei. Dealtfel, din registrul instrumentelor muzicale s-a detaat fascinantul nai, considerat a-i avea rdcinile n ancestralul flaut al lui zeului Pan. In sfera artelor plastice este tot mai plauzibil c motivul clreului trac a fost preluat de iconografia cretin n imaginea Sfntului Gheorghe omornd balaurul. O alt similitudine frecvent este aceea care altur pe zeul furtunii, Gebeleizis, profetului Ilie. Tradiiile i ritualurile populare i-au continuat i ele evoluia, tot din substratul cultural tracodacic. Se nscriu acestui cadru practicile magice de invocare a ploii, respectiv a fecunditii i/sau fertilitii: Sngeorzul, Plugarul, Tnjaua, Paparudele, Drgaica etc. In acelai registru, al vechilor tradiii, se nscriu i jocurile populare, majoritatea cu valene magico-medicale: Cluarul, hora, jocurile btrneti, btutele etc. Din ritualul nmormntrii s-au prezervat, aproape la fel de active, obiceiurile priveghiului, ale ospului funerar, inclusiv ritualurile cu mti. Deosebit de convingtoare sunt urmele lsate de daci n limba romn. Din fondul lexical, de cuvinte considerate mult vreme ca fiind de origine necunoscut, studiile profesorului I.I.Russu aduc n discuie, susinnd c ar putea fi de origine dacic un numr de aproximativ 160 de cuvinte, totaliznd peste 600-700 de derivate, inclusiv toponime i antroponime... Repartizate pe grupe semantice, ele se refer la prile corpului omenesc, la funcii fiziologice i la boli, la stri afective, la vrst i la relaii familiale. Unele se refer la mbrcminte i nclminte sau la Jocuinf i gospodrie10. Altele numesc unelte diferite i obiecte casnice11, forme i accidente de teren12, sau fenomene naturale i noiuni de timp13. Un numr apreciabil de cuvinte rmase de la daci n limba romn sunt cele care se refer la
69

flor i la faun14 sau cele legate de pstorit15. (Recomandm pentru detalii: O. Drimba 1998.)

Subiectul 24. Muntii Apuseni analiza de geografie regional: baza naturala de sustinere, componenta demografic i de habitat, analiza economic i perspectivele de dezvoltare, analiza chorematic

1.Baza natural de susinere Ca unitate teritorial, regiunea poate fi luat n considerare att sub raportul elementelor cadrului natural, ct i al potenialului de polarizare a conductorului umane. Munii Apuseni sunt situai ntre valea Mureului, la sud i vile Someului i a Barcului la nord. La vest sunt delimitai printr-un racord difereniat morfologic, n raport cu Cmpia i slab difereniat altimetric n cel cu Dealurile de Vest. Ctre est limita unitii este clar, culoarul Mureului i o salb de depresiuni submontane separndu-i de Podiul Transilvaniei. Caracteristic pentru aceast regiune este existen unei game extrem de variate de forme de relief: depresiuni i culoare, creste ascuite, masive izolate. Partea central este alctuit din Munii Bihor, la S se nal masivul cristalin Gina iar la E Masivul Gilu Muntele Mare. Spre N se nal Munii Plopi, alctuii din Munii Mese i nspre V se nal Munii Pdurea Craiului. Climatul general este cel specific montan, cu TMA ntre 2-6 Celsius i precipitaii abundente 1000 mm/an. Depresiunile au un climat specific, cu frecvente fenomene de inversiune termic, nebulozitate ridicat, cea. Hidrografic, Munii Apuseni sunt un adevrat castel de ape . Versantul vestic este drenat de cele 3 Criuri i de Barcu, spre E de Someul Mic, Arie, Ampoi. Potenialul hidroenergetic bogat este valorificat prin lacurile de acumulare. Apele subterane cuprind pnze freatice, lipsite de continuitate. Apar i apele termale mineralizate, de o mare importan. Vegetaia natural dominant este cea de pdure, cu etajul fagului i cel al coniferelor. O mare parte din economia tradiional a populaiei se bazeaz pe exploatarea i prelucrarea
70

lemnului. Fauna pdurilor montane cuprinde urmtoarele animale: ursul, cerbul i la altitudini mai joase veveria, cprioara iar fauna acvatic este reprezentat de pstrv. n Munii Apuseni apar cambisolurile, la altitudini mai mari dominante sunt spodisolurile iar n depresiunile golf ntlnim soluri din clasa luvisoluri i aluvisoluri. Dintre resursele subsolului de mare importan sunt minereurile nemetalifere. n Munii Pdurea Craiului exist zcminte de bauxit iar n Masivul Gilu Muntele Mare zcminte de fier. Roci de construcie exploatate: granit, bazalt, andezit, pietri, nisip.

2. Componenta demografic i de habitat a sistemului regional Condiiile naturale relativ favorabile pentru o zon montan au permis umanizarea accentuat a acestei regiuni. Populaia este repartizat inegal n teritoriu. Punctul maxim al creterii numerice a fost atins la jumtatea secolului XX. Dup anii 60-70 ai secolului trecut numrul populaiei ncepe s scad ca urmare a migrrilor spre oraele dinafara spaiului montan. Aezrile rurale specifice sunt crngurile , care sunt sate mici cu structur risipit. Migrarea populaiei este determinat de cauze economice i sociale. Aezrile urbane sunt vechi trguri sau centre miniere. Principalul centru care polarizeaz regiunea este oraul Cmpeni. Noul ora Geoagiu are o funcie turistic bazat pe valorificarea apelor termale i termo-minerale.

3. Economia regiunii i perspectivele de dezvoltare Economia regiunii este relativ diversificat. Agricultura mbrac un caracter mixt, creterea tradiional a animalelor depind sectorul vegetal. Ponderea terenurilor arabile este deosebit de redus, mai semnificativ fiind ponderea punilor i fneelor. Principalele areale de cultivare a cerealelor sunt reprezentate de Vad Borod, Beiu i Zarand, unde porumbul deine ponderea de 10 40 %. Creterea bovinelor se constituie ca o ramur agricol omniprezent, totui pot fi identificate cteva areale n care densitatea specific are valorile cele mai mari: depr. Huedin, bazinul Arieului. Aceast regiune este caracterizat cu o agricultur a exploataiilor individuale, cu randamente inferioare att n sectorul culturii plantelor ct i n cel al creterii animalelor.
71

Industria este alctuit din cea extractiv cu exploatrile de aur i argint. Producia energiei electrice se realizeaz n cadrul termocentralei de la Brad i a hodrocentralelor pe Someul Cald. Industria materialelor de construcie cu fabricile de ciment de la Chitag i industria prelucrrii lemnului la Cmpeni, Beiu. Turismul valorific doar o parte nesemnificativ a potenialului atractiv natural i antropic al regiunii. Un avnt deosebit a luat n ultimul timp turismul rural, anumite lo caliti din depr. Huedin, Beiu devenind prin pensiunile lor inte ale unui numr n cretere de vizitatori. Cile de comunicaie sunt dense pentru o regiune montan i sunt axate pe principalele vi. Munii Apuseni sunt traversai de un sector al magistralei feroviare M3. Pe valea Criului Repede, dinspre Oradea spre Cluj este poziionat drumul naional de importan european E60. Pe valea Mureului este prezent o alt arter de importan european E68. Din punct de vedere funcional, apare o ax principal, juxtapus vii Arieului cu legtura spre depr. Beiu. Axa Criului Repede se remarc n primul rnd prin funcia de tranzit pe care o ndeplinete. O trstur particular a regiunii este constituit de faptul c asupra teritoriului i manifest pregnant influena cteva centre polarizatoare extraregionale al cror rol este n cele mai multe cazuri doar de atractori i mai puin de difuzori de fluxuri materiale.

Subiectul 25. Regiunile turistice mediteraneene din Spania, Frana i Italia: localizare, factori naturali de cur, resurse turistice antropice, dotri tehnico-materiale, zonare (coste, riviere) i centre turistice

1.

Regiunea turistic mediteranean spaniol

Este o regiune extins de la Strmtoarea Gibraltar la frontiera cu Frana i include riviera cu celebrele coste , precum i areale sau centre turistice nvecinate ori intercalate. De la S-V spre N-E se succed:
72

a)

Costa del Sol include staiunile Torremolinos, Marbella, Estepona, La

Linea, Nerja i oraul istoric Malaga cu fortreaa maur, catedral, muzee, fiind renumit pentru vinurile roii dulci. b) c) Costa Virgen cu Almeria, este o veche colonie fenician i roman. Costa Luminosa cu Aquilas, Mojacar, Mazarron pn la Cartagena, Costa Blanca, de la sud de Elche i Alicante pn la Golful Valencia Costa de Lavante cu Valencia, centru turistic complex, ce deine multe Costa del Azahar cu staiunile Castellon de la Plana, Burriana, Costa Dorada se desfoar pn la nord de Barcelona, avnd staiuni Costa Brava festonat de golfuri pitoreti cu plaje atrgtoare, cu o

unde se afl fortifcaii romane i alte vestigii istorice, azi al treilea port din Spania. d) include marea staiune Benidorm, apoi Calpe e) monumente istorice i arhitecturale f) Benicarlo g)

renumite: Cambrils, Salon, Mataro h) mare densitate de staiuni ntregete spre nord, pn la frontiera cu Frana, lanul coastelor spaniole.

Barcelona se impune ca nodul polarizator al nord-estului Spaniei, i n special al Cataloniei, fiind cel mai mare centru economic al rii i cu tranzitul turistic cel mai intens. Fondat n antichitate, are numeroase vestigiii istorice, palate, catedrale, biserici, muzee, frumoase piee, grdini i parcuri. Zona turistic Sierra Nevada- Granada se ataeaz regiunii mediteraneene cel puin prin poziie. Sierra Nevada atinge nlimea maxim din Spania. Oraul Granada are un trecut de mare rezonan istoric. Arhitectura oraului se caracterizeaz printr-un interesant amestec de stiluri, remarcndu-se palate fortificate cu grdini i biserici, catedrale, moschei, muzee. Produsele artizanale i agricole completeaz oferta turistic. n partea estic a Spaniei alturi de Granada i oraele litorale menionate, mai multe centre istorice completeaz turismul balnear-maritim prin importanta lor ofert de tip cultural: Lorca, Murcia vechi centru al mtsii; Abacete avnd importante monumente istorice.

73

Zona turistic a Insulelor Baleare exceleaz prin climatul mediteranean deosebit de sntos i plcut, plajele de calitate, peisajul natural pitoresc, fenomenele carstice spectaculoase, aezrile i porturile ospitaliere i insolite. Ca staiuni se remarc: Palma de Mallorca, Puerto Soller. 2. Regiunea turistic mediteranean franceaz Se suprapune n mare parte provinciilor Languedoc Roussilon i Provence. Litoralul mediteranean francez se divide n 5 sectoare: Coasta Vermeille se ntinde de la frontiera cu Spania pn la sud de Narboune, este joas cu limanuri i lagune, iar densitatea staiunilor mai redus: Leucate, Banyuls. n sectorul Cote d Ametist, caracteristicile morfologice menionate anterior se accentueaz, dar densitatea staiunilor crete: Narbonne Plage, Carnon, Grande Motte. Cele dou sectoare dispun de o puternic infrastructur, inclusiv mici porturi turistice. Staiunile litorale sunt dublate spre interior, la distane mici, de alte centre turistice: Perpignan, cu multe vestigii medievale, catedrale, muzee; Carcassonne -, ora cu iz medieval;Narbonne- fondat de romani, beneficiaz de apropierea unui liman maritim i edificii medievale de valoare; Nmes- numit Roma francez, are vestigii istorice romane; Beziers mare pia de vinuri; Montpeller- centru cultural-istoric, cu palate, muzee. ntre gurile Ronului i Toulon se desfoar Coasta de Azur Varois, unde se impune Marsilia, ora de generaie antic, avnd ca trstur major suprapunerea i amestecul de stiluri cu numeroase vestigii arhitecturale, muzee, primul port comercial al rii, mare centru turistic. Toulon beneficiaz de o amplasare pitoreasc, centru turistic de importan cultural istoric i staiune balneo- maritim. ntre ele se situeaz mici staiuni: Cassis, Bando. Coasta Maurilor flancheaz pn la Capa Camarat Masivul hercinic omonim, remarcndu-se staiunile: Les Salins, Cavaliere. Perla Mediteranei Franceze o reprezint Coasta Esterelului, desfurat pn la frontiera cu Italia, care include i micul principat Monaco. Concentreaz cele mai numeroase staiuni de talie mondial din bazinul mediteranean: Saint-Tropez, saintRaphael, Cannes, Nisa, Monte Carlo.

74

Cannes gzduiete anual Festivalul Internaional de Film iar Nisa este principala aglomeraie urban polarizatoare a Coastei Esterelului. Sectoarele litorale de la est de Marsilia beneficiaz de condiii naturale de excepie, alturi de clima mediteranean nsorit i apa marin, mbinarea muntelui cu marea prin intermediul unei faleze calcaroase i vegetaia tipic au un efect deosebit. Apropierea de Alpi i clima blnd favorizeaz i turismul de iarn, mai ales Nisa, Cannes. Insula Corsica are un farmec aparte, datorit relativei izolri, a meninerii n msur mai mare a elementelor tradiionale n aspectul aezrilor i viaa locuitorilor, vestigiilor istorice i peisajului natural mai puin alterat prin intervenia antropic. Ca centre turistice se pot meniona: Bastia, Porto-Vecchio. 3. Regiunea mediteranean vest-italian Cuprinde latura peninsular de la Marea Liguric i Marea Tirenian, Insulele Sicilia, Sardinia i altele mai mici. a) Importan mai major au Riviera di Ponte i Riviera di Levante, unde peisajele de mare frumusee rezult din conexiunea Alpilor Maritimi i Apeninilor Lugurici cu litoralul Mrii Ligurice. n staiunile renumite pentru clima, pa i plajele lor se mbin turismul de cur heliomarin i agrement cu turismul cultural: San Remo, Savona. Genova cel mai mare port al Italiei, frumos amplasat, dispune de numeroase monumente arhitecturale, cartiere i piee pitoreti. Pe Riviera de Levante se succed: Porto Fino, Rapallo, La Spezia. b) Toscana Maritim se caracterizeaz printr-un turism complex. Staiunile litorale au densitate mai mic: Cecina, Marina di Pisa. c) Fluxurile turistice din Lazio sun polarizate de Roma, ns turismul litoral este intens i n aceast zon, staiunile balneo -marine fiind frecventate ndeosebi de populaia capitalei. Foarte important este categoria staiunilor climaterice i balneoclimaterice piemontane, ca loc de recreere n principal a locuitorilor Romei: Tivoli, ntr-un areal cu frumoase cascade. Dintre staiunile balneare termale este cunoscut pe plan internaional Viterbo.

75

Roma, prima metropol a Italiei, este considerat oraul cu cele mai multe monumente din lume, dintre care se impun: Collosseum, Forumul Roman, Columna lui Traian, Arcurile de Triumf etc. Cuprinde piee de un farmec deosebit i fntni, palate i vile, statui, poduri.

d)

Activitile economice n general i cea turistic n particular ale Campaniei sunt polarizate de Napoli, a treia metropol a Italiei. Aezat la poalele Vezuviului, se remarc prin agitaia vieii cotidiene, dar i prin valoroase monumente de art: Domul, Cldirea Universitii, palate etc.

Vulcanul Vezuviu reprezint o arie de recreere i drumeii, fiind interesant din punct de vedere tiinific. n apropiere, intens vizitate sunt ruinele oraului antic Pompei, acoperit cu un strat gros de cenu n urma erupiei vulcanului Vezuviu. De cea mai mare importan se bucur ns turismul litoral, de cur heliomarin i agrement, cu mari posibiliti de desfurare att pe litoralul peninsular ct i n insulele din apropiere. e) Calabria se nscrie mai mult prin potenialul su turistic natural: peisaje montane, mari valene pentru turismul litoral i cultural, adpostit ndeosebi de orae ca: Reggio di Calabria, Crotone. f) Insula Sicilia se caracterizeaz prin extinderea rapid a activitii turistice n ultimele decenii, pe baza resurselor atractive naturale n interior: peisajele montane, cu vulcanul Etna; ale obiectivelor culturalistorice, ndeosebi din centrele urbane polarizatoare: Palermo, Messina i mai ales a turismului litoral, n numeroase staiuni: Augusta, Gela, Siracusa etc. g) Insula Sardinia are caracteristici asemntoare, turismul litoral dezvoltndu-se prin formarea unor staiuni n anii 70, acestea acoperind n prezent toate sectoarele estic, nord-vestic, sud-vestic. n Sicilia i Sardinia au nceput s fie valorificate marile posibiliti pentru extinderea turismului rural, n funcie de potenialul peisagistic, etnografic i al gradului mai ridicat de conservare al mediului rural tradiional. 4. Regiunea turistic est-italian

76

Prezint o mare desfurare latitudinal de-a lungul Mrii Adriatice, ajungnd n sud pn la Golful Taranto i Marea Ionic. Turismul litoral deine i aici prioritate, mbinndu-se mai ales n extremitile regiunii cu turismul de tip cultural. Sectorul lagunar dispune de mici staiuni: Grado, Lignano i importantele centre turistice Trieste i Veneia. Veneia, oraul lagunei, cu un mileniu de istorie glorioas i etaleaz unicitatea prin amplasare i mbinarea ap-spaiu habitual, construcii diferite ca tendine arhitecturale, dar perfect nchegate ntr-un stil propriu i cu o mare aglomerare a operelor de art. Nodul polarizator, ca interes turistic i sub aspect spaial l constituie recunoscuta pia San Marco. Alturi, Grand Canale este axa de circulaie major. Sunt specifice strzile nguste i canalele, poduriel i punile curbate, piaetele nsolite, zecile de biserici etc. Intensitatea turismului cultural i densitatea staiunilor este maxim la sud de Ravenna. n nordul Peninsulei Gargano se afl un sistem lagunar, la est staiunea Vieste, iar n interior Muntele Gargano i staiunea climateric Monte San Angelo.

ntre regiunea turistic est italian i zona turistic a Apeninilor este plasat statul San Marino, care constituie un foarte puternic focar de receptare turistic. Situat la marginea nord-estic a Apeninilor, are un relief colinar dominat de cele trei vrfuri calcaroase ale lui Monte Titano. Capitala, San Marino are numeroase obiective turstice: vestigii ale fortificaiilor celor trei incinte i cele trei turnuri, pori vechi, biserici vechi, palate, case vechi, muzee. San Marino atrage i prin peisajul contrastant, climatul plcut i amenajri sportive.

Subiectul 26. Regiunea turistic a Munilor Alpi: extensiune teritorial; zonele i arealele turistice pe state, cu

77

caracteristicile proprii (masive montane, vi, lacuri glaciare, resurse antropice, staiuni turistice, dotri specifice, tipuri i forme de turism) Este regiunea care exprim cel mai bine pe plan modial valenele turistice ale unei arii montane complexe, valorificate la un nivel superior. Alungii, sub form arcuit, pe 1200 km de la Coasta de Azur la Cmpia Panonic, Munii Alpi se ntind pe teritoriul a 7 state naionale: Frana, Italia, Elveia, Liechtenstein, Austria, Germania i Slovenia. Dezvoltarea turismului a pornit de la cteva comune i orele bine plasate, care au devenit staiuni montane bine cunoscute n perioada posteblic. Munii Alpi constituie leagnul i aria de ampl dezvoltare a turismului rural, iar n cadrul acestuia a agroturismului. Se practic intens turismul pentru sporturile de iarn, alpinismul i drumeiile, mbinate cu climatoterapia. Se contureaz 4 zone turistice n statele cu extensiune mai mare a Alpilor i areale turistice n celelalte 3. 1. Zona turistic a Alpilor francezi prezint 2 sectoare diferite: Alpii Savoyei, nali, cu umiditate relativ ridicat, ft bine valorifcai turistic, respectiv Alpii Provensali, mai joi i mai uscai, cu un grad moderat de atragere n circuitul turistic. Alpii Savoyei i Dauphine se impun prin masivitate altitudinal, excelnd Mont Blanc, Vanoise, peisajele etajate, lacurile glaciare i cele antropice de acumulare, vile spectaculoase create de ruri. Staiunile turistice au mare densitate i varietate, dotri diversificate, ca forme de cazare sau agrement sport. Turismul rural i agroturismul au luat amploare deosebit. Ca staiuni reprezentative se pot meniona: Chamonix, Les Contamines, Megeve,Albertville cu monumente de art; Grenoble cu multe vestigii medievale. n Alpii Provensali se gsesc: Le Pra, Isola, St. Martin, St. Julien. Chamonix, aproape de frontiera cu Italia i Elveia, este dominat de crestele nzpezite, circurile i vile cu gheari ale Mont Blancului, fiind un cenntru celebru al sporturilor de iarn i al alpinismului. Alturi de arealul Mont Blanc se impune pentru sporturile de iarn, recreere i climatoterapie complexul Trois Vallees.
78

2. Alpii Italieni ocup aproape tot flancul sudic al lanului alpin i cuprind 3 sectoare: vestic, central i estic. a) Sectorul vestic de la Marea Liguric pn la rul Toce. La sud de valea Dora Riparia pe care se face legtura rutier i feroviar ntre Torino i Grenoble se individualizeaz Alpii Cozie. Spre nord, Gran Paradiso, Gran Sessiere i Mont Blanc exceleaz n peisaje tipic alpine. n jurul masivului Gran Paradiso, pn spre Valea Aosta, se extinde al doile parc naional ca suprafa din Italia, ce ocrotete peisaje alpine, pdurea de conifere i o faun bogat. Valea Aosta este spectaculoas, cu multe staiuni i reprezint o ax imortant de circulaie. La frontiera cu Eveia se desfoar Alpii Penini, formai din 3 masive peste 4000 m: Combin, Matterhorn, Monte Rosa. Staiuni renumite: Domodossola, Balme, isr Aosta are funcii complexe, fiind un centru reprezentativ al sporturilor de iarn. b) Sectorul central de la rul Toce la valea Aoste, este mai complex, cu extensiune i altitudini crescnde spre nord-est. Specificitatea acestuia este dat de mrimea i mulimea lacurilor glaciare. Alpii Italieni Centrali sun strbtui de o reea de ci de comunicaie dens i modernizat, ce asigur legturi facile cu Elveia i Austria. Peisajele alpine veritabile se desfoar n partea central-nordic, de o parte i de alta a cursurilor superioare ale rurilor Adda i Adige. ntre cursurile superioare ale Addei i Adigelui se ntinde Parcul Naional Stelvio, cel mai mare din Italia. Aproape de izvoarele celor dou ruri sunt frumasele staiuni de altitudine Bormis i San Valentino. A doua categorie de staiuni o formeaz cele situate la altitudini mai mici, n mod cu totul prioritar pe rmurile principalelor lacuri glaciare: Maggiore, Como, Garda. c) Sectorul estic atinge nlimile maxime la est de Pasul Brennero, la frontiera cu Austria: Gran Pilastro i Callaito, precum i n Alpii Dolomitici, scade n altitudine spre est. Rurile au creat vi spectaculoase, att cu sectoare logitudinale ct i transversale.

79

Cunoscute pe plan mondial pt concursurile de ski se remarc staiunea Val Gadena din Alpii Dolomii. La altitudini moderate, spre sudul sectorului se remarc Belluno, staiune climateric iar Levico Terme are profil balneoclimateric. Munii Alpi ptrund n nordul Sloveniei sub forma a3 culmi: Alpii Iulieni, Alpii karawanken i Alpii pohorje, formnd un areal turistic nsemnat. Alpii Iulieni etaleaz cele mai spectaculoase peisaje, mici gheari, o gam larg a reliefului glaciar, lacuri glaciare, vi adnci. n cadrul lor se afl Parcul Naional Triglav. Principalele staiuni pentru sporturi de iarn i climaterice din cadrul lor sunt: Bled, cu dotri diversificate de cazare i agrement, vestigii istorice. Ljubliana, capitala Sloveniei, este localizat la poalele Alpilor Iulieni, avnd o istorie foarte zbuciumat. Deine primatul n toate domeniile importante ale vieii social-economice slovene i numeroase monumente arhitecturale i vestigii istorice. Maribor, are de asemenea bogate monumente istorice i de art: catedrale, biserici. Muntele Pohorje formeaz un complex turistic de recreere. Aria premontan este favorabil curei balneoclimaterice, n staiuni ca: Rogoska Slatina, Rudenska Slatina. 3. Zona turistic a Alpilor Elveiei ocup 58% din suprafaa rii, este cea mai tipic alpin, mai intens i mai complex valorificat. Vile Rhonului i Rhinului separ Alpii Elveiei n dou pri, care la rndul lor cuprind 3 sectoare turistice. a) Arealul turistic sud-vestic se desfoar de-a lungul frontierei cu Italia

i Frana, incluznd Alpii Penini i valea Rhonului. Este sectorul montan cel mai nalt din Europa, deorece la grania cu Italia se nal Monte Rosa i Matterhorn. Gheari imeni se prelungesc din creasta principal spre nord, abund lacurile glaciare de vale i vile glaciare tipice. Este domeniul sporturilor de iarn i alpinismului, secondate de climatoterapie. Staiunea Zermatt are cel mai lung sezon de schi din Europa. Valea Rhonului are aspectul unui lung culoar, deosebit de pitoresc, cu un climat de adpost, favorabil turismului climateric i n special agroturismului. Este presrat cu

80

multe orele, localiti turistice sau staiuni, ce dein obiective cultural -istorice: Brig, Sion. b) Arealul turistic vestic se suprapune Alpilor i Prealpilor Bernezi, cobornd ctre Podiul Elveiei. Alpii Bernezi culmineaz n Aletschhorn, Jungfrau i Fingsteraarhorn, acoperii de gheari foarte extini, flancai de staiuni pentru sporturi de iarn i recreere: Grindelwald, Stechelberg. Interlaken este o renumit staiune climateric, are vestigii medievale, un sat turistic. Este foarte dezvoltat turismul rural, ndeosebi sub forma agroturismului. c) Arealul turistic sudic al Alpilor Lepontini i a lavurilor Maggiore-Lugano, este grefat pe bazinul rului Ticino, mrginit spre nord de o barier montan nalt. Culmile pitoreti scad n altitudine spre sud, fiind desprite de vi de o rar frumusee, cu cascade i chei. Cele mai renumite centre turistice, staiuni sunt n partea sudic a acestuia: Bellinzona, Locarno. d) Arealul turistic sud-estic este strbtut de valea Innului, dar se ntinde n nordvest pn la valea Rhinului. Valea Engandin, de o remarcabil frumusee, presrat cu lacuri glaciare spre obrie. Alpii Retici o flancheaz spre grania cu Italia, acoperit de gheari i pajiti alpine. n valea Engandin se afl renumita staiune Sankt Moritz cu dotri hoteliere de lux, amenajri ultramoderne pentru schi. e) Arealul turistic central-nordic al Alpilor Elveiei ocup o suprafa mai restrns dect celelalte. Altitudinile moderate, marea extindere a pdurilor de foioase i conifere, climatul moderat, condiioneaz predominarea turismului climateric i de recreere n orae turistice ca: St. Gallen, Herisau. Alpii Bavariei formeaz un areal turistic n extremitatea sudic a Germaniei, alungit la frontiera acesteia cu Austria. Altitudinile sunt modeste, cresc spre sud, depind 2500 m doar n cteva puncte de lng frontier. Cu toare acestea, sunt intens frecventai turistic, reprezentnd singurul areal montan autentic din Germania. Vile spectaculoase, lacurile glaciare i de acumulare antropic, apariia apelor ternale la periferie, reprezint alte lemente de interes turistic.
81

Culmile nalte i versanii adiaceni sunt nzpezite o bun parte din an, ceea ce creaz condiii pentru practicarea sporturilor de iarn, n staiuni de importan internaional: Garmisch. Liechtenstein reprezint un ministat i un miniareal turistic, incluznd o succesiune de trepte altitudinale. Predomin turismul de tranzit, principalele obiective fiind capitala Vaduz cu castelul princiar, galeria de art i muzeul potal. Zona montan are faciliti deosebite pentru sporturile de iarn, fiind cunoscut staiunea Malbun. 4. Zona turistic alpin din Austria n cadrul Alpilor i Prealpilor Austriei se pot separa 5 areale turistice. a) Arealul turistic Vorarlberg ocup extremitatea vestic a Austriei pn

la Pasul Arlberg. Peisajul este dominat de culmi nverzite de altitudini mijlocii, ce scad spre Lacul Boden. Centre turistice mari sunt: Bregenz, Bludenz. b) Tirolul vestic i central are ca centru polarizator oraul Innsbruck i este strbtut de Inn. Constiuie cel mai important areal turistic al Austriei prin frumuseea peisajelor i varietatea ofertei turistice a Alpilor Calcaroi i Centrali, desprii de valea Innului: forme de relief variate i spectaculoase, ruri slbatice i lacuri glaciare, ape minerale, domenii de schi, aezri umane cu amplasare i arhitectur pitoreasc i dotri turistice variate. Este posibil, astfel, un turism polivalent: de sporturi de iarn, alpinism, drumeii montane, de vntoare de pescuit, de cur climateric sau balneoclimateric, festivalier. La N de Valea Innului se ntind Alpii Calcaroi, ca o continuare a Alpilor Bavariei, cu numeroase abrupturi, vi n chei, peteri, lacuri glaciare, faun piscicol. Innsbruck, capitala Landului Tirol, este simbolul turismului tirolez i austriac, centru internaional al sporturilor de iarn, atrgtor prin arhitectura sa cu vestigii medievale, catedrale, biserici i o veche univeristate. n apropiere de Unnsbruck i pe valea Innului sunt o serie de staiuni, dintre care menionm: Schwaz, Pettnen. c) Arealul turistic Tirolul de Est se ntinde n partea central a Alpilor Austrieci, ntre rurile Inn-Ziller i Saalach-Gasteiner. Partea de la nord de cursul superior al rului Salzach are altitudini moderate, ce scad din Kitzbuheler Alpen spre frontiera cu Germania, sens n care curg numeroase
82

ruri, cu vi atrgtoare i lacuri. Este un spaiu de drumeii montane, de petrecere a vacanelor, agrement i sporturi nautice. La sud de valea deosebit de frumoas a Salzachului se desfoar sectorul montan cel mai nalt din Austria, Hohe Tauern. Peisajele alpine, cu gheari de mari dimensiuni sunt etalate n toat splendoarea lor. Ca staiuni de mare altitudine se remrc: Enzinger-Boden, Kaprun. d) Arealul turistic al Alpilor i Prealpilor Salzburgului Alpii Salzburgului se desfoar n continuarea Alpilor Calcaroi sub forma unor masive separate de vi. Cel mai impuntor este Masivul Salzkammergut, cu peisaje alpine i forme carstice de anvergur. Prealpii Salzburgului scad n altitudine spre nord, la contactul cu Podiul Austriei niruindu-se o salb de lacuri glaciare. Pe malul acestora se gsesc o serie de staiuni: Wolfgang, Ebensee. Salzburg, pitoresc amplasat pe malurile Salzachului, constituie nodul polarizator al acestui areal turistic, locul de manifestare plenar a turismului cultural. Cunoscut ca oraul festivalurilor muzicale Mozart , are o serie de obiective cultural istorice: palate, muzee e) Arealul turistic Carinthia-Stiria Este cel mai extins, fiind localizat n sud-estul Alpilor Austriei. Caracteristicile alpine sunt etalate n jumtatea vestic, unde sunt prezente multe staiuni montane: Kerschbach, Unter Tauern. Oraele i centrele turistice principale din Stiria joas sun aezate ndeosebi n valea Murului: Leoben, Bruck. Carinthia este strbtut de Drava i afluenii acesteia, ntre rama sudic a Alpilor Centrali i Alpii Carinthiei. Valea Dravei este nsoit de numeroase lacuri de acumulare antropic sau glaciare. Centrele turistice mai mari sunt: Klagenfurt, Villach.

Alturide regiunea turistic alpin, n Austria se mai individualizeaz dou uniti de rang mijlociu:

83

a) Arealul turistic Viena, puternicc polarizat de capital, se suprapune spaiului de contact dintre Depresiunea Vienei i podi. Viena, se ntinde la poalele masivului Wienerwald, excelnd prin vocaia sa cultural, dispunnd de instituii de nvmnt superior, biblioteci publice, muzee, galerii de art i teatre. Se impun palatele: Belvedere, Schonbrunn, Parlamentul, Primria etc. Valea Dunrii ofer priveliti foarte frumoase, este maract de aezri atrgtoare, castele, biserici, mnstiri. mprejurimile Vienei sunt arii receptoare pentru turismul de weekend i cu mici staiuni balneare. b) Arealul turistic din vestul Podiului Austriei se ntinde spre grania cu Germania, de la valea Dunrii pn la contactul cu Prealpii Salzburgului. Acest contact este marcat de prezena lacurilor glaciare: Attersee, Traunse i de apariia apelor termo-minerale. Potenialul respectiv este valorificat n staiuni sau localiti turistice ca Attersee, Bad Hall. Dunrea strbate un frumos defileu dup Passau, pn n amonte de Linz. Dei mare centru al industriei grele, Linz este un ora plin de vegetaie, cu cartiere vile, dominat de un renumit dom. Subiectul 27. Clasificarea serviciilor turistice criterii: structura (coninutul) serviciilor prestate n turism; fazele derulrii actului turistic; momentul i forma cererii; tipurile i formele de turism. Problema gruprii serviciilor turistice n subsisteme titpizate s-a impus de timpuriu ca o necessitate n literatura de specialitate, ajugndu-se pe parcurs la abordarea acesteia prin prisma unui complex de criterii: structrua serviciilor prestate, momentul derulrii acestora, specificul cererii, tipurile si formele de turism, modalitatile de plata. In functie de fazele derulrii actului turistic, se diferentiaza doua categorii importante: a) Servicii legate de calatorie b) Servicii legate de sejur Cltoria turistic presupune asigurarea in primul rand a serviciilor de transport cu mijloace adecvate, apoi vizitarea unor obiective de pe traseu, servirea mesei in locurile cele mai potrivite si o serie de servici auxiliare (obtinerea vizelor, operatiuni legate de bagaje, schimb valutar, corespondenta s.a.)
84

Sejurul turistic implica un complex heterogen de servicii, de la prestatii cu caracter vital cazare si alimentatie ce nu suntcaracteristice numai turismului, dar carora trebuie sa li se imprime o nunata de specificitate, pana la agrement divertisment, menite sa asigure o petrecere placuta a timpului. Intr-o buna parte din situatii, un loc prioritar il ocupa serviciile de tratament balneo-medical. Se adauga o serie de alte prestatii (corespondenta, telefonie, internet, inchirieri, reparatii, depozitarea bagajelor si a obiectivelor de valoare). Caracterul apartenetei la turism, in masura mai mare sau mai mica, a serviciilor oferite, conduce la o departajare relativa in servicii specifice turismului si servicii nespecifice, situatie reflectata si in Clasificarea Internationala Standard a Actvitatilor din Turism (S.I.C.T.A.), prin atributele de total sau partial (turistic) acordate deiferitelor activitati. Dupa momentul si forma cererii se diferentiaza: a) Servicii solicitate ferm de catre turisti, anterior calatoriei, prin intermediul agentiilor specializate; sunt caracteristice formelor de turism organizat si semiorganizat; b) Servicii solicitate spontan, in momentul ajungerii la destinatie sau cand turistul vine in contact direct cu oferta; predomina in cazul turismului individual, neorganizat. Cererea spontana de servicii (de obicei suplimentare) se manifesta si in cadrul turismului organizat si semiorganizat, iar diversificarea si adaptarea ofertei contribuie la obtinerea unor incasari sporite. Tipurile particulare de turism (recreativ, curativ, cultural), individualizate in functie de motivatia principala a practicarii lor, presupun categorii specifice de servicii, si anume servicii cu caracter recreativ, de agrement-divertisment, servicii de tratament balneo-medical, servicii de tip cultural-informativ. Criteriul principal de clasificare ce se impune prin caraterul sau fundamental (de continut), este structura serviciilor prestate in turism. In functie de aceasta, optam pentru delimitarea a patru categorii: 1) Servicii de organizare si promovare a programelor turistice intergreaza activitati complexe, premergatoare actului turistic propriu-zis, si se bazeaza pe o strategie concreta de marketing: in aceasta grupa se includ: a) Conceperea de oferte turistice (sejururi, itinerarii, circuite) b) Activitati de informare a clientelei potentiale, pe piata turistica prin editarea de materiale informative (ghiduri, plinate, harti turistice), publicitate ( reclame scrise si audiovizuale), prin relatii cu publicul c) Demersuri pentru organizarea efectiva a programului turistic (pentru pregatirea consumului): achizitionarea de produse turistice de la prestatori
85

individuali, intreprinderi turistice (hoteliere, de transport, alimentatie), asociatii de turism (de exemplu, A.N.T.R.E.C.); rezervarea serviciilor de traseu si la destinatie; procurarea documentelor de calatorie; inchirierea echipamentelor pt turismul specializat (sportiv, de vanatoare, de pescuit). Modul de derulare si satisfacere a activitatilor mentionate se constituie intr-o conditie esentiala a reusitei programelor turistice. 2) Serviciile turistice de baza a) Servicii de transport turistic (rutier, feroviar, aerian, fluvial, maritim) asigura circulatia (legatura) intre ariile emitatoare si centrele receptoare, de turisti; b) Serviciile de cazare satisfac necesitatile de odihna prin innoptari si petrecerea confortabila a unui segment temporal consistent din durata calitativa, in functie de formele de cazare si nivelul lor de confort; c) Serviciile de alimentatie se presteaza dintr-o retea variata de unitati de alimentatie publica, pe traseele turistice (inclusiv la bordul unor mijloace de transport) si in localitatile de destinatie (mai ales prin restauratia hoteliera) 3) Serviciile cu caracter special caracterizeaza tipurile de turism cu specific mai pronuntat: curativ, sportiv, rural, festivalier si de congrese. Ca pondere, se evidentiaza serviciile de tratament balnear, cura hidrominerala si cimatoterapie, asociate statiunilor turistice de diferite marimi, multe cu vechime si renume deosebit. 4) Catergoria serviciilor complementare include o mare varietate de prestatii, care vin in completarea serviciilor de baza. Din cauza hetereogenitatii lor, se pot departaja in doua grupe: a) Servicii specifice turismului complementare propriu-zise: de informare culturala (prin vizitarea de muzee, galerii de arta, case memoriale, edificii, etc.) agrement (plimbari, drumetii, etc.), divertisment cultural-artistic si sportiv (spectacole, competitii), distractii, excursii; au o pondere crescanda in cadrul cererii si ofertei, contribuind la diversificarea ei. Se adauga o serie de servicii asa-numite suplimentare, dar care completeaza nevoile turistilor: acordarea de informatii variate (in primul rand de natura turistica), transfer auto, inchiriere de echipamente si autoturisme, pastrarea obiectelor de valoare si a bagajelor, obtinerea vizelor, schimb valutar; b) Servicii nespecifice (auxiliare), comune cu cele prestate populatiei rezidente: servicii postale si de telecomunicatii, financiar-bancare, comerciale, medicale, de reparatii si intretinere, transport in comun, inchirieri de obiecte si
86

autoturisme, servicii personalizate (frizerie, coafura-cosmetica), comisioane s.a.

Subiectul 28. Serviciile de cazare turistice: categorii de structuri de cazare, clasificarea unitilor decazare (dup nivelul de confort, capacitatea de primire i funcionalitate), marile grupuri hoteliere i lanuri hoteliere integrate, funciile unitilor hoteliere, organizarea activitilor hoteliere (pe departamente, compartimente, servicii), indicatori de gestiune i eficien economic ai activitii hoteliere.

Aceasta categorie de servicii de baza constituie conditia esentiala a prcaticarii unui turism intens de sejur (de durata variabila), deci isi pune amprenta in mod hotarator asupra volumului activitatii turistice si asupra incasarilor. Sistemul unitatilor de cazare turistica include tottalitatea formelor ce pot asigura gazduirea vizitatorilor. Se divid in cele doua mari categorii:
-

Structuri de cazare primara (de baza, de tip hotelier): hoteluri, moteluri, hoteluri plutitoare, pensiuni si hanuri cu spatii individualizate de alimentatie in incinta;

Structuri de primire secundara: vile, cabane, camere de oaspeti, bungalow-uri, campinguri, sate de vacanta, tabere scolare.

Clasificarea unitatilor de cazare se opereaza in functie de o serie de criterii, de ordin calitativ sau cantitativ: Pentru aprecierea calitativa se ia in considerare, in primul rand, nivelul de confort, care duce la decelarea obiectivelor de cazare in cinci (sau chiar mai multe) categorii. In cazul hotelurilor , categoria este identificata dupa numarul de stele acordat, de la una pana la cinci stele (de lux). Unele hoteluri de lux deosebit de ridicat la nivel mondial sunt cotate cu un numar mai mare de stele (ex. Burj Al Arab, 7*). Desi de urmareste (indeosebi de catre OMT) gruparea unitatilor de cazare in clase, mai mult sau mai putin, omogene, care ofera conditii apropiate, totusi, pe plan mondial nu exista un sistem unitar de apreciere a categoriilor de confort, deoarece continutul acestora difera de la o tara la alta, in functie de reglementarile interne. Se constata (pe baza infortmatiilor statistice) ca majoritatea hotelurilor nu depasesc conditia de 2*. In Franta hotelurile de 2* si 1* reprezinta 85% din numarul total. Principalul criteriu cantitativ de clasificare este capacitatea de primire. In functie de aceasta sunt stabilite mai multe clase (categorii):
-

Unitati mici cu pana la 40 locuri de cazare (dupa altii pana la 70)

87

Unit de cazare mijlocii de la 40 (70), la 200 locuri Unit mari 200 1000 locuri

Cele mai bune exemple de complexe gigantice sunt in Las Vegas: M.G.V. Grand (5000 camere), Hilton (3200 camere), Le Bellagio (3000 cam). Alte complexe mari sunt amplasate de obicei in marile capitale: New York, Moscova, Paris (Le Meridien), Singapore etc. Complexele turistice se caracterizeaza printr-o anumita personalitate urbanistia, avand dotari diversificate capabile sa satisfaca servicii variate, amplasate de obicei in arii cu conditii fizico-geografice atragatoare sau care permit extinderea spatiilor verzi. Criteriul functionalitatii actioneaza in sensul adaptarii la diferite forme de turism, mai ales in functie de tipurile de medii si de transport. Astfel, motelul adaptat pt sejururi scurte este specific ca amplasament principalelor cai rutiere (autostrazi), dezvoltandu-se pe masura extinderii rapide a automobilismului; rotelurile autocare de tipul motelurilor rulante, sunt adaptate turismului de circuit; flotelurile si boatelurile sunt obiective de cazare plutitoare, pe ambarcatiuni ancorate sau cu posibilitati de deplasare. Unitatile de cazare cu activitatea permanenta formeaza categoria majoritara, dar nu este neglijabila clasa celor de tip sezonier, cu intrerupre totala sau partiala a activitatii in extrasezon (in special hotelurile din statiunile turistice litorale ale zonei temperate). Cele mai lungi sejururi se inregistreaza in hotelurile de cura balenoclimaterica (sanatoriale) amplasate de obicei in arii submontane si montane mai joase si in celedin statiunile litorale, de cura heliomarina. Sejururile scurte sunt specifice unitatilor de cazare de tip tranzit, de pe autostrazi sau din proximitatea garilor, autogarilor, aeroporturilor si porturilor. Pentru fundamentarea stiintifica a unei investitii hoteliere (care este de obicei de valoare mare) este necesara realizarea unui proiect, iar primul demers in acest sens este studiul de piata, care constituie baza de lucru pentru abordarea din punct de vedere tehnic a acestuia si pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Studiul de piata presupune:
-

Analiza mediului: geografic, demografic, contextul economic, infrastructura de comunicatii, alte activitati si produse turistice in afara de cazare;

Oferta de cazare existenta (concurenta): nr obiectivelor de cazare, capacitatea acestora, repartitia teritoriala si pe categorii, nivelul de confort; Analiza cererii (clientelei) prin aspecte cantitative si calitative: nr de turisti si provenienta lor geografica, desinatia (repartitia teritoriala si forma de cazare aleasa), durata medie a sejurului si sezonalitatea, structura (socio-profesionala, pe
88

varste si sexe, dupa venituri etc.), tipuri si forme de turism practicate, mijloace de transport utilizate, modul de accesare a produsului turistic. Se face de obicei prin metoda anchetei. Pe baza studiului de piata se procedeaza la definirea produsului corespunzator si a locului de amplasare. Tipurile de amplasament cele mai frecvente ale unitatilor de cazare sunt arealele si centrele de interes turistic unde exista cerere nesatisfacuta si in proximitatea cailor de comunicatie (atuostrazi, drumuri nationale, gari, aeroporturi). Unitatile destinate oamenilor de afaceri se amplaseaza de obicei in centrele oraselor, dar si in apropierea unor obiective industriale sau comerciale in proces de extindere. Una din tendintele de evolutie, care s-a accentuat in ultimele decenii, este aceea de concentrarea progresiva pe orizontala si pe verticala a unitatilor de cazare de tip hotelier, avand ca rezultat formarea unor mari retele (lanturi) hoteliere integrate. Concentratea orizontala se face prin fuziune, achizitie, acorduri de asociere, in scopul cresterii beneficiilor, unitatile reunindu-si conducerea, finantarea, marketingul si promovarea. La nivelul superior, ca alternativa la societatea unica, se situeaza grupul de societati (trust, concern). Structura juridica tip a unui mare grup de societati hoteliere include: a) Societatea holding (societatea-mama) - are ca obiect dobandirea de titluri suficiente pt a detine majoritatea si controlul operatiunilor; b) Societatea financiara (societate subholding de finantare) careia societatea holding ii cedeaza dreptul de exploatare a elementelor de comert pe care le detine in proprietate (concept, marca, savoir-faire); este cea care exercita directia si controlul la nivelul grupului; c) Societatea de participatie subordonata societatii financiare finanteaza crearea de societati imobiliare si de exploatare a fondului de comert (filialele propriu-zise acre exercita nemijlocit activitatea hotelierea); d) Societatea de gestiune exploateaza nemijlocit savoir-faire-ul care le este concesionat de catre societatea finaciara, incheie contracte de locatie a gestiunii, de management hotelier sau de franiz; e) Societatea de studii si dezvoltare elaboreazxa studiul de piata si de fezabilitate, asigura controlul lucrarilor, atrage investitori ai caror hoteluri (dupa construire) vor incheia contracte cu societatea de gestiune. Asistenta tehnica si savoir-faireul sunt concesionate societatii de studii de catre societatea financiara;

89

f) Societatea pentru finantarea investitiilor este consituita de grup prin societatea financiara in asociere cu alte institutii finaciare; finanteaza cumpararea terenului si construirea hotelului (din fonduri proprii si credite bancare) si creeaza societatea imobiliara aferanta; g) Alte societati de servicii: societatea de aprovizionare, birou de rezervari, institut de formare profesionala. Toate relatiile dintre societatile grupului se bazeaza pe contracte, iar remunerearea se face pe baza de dividente, redeverinte sau onorarii de constructie. Cea mai puternica concentrare de grupuri hotelerie se afla in S.U.A., care detin peste 25% din cele aproximativ 19 milioane de camere din unitati de tip hotelier existente la nivel mondial (la inceputul anilor 2000) si controleaza o serie de lanturi din alte tari. Este urmata la mare distanta de Marea Britanie, Japonia, Germania, Spania si Franta. Ierarhia mondiala a marilor grupuri hoteliere este in modificarea perpetua, prin frecvente fuziuni, achizitii si apoi datorita constructiilor noi. Daca in 1970 pe primele locuri se situau HOLIDAY INN., I.T.T. SHERATON si HILTON HOTELS, la sfarsitul secolului (1998), ierarhia era condusa de CENDANT CORP. (cu 500.000 camere si 5.570 de hoteluri), BASS HOTELS and RESORTS (466.000 camere) care a preluat lantul (marca) HOLIDAY INN.-, BEST WESTERN INTL. (300.000 camere si 3800 hoteluri), CHOICE HOTELS INTL., MARRIOT INTL. si ACCOR (Franta). Nu mai putin de 11 din primele 12 grupuri au cartierul general in SUA. Un grup de societati, poate da nastere la unul sau mai multe lanturi hoteliere, in functie de numarul de marci comerciale de care dispune. Prin crearea mai multor lanturi hoteliere integrate, gurpurile hoteliere realizeaza una dintre coordonatele majore al strategiilor comerciale, si anume segmentarea ofertei (adica satisfacerea mai multor segmente de clientela), ceea ce asigura un coeficient ridicat de ocipare al camerelor. La un nivel superior se situeaza oferta destinata oamneilor de afaceri. Lanturile hoteliere integrate se caracterizeaza prin adoptarea unei strategii comune, ofera un produs coerent si omogen, sub directia unui stat major unic, care planifica extinderea lantului, infiintarea de noi hoteluri, structura organizatorica, angajarea si pregatirea profesionala a personalului, asigura un sistem comun de gestiune. Cu toate acestea, in cazul lanturilor de hoteluri de categ superioara se inregistreaza o tendinta de asigurarea a unei identitati proprii fiecarui hotel, prin eliminarea standardelor rigide de exemplu, conceptia unica de arhitectura si amenajare interioara fiind particularizata pentru fiecare hotel, precum si unele servicii.

90

La un nivel inferior fata de lanturile hoteliere integrate se situeaza lanturile hoteliere simple, voluntare, constituite dintr-un ansamblu de hoteluri reunite sub aceeasi marca. In privinta lanturilor hoteliere integrate (marci), HOLIDAY INN. si HILTON HOTELS se mentin pe locuri fruntase (2, respectiv 4), pe primul loc situandu-se BEST WESTERN, iar pe al treilea DAYS INN. OF AMERICA (apartinand de grupul hotelier CENDANT). Sub aspectul coerentei strategiei de segmentare a ofertei hoteliere se remarca grupul ACCOR, care utilizeaza 14 marci comerciale, intre care SOFITEL, NOVOTEL, MERCURE, LES JARDINS DE PARIS (cu 13 hoteluri in capitala Frantei), PANNONIA, IBIS, FORMULE 1, MOTEL 6. SOFITEL cuprinde o vasta retea de hoteluri de lux, in primul rand in Europa (inclusiv Bucuresti); FORMULE 1 este axat pe hotelarie foarte economica; MOTEL 6 este un lant de moteluri din SUA, cu oferta foarte economica, in care ACCOR detine o mai mare parte din actiuni. NOVOTEL ofera un produs inalt standardizat, pe cand in cadrul lantului MERCURE fiecare hotel are o identitate proprie in functie de amplasament, ambele lanturi functionand la un nivel de confort international si trei stele (la MERCURE si 4*). Produsul traditional al grupului CLUB MEDITERANEE este satul de vacanta, orientat catre destinatii externe (Europa, Africa, America de Sud). Tendintele de evolutie ale formelor de cazare turistica in perspectiva sunt diversificate. Se poate prevedea ca hotelul va ramane tipul de unitate preponderent, insa se va produce o adaptare continua in functie de categ de cilentela si formele de turism, in privinta dimensiunilor, a structurii si functionalitatii, pt a oferi servicii specializate si o gama mai larga de servicii complementare. O alternativa la hotelaria moderna, de mari dimensiuni si categ. superioare, este cresterea nr hotelurilor de capacitate si categ. medie, apoi a hotelurilor-pensiune si a celor familiale, cu clienti fidelizati, cu arhitectura specifica zonei si integrate ambiental, fenomen, cunoscut sub denumirea de parahotelarie. Se preteaza indeosebi la turismul montan si rural, manifestandu-se, in primul rand, in tarile europene cu traditie turistica indelungata.

Functiile unitatilor hoteliere Unitatile de cazare in general sunt concepute in scopul asigurarii unui grad de confost cat mai ridicat, dedicat sejurului clientilor, deziderat care se realizeaza in mare masura prin diversificarea continua a serviciilor oferite si prin cresterea nivelului de prestare al acestora.

91

Asigurarea serviciilor respective atribuie obiectivelor de cazare, de la o anumita categorie in sus, functii relativ complexe, fata de o conceptie clasica relativ simplista. Functia de cazare se plaseaza, evident, pe primul plan si presupune asigurarea conditiilor de odihna si de igiena , la parametrii cat mai apropiati de cei optimi. Punerea la dispozitia clinetului a unui spatiu de cazare corespunzator ca dotare si marime, precum si asigurarea linistii in imobil si spatiul din imediata vecinatate a acestuia, constituie elemente esentiale pt intrunirea conditiilor de odihna. Realizarea conditiilor de igiena presupune incaperi de baie dotate cu echipament sanitar modern, in buna stare de functionare, si obiecte destinate acestui scop (prosoape, sapun etc.) pentru fiecare persoana. Functia de alimentatie (productiva si de servire) se realizeaza prin intermediul unitatilor din incinta (restaurant, cofetarie, snack-bar, cafe-bar), si anume productia preparatelor culinare in cadrul bucatariilor, iar comercializarea si servirea acestora si a bauturilor in spatii amenajate adecvat. Functia comerciala (alaturi de segmentul din categoria anterioara) consta in aprovizionarea clientelei prin intermediul unor puncte comerciale (magazine, chioscuri, standuri de carti si ziare) cu o serie de bunuri necesare pe durata sejurului. Functia de intermediere si informare include o mare varietate de operatii, de la intampinarea clientului la aeroport sau gara si transferul acestuia la hotel, pana la operatia inversa, si oferirea unei mari varietati de informatii, cu caracter turistic sau de alta natura: prezentarea obiectivelor turistice din arealele invecinate, a traseelor de jogging, programele unitatilor culturale (muzee, galerii de arta etc.), programele manifestarilor culturale si sportive, programele unitatilor de agrement, a unitatilor bancare, orariile mijloacelor de transport de diferite tipuri, formalitatile vamale si de prelungire a vizelor. Serviciile de informare sunt dublate de propaganda, sustinuta de publicitate prin intermediul pliantelor, prospectelor, hartilor si ghidurilor turistice. Functia de asigurarea a serviciilor complementare devint tot mai complexa pe masura diversificarii acestora, avand in vedere caracterul lor nelimitativ. In marea lor varietate se includ:
-

Serviciile de seif, servicii de posta si telecomunicatii, schimb valutar, trezirea la orele indicate de client, spalatul si calcatul obiectelor de uz personal, serviceroom-ul, servicii oferite de saloanele de infumusetare si frizerie, reparatii si inchirierea de obiecte si autoturisme, parcaje acoperite si garaje;

Servicii de agrement-divertisment si intretinere corporala prin: sali de jocuri distractive (jocuri mecanice, biliard etc.), piscine, saune, sali de gimnastica, de fitness, terenuri de tenis;
92

Spatii si servicii pt organizarea de simpozioane, conferinte, congrese.

Un specific accentuat il prezinta hotelurile cu baza de tratament, ce asigura servicii specializate de balneoterapie si medicale, prin intermediul unui personal medical si de ingrijire calificat. In cazul respectiv, functia de tratament devine functie de baza. Se apreciaza ca functia de servire complementara are o contributie tot mai mare la asigurarea personalitatii si competitivitatii unui hotel. Calitatea serviciilor hoteliere se imparte in doua categorii: intrinseca, respectiv relationala. Calitatea intrinseca include o latura materiala si una umana. Latura materiala se refera la aspecte legate de: tipul si modelul materialelor, obiectelor si aparatelor din dotarea camerei, inclusiv a baii; reinnoirea aparaturii, intretinerea inventarului; starea de igiena, normele de securitate. Pe plan uman se iau in considerare aspecte cantitative (nr de angajati raportata la nr de camere) si calitative (nivelul de instruire si calificare al personalului). Calitatea relationala reflecta nivelul de satisfacere a pretentiilor clientului de catre prestator si se mai manifesta prin atitudinea de incredre sau, dimpotriva, de respingere pe care o manifesta acesta ulterior, fata de unitatea de cazare si personalul ei.

Organizarea activitatilor hoteliere Activitatea unui hotel este organizata pe sectoare si compartimente, care presteaza servicii specifice. Serviciul front-office si de etaj formeaza departamentul de cazare. Este condus de directorul de cazare. Poate integra si alte dotari si servicii spalatorie-calcatorie, frizeriecoafura, piscina (departamentul de presatii). Serviciul front-office isi desfasoara activitatea la nivelul holului de primire, catre care converg toate serviciile dintr-un hotel. In cazul hotelurilor mici se utilizeaza termenul de receptie deoarece este prezent doar acest compartiment. La hotelurile de capacitatea medie, in cadrul front-office-ului se disting doua compartimente (servicii): receptie si concierge. Receptia efectueaza primirea clientilor si atribuirea camerelor. Pt aceasta este necesara cunoasterea in fiecare moment a starii fiecarie camere (ocupata, eliberata si necuratata, libera si curata, in reparatie). Clientul primeste un tichet-legitimatie, pe baza caruia i se elibereaza cheia de catre lucratorul concierge. Receptia are si sarcina deschiderii unei fise-cont pt fiecare client, in care compartimentul facturare va inregistra zilnic toate serviciile prestate clientului pe durata

93

sejurului, de catre fiecare compartiment (cazare, restaurant, bar, centrala telefonica, spalatorie etc.) Fisa-cont este debitata zilnic, aratand situatia centralizata a prestatiilor si decontarilor, iar pe baza ei este eliberata nota de plata finala. In hotelaria medie, personalul receptiei este format din sef receptie, receptioner, telefonista, si lucreaza in spatele front-desk-ului. Compartimentul (serviciul) concierge dupa modelul european are si replica americana (Mail-information & Key desk; Bell captain; Bell-boys) sau este organizat sub forma combinata. Lucratorul concierge ocupa postul-cheie, stand la dispozitia clientului din momentul atribuirii camerei (uneori il intampina la aeroport sau gara si il transporta la hotel), pana la plecarea din fata hotelului (sau dupa transefrul spre alt mijloc de transport la aeroport, gara). Este postat la front-desk, amplasat fie intr-un sector al front-office-ului, fie intr-un amplasament distinct in cadrul holului. Are sarcina de a oferi cele mai diverse informatii, inamneaza si primeste cheia camerei, asigura rezervarea de bilete la spectacole, milj de transport, inchirierea de autoturisme etc., receptioneaza recamatiile de la clienti. Un compartiment concierge complet (ce exista doar la marile hoteluri de lux) include o serie de alte functii: sef concierge, lucrator concierge de noapte, casier, facturier, comisionar, ghid local de transfer, voiturier, portar, bagajist, liftier, garderobiera. Din serviciul front-office, la hotelurile mari, mai fac parte biroul de rezervari (uneori fiind inclus intr-un departament complex de marketing-vanzari), casieria si centrala telefonica. Casieria are in atributii incasarea notelor de plata, schimb valutar, punerea la dispozitia clientilor a seifurilor individuale amplasate intr-un spatiu distinct, preluarea in pastrare a valorilor. Pentru a se asigura de validitatea puterii de plata a clientilor, marile hoteluri dispun de un credit-manager, care verifica valabilitatea cartilor de plata si a cecurilor, stabilesc suma maximna a notei de plata si platile intermediare. Serviciul de cazare propriu-zis (de etaj) reprezinta partea esentiala a activitatii unui hotel, avand ca si caracteristica principala inchirierea de camere (sau chiar apartamente). Deoarece camerele au fost utilizate inainte de numeroase alte persoane, elementul de prin ordin il constituie curatenia si intretinerea acestora, in asa fel incat clientul sa nu simta ca saptiul respectiv a mai fost folosit de altcineva. Corpul de cazare cuprinde: holurile de etaj dotate cu fotolii si masute joase -, culoarele, oficiile de etaj (ale cameristelor), oficiul room-service si spatiile de cazare. Spatiul de cazare-tip este constituit din vestibul, grup sanitar si camera propriu-zisa.
94

Mobilierul camerei este mai simplu sau mai complex, in functie de categ de confort a hotelului, dar nu trebuie sa lipseasca patul, noptierele, dulapul, masuta si fotoliile (sau cel putin taburetii), iar dintre obiectele audiovizuale si de legatura, televizorul si telefonul. Dotarile de la baie includ obligatoriu prosoape curate, sapun tip turist, hartie igienica, banderola steril pe WC si cada, iar in functie de numarul de stele si alte obiecte (sampon, casca de baie, periuta si pasta de dinti, servetele parfumate, halate de baie, manusi speciale). In cadrul serviciilor de etaj se efectueaza zilnic activitatea de curatenie si amenajare a spatiilor de folosinta individuala si comuna. Exista si formule de aranjament de inchiriere cu efectuarea curateniei numai la eliberarea camerei. Schimbarea lenjeriei si a prosoapelor se face de obicei de cate ori este nevoie si in mod obligatoriu dupa plecarea fiecarui turist. In hotelurile de cinci si patru stele are loc zilnic. Personalul incadrat la serviciul etaj variaza ca nr de posturi si functii dupa capacitatea si categoria hotelului. La nivelul hotelariei medii se inscriu: guvernanta, camerista, valet, lenjereasa, menajera, lucrator intretinere. In marea hotelarie se mai includ functiile de guvernanta generala, guvernanta de etaj, sefa lenjereasa, sef serviciu tehnic. Guvernanatele au sarcini de organizare a muncii, gestiune si buget, control; cameristelor le revine rolul principal in aranjarea si curatarea spatiilor de cazare si de receptionare si rezolvare a problemelor clientilor; valetii lucreaza in echipa cu cameristele, prestand munci mai dificile (curatenia geamurilor, a covoarelor si mochetelor, aspirarea prafului, amenajarea spatiilor comune, transportul obiectelor de mobilier etc.) Compartimentul servicii prestatii auxiliare este condus la hotelurile mari de un director prestatii. Acest compartiment dispune in principal de spalatori-calcatorie, croitorie, apoi frizerie, coafura-cosmetica. Spalarea lenjeriei se poate efectua si in afara hotelului (cand acesta nu dispune de spalatorie proprie), fie la o spalatorie organizata la nivelul societatii comerciale de care apartine hotelul, fie la o intreprindere specializata. In SUA se practica si inchirierea lenjeriei de la firme specializate, cu returnarea lenjeriei murdare si schimbarea acesteia. In categoria lenjeriei se include si inventarul textil utlizat in restaurant: fete de masa de diferite dimensiuni, naproane (asezate peste fete de masa, mai mici, cu rol de protectie sau decorativ), servete de diferite tipuri.

Serviciile de alimentatie constituie o latura importanta si specifica a ctivitatii hoteliere, realizandu-se prin intermediul mai multor tipuri de unitati, in functie de marimea si categoria hotelului: restaurant, bar (de zi, de noapte), cafenea, snak-bar, disco-bar, bufet-bar. La randul lor, acestea includ spatii de servire si consum (salonae de servire, baruri).
95

Bucataria restaurantului are rolul esential in asigurarea preparatelor culinare necesare deservirii clientilor, acestea putand fi completate cu unele specialitati comandata de alte unitati sau cu semipreparate care stau la baza elaborarii produsului finit. Hotelurile de categorie superioara si capacitate mare dispun de bucatarii mari, care desrevesc mai multe unitati cum ar fi restaurant clasic si restaurant cu servire rapida (de ex SOFITEL din Bucuresti) sau de o bucatarie centrala si bucatarie-satelit, in aceasta din urma realizandu-se finisarea preparatelor livrate de bucataria cantrala si particularizarea ofertei. Pt desfasurarea corespunzatoare a procesului de productie este necesara impartirea spatiului bucatariei in zone de lucru, corespunzatoare fluxului thnologic: spatii frigorifice si economat pt stocarea materiei prime; zone distincte de curatire si prelucrare preliminar (pt carne, peste, legume, oua); sector de prelucrare termica; laborator de cofetarie-patiserie; cofetarie, bufet rece, spalator, oficiu de distributie. Functiile specifice bucatariei sunt diferentiate pe categorii de restaurant (care la randul lor sunt corelate cu categ hotelurilor), de la director alimentatie (la hotelurile mari) sau numai bucatar sef, pana la lucrator bucatarie si spalator. Mai pot fi prezente functii ca baucatar coordonator si cofetar sef. Rolul cel mai important revine bucatarului sef, pe linia organizarii muncii, a controlului si conceptiei (elaborarea fiselor tehnice de preparat si a listelor de meniu). Salonul de servire al restaurantelor este amenajat in scopul asigurarii unor conditii adecvate consumatorilor, sub aspectul extensiunii, ambiantelor si a normelor sanitare. Personalul de servire calificate este indispensabil. Alegerea unui mobilier potrivit si asigurarea unei suprafete suficiente/loc la masa (in medie 1,5 2 m) reprezinta aspecte esentiale. Existenta si complexitatea holului de intrare al restaurantului depinde de nivelul acestuia, dispunand de obicei de grup sanitar si garderoba. Structura si marimea numerica a personalului de servire este, de asemenea, variata de la o categorie de resturant la alta, incluzand de obicei sef de sala, barman, ospatari, picoli, pivnicer, garderobier. Meniurile sunt diversificate, implicand o anumita ordine de servire a preparatelor si bauturilor. Servirea preparatelor culinare se face dupa anumite sisteme, in functie de tipul si categoria restaurantului si a clientelei: serviciul direct, serviciul indirect, serviciul la farfurie, fiind tot mai prezent si sistemul de autoservire de tip bufet. Room-service-ul este mai larg practicat in hotelurile de lux, prezentand unele dificultati pt prestator, datorita distantelor ce trebuie parcurse: productivitatea scazuta a
96

lucratorilor si probailitatea racirii preparatelor. La forma respectiva de servire se apeleaza mai des in cazul micului dejun si apoi in situatii speciale. In afara hotelurilor de lux acest serviciu este limitat la anumite intervale orare si ca nr de produse ce compun meniul. In cadrul unui hotel functioneaza alaturi de restaurant (clasic sau specializat, cu autoservire) si alte unitati, profilate in primul rand pe desfacerea bauturilor alcoolice si racoritoare, a produselor de cofetarie si cafetarie, uneori a produselor de fast-food: cafe-bar, cofetarie, disco-bar, snack-bar. Procesul de clasificare a unitatilor hoteliere include si realizarea unei corelatii intre categoria acestora si unitatile de alimentatie pe care le integreaza (in primul rand a restaurantelor), in general, dupa modelul urmator: hotelurile de cinci stele dispun de unitati de alimentatie de categoria lux; hotelurilor de 3 si 2 stele le corespund unitati de alimentatie de categ I; unitatile de tip hotelier de o stea au in dotare unitati de alimentatie, de categ a II a si a III-a. Produsul hotelier se realizeaza prin intermediul unor dotari si servicii, cu atat mai complexe cu cat este mai ridicata categoria unitatii. Serviciile hoteliere de baza se organizeaza dupa mai multe sisteme:
-

Servicii de cazare platite separat (planul european) Cazare + mic dejun (planul continental) Cazare + demipensiune (plan american) Cazare + pensiune completa (plan american)

Serviciul marketing-vanzari are ca oiect de activit prospectarea pietei, prmomvarea si vanzarea produsului hotelier. In mod mai concret, vizeaza asigurarea unui grad de ocupare optim, la un tarif mediu real cat mai ridicat, si vanzarea serviciilor complementare ale hotelului. Activitatile departamentului marketing-vanzari consatu in studii si cercetari, publicitate si promovare, relatii publice, vanzare. In situatia unitatilor componente ale lanturilor hoteliere, o buna parte din aceste activitati sunt preluate la nivelul central al lantului. Operatiunile serviciului respectiv sunt departajate pe trei paliere:
-

Actiuni de comunicatie-informare Activitati de vanzare Intocmirea si tinerea la zi a fisierului clientilor.

A. Actiunile de comunicatie-informare a clientelei cuprind:

97

a) Elemente de baza: semnalizarea rutiera (in intersectii, in spatii libere de alte indicatoare), firma (luminoasa, cu litere de dimensiuniadecvate), aspectul exterior al hotelului (fatada, parcare, spatii verzi), starea si decorul interiorului b) Materiale publicitare (in incinta): pliant-carte de vizita, prospect cu tarifele, hartie de scris cu emblema hotelului, brosura cu servicii complementare; c) Actiuni legate de lansarea pe piata pt un hotel nou, pt a se face cunoscut pe plan local, national sau international; inaugurarea sub forma unui cocteil; d) Crearea si difuzarea imaginii, dupa darea in exploatare a hotelului, prin: publicitate, promovarea vazarilor (de ex prin tarife promotionale), relatii publice (invitatii, organizarea de evenimente), participarea la targuri si manifestari expozitionale specializate. B. Activitatea de vanzare propriu-zisa este precedata de definirea politicii de piata si a politicii de pret. Organizarea si coordonarea actiunilor de vanzare implica parcurgerea unor faze: precizarea obiectivelor (cifra de afaceri, nr de innoptari); selectia potentialilor clienti si a intermediarilor; prezentarea ofertei hotelului prin contact direct, convorbiri telefonice, scrisoare de oferta personalizata. Vanzarea indirecta se realizeaza prin categoria agentilor economici intermediari din turism (agenti de voiaj tuistic, agentii touroperatoare organizatoare de voiaje forfetare) si a prestatorilor directi de servicii de transport (societati de autocare, comanii aeriene, societi feroviare, cluburi automobilistice). Contractele care concretizeaza si autentifica relatiile cu agentiile de turism si touroperatorii sunt de complexitate diferita, de la conventii de rezervare la cerere si contracte de comision, la contracte cu garantie, unele pe baza de contingent (punerea la dispozitia touroperatorilor a unui nr de locuri pe parcursul unui sezon). Avantajele relationarii hotelierului cu intermediarii se refera la atragerea de clienti noi de pe piete indepartate sau in perioade de slaba afluenta, iar inconvenientele constau in acordarea de catre hotelier a unor tarife preferentiale si plata cu intarziere. C. Fisele clientilor provizorii (daca clientul nu a revenit la hotel dupa o perioada de 12-18 luni) sau definitive se tin pe calculator sau pe foi cartonate cuprind trei parti: elem de identificare; informatii in legatura cu sejururile petrecute in hotel; observatii informatii personalizate, care permit individualizarea cererii. Fisele sunt grupate si regrupate dupa mai multe criterii, atribuinduli-se anumite coduri. Unor clienti selectionati pe baza informatiilor din fisier li se acorda o carte de fidelitate, care

98

le ofera anumite avantaje (reducerea tarifelor, facilitati in utilizarea dotarilor complementare etc.)

Indicatori de gestiune si eficienta economica a activitatii hoteliere

Constituirea unui sistem de indicatori reprezinta un demres indispensabil pt planificarea si evaluarea periodica a performatelor activitatii hoteliere. Economistii grupeaza indicatorii de gestiune in 4 categorii: 1) Indicatorii investitiei In functie de efectele urmarite, investitiile pot fi:
-

Investitii de extindere (construirea de corpuri de cladiri, camere etc) Investitii de modrenizare Investitii de inlocuire

Indicatorii investitiei se deceleaza in cateva subcategorii: a) Structura bugetului de investitie. In cadrul acesteia, terenul reprezinta pana la 10%, cheltuielie de constituirea a societatii aproximativ 8%, iar constructiile si dotarile acesteia detin 70-80%; se adauga elem de infrastructura si alte amenajari b) Nevoia de fond de rulment detine o pondere mica, in conditiile desfasurarii cu fluiditate a activitatii; c) Investitia specifica pt o camera e in functie de dotarile corespunzatoare categoriei de clasificare; d) Raportul intre nr de locuri la masa si nr de camere se situeaza, in general, in jurul valorii de 1,3 si 1,5, adica este mai mare decat nr de camere si mai mic decat nr locurilor de cazare. 2) Indicatori ai volumului de activitate Sunt foarte diversi, dar dintre acestia mai semnificativi se detaseaza a fi urmatorii: a) Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare (gradul de ocupare) e un indicator fundamnetal si se exprima mai frecvent ca raport intre nr de innoptari realizate si nr de locuri (paturi) in functiune, intr-o perioada determinata (luna, an): C.u.c = (N.i.r./N.p.) x 100 (%) Se utilizeaza si raportul dintre nr camerelor ocupate si nr camerelor disponibile. In Romania s-a produs o scadere a gradului de ocupare a hotelurilor in ultimele doua decenii, acesta fiind in jur de 42-44%. Evident, variaza si in functie de categoria hotelurilor, fiind mai ridicat la cele de doua si trei stele. b) Durata medie a sederii reprezinta raportul dintre nr innoptarilor si nr clientilor;
99

c) Tariful mediu real al camerelor se determina prin relatia: cifra de afaceri anuala din compartimentul cazare/nr de camere ocupate; d) Pretul mediu al unei mese la resturant = cifra de afaceri in resturant/nr clientilor serviti; e) Cifra de afaceri totala anuala ce revine unei camere disponibile; f) Repartizarea cifrei de afaceri totale a hotelului intre serviciile prestate ofera aproximativ urmatoarea structura a incasarilor in industria hoteliera internationala: cazare 55,1%; preparate culinare si bauturi 34,6%; diverse alte servicii (spalatorie, telefne, inchiriere auto, parcare etc) 10,3% (dupa Cabinetul de studiu si consultanta Horwath International, 1989).In medie, din cifra de afaceri din alimentatie, preparatele culinare detin 2/3, iar bauturile 1/3. Se ramerca o diferentiere in functie de categoria de clasificare a hotelurilor, cu o pondere usor crescanda a incasarilor din cazare pe masura scaderii acesteia. In hotelurile romanesti, ponderea cazarii este mai mare decat pe plan mondial. 3) Inidicatorii de cheltuiei Au un rol esential in contabilitate hoteliera, fiind structurati pe sectoare. a) Cheltuielile de personal sunt ilustrate prin intermediul unor indicatori ca: nr mediu anual al personalului; ponderea cheltuielilor de personal in cifra de afaceri; nr de lucratori ce revin la o camera. Cheltuielie de personal au o pondere insemnata din cifra de afaceri, in general, peste o treime, cu oscilatii mai ales in functie de tipul unitatilor de alimentatie (restaurant clasic 35-45%, restaurant de tip fast-food 20-25%), dar si de marimea hotelului, categoria de clasificare, coeficientul de ocupare, masura in care sa apeleaza la serviciile unor preatatori specializati, nivelul mediu al salarizarii in tara respectiva. Raportul nr de licratori/camera este influentat de nivelul de organizare al muncii, de gradul de mecanizare si automatizare, fiind mai ales in hotelurile din cadrul lanturilor intergate (0,8-0,85) si mai mare in statele cu salarii mici (peste 2,0). In general, raportul creste odata cu nivelul categoriei de calsificare. b) Cheltuielile pt consumul de materii prime, alimentare si bauturi se exprima prin rata costului de achizitie adica ponderea costului de achizitie din cifra de afaceri din alimentatia hoteliera si creste pe masura descresterii categoriei unitatii, datorita adaosului mai mic la calcularea pretului de vanzare; c) Cheltuielile fixe nu sunt determinate de volumul activitatii, si se refera la mijloacele de exploatare si punere la dispozitie a patrimoniului imobiliar si mobilar (cladiri, mobilier, utiliaje si echipamente, mijl auto, aparate etc). Includ:
100

chiria, redeventele, amortizarea patrimonului, impozitele pe cladiri si teren, taxa asupra mijl de transport, taxe de comercializare si taxa pt eliberearea licentei de fabricatie a produselor alimentare, tariful pt vizarea certificatului de clasificare. d) Cheltuielile promotionale si de marketing detin in medie 4-5% din cifra de afaceri, fiind mai sustinute la unitatile noi. In contextul indicatorilor de cheltuieli, la un mod mai sintetic se utilizeaza termenul de cheltuieli de circulatie, care reflecat costul activitatilor hoteliere. La randul lor, se diferentiaza in cheltuielile conventional constante, relativ independente de volumul activitatii, respectiv cheltuieli variabile, ce depind direct de gradul de ocupare al unitatii. 4) Indicatori de rantabilitate a) Pragul de rentabilitate (punct critic sau punct mort) se apreciaza pe baza elem mentionate anterior din cadrul cheltuielilor de circulatie si a pretului pe unitatea de cazare ocupata. Reprezinta gradul de ocupare ce face egala functia incasarilor cu cea a cheltuielilor, respectiv momentul de la care unitatea hoteliera incepe sa devina rentabila. b) Rata rentabilitatii se calculeaza la modul cel mai genereal ca raport intre profitul net si cifra de afaceri. c) Productivitatea personalului se exprima prin cifra de afaceri anuala/nr mediu de personal. In general, creste pe masura marimii hoteluli si a categoriei acestuia.

Subiectul 29. Unitatea de cazare. Contractul de colaborare ntre unitatea de cazare i agenia de turism

Contractele de colaborare, obligatorii ntre agenia de turism i prestatorul, pot fi mprite n: contracte de comision (de intermediere) i contracte de garanie (charter). Criteriul de clasificare care este folosit este preluarea sau nu de ctre intermediar a riscului vnzrii produsului turistic contractat cu prestatorul, ctre consumatorul final, aspect care determin ntregul coninut al relaiilor ntre cele dou pri contractuale. Cele dou tipuri de contracte se suprapun n mare parte.

101

2.1. Obiectul contractului Este primul capitol al oricrui contract de colaborare i trebuie s menioneze serviciile oferite spre comercializare ageniei de turism de ctre prestator. Tot aici este bine s fie precizate, n cazul n care acestea nu constituie subiectele unor capitole separate, natura relaiei ntre pri n legtur cu comercializarea produsului turistic (intermediere sau contract de garanie), piaa i modul de comercializare de ctre agenia de turism contractant. Descrierea complet i exact a serviciilor este foarte important. Aceste informaii constituie baza documentrii sau de multe ori chiar singura surs de documentare utilizat de agentul vnztor din agenia de turism n relaia sa cu publicul, cu efecte directe asupra posibilitilor sau dorinei acestuia de a se implica n vnzarea produsului respectiv. De asemenea, aceleai informaii sunt preluate, cteodat parial, n brourile tiprite de ageniile organizatoare. Coninutul de informaii al prezentrii produsului trebuie s fie permanent mpletit cu cel de atractivitate. n prestaia hotelier, clientul nu caut, n principal satisfacerea nevoilor de adpost i hran, ci o ambian deosebit, n stare s satisfac o diversitate de motivaii. Multe dintre serviciile suplimentare ale hotelului satisfac astfel de motivaii (divertisment, ngrijire a sntii, practicare a sportului etc.). Mai mult, este esenial i prezentarea resurselor turistice (primare), acestea constituind n mare parte mobilul deplasrii turistului. Dei esenial, acest capitol este slab conturat n contractele ncheiate ntre prestatorii romni, situaie explicabil mai ales prin reticena prestatorilor fa de definirea clar a prestaiilor contractuale, acestea angajnd direct rspunderea lor privind cantitatea i calitatea serviciilor contractate. 2.2. Ce este durata contractului?

Derularea contractelor n turism ncepe, de obicei, la data semnrii lor de ctre reprezentanii abilitai ai prilor. Durata contractului de turism poate fi precizat sau nu (contracte pentru aciuni izolate sau pentru care aceasta rezult din precizarea obiectului contractului, a prestaiilor sau a datelor la care vor fi asigurate). Atunci cnd este precizat, durata contractului poate fi exprimat astfel: - aproximativ (contract pentru sezonul de var 2008, contract pentru sezo0nul de iarn 2007/2008 etc.);

102

- exact (contractul este valabil pn la data de...., contractul este ncheiat pentru trimestrul I al anului.....). Durata contractului se stabilete n funcie de intervalele de timp la care apar sau pot aprea schimbri ale produsului comercializat, ale tarifelor acestuia etc. Durata contractului nu se suprapune ca timp pe perioada pentru care hotelierul pune la dispoziia ageniei de turism contingentul de locuri i alte servicii turistice. De obicei, durata contractului este mult mai mare dect perioada de exploatare a contingentului (obligaiile prilor privind producerea prestaiei, pregtirea bazei materiale pe de-o parte i organizarea publicitii i a vnzrii pe de alt parte, presupun aciuni i activiti cu mult anterioare nceperii perioadei de exploatare). De aceea, contractarea spaiilor de cazare se face cu mult nainte de producerea, vnzarea i consumul produsului turistic. n practic, contractele pentru un sezon viitor se ncheie n jurul terminrii sezonului similar imediat anterior, lsndu-se astfel timp suficient pentru pregtirile necesare menionate mai sus. Stabilirea perioadei optime de contractare variaz n funcie de produsul turistic ce se contracteaz, sezonalitatea i variaiile cererii n zona de desfacere, termenele uzuale de lansare a cataloagelor de turism ale ageniilor organizatoare, programarea expoziiilor, trgurilor specializate etc (de exp. TTB Bucureti se desfoar n octombri e pentru a contracta locurile de cazare pentru vara urmatoare de ctre intermediarii n turism, dar este i un prilej de vnzare a pachetelor turistice pentru sezonul de iarn apropiat, de la tour-operatori ctre detailiti i de la TO i detailiti ctre clieni). Perioada optim de contractare este determinant pentru succesul comercial i derularea contractului i se bazeaz pe experiena i informaiile acumulate. 2.3. Importana contingentului de cazare

Obiectul oricrui contractul este definit din punct de vedere cantitativ prin contingent. Acesta poate fi exprimat prin: - numr de locuri (sau paturi); - numr de camere (pentru unitile de cazare cu o structur divers); - numr de camere i numr de locuri. n cazul n care, n cadrul aceleiai uniti de cazare, ntre camere exist deosebiri importante de confort, dotare sau poziie, determinndu-se i o tarifare separat, contingentul poate fi defalcat dup aceste criterii (exp.: camere cu vedere la mare etc.).
103

Exist i contracte care nu stabilesc un contingent, n locul acestuia existnd, de obicei, o meniune la cerere. Aceast situaie este tipic pentru contractele de comision i presupune c, nainte de a vinde un spaiu de cazare, agentul de turism trebuie s obin confirmarea prestatorului pentru fiecare rezervare n parte i s fac meniunile corespunztoare pe documentele de cltorie ale clientului. Contingentele mari de locuri, cuprinznd cteodat ntreaga capacitate de cazare a hotelului, sunt caracteristice pentru contractele charter, mai ales n staiunile de vacan cu un turism de mas (exp.: Paralia Katerini, Halkidiki Grecia, Antalya, Alanya, Kusadasi Turcia, litoralul romnesc). Numrul total al locurilor contractate ntr-un interval de timp trebuie analizat de agenia de turism, att ca ordin de mrime, ct i ca structur, pe grupe de produse turistice (sejur la mare, la munte, n staiuni de tratament, circuite etc.), pe perioade de sezon, dispersie teritorial, situaii de ntlnire cu concurena, n contextul politicilor de produs, comercializare, publicitate. 2.4. Diferena ntre durata contractului i perioada de contingent

Clauzele referitoare la contingent cuprind de obicei i intevalul de timp, perioada pentru care hotelierul l pune la dispoziia ageniei de turism, iar aceasta l poate utiliza pentru clienii si. Perioada de punere la dispoziie poate lipsi din unele contracte (cnd obiectul se refer la aciuni precise, clar delimitate n timp). Frecvent, perioada de punere la dispoziie a contingentului este mprit n subperioade sau sezoane, dup diferite criterii, cel mai utilizat fiind cel al variaiei cererii i corespunznd unei variaii a tarifelor. Mrimea contingentului poate fi aceeai pentru ntreaga perioad de utilizare sau diferit pe sezoane sau date de sosire. Interesele prestatorului i cele ale ageniei sunt net divergente: - prestatorul ncearc (mai ales pentru produsele cu caracter sezonier) o exploatare ct mai lung sau prelungirea sezonului (exp. Paralia Katerini, unde sozonul estival ncepe n mai sau chiar mai devreme i ine pn n octombrie), n paralel cu un nivel de exploatare ridicat i constant; - agenia de turism, ar dori, dimpotriv, eliminarea din perioada de exploatare a extrasezonului i un contingent a crui mrime s urmeze dinamica sezonalitii cererii de turism.
104

2.5. Exprimarea perioadei de exploatare a contingentului prin graficul de sosiri

Acesta este un mod uzual i ilustrativ de prezentare a perioadei de exploatare a contingentului i cuprinde n ordine cronologic datele de sosire a turitilor, n cazul comercializrii pe serii. Seria este o durat predeterminat exprimat n zile a sejurului propus spre vnzare la agenia de turism. n general, ziua de ncepere a unei serii trebuie s coincid cu ziua terminrii celei precedente. Acest mod de comercializare este propriu ageniilor generaliste, pentru destinaii ce promoveaz turismul de mas i unde sosirile de turiti depind de anumite zile de operare i de o caden a circulaiei mijloacelor de transport. Este specific nceputului turismului de mas ca fenomen social. A permis accesul unor pturi tot mai largi de populaie la turism, prin tarife sczute, care au putut fi oferite tocmai datorit posibilitilor de exploatare bun a mijloacelor de transport, important mai ales pentru cursele charter, ct i a bazei materiale de cazare i a simplificrii evidenelor n ageniile de turism. Pentru hotelieri, seriile au avantajul concentrrii extreme a activitilor n zilele de nceput de serie, cu consecine inevitabile asupra calitii prestaiei i a primirii. n acelai timp, limitarea posibilitilor de opiune a turistului la o singur zi de sosire este resimit negativ de o cerere ce a evoluat ctre individualism i personalizarea prestaiei. ncercnd s pstreze unele dintre avantajele comercializrii pe serii, ageniile au cutat mereu noi soluii. Astfel, n situaia unui mijloc de transport cu caden sptmnal, agenia va propune pentru aceeai dat de sosire sejururi de 1, 2 sau 3 sptmni. Prin combinarea, pe ct posibil, a transportului pe companii diferite sau mijloace de transport diferite, se poate asigura o diversitate larg de perioade de sejur i date de plecare. Toate acestea presupun pentru agenie un efort sporit pentru organizarea i pentru urmrirea evidenelor. 2.6. Caracteristicile tarifelor n turism i diferenele de tarife ntre contractele de contingent i contractele de comision. Comisionul cedat

105

Caracteristic tarifelor n turism este diferenierea acestora, respectiv practicarea unor tarife diferite pentru acelai produs. Astfel, acelai produs va fi comercializat la tarife diferite, n funcie de: - sezoanele turistice (extrasezon, sezon intermediar, sezon de vrf); - cel care comand i achit serviciile (intermediar: agenie de turism, societate pentru salariai etc.); - criterii socio-profesionale legate de consumatorul final (turist/om de afaceri, strin/autohton, copil/adult/student/pensionar); - volumul consumului (sejur lung/scurt, grup/individual, pachet de servicii/servicii separate); - momentul nscrierii sau plii. Uzual, n contracte, tarifele sunt difereniate: - pe sezoane, de obicei dou sau trei; - pentru turiti individuali i pentru grupuri, cu precizarea numrului minim de persoane care constituie un grup. Tarifele sunt exprimate n uniti monetare pe camer sau loc de cazare, corelat cu modul de exprimare a contingentului. Contractele de comision se ncheie la tarife brute cu menionarea comisionului exprimat de obicei ca procent din tariful brut. Exist i contracte care menioneaz tarife nete, cu precizarea comisionului maxim pe care agenia de turism l poate aduga. Prin aceste prevederi, contractele de comision asigur un anumit control al prestatorului asupra preului pltit de consumatorul final. n contractele charter sau cu garanie, tarifele contractuale servesc n principal i sunt exprimate pentru a sta la baza calculului garaniei, ele fiind mai greu de reconstituit din preurile de vnzare ale intermediarului. n afar de tarife pe camer sau pe loc de cazare, putem ntlni n aceste contracte i tarife pe zi-turist, de fapt o form echivalent de exprimare a celor pe loc. Deontologia relaiilor dintre prestatori i ageniile de turism a consacrat principiul ca tariful cu care un intermediar vinde un serviciu s fie mai mic sau cel mult egal cu cel practicat de prestator (principiul se regsete n Ord. MT 69/1993). n acelai timp, dei hotelierul primete un tarif mai mic de la clienii trimii prin agenie, el trebuie s le acorde acestora un tratament egal cu cel acordat clienilor care pltesc la faa locului.

106

Rar tarifele hotelierilor acoper numai serviciile de cazare, adesea fiind inclus valoarea micului dejun n tarifele de cazare. n unele perioade mai aglomerate, hotelierul ofer aranjamente ce includ i alte servicii (demipensiune, pensiune complet etc.). Tariful acestora este mai mic dect suma prestaiilor luate separat (la pensiune complet, tariful este cu aproximativ cu 15% mai mic). Privind confidenialitatea unor elemente ale clauzei de preuri, putem face urmtoarele remarci, cu consecine practice n completarea documentelor de cltorie (voucher, BOT): - tarifele brute sunt tarife publice afiate n recepiile i camerele de hotel, ele fiind la nivelul celor ncasate de prestatori de la turistul care li se adreseaz direct - nivelul comisionului este un element confidenial al contractului i prile nu l pot face public; - acelai caracter confidenial l au i tarifele nete contractuale, fie din contracte de comision, fie din alte contracte. Dac prile nu convin altfel sau dac legislaia nu prevede obligaii contrare, nivelul comisionului sau tarifele de decontare nu vor aprea pe documentele eliberate clienilor. Ele pot aprea pe documentele de cltorie, dar numai pe cele cu circulaie intern, n cadrul ageniei sau ntre aceasta i partenerul contractual. 2.7. Implicaiile financiare al contractului de contingent

Garania contractual este o clauz specific contractelor charter sau cu garanie. Garania este o sum pe care agenia se oblig s o plteasc hotelului n schimbul punerii la dispoziie de ctre acesta, n mod ferm, a unui contingent de locuri, predeterminat ca mrime i n timp i indiferent dac utilizarea efectiv a acestuia este doar parial. Calculul garaniei folosete elemente din clauzele anterioare ale contractului: durat, contingent, tarife. Astfel, formula de calcul utilizat curent este: Garania contractual = nr. zile x nr. locuri x tarif/loc x coeficient (de garantare) Numrul de zile coincide cu perioada de punere la dispoziie a contingentului, iar numrul de locuri este calculat n funcie de mrimea contingentului contractual. Numrul de zile este defalcat pe perioade de sezonalitate care corespund unor tarife diferite. n practica contractelor charter ncheiate de ageniile din ara noastr, numrul de zile este aproximativ 100 pentru hotelurile de pe litoral i 90 pentru hotelurile din staiunile de
107

munte. Coeficientul de garantare poate fi unic sau difereniat pe sezonaliti, putnd ajunge chiar sub 50% n perioada de extrasezon i 80% n vrful de sezon. Mrimea acestuia este corelat de prestator cu cea a gradului de ocupare utilizat n fundamentarea tarifelor contractuale i care, la rndul su, are ca repere gradul de ocupare realizat n anul sau n anii precedeni i previziunile asupra circulaiei turistice pentru sezonul urmtor. Alturi de tarife, acest coeficient este un element important al negocierilor dintre pri. Prestatorul va urmri un nivel care s fie cel puin egal cu cel utilizat n antecalculul tarifelor care s-i asigure, n condiiile unei conjuncturi stabile, obinerea a cel puin aceluiai grad de ocupare ca n sezonul anterior. Prevederi speciale se refer la reduceri de tarife pentru spaiile de cazare ocupate peste coeficientul de ocupare garantat, prevederi care urmresc stimularea ageniei de turism n astfel de situaii care sunt deosebit de profitabile pentru hotelier. Pltind garania, agenia de turism i asum integral riscul comercializrii contingentului de locuri, toate clauzele contractuale trebuind s fie gndite n acest context. Trebuie subliniat c suma respectiv nu constituie o garanie pentru hotelier dect dac termenele de achitare (ealonat) a ei asigur n permanen ncasri anticipate fa de prestarea efectiv a serviciilor sau chiar fa de nceputul perioadei de nchiriere a contingentului.

Figura 4. Contingente de cazare (i transport) ale ageniilor de turism din Cluj-Napoca n anul 2009 2.8. Accesul la contingent i administrarea acestuia

Prin contract, hotelierul acord intermediarului un drept de folosin asupra contingentului de locuri de cazare. Modul de obinere a acestui drept de folosin, utilizarea lui sau renunarea la el fac obiectul unor clauze grupate n capitolul numit Condiii de rezervare. Capitolul cuprinde: modalitile de rezervare i prevederile referitoare la decomandare sau anulare. Rezervarea i opusul ei, decomandarea sunt tehnici proprii exploatrii i comercializrii serviciilor de cazare i care permit o mai bun gestionare a produciei hoteliere, caracterizat prin rigiditate, deci greu de adaptat la variaiile calitative i cantitative ale cerrerii. Timpul exprimat prin date, termene, intervale este numitorul comun al tuturor
108

clauzelor de acces la contingent i care, datorit perisabilitii deosebite a produsului turistic, amplific dificultile comercializrii unei producii rigide. Principalul reper temporal n clauzele de acces la contingent este cel pn la care intermediarul dispune de contingentul contractual i deci pn la care poate fie s transmit rezervrile-vnzrile, fie s decomande spaiile nevalorificate, fr penalizri. Termenul este fixat fa de ziua sosirii clienilor. Zilele de sosire pot fi prestabilite prin contract, constituind graficele de sosire, corelate de obicei cu datele de operare ale transportatorilor sau fixate n funcie de preferinele de plecare n vacan ale turitilor pentru anumite zile sau date. Prestatorul dorete ca termenele de decomandare s i lase timp suficient pentru vnzarea direct a eventualelor locuri nevalorificate de intermediar. Agenia de turism n schimb, urmrete s poat vinde ct mai aproape de data de sosire. Chiar i n contractele cu contingent la cerere, prestatorul poate introduce un termen de transmitere a rezervrilor. Deseori ns, hotelierii sunt nevoii s accepte sau s ofere clauze atrgtoare pentru agenie (prestatori importani, ani cu conjunctur nefavorabil). Prestatorul poate contrabalansa aceast situaie introducnd obligaia partenerului de a-l informa, la anumite date predeterminate sau periodic despre situaia vnzrilor, astfel de informaii putndu-i permite s estimeze din timp numrul spaiilor din contingent ce vor rmne nevndute i deci care vor fi decomandate de intermediar, lsndu-i acestuia din urm impresia unei concesii majore. Este doar un aspect al politicii de overbooking (suprarezervare) care, dei blamat, este pretutindeni practicat i care aduce mari probleme, dar i mari ctiguri atunci cnd devine o art n minile unui specialist n domeniul hotelriei. Teama de reclamaiile ce pot fi formulate de clieni face ca organizatorii din turism s introduc clauze de soluionare a situaiilor de overbooking din vina hotelierului. Acesta se poate vedea obligat s asigure cazare turitilor n hoteluri apropiate, de categorie similar sau superioar cu suportarea cheltuielilor ocazionate i fr a se putea sustrage prin aceasta aciunii de dare n judecat pentru prejudiciul moral suferit de turiti. De asemenea, prestatorii pot introduce clauze de limitare a rspunderii lor pentru situaii de overbooking datorate ageniilor de turism. Decomandrile comunicate dup termenul de retrocesiune sunt penalizate de prestator. Penalizrile pot fi exprimate ca procente din valoarea sejurului n cazul seriilor mai ales, sau pot reprezenta valoarea uneia sau mai multor nopi de cazare pentru sosirile fr date fixe.

109

Tot la capitolul privind rezervarea-decomandarea-anularea, sunt grupate i precizri privind termenele i modul de transmitere a confirmrii rezervrilor sau infirmrii lor de ctre prestatori. Mai puin important n contractele charter, confirmarea serviciilor este obligatorie n relaiile prestator-intermediar n contractele cu contingent negarantat sau cu rezervri la cerere. Chiar dac o confirmare telefonic permite lucrtorilor dintr-o agenie, mai ales n cazul unor relaii de colaborare mai vechi cu un prestator, s elibereze operativ documentele de cltorie clientului aflat n agenie, este foarte util ca aceasta s fie urmat de o confirmare scris, care poate fi un fax sau un mail din partea prestatorului, un numr de confirmare n cazul sistemului de rezervri sau copia voucher-ului cu funcie de confirmare returnat ageniei cu tampila prestatorului. Rapiditatea rspunsului i accesul uor fr pierdere de timp la centralele de rezervri ale prestatorilor, poate ctiga i menine colaborarea cu ageniile de turism; de aceea, modul de tratare a cererilor de rezervare este un aspect al competitivitii. Att cererea de rezervare ct i confirmarea trebuie s conin suficiente elemente pentru identificarea i delimitarea lor: serviciile la care se refer, data de sosire sa plecare, numele prestatorului, numele ageniei de turism, numele turistului, numrul de persoane etc. Aceste date sunt importante i pentru faptul c ele constituie baza pentru facturarea serviciilor i a plii comisioanelor datorate de prestatori ageniilor de turism. Frecvent, la capitolul de clauze de acces la contingent, sunt precizate i documentele i eventual numrul acestora, n baza crora prestatorul recunoate turistul trimis de agenia partener de contract i i acord serviciile. Prin contract sau nainte de nceperea colaborrii, n scopul evitrii unor falsuri, agenia de turism prezint prestatorului un specimen de voucher. 2.9. Plile i decontrile ageniei de turism cu prestatorul direct

Acest capitol stabilete cine, cnd, cum i n baza cror documente pltete serviciile ce fac obiectul contractului. n mod obinuit, agenia de turism datoreaz prestatorului valoarea acestora. Excepia o constituie unele contracte de comision n care clientul pltete direct hotelierului tariful brut al serviciilor rezervate prin agenia de turism; multe hoteluri lucreaz n acest sistem, pltind periodic, de obicei la sfritul fiecrei luni, comisioanele aferente

110

rezervrilor fcute de acetia (se evit circuitul plilor bancare client-agenie-prestator, se aplic n cazul rezervrilor tardive). Un risc major al prestatorului const n posibilitatea ca valoarea serviciilor sau a cheltuielilor de rezervare s nu fie recuperat dup ce acestea au fost prestate sau rezervate. Pentru eliminarea acestui risc, prestatorul va ncerca stabilirea unei pli anticipate, care s acopere integral valoarea serviciilor care urmeaz s fie prestate. Pentru evitarea oricrei nenelegeri, este bine ca textul contractului s explice cnd anume plata se consider efectuat. Exist 2 variante: prima, avantajoas pentru agenia de turism, consider plata efectuat la data depunerii n banc a documentelor de plat, iar a doua, prevede c plata este fcut numai la data creditrii contului bancar al prestatorului. Orice rezervare de servicii, condiionat de plata unui avans poate s nu fie onorat de prestator, n cazul nencasrii acesteia, cu consecine neplcute att pentru turist, ct i pentru reputaia ageniei. Avizarea partenerului asupra plilor efectuate cu indicarea tuturor datelor de identificare necesare (agenia pltitoare, suma, clientul ale crui servicii sunt pltite, banca prin care se face plata, contul n care s-a dispus plata, data plii i documentul bancar) este binevenit n astfel de situaii. Riscul ageniei este determinat de posibilitatea ca turistul s nu primeasc n ntregime i calitativ corespunztor serviciile pltite. De aceea, n negocierea clauzei de plat, agenia de turism ncearc obinerea unor prevederi stipulnd plata integral dup acordarea serviciilor ctre turist, iar timpul scurs permite primirea unor eventuale reclamaii de la clieni. n cazul n care acestea antreneaz plata unor despgubiri, agenia de turism va putea deduce valoarea lor din factura prestatorului, desigur n limitele prevederilor legale i contractuale. Exist o anumit tendin a ageniilor de turism de a tempera plile ctre prestator. Intermediarii din turism sunt ageni economici cu un volum redus de lichiditi i care lucreaz cu marje beneficiare mici. n aceste condiii, rularea unor importante sume ncepnd cu momentul ncasrii lor deseori mult nainte de plecarea n cltorie i de momentul plii serviciilor pn la un termen ct mai ndeprtat de momentul ncheierii cltoriei, poate aduce o contribuie important la beneficiile ageniei. Termenii clauzei de plat sunt, de obicei, un compromis ntre situaiile extreme prezentate mai sus, reducnd la dimensiuni acceptabile riscul ambelor pri: plata unui avans acoperind parial valoarea serviciilor i plata soldului dup acordarea serviciilor, pe baza facturii prestatorului, nsoit de documente ce atest prestarea serviciilor (BOT, voucher, rooming list). Pentru contractele charter, n care dependena prestatorului de realizarea contractului
111

este practic total, acesta nu va putea accepta dect plata n avans, chiar i n mai multe rate sau trane. Att n cazul contractelor charter, ct i a celor cu contingente mari, prile convin asupra unui avans achitat prestatorului naintea nceperii sezonului i care trebuie considerat ca un efort comun pentru buna pregtire a sezonului. Acest avans este alimentat, din punctul de vedere al ageniei de turism de primele vnzri fcute, iar pentru prestator aduce un flux de bani ntr-o perioad n care acesta nu realizeaz venituri, dar n care cheltuielile cu reparaiile, igienizrile, mobilierul, constituirea de stocuri, sunt maxime. Comerul cu servicii apare astfel complicat i nesigur. Raporturile de plat nscute n urma unor relaii contractuale de prestri de servicii turistice sunt reglate printr-un numr redus de instrumente de plat, n principal: ordinul de plat i cecul, mai rar bani n numerar, cecuri de cltorie sau cri de credit. ultimele trei modaliti sunt mult mai utilizate n relaiile de plat ale persoanelor fizice cu ageniile sau prestatorii. Cu instrumente simple i puin asiguratorii de plat, comerul cu servicii turistice nu poate fi conceput n afara unui climat de siguran creat de respectarea strict a eticii i deontologiei n afaceri, a unor garanii legale i a unor clauze contractuale precise privind rspunderile prilor. 2.10. ndatoririle i rspunderea contractual a prilor implicate n contractul de colaborare

ndatoririle i rspunderea contractual a prilor implicate n contractul de colaborare se menioneaz n cadrul uni capitol al contractului i reprezint situaiile n care aceasta este antrenat i msurile reparatorii pe care prile i le datoreaz. Principalele obligaii ale intermediarului de vnzare sunt cele legate de utilizarea contingentului, plata serviciilor, publicitatea produsului contractat. Msurile reparatorii sunt menionate de obicei la capitolele contractuale respective. Principalele obligaii ale prestatorului sunt legate de asigurarea accesului la contingent, de prestarea serviciilor contractate att cantitativ, ct i calitativ, n concordan cu prevederile contractuale. n contractele de turism de la noi a fost evident un dezechilibru ntre rspunderile intermediarului, mai numeroase i cu prevederi clare i rspunderile prestatorului, cuprinse
112

cteodat ntr-o singur fraz cu formulri generale. Aceasta era o reflectare a situaiei economice i politice n care penuria general din economie a marcat n mod direct, cantitativ i calitativ, prestaia turistic i imaginea rii n exterior. Subiectul 30. Pornind de la idea c Ceea ce aflm de la clieni, ne ajut s elaborm oferte originale, s negociem i s reducem la minimum sau chiar s evitm obieciile lor, enumerai i descriei pe larg principalele tipuri de informaii necesare pentru a stabili ntrebrile ce urmeaz a fi adresate clientului n procesul de vnzare a produsului turistic n cadrul ageniei de turism, cu scopul de a elabora oferte originale i de a reduce la minimum obieciile Primul contact Pentru a reui n domeniul vnzrilor, trebuie s depim obstacolele existente n mintea aproape oricrui cumprtor: prejudecata, dezinteresul, nehotrrea i rezistena la schimbare. De fapt, trebuie s eliminm aceste obstacole nc din primele etape ale procesului de vnzare, nvnd s le vedem din punctul de vedere al clientului. Centrului ateniei noastre de la cantitate la calitate Pentru cei mai muli dintre noi, obinerea unor rezultate pozitive n urma primului contact constituie una dintre cele mai dificile probleme. Trimitem numerose materiale publicitare, n care facem reclam noilor noastre produse, facem o list a potenialilor clieni, dm nenumrate telefoane, faxuri, emailuri...Cu toate acestea, indiferent de ce am face, numrul rspunsurilor nu crete. De ce? Pur i simplu pentru c nu am fcut nimic deosebit ca s captm atenia. Exemplu: un tel dat recent unui client potenial: cum v-ai prezentat, ce ai spus dup aceea, cum a reacionat cealalt persoan? Rspunsurile sunt extrem de asemntoare: numele meu i al ageniei, am vorbit despre produsul/ele companiei i am ntrebat dac intereseaz...n general, rspunsul clientului este: nu sunt interesat! Este uor de renunat n acest moment. S recunoatem n acelai timp c este greu s vindem produse noi, care nu se suprapun cu cererea general a pieei, este greu s strneti interesul pentru un produs necunoscut sau puin cunoscut. Acest lucru este valabil mai ales atunci cnd ncepem discuia sau trimitem oferte exact ca i ceilali colegi din turism. Aceasta se ntmpl mai ales atunci cnd punem accentul pe cantitate i nu pe calitate, pe numrul de vacane vndute. n definitiv, nc din trecut s-a profilat ideea conform creia
113

vnzrile sunt un joc al numerelor i ntr-o oarecare msur este adevrat. Ins, studiind mai ndeaproape procesul de vnzare-cumprare, vom ajunge s nelegem c o strategie axat exclusiv pe cantitate prezint multe neajunsuri i este un model de vnzare care aparine trecutului. In mediul competitiv de azi, dac nu investim timp i energie n realizarea unor contacte serioase (fidelizare), este posibil s nu putem merge mai departe. Plasarea centrului ateniei noastre de la noi la ei Tot legat de primul contact, exist n general tendina de a scoate prea repede n eviden produsele i serviciile pe parcursul comunicrii. nainte chiar de a pune ntrebri, oferim deja soluii care se pot potrivi sau nu cu nevoile clientului potenial. Clienii poteniali vor avea impresia c facem acclai lucru ca i ceilali colegi ai notri, adic nu ne intereseaz nevoile lor, ci doar s lc vindem pachetele de servicii. Nu i oferim clientului soluia potrivit, pe care i-am putea-o oferi dac am nelege cu adevrat nevoile sale. Credibilitatea - o ans de a fi diferit Clienii ateapt de la noi s facem reclam avantajelor pe care le ofer produsele si serviciile noastre. Din acest motiv, mrturia unei tere persoane are un rol extrem de important cnd este vorba despre asigurarea clienilor poteniali n privina credibilitii noastre i a ageniei noastre. (Exemplu: Le Salon de Randonneur, Lyon) La aceasta contribuie declaraia de credibilitate a unui client mulumit. Ea face ca accentul s se deplaseze dinspre noi spre clientul potenial, fcnd referire la aspectele care-1 intereseaz pe acesta. ncorporeaz de asemenea experiena unui client/turist care a folosit deja cu succes serviciile ageniei noastre, similare sau nu. Ce credei c are un efect meii puternic: a-i spune unui client potenial ce credem noi despre capacitatea noastr sau a-i spune ce a observat altcineva n legtur cu serviciile oferite de noi? e O declaraie de credibiliti ja abinem de la clienii notri satisfcui. Aceasta trebuie s cuprind patru elemente: ce am fcut noi pentru alti clieni cum i-am ajutat cum l-am putea ajuta pe clientul potenial
114

ne angajm c vom reveni (spunem potenialului client exact ce i oferim lui, de data aceasta). Metode de iniiere a comunicrii * Scrisorile i brourile, crile de vizit Dei comunicarea scris este necesar

ntr-un anumit moment al vnzrii, de cele mai multe ori se apeleaz mai nti la contactarea telefonic. Motivaia este legat de timpul de care dispun potenialii clieni pentru a analiza documentul respectiv i a gsi un motiv ntemeiat pentru a respinge solicitarea. Dar vina este n acest caz a celui care ncearc s vnd prea repede ceva i eueaz n captarea ateniei potenialului client. De aceea este foarte important s redactm corespondena de nceput referindu-ne la ceea ce l poate intereda pe potenialul client, aceasta reprezentnd primul pas n familiarizarea clientului, pasul doi, fiind contactarea telefonic. ^Telefonul Ce trebuie s tim cnd vorbim la telefon cu potenialii clieni? La telefon, singurul lucru pe care-1 putei mprti clientului este vocea dvs. Deprindei prin exerciiu abilitile de a vorbi la telefon i vei profita la maximum de timpul petrecut cu clienii. Gndii-v c putei apela ntr-un moment absolut nefavorabil (clientul are foarte mult de lucru, e nervos etc.) *Factorii principali ai reuitei unei convorbiri telefonice: Atitudinea: creaz-i cadrul cel mai potrivit pentru a te simi bine, n largul tu i a avea curaj. Tonul vocii: ncrederea i amabilitatea sunt eseniale pentru a produce o bun impresie. Succesul nostru nu depinde att de cei pe care i cunoatem, ci de cei care doresc s ne cunoasc. Ar trebui s i facem pe oameni s dorcsc s ne cunoasc imediat, vorbindu-le pe un ton prietenos i ncreztor. De asemenea este bine s ncepem conversaia printr-o cerere politicoas (mi putei acorda circa 2 minute pentru a discuta ceva cu dvs.?). O asemenea ntrebare, rostit pe un ton plcut, este o dovad de curtoazie i de profesionalism. Astfel, clientul potenial poate ii mai receptiv. Claritatea i concizia: exprimarea ntr-o ordine clar i logic a tot ceea ce avem dc spus.

115

Rostii numele persoanei respective: numele cuiva este cel mai dulce i mai important sunet intr-o limb. Nu numai c oamenilor le place s-l aud, dar rostirea numelui unei persoane ne ajut s ne-o amintim. Entuziasmul: trebuie s vin n mod firesc, din convingerea ferm c cealalt persoan va avea de ctigat din ceea ce avem s i oferim. Cum putem s ateptm ca cineva s fie ncntat de produsul nostru, dac noi nine nu suntem? Umorul adecvat situaiei: dac suntem degajai atunci cnd spunem ceva cu adevrat . simpatic, acest lucru poate insuflei convorbirea telefonic. Nu uitai: Trecei direct la subiect. Cei care ascult la telefon nu sunt ateni prea mult timp. Zmbii, se va simi din tonul vocii dvs. Fii curtenitor, dar categoric. Punei calitatea naintea cantitii. Fiecare nu, v apropie de un da. Exprimai-v concis, clar si convingtor. Vocea dvs. trebuie s fie un strlucit exemplu de optimism, entuziasm, profesionalism i credibilitate. Struina i rspltete pe cei care o practic. ~Sa lasati un mesai (cu Informaii scurte i pertinente) n cazul n care nu ai

reuit s dai de clientul vizat, astfel acesta va afla c ncercm s ajungem la el. Lsai i numrul dvs. de telefon. Pstrai permanent controlul asupra situaiei. Sunai maTmulte persoane la rnd. Folosii un formular de eviden a contactelor (registrul clienilor).

Stabilii o ntlnire.

116

n toate acestea, esenial este s strnii interesul clientului potenial. Pentru aceasta trebuie s spunei sau s facei ceva care s capteze atenia. CJL. ntrevederea Amabilitile _ Acestea constituie o form fireasc de curtoazie (indiferent c este prima sau a o suta oar)! Acestea stabilesc un punct comun de unde poate s nceap discuia. In majoritatea cazurilor, timpul acordat amabilitilor nu depete 2-3 minute. Totui este bine s lsai clientului ncheierea lor, urmrind a-1 lsa pe acesta s se simt n largul su. Atenie: amabilitile nu sunt vzute la fel peste tot n lume (numele mic/permisiune, dna/dle prea protocolar, obligatorii/abatere de la discuie n unele ri...), Informai-v i ncercai s nu le folosii mereu pe cele mai obinuite (comentarii despre vreme, evenimente recente etc.). Pentru a v diferena de concuren, fii originali! Niciodat nu vom avea a doua ans de a produce o prim impresie. Acest lucru este valabil i pentru captarea ateniei. Dac nu le vom strni interesul n primele 30 secunde, probabil c nu ni se va mai oferi o a doua ans. Captarea atentiei TeRnicile acaparare a ateniei sunt folosite de regul n primele faze ale vnzrii. Le putem utiliza n orice moment, cnd simim c cealalt persoan i pierde interesul sau nu mai este atent. Ele ne dau ansa de a pune la punct i de a aplica o tactic nou i interesant. Acestea sunt de fapt fraze sau aciuni care ne ajut s distragem atenia potenialilor clieni de la ceea ce fac i s lc-o ndreptm spre ceea ce spunem noi. n aceleai timp, ele trebuie s fie relevante i s aib o anumit semnificaie pentru clientul potenial. Astfel, unele metode dau rezultate mai bune cu anumii clieni, altele nu. lat ctcva dintre cele mai folosite tehnici de captare a ateniei: Complimentele plac oricui. Din pcate adesea pot aciona mpotriva noastr, fiind utilizate In mod exagerat. Dac suntem sinceri, pe faz i ne pregtim nainte de a trece la abordarea clienilor poteniali, vom ajunge s facem n mod firesc complimente care s-i impresioneze pe acetia. Punei o ntrebare care s aib legtur cu o nevoie

117

Acesta este un mod direct pentru a demara o discuie. ns nu putem ntreba orice. Ar trebui s punem ntrebri relevante pentru nevoile generale ale persoanei respective. Referinele Studiile efectuate arat c referinele contribuie mai mult dect orice alt metod la mbuntirea comunicrii noastre directe cu clienii poteniali. nainte de a folosi aceast metod trebuie ns s ne asigurm c ntre client i cunotina noastr exist relaii bune. Cultivarea clienilor Aceast tehnic presupune ca noi s fim foarte informai, cutnd informaii i nouti care s fie utile clienilor notri, inclusiv lucruri pe care le aflm de la ali clieni (nu brfe). Astfel, noi nu vom mai fi privii doar ca nite vnztori, iar atenia clientului sporete. Informaiile trebuie ns s fie relevante. Afirmaiile surprinztoare Dac vom spune sau vom face ceva neobinuit, ansele s captm clientul vor spori. (exp. 10h50). Astfel, folosind mijloace precum referine sau tehnici de captare a ateniei i concentrndu-ne asupra clientului potenial, ansele noastre de a iei n eviden vor crete substanial. Noi, la rndul nostru, vom avea o mai bun posibilitate de a-1 ajuta pe clientul potenial i de a pune bazele unei relaii solide, pe termen lung, ducnd la fidelizare i la centrarea pe client. Dac toate lucrurile ar fi la fel, majoritatea oamenilor ar cumpra innd seama exclusiv de pre. Sarcina agentului de turism este s-l ajute pe client s neleag faptul c lucrurile nu sunt toate la fel. Facem aceasta punnd ntrebrile potrivite la momentul potrivit i prezentnd soluiile potrivite n modul cel mai potrivit. Am captat clientul, suntem aadar n contact direct cu acesta. Nu va trebui n nici un caz s oferim n mod rapid o soluie. Majoritatea agenilor de turism au fcut deja acest lucru. n schimb multora dintre noi le vine greu s renune la aceast obinuin. Atenie: noi vindem practic iluzii, vise i ncrcare de baterii!!!

118

Avem impresia c c suntem obligai s dm ct mai multe informaii despre serviciile i pachetele noastre turistice, n sperana c potenialului nostru client va plcea ceea ce-i spunem i va dori s accepte oferta noastr. Chiar dac ncepem s punem ntrebri, acestea sunt adesea superficiale. Drept urmare, nu ptrundem niciodat suficient de adnc pentru a obine informaii preioase, care ar putea s ne ofere un avantaj n raport cu concurenii notri n procesul de vnzare. Aadar, nainte de a expune oferta ageniei noastre, vom face urmtorii pai: _ Stabilirea unei relaii amiabile Dac clientul nu ne simpatizeaz, exist puine anse s devin turistul nostru. De aceea, este obligatoriu s stabilim repede i cu consecven o relaie amiabil,3 bazat pe o combinaie de aptitudini inteipersonale, tiina de a asculta, credibilitate i profesionalism. Este un proces pe parcursul cruia se ctig ncrederea i se stabilete o legtur ntre cei doi interlocutori. Atmosfera devine mai prielnic i mai relaxant. Cleintul este mai nclinat s rspund ntrebrilor noastre i s ne dea mai multe informaii, lucru foarte important cnd culegem informaiile pentru gsirea ofertei celei mai potrivite. De asemenea, clienii de vin mai deschii la ideile i sugestiile noastre. Studiile de specialitate arat c n aprox. 90% din cazuri, soarta ntlnirii se hotrte in primele 2 minute. < Ce este bine s facei: inspirai ncredere; acordai atenie felului n care artai; pregtii-v s folosii unele tehnici de captare a a tcnici; nu v bazai pe inspiraie; cnd discutai cu mai multe persoane, adresai-v fiecreia dintre ele; fii original n privina amabilitilor; cnd apelai la umor, asigura-v c o facei pe socoteala dvs; nu exagerai vorbind despre pasiunile clienilor. Trebuie s devenii sincer interesai de ceilali Prea adesea privim oamenii exclusiv prin prisma calitii lor de cumprtori poteniali ai produiselor i serviciilor noastre. Ar fi bine s uitm ce anume poate nsemna vnzarea unui
119

produs pentru agenia noastr, s nu ne gndim la comisioane n aceast etap. Manifestai n schimb un interes sincer pentru persoana care se afl n faa dvs. Oprii-v, privii, ascultai! Oprii-v din aciunea de a v gndi la dvs., la firma dvs. i la alte probleme pe care le avei de rezolvat. Conmcentrai-v asupra celuilalt. Privii la cealalt persoan. Aspectul fizic, purtarea i manierele dvs. trebuie s produc o impresie deosebit. Creai-v n minte imaginea unui asemenea individ Ascultai cnd cealalt persoan se prezint, fii ateni la modul n care se pronun, dac este necesar rugai-o s vi-l spun pe litere. Felul n care ne prezentm i l salutm pe cellalt d tonul ntlnirii. Adesea suntem att de concentrai la problemele noastre, nct uitm de numele i nevoile celuilalt. Aceasta nseamn c ascultm doar ca s rspundem, nu ca s nelegem. S-ar putea ca aceasta s fie diferena ntre ctigarea ncrederii i pierderea ei. Nu uitai s zmbii, astfel nct s sugerai discret faptul c suntei ncntai c avei ocazia s l ajutai pe cellalt. Vorbii raportndu-v la ceea ce-l intereseaz pe cellalt i lsai-l pe client s vorbeasc mai mult Gndii-v la ultima discuie avut cu cineva pe care l-ai considerat plictisitor. Ce anume a fcut ca acea persoan s v fie antipatic? Cel mai probabil este ca aceasta s v fi vorbit despre experienele sale personale. Asedea cei care vorbesc mult despre ei nii vor s monopolizeze conversaia. Aceasta nu schimb ns faptul c prezena lor nu prea este agreat. Atunci cnd ncercm s vindem, a discuta innd seama de ceea ce-l intereseaz pe cellalt nseamn a culege informaii n mod eficient. Cnd punem ntrebri, iar conversaia se concentreaz asupra intereselor clientului exist mari anse ca acesta s se arate n mod firesc interesat de ceea ce oferim noi. Se spune adesea c avem dou urechi i o gur pentru c ar trebui s ascultm de cel puin dou ori mai mult dect vorbim.
120

Intensitatea ascultrii: Nivelul 1: ignorm: ignorm ceea ce distrage atenia; Nivelul 2: ne facem c ascultm: clienii i pot da seama c oferta nu va fi suntem neateni,

corespunztoare ateptrilor lor; Nivelul 3: ascultm ca s putem rspunde: majoritatea agenilor de turism intr n aceast categorie. Imediat ce clientul spune ceva, agentul vrea s ofere o soluie. A nva s i ascultm pe clieni, nseamn a nu mai gndi naintea lor, ci odat cu ei. Nu trebuie s l ntrerupem pe client dac ne gndim la o soluie n timp ce discutm cu el. In definitiv, cu ct acesta vorbete mai mult, cu att aflm mai multe informaii. Nivelul 4: ascultm ca s nelegem: ascultm n adevratul sens al cuvnzului, nu automat. Cum putem asculta cu mai mult atenie ceea ce ni se spune: concentrai-v permanent atenia

fiiieceptivi la cuvinte i la stri sufleteti (: ce faci? R:...) nu ntrerupei (notie, permisiune prealabil)

rezistai tentaiei de a filtra informaiile rezumai mesajul (ca s fim siguri c am neles ceea ce trebuie) Prerile clienilor (Extras din David Ehlert | Customers Make List of Service, articol aprut n Paperboard Pac/caging Magazine, aprilie 1999): Rspundei prompt la apelurile telefonice (putem s trecem cu vederea alte

lucruri dac suntei uor de contactat i rspundei cu promptitudine la mesajele transmise) Cunoatei produsele vndute (trebuie s v cunoatei bine propriile produse i

servicii, precum i firma i cerinele clienilor) Servirea exemplar a clienilor (vrem s putem face uor o comand)

121

informaii referitoare la mersul lucrurilor, atunci cnd este cazul (dac v

sunm s verificm sau s ntrebm un lucru, ateptm s ne informai) ncurctur) Respectai-v promisiunile (v inem bine minte atunci cnd nu v respectai Rspundei la nevoile urgente (nu v uitm uor atunci cnd ne scoatei dintr-o

promisiunile, cnd vedei c nu putei respecta termenele, informai-ne) preuri). Elaborarea i oferirea pachetului de servicii turistice ; Rspunsurile Ceea ce aflm de la client, ne ajut s elaborm soluii originale, s negociem i s reducem la minimum sau chiar s evitm obieciile. Astfel, obinem o imagine alumii clientului nostru aa cum o vede el. Cei mai buni vnztori n turism, reuesc s se descurce chiar i n aceast lume a clientului. nainte de a stabili ntrebrile pe care le punem, trebuie s tim exact ce trebuie s aflm la la clienii notri. Informaiile respective se mpart de obicei n patru categorii: interesul principal (ce vor clienii): aceste informaii ne spun exact ce produs Nu ne obligai s acceptm preuri mai mari (inei-ne la curent cu creterile de

trebuie s le oferim, dar de reinut este faptul c nu produsul n sine, ci ceea ce produce produsul este ntotdeauna interesul principal! criteriile de cumprare (cerinele ce trebuie ndeplinite): acestea sunt aspectele

concrete legate de produsul nostru turistic care trebuie incluse n soluie; dac nu sunt ndeplinite, cumprarea nu se va realiza. Criteriile de cumprare pe care le aflm de la clienii notri devin acele date legate de produsele i serviciile noastre pe care le transmitem n momentul prezentrii soluiei (ofertei). alte considerente (ce-ar dori clienii s aib): majoritatea agenilor de turism fac

oferta turistic exclusiv uTfuncie de criteriile de cumprare; dei importante, ele reprezint doar o parte a tabloului. Aici putem include: servicii speciale, faciliti etc care pot fi factori cheie n elaborarea unei ofertei turistice originale care ne dau posibilitatea s artm prin ce ne difereniem de concuren.
122

motivul dominant al cumprrii (de ce vor clienii ceea ce vor): este de fapt

temeiul afectiv irezistibil pentru care clientul va cumpra. Cei mai muli dintre noi credem c tim de ce vor clienii notri s cumpere. In realitate ns, motivul descoperit de noi s-ar putea s nu aib nici o legtur cu trirea afectiv. Adic, interesul nostru principal ne mpinge spre decizia de cumprare, ns decizia final de a cumpra este determinat de sentimentele noastre, chiar i atunci cnd luam o hotrre n grab (supravieuire, siguran, apartenen, importan, realizare de sine). Reinei: chiar dac oamenii cumpr practic aceleai produse i servicii, o fac dc obicei din motive logice i afcctive diferite. Dac vom nva s punem ntrebrile potrivite i s ascultm, clientul ne va spune de fiecare dat exact ceea ce vrea i dc ce vrea s cumpere. Pe baza acestor informaii, vom putea s prezentm n aa fel oferta, nct s facem dovada interesului i a priceperii noastre dc a vorbi pe nelesul clientului nostru. Cum s le oferim clineilor ceea ce i doresc? Cnd ajungem s Ic oferim clincilor notri oferte, trebuie s ne asigurm c ne difereniem dc ceilali ageni dc turism care se lup s ncheie acelai contract. Obiectivul l putem atinge ofcrindu-le clienilor oferte care s se adreseze nevoilor i dorinelor lor concrete i care s in scama de motivele afective care i-au determinat s ia decizia dc cumprare. Chiar dac am rspuns la toate criteriile enumerate mai sus, n realitate, este posibil ca de multe ori clientul s nu tie de ce anume are nevoie. De aceea este foarte important s culegem informaii ct mai amnunite, s le combinm i s elaborm o ofert care s depeasc ateptrile clientului. De exmplu: oferii un serviciu suplimentare, care s depeasc ateptrile clientului, fr a

presupune cheltuieli n plus. oferii clienilor diferite faciliti financiare (rate etc.) acoprdai asisten turistic: facei n aa fel nct s tie c v interesai de

felul n care decurge sejurul su (telefon la hotel, pe mobil la sosire, n timpul ederii, la ntoarcere) etc. Cnd elaborm oferta trebuie s facem aa nct s risipim clientului toate ndoielile pe care le are n privina ofertei noastre. Exist ase componente ale ofertei care ne ajut s ne asigurm c vom elabora oferta corespunztoare situaiei concrete: faptele certe, punile de
123

legtur, beneficiile, utilitatea, dovezile i ntrebrile de verificare. Respectarea tuturor acestor componente n elaborarea unei oferte pentru un client, ne va diferenia de concuren! 4,Negocierea i semnarea contractului cu clientul 1 Negocierea este pur i simplu o parte a procesului de vnzare, njimpul creia ncercm s ajungem la un punct de vedere comun cu clientul nostru. Ca s punem bazele unei relaii pe termen lung, trebuie ca att cumprtorul, ct i agentul de turism s ncheie cea mai bun tranzacie posibil. Trebuie s privim lucrurile n felul urmtor: dac clienii vor s negocieze cu noi, nseamn c vor s cumpere de la noi. In acelai timp, noi, ca ageni de turism sau directori de agenii de turism suntem adesea obligai s negociem cu partenerii (agenii de turism detailiste sau TO, prestatori). Negocierile nu pot fi aadar evitate n activitatea unui lucrtor n turism i ca atare trebuie s fim pregtii pentru un astfel de proces. Pe parcursul procesului de vnzare am reuit s culegem informaiile necesare, ns este util s nelegem i alte lucruri ca: 1. 2. 3. 4. diferena dintre negocieri i obiecii; latura uman a negocierilor; tipurile de negocieri; importana tehnicilor de negociere att pentru client, ct i pentru agentul de

turism. Cunoscnd toate aceste lucruri, negocierea poate fi chiar o parte distractiv-Dac cunoatem cu adevrat nevoile i dorinele unui client i dac nelegem factorii care acioneaz n cadrul unei negocieri, putem face fa cu succes acestui proces. Prin urmare, putem concepe o strategie care s fac din negociere o experien pozitiv pentru toi cei implicai: clienii notri, ageniile noastre i chiar noi nine. 4.1. Diferena dintre negocieri i obiecii

Dac un client are obiecii n privina ofertei noastre, iar noi considerm c acestea pot face obiectul unei negocierei, este posibil s ne distrugem credibilitatea. In primul rnd, dac ncercm s negociem, s-ar putea s dm impresia c-1 form pe client s ia o decizie ntr-un moment n care problemele sale reale nu au fost atinse. In al doilea rnd, nerspunznd la o
124

obiecie, l-am putea face pe client s cread c nu suntem ateni la ceea ce-1 preocup pe el n mod real (exp. clientul dorete o camer cu vedere la marc, noi i oferim un hotel situat n centru, cu transfer gratuit pn la plaj). ncrederea clienilor va crete doar atunci cnd le dovedim c suntem ateni la preocuprile lor. Cteva recomandri pentru a negocia cu un client: turistic; 4.2. avei curajul s renunai la ntreaga discuie; ncercai s creai situaii bcnefice pentru ambele pri. Latura uman a negocierilor sau ce vor oamenii? fii convini c oferta dvs. este cea mai bun dintre toate cte exist pc piaa

Cele mai productive negocieri vizeaz un singur lucru: obinerea celui mai bun rezultat posibil pentru toat lumea. Cu toii vrem s obinem ceea ce ne trebuie. Clienii notri vor s simt c n urma procesului de negociere au obinut o ofert care le servete cel mai bine interesele. Noi vrem s simim c l-am ajutat pe client i c n acelai timp ne-am ajutat propria firm s obin un profit acceptabil. Negocierile devin neproductive atunci cnd ambele pri doresc prea mult s ctige. De aceea, n calitate de ageni de turism profesioniti, trebuie s ne facem meseria i s apelm la aptitudinile pe care le avem n stabilirea relaiilor interumane. Ca de altfel n fiecare etap a procesului de vnzare, aceasta nseamn s ascultm cu atenie i s ncercm s vedem lucrurile din punctul de vedere al clientului. Dac negociem ntr-o atmosfer de ncredere i respect, sunt mari anse ca discuia s se ncheie cu succes pentru noi i clienii notri. Cteva sfaturi: manifestai entuziasm; apelai la aptitudinile n domeniul relaiilor interumane; evitai discuiile n contradictoriu;
125

respectai prearea celuilalt, nu spunei niciodat Nu avei dreptate.; convingei, nu manipulai; pstrai-v integritatea.

Uneori, chiar i atunci cnd oferta pare s-l avantajeze pe client, este posibil ca rezultatul final s-i lase acestuia un gust amar. Se spune adesea c percepia clientului nseamn de fapt realitatea, adic dac o experien nu-i provoac un sentiment plcut, nseman c ea nu a fost benefic. Toate acestea nu nseamn c trebuie s fim de acord cu clienii n orice privin, ci doar c att ei, ct i noi am putea fi nevoii s dm i s acceptm ceva pentru ca zoat lumea s fie mulumit. 4.3Tipurile de negocieri De obicei. vom ntlni dou tipuri de negocieri: simple i complexe. O negociere simpl are loc ntr-un interval de timp scurt i este determinat de o nevoie urgent. Negocierea simpl este eficient atunci cnd timpul este limitat, cnd avem de-a face cu un singur cumprtor i cnd exist o problem important. In acest caz, sentimentul este cel care determin adeseori decizia. De aceea, motivul dominant al cumprrii este destul de clar. Negocierile complexe sunt necesare atunci cnd timpul nu este limitat, iar numrul ntlnirilor, al variabilelor i al factorilor de decizie este mai mare. De ce este necesar aceast difereniere? Pentru c acest lucru ne ajut s negociem mai bine. De exemplu, dac suntem implicai ntr-o negociere simpl, tim c suntem mai n msur s inem la pre i s nu facem sau s facem mai puine concesii clienilor. 4.4. Tehnici de negocieri In primul rnd trebuie-S avem n minte ceea ce anume dorim s obinem n final. In al doilea rnd, trebuie s avem. a^litudine corespunztoare pe tot parcursul procesului de negociere. Nu trebuie s ne propunem niciodat s folosim tehnicile de negociere ca s-i manipulm pe clieni. n condiiile actuale, vnzarea trebuie s vizeze n primul rand stabilirea

126

unei relaii trainice, dorina de a obine victoria folosind tactici dure de negociere nu va face altceva dect s ndeprteze clienii. Cteva recomandri pentru a negocia cu un client: turistic; avei curajul s renunai la ntreaga discuie; fii convini c oferta dvs. este cea mai bun dintre toate cte exist pc piaa

ncercai s creai situaii benefice pentru ambele pri. 4.2. Latura uman a negocierilor sau ce vor oamenii? Cele mai productive negocieri vizeaz un singur lucru: obinerea celui mai bun rezultat posibil pentru toat lumea. Cu toii vrem s obinem ceea ce ne trebuie. Clienii notri vor s simt c n urma procesului de negociere au obinut o ofert care le servete cel mai bine interesele. Noi vrem s simim c l-am ajutat pe client i c n acelai timp ne-am ajutat propria firm s obin un profit acceptabil. Negocierile devin neproductive atunci cnd ambele pri doresc prea mult s ctige. De aceea, n calitate de ageni de turism profesioniti, trebuie s ne facem meseria i s apelm la aptitudinile pe care le avem n stabilirea relaiilor interumane. Ca de altfel n fiecare etap a procesului de vnzare, aceasta nseamn s ascultm cu atenie i s ncercm s vedem lucrurile din punctul de vedere al clientului. Dac negociem ntr-o atmosfer de ncredere i respect, sunt mari anse ca discuia s se ncheie cu succes pentru noi i clienii notri. Cteva sfaturi: manifestai entuziasm; apelai la aptitudinile n domeniul relaiilor interumane; evitai discuiile n contradictoriu; respectai prearea celuilalt, nu spunei niciodat Nu avei dreptate.; convingei, nu manipulai;
127

pstrai-v integritatea.

Uneori, chiar i atunci cnd oferta pare s-l avantajeze pe client, este posibil ca rezultatul final s-i lase acestuia un gust amar. Se spune adesea c percepia clientului nseamn de fapt realitatea, adic dac o experien nu-i provoac un sentiment plcut, nseman c ea nu a fost benefic. Toate acestea nu nseamn c trebuie s fim de acord cu clienii n orice privin, ci doar c att ei, ct i noi am putea fi nevoii s dm i s acceptm ceva pentru ca zoat lumea s fie mulumit. 4.3yTipurile de negocieri^ De ^icei. vom ntlni dou tipuri de negocieri: simple i complexe. O negociere simpl are loc ntr-un interval de timp scurt i este determinat de o nevoie urgent. Negocierea simpl este eficient atunci cnd timpul este limitat, cnd avem de-a face cu un singur cumprtor i cnd exist o problem important. In acest caz, sentimentul este cel care determin adeseori decizia. De aceea, motivul dominant al cumprrii este destul de clar. Negocierile complexe sunt necesare atunci cnd timpul nu este limitat, iar numrul ntlnirilor, al variabilelor i al factorilor de decizie este mai mare. De ce este necesar aceast difereniere? Pentru c acest lucru ne ajut s negociem mai bine. De exemplu, dac suntem implicai ntr-o negociere simpl, tim c suntem mai n msur s inem la pre i s nu facem sau s facem mai puine concesii clienilor. 4.4. Tehnici de negocieri In primul rnd trebuie.-S avem n minte ceea ce anume dorim s obinem n final. In al doilea rnd, trebuie s avema^litudine corespunztoare pe tot parcursul procesului de negociere. Nu trebuie s ne propunem niciodat s folosim tehnicile de negociere ca s-i manipulm pe clieni. n condiiile actuale, vnzarea trebuie s vizeze n primul rand stabilirea unei relaii trainice, dorina de a obine victoria folosind tactici dure de negociere nu va face altceva dect s ndeprteze clienii.

128

n continuarc vom prezenta ctcva dintre cclc mai utilizate tchnici dc negociere J Tehnica renunrii Renunarea poate fi una dintre cele mai cficicnte tchnici. In cazul clientului, aceasta nseamn Am mers ct dc departe am putut., iar n cazul agentului de turism: Am fcut tot ce puteam face. A renuna nu nseamn a ne retrage oferta, ci doar a fi dispui dc a o schimba ?n aceast faz a procesului de vnzare. De asemenea, unii cumprtori vor folosi i ei renunarea pentru a ne determina s facem concesii. Acetia ne vor spune foarte clar c se vor retrage i vor ncerca la concuren, dac nu le vom satisface cererile. Ce trebuie s facem n acest caz? Depinde de persoan, de relaia existent i de chestiunile n discuie. Trebuie s ne bazm pe judecata noastr i pe experiena cptat n relaia cu clientul. 2 , Tehnica persuasiunii gpl mult ori folosim aceast tehnic far s ne dm seama. Pentru a convinge mai uor un client, trebuie s tim c cea mai bun modalitate de a stmi interesul cuiva pentru ideile noastre este s fim noi interesai de ale lui. Cu alte cuvinte, trebuie s le punem clienilor suficient de multe ntrebri pentru a afla ceea ce este important pentru ei. Trebuie s lum notie i s folosim informaiile culese pentru a ne pregti pentru ntrebrile i problemele ce pot aprea n timpul procesului de negociere.

Tehnica tcerii De multe oncnd se negociaz, clienii spun lucruri pe care n realitate nu le iau n serios, ca s provoace o reacie emoional din partea vnztorului (exp. la preul comunicat de noi, un client poate spune cu emfaz cred c glumii, este ridicol!). Intr-o astfel de situaie, tcerea este cel mai bun rspuns. Dac tcem, nu manipulm, ci vrem doar ca atmosfera s nu devin ostil i s nu provocm un conflict. Aceast tactic are succes deoarece tcerea provoac nelinite, iar cei mai muli dintre noi cnd sunt nelinitii, tind s vorbeasc, iar primul care vorbete, va face o concesie. Tehnica ntocmirii contractului

129

Vom apeia ia aceast tenmca daca discuia intr ntr-un impas i dac credem c ntocmirea unor documente ar putea grbi decizia clientului. Tehnica amnri sau a inartiviiiii n calitate de ageni de turism profesioniti trebuie s ne dm seama dac o amnare anunat de client este sau nu justificat sau este doar o tehnic utilizat pentru a ne determina s facem o ofert mai bun. Aadar nu trebuie s acceptm amnarea, ci s ntrebm, de exp. mi putei spune ce anume v face s ezitai?. Cnd vom afla acele motive, vom nelege mai bine ce trebuie s facem n cursul negocierilor ca s-l ajutm pe client s se hotrasc. ^ Tehinca ultimatumului Unii confund ultimatumul cu renunarea, ns cele dou tehnici sunt total diferite. Ultimatumurile nu las nici o ieire clienilor. Ele reprezint un atac la adresa sentimentelor acestora i-i determin s adopte o atitudine defensiv, aadar nu mai putem purta o discuie rodnic cu clienii notri. Dar i clienii ne pot da ultimatumuri, iar ele au menirea s ne fac s recurgem la noi concesii. Dac dup pronunarea unui ultimatum, mai credem c merit s finalizm vnzarea, trebuie s ne gndim s lsm o u deschis. Uneori facem tot ceea ce ne st n putere pentru ca lucrurile s avanseze, iar continuarea discuiei nu mai are rost. Atunci vom trece din nou la un ultimatum, acesta fiind mai mult o tehnic de finalizare a negocierilor i nu trebuie utilizat doar pentru a-i determina pe clieni s accepte un angajament. 7 Tehinca adaosurilor Aceast tehnic Im nseamn oferirea de servicii suplimentare sau articole gratuit, care ne fac s credem c pentru banii dai vom primi o ofert mai bun. Accstc adaosuri nu trebuie ns s fie oferite dc la nceput, doar dac fac parte dintr-o campanie promoional destinat tuturor clienilor. T5c regul, vom atepta pentru a oferi astfel dc adaosuri^pn ctre finalizarea procesului de vnzare. In unele cazuri nu avem nevoie de adaosuri, ns vom apela la ele doar pentr-i a-i dovedi clientului c-1 apreciem, ur Atributele unei negocieri reuite: toat lumea se simte mulumit: fiecare parte simte ca celeilalte pri ua psat de ea;
130

toi cred c negocierile au fost corecte; ambele pri vor dori s mai fac afaceri mpreun; "frecare parte crede c cellalt i va respecaTpromisiunile.

n ntreg procesul de vnzare esenial este s aflm ce i trebuie clientului, apoi s stabilim unde anume se ntlnesc nevoile sale cu ofertele noastre. Cnd suntem interesai s-i ajutm pe clienii notri, semnarea contractului nu este greu de obinut. Agenii de turism profesioniti nu-i determin pe clieni s accepte oferte i contracte pe care mai trziu le vor regreta. Celelalte etape ale procesului de vnzare au o importan la fel de mare, dac nu chiar mai mare. Punem bazele unei relaii amiabile, ascultm cu atenie, elaborm soluii originale i sporim permanent ncrederea clientului n noi. Dac facem aceste lucruri aa cum trebuie, vom obine comanda i semnarea contractului clientului oferind cele mai bune informaii, cele meii bune analize i cea mai bun soluie de vacan, innd seama de fiecare dat de particularitile clientului nostru. Cnd clienii se angajeaz s cumpere un serviciu, ei i exprim de fapt ncrederea c le vom oferi soluii care vor rspunde nevoilor lor. Ca s aflm dac putem obine un angajament al clientului, nu avem nevoie de tactici agresive, ci doar trebuie s punem ntrebrile potrivite sau, n unele cazuri s explicm o ofert. Odat ce am strnit interesul, am prezentat oferta i am fcut apel la motivul dominant al cumprrii, cea mai potrivit modalitate de a trece la ntocmirea comenzii i semnarea contractului este aceea de a solicita acest lucru. De ce nu procedm astfel? In principali pentru c ne este team. Trebuie ns s fim contieni c i clienilor notri le este team: s-i cheltuiasc banii, de nendeplinirea obligaiilor de ctre firma noastr etc. Un studiu arat c solicitnd pur i simplu semnarea unei comenzi i a contractului, putem stabili relaii cu mai muli clieni, sporind ponderea contractelor ncheiate. Cnd ncercm s obinem un angajament este foarte favorabil s cerem clientului s aleag ntre dou variante, ambele fiind practic lipsite de importan. n acest caz, se pleac de la ipoteza c respectivul client dorete s cumpere de la noi (exp. de ntrebri: pltii cash sau cu crdul? Ce preferai: aceast ofert sau cealalt? etc.).

131

O alt variant ar fi cderea de acord ntr-o chestiune minor (exp. pe numele cui ntocmim actele? S v trimit actele prin pot sau venii dup ele?). Metoda ocaziei favorabile ne ajut de asemenea n drumul spre semnarea comenzii i contractului. Ea este favorabil mai ales cnd clienii sunt pregtii s cumpere, dar trgneaz n mod evident lucrurile. In acest caz, pur i simplu, i se ofer clientului un interval destul de redus n care poate beneficia de un anumit pre/sejur/vacan etc. Ca ageni de turism profesioniti, este de datoria noastr sp solicitm ntocmirea comenzii i semnarea contractului. Clienii ateapt acest lucru i nu trebuie s ateptm s ne-o spun ei. Unii cumprtori experimentai vor fi chiar dezamgii dac nu vom face aceasta. Ei tiu c natura muncii noastre ne oblig la aceasta. Nu trebuie niciodat s punem punct vreunei ntlniri fr s solicitm ntocmirea unei comenzi, astfel vom face dovada ncrederii pe care o avem n capacitatea noastr de a da clienilor cele mai bune oferte. 5. Desfurarea i evaluarea pachetului dc scrvicii

5.1. Definitivarea aciunii (fia aciunii) Am finalizat procesul negocierii: clientul este bucuros pentru c obine la un pre bun exact ceea ce-i trebuie i i dorete. Noi suntem bucuroi pentru pentru c suntem pe punctul de a ctiga un nou client i de a realiza o vnzare reuit pentru firma noastr, nainte ns de a pune n biblioraft comenzile, confirmrile i rezervrile clientului respectiv, vom ntocmi o fi a aciunii, care mnseamn c am pus la punct toate amnuntele i c am trecut pe hrtie toate punctele eseniale ale discuiei. Dac ignorm aceast etap, s-ar putea ca mai trziu s ne par ru de acest lucru. Dac nu punem pe hrtie detaliile, s-ar putea s uitm o parte dintre acestea, pentru a descoperi n final c acestea erau cele mai importante pentru client i de altfel reprezint chiar motivul pentru care a cumprat de la noi, alegnd dintr-o pia turistic care are aproximativ aceleai oferte, difereniate doar prin detalii. Dac se va ntmpla s nu lum n considerare tocmai acele detalii, credibilitatea noastr i n egal msur realaia noastr cu clientul vor fi serios afectate. 5.2 Meninerea legturilor cu clientul
132

Odat obinut angajamentul clientului, ni se ofer o ocazie i mai important, aceea de a-1 avea din nou client. Numeroase studii efectuate asupra situaiei actuale din domeniul vnzrilor susin ideea c este mult mai greu i mai costisitor s i faci un client nou dect sl pstrezi pe unul satisfcut. Iat de ce este n interesul nostru ca acei clieni pe care i avem s fie permanent mulumii. In plus, vom obine referine i vom avea noi clieni adui de clienii notri mulumii dac vom duce la capt angajamentele asumate i vom dovedi c agenia noastr ofer produsele i serviciile remarcabile pe care le-am promis. n turism, indiferent dac ne place sau nu, reputaia noastr este strns legat de ceea ce se va ntmpla dup ncheierea contractului, adic atunci cnd ncepe prestarea serveiilor turistice, n definitiv, spre deosebire de alte faze ale procesului de vnzare, activitile ulterioare ncheierii contractului ne oblig s renunm ntr-o anumit msur la controlul de care dispunem. Dar chiar dac nu avem control deplin asupra felului n care este prestat serviciul, putem contribui la obinerea unor rezultate bune. Agenii de turism profesioniti fac tot ce le st n putin pentru a asigura o punere corespunztoare n practic a angajamentelor asumate. Aceasta nu nseamn doar pstrarea unui contact permanent cu clienii (telefon, e-mail etc.), ci i crearea unor relaii adecvate cu prestatorii sau colaboratorii. De cele mai multe ori o relaie de amiciie cu un colaborator/prestator duce la atitudine favorabil fa de clientul tu. Dac ne vom respecta angajamentele asumate, impresia pe care clientul o va avea mult vreme despre serviciile noastre nu va fi i ultima. Pstrarea contactului cu clienii este cea mai bun modalitate de a ne asigura c acetia sunt n permanen mulumii. Aceasta face ca numele nostru s se afle permanent n atenia clienilor, pentru ca ei s nu uite s ne recomande prietenilor i rudelor n momentul n care au nevoie de servicii turistice. In orice caz, prin aceasta dovedim c realmente ne pas de clienii notri i c nu suntem acolo doar ca s ncasm. innd seama de aceste consideraii, iat cteva dintre lucrurile pe care le putei face pentru a pstra contactul cu clienii dup ncheierea contractului: clientului; ducei actele (copii dup contract, coucher etc.) la domiciliul sau la sediul

133

verificai mpreun cu colegii prestatori/colaboratori dac toate componenetele

ofertei au fost furnizate, aa cum ai promis; sunai clienii i constatai dac toate serviciile sunt acordate; asigurai clienii c n caz de nevoie suntei la dispoziia lor;

| dai clienilor spre completare un chestionar de avaluare a activitii ageniei dvs. sau facei chestionarul telefonic; luai n considerare toate sugestiile clienilor dvs.; | trimitei-le clienilor scrisori, e-mailuri sau dai-le telefon ca s le mulumii c au cumprat de la dumneavoastr i s reiterai ideea c satisfacia lor este important; inei-i pe clieni la curent cu noile oferte pe care le avei i de cte ori credei

c ar putea fi interesai de serviiile dvs. Dac nu pstrm legtura cu clienii dup ncheierea contractului, riscm s-i pierdem chiar i atunci cnd au fost mulumii. Aceasta pentru c le permitem concurenilor s-i spun cuvntul i s le acorde clienilor notri atenia pe care noi nu le-o mai acordm. Nu trebuie s uitm c, dac absena noastr este observat, clientul poate trage concluzia c firmei concurente i pas mai multe de el decat nou. Cnd depunem eforturi reale ca s comunicm permanent cu toi clienii notri, stabilim o relaie care depete graniele profesionale. El va fi receptiv la mesajele noastre. Pota electronic este un mijloc eficient de meninere a contactului cu clienii, ajutndu-ne s rmnem n legtur cu acetia. La temelia oricrei iniiative reuite privind meninerea legturilor cu clienii st o baz de date bine organizat i frecvent actualizat. Pentru ca pstrarea legturilor s nu presupun un efort deosebit, trebuie s avem la ndemn numere de telefon, de fax i adrese de pot electronic. Baza de date, electronic sau manual, trebuie actualizat permanent. Foarte puine lucruri l deranjeaz pe un client mai mult ca imposibilitatea de a lua legtura cu agentul de turism, n special dup ncheierea contractului. Din acest motiv este absolut necesar ca, atunci cnd vor s ia legtura cu noi, clienii s poat face acest lucru cu uurin. Trebuie s crem un sistem de comunicare care s funcioneze pentru toat lumea. Trebuie s depunem toate eforturile pentru a-i informa pe clieni despre numerele de telefon mobil, despre adresele de mail i despre orice alt mijloc prin care pot lua legtura cu noi n
134

caz de urgen. Nu numai c trebuie s aib la ndemn aceste informaii, dar trebuie s tie i cum pot comunica cel mai uor cu noi. De aceea, nu uitai niciodat s oferii cri de vizit, calendare promoionale etc. O strategie de meninere a contactului: 6. creai o baz de date i actualizai-o permanent; stabilii foarte bine liniile de comunicaie car pot fi utilizate; transmitei informaii interesante; dai informaii de ultim or cu privire la ofertele dvs. Obiecii i reclamaii

Abordarea obieciilor clienilor pare la nceput un lucru foarte complicat i cu mult ncrctur deoarece trebuie s facem simultam o mulime de lucruri. Obieciile i reclamaiile ridic adesea obstacole de natur emoional i mental n calea multor ageni de turism, chiar i a celor experimentai. Ele ne pot provoca chiar i sentimente de ostilitate fa de clienii notri. In asemenea situaii, s-ar putea s facem greeala de a le trata n aa manier nct s-l jignim pe client. Ca n orice faz a procesului de vnzare, atunci cnd abordm obieciile i reclamaiile, relaia dintre noi i client se afl pe primul plan. Aptitudinile pentru relaiile interumane, sinceritatea i capacitatea de a ne pune n locul celuilalt sunt eseniale dac vrem s-l mpiedicm pe client s adopte o atitudine defensiv i s distrug toate lucrurile bune pe care le-am realizat pn n momentul respectiv. Regula de baz este: ca s respingi obieciile, s faci fa reclamaiilor, s inspiri ncredere, s devii credibil, iar serviciile tale s fie apreciate, trebuie s tratezi ntodeauna clienii cu respect! De aceea stabilirea i meninerea unei relaii cordiale cu clientul reprezint cheiea succesului n aceste condiii.

135

Subiectul 31. Configuraia geopolitic european (itemi: teritoriile cu statut indefinit; teritoriile dependente; uniuni i organizaii suprastatale europene) La configuratia statala actuala s-a ajuns in urma unui proces evolutiv indelungat si complex, in locul vechilor imperii si a entitatilor teritoriale cu statut dependent aparand statele independente, care, care in majoritatea lor sunt centrate pe o natiune majoritara. Cu siguranta, procesul evolutiv inca nu s-a incheiat, trendul avand o dubla orientare, respective: (1) aparitia unor noi state omogene, prin desprinderea de entitati din cele federative eterogene si (2) crearea unor suprastructuri statale, ce au ca edziderat o dezvoltare economica echilibrata si o omogenizare a cadrului politico-administrativ si economic ( ex. Uniunea Europeana ) Complexitatea procesului de interpretare a cadrului geografico-politic European deriva din doua aspect majore: (1) existent unor teritorii extraeuropene, cu statut de dependent fata de o serie de state ale continentului analizat si (2) existent unor teritorii si regiuni

intraeuropene nesuverane (ex: regiuni autonome, republici autonome), existent unor republici, teritorii si regiuni recunoscute partial si a unor entitati teritoriale nerecunoscute oficial. a) Teritoriile extraeuropene cu statut de dependent fata de unele state europene sunt presarate pe intreaga suprafata a Terrei si reflecta starea mondiala de influenta a Europei din anumite perioade (ex: perioada colonialist in principal). Exemple concludente in acest sens sunt state precum Franta, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Danemarca, Spania, etc., respective marile puteri colonial europene de odinioara. Spre exemplu, Franta detine un ansamblu de teritorii aflate sub suzeranitate proprie si cunoscute sub denumirea generica de Franta de peste mari ( France doutre-mer), situate in afara teritoriului metropolitan. Toate acestea provin din fostele colonii franceze. Ele sunt nominalizate prin abrevierile DOM-TOM ( Departament doutre mer- Territoire doutre-mer , insemnand Departament de peste amri si respectiv Teritoriu de peste mari. Ele se afla in jurisdictia unui minister francez de specialitate. Departamentele si regiunile de peste mari si tari au acelasi statut cu cel al

departamentelor si regiunilor Frantei metropolitan. Sunt parti integrante ale Frantei si ale Uniunii Europene, fiind considerate regiuni ultraperiferice. Locuitorii de aici isi aleg reprezentatnti in Senatul francez, Adunarea Nationala franceza si in Parlamentul European. Cele ami importante sunt: Guadelupa, Guyana Franceza, Martinica, Mayotte, Reunion, Poinezia Franceza, Noua Caledonie, Saint Pierre si Miquelon, Wallis si Futuna. b)Teritoriile si regiunile intraeuropene nesuverane, recunoscute partial sau nerecunoscute oficial, acompaniaza, pe harta politica a Europei, cele 46 state independente.
136

Dintre acestea se remarca: Insulele Aland ( provincie autonoma) demilitarizata si unilinguala suedeza a Finlandei); Akrotiri si Dhekelia ( doua baze militare aflate sub suzeranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, situate in Cipru); Gibraltar ( teritoriu britanic de peste mari, singurul situate in Europa) ; Guernsey ( o dependenta Coroanei Britanice formata din cateva insule ale Canalului); Insulele Feroe ( regiune autonoma insular a Regatului Danemarcei din 1948 si care, de-a lungul anilor, au preluat controlul asupra majoritatii problemelor de stat, exceptand apararea, nu detin o armata proprie organizata, care ramane in responsabilitataea Danemarcei, cu exceptia unei mici politici si a Pazei de Coasta, precum si relatiile externe); Insula Mann (o insula dependent de Coroana Britanica, situata in Marea Irlandei, intre Irlanda si Argentina nu apartine nici Regatului Unit si nici Uniunii Europene); Jersey ( cea mai cunoscuta dintre Insulele Canalului Manecii, dependenta a Coroanei Britanice- situate in largul coastelor Normandiei); Statul Autonom Monastic al Muntelui Sfant-Athos ( regiune autonoma din punct de vedere administrativ cu capital la Kareia); Abhazia (republica autonoma in nord-vestul Georgiei, autoproclamata independenta); Republica Turca a Ciprului de Nord (Nu este recunoscuta pe plan international decat e Turcia); Osetia de Sud ( republica autonoma din Georgia care si-a proclamat unilateral independent 1n 1990); Transnistria (republica separatist pe teritoriul Republicii Moldova); Nagorno-Karabah (republica autoproclamata, de factor de independenta, aflata in Caucazul sudic, intre Marea Neagra si Marea Caspica); etc. Prezenta acestor entitati teritoriale cu statut relative incert, care si-au declarat intr-o forma sau alta independent, alaturi de altele cu conotatii similar ( mult mai putine in Europa decat in alte parti ale lumii) poate induce o stare generala de risc geopolitic in cardul continentului. Pe o astfel de filiera conflictuala a aparut statul Kosovo, care s-a declarat independent fata de Serbia in anul 2008, el fiind recunoscut la nivel mondial de un nr de 76 state, dintre care 75 membre ale Organizatiei Natiunilor Unite. Referitor la denumirea oficiala a statelor ( atat in Europa cat si la nivel mondial) dreptul international prevede posibilitatea mai multor formule legale si corecte de identificare, respectiv: (1) forma conventionala lunga ( ex: Republica Macedonia; Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; Republica Federala a Germaniei etc); (2) forma conventionala scurta ( ex: Macedonia, Marea Britanie, Germania etc); (3) forma locala lunga ( ex:

Republika Macedonija; Bundesrepublik Deutschland etc); sau (4) abrevieri (ex: UK, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord etc. In cazul statelor europene, formulele sunt complexe, in cazul anumitor state sau simple, in cazul altora. Spre exemplu Romania, Ucraina, Ungaria, Irlanda nu detin forma conventionala lunga, in timp ce altele reprezinta toate posibilitatile de denumire ofciala.
137

Sistemele de guvernamant existente in statele Europei atesta gruparea lor in urmatoarele categorii: republici parlamentare; republici prezidentiale; republici semiprezidentiale; monarhii constitutionale sau teocratii. Cele mai multe state europene (27, respectiv 58,70 % din total) au adoptat sistemul de guvenamant de tip Republica parlamentara, definind ideologia de baza a continentului. Unele dintre ele sunt fie sate federale (ex: Germania, Austria, Bosnia si Hertegovina, Elvetia etc) fie state national-unitare (ex: Albania, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Macedonia, Lituania, Portugalia etc). Cu sistem politic de guvernamant de tip republica prezidentiala se remarca un singur stat (Belarus), in dese randuri presedintele tarii fiind acuzat de atitudine dictatorial. Statele europene republicane semi-prezidentiale sau semi-parlamentare, cu sistem politic mixt (impartirea atributiilor de guvernare intre presedinte si parlament) sunt Croatia, Franta, Romania, Rusia si Ucraina, in care, in dese randuri, functie de claritatea atributiilor prezidentiale si parlamentare apar conflicte si disfunctionalitati in procesul de guvernare (ex. Cazul Romaniei in anul 2012). Un nr de 11 state europene (23,91% din total) sunt monarhii consttutionale, in care palamentul este forul legislativ superior, monarhul avand ca prerogative constitutionale principale, reprezentarea intereselor statului la nivel international, este garantul suveranitatii si are rolul de mediator intre institutii. Monarhiile europene au o vechime indelungata si character ereditar. Un singur stat european, respectiv Vatican, are ca sistem politic de guvenamant, teocratia, in varianta unei monarhii elective, rolul de monarh revenindu-i Suveranului Pontif, in urma unor alegeri a membrilor Comitetului Pontifical. Unitatile administrative-teritoriale, ca forme de organizare la nivelul fiecarui stat European, releva ideologii, criteria de delimitare, marimi, denumiri si complexitati diferite. Unele state au adoptat politica de impartire administrativ-teritoriala in entitati de dimensiuni mari (ex. Landurile in Germania; provinciile in Belarus; regiunile in Grecia; regiunile in Franta etc.), in timp ce alte state au ales varianta unor unitati administrativ-teritoriale medii sau reduse dimensional (ex. judetele in Romania; municipalitatile in Slovenia; municipalitatile in Letonia; localitatile in Malta etc). Situatii mai complicate din acest punct de vedere, releva unele state mai mari si/sau eterogene din punct de vedere a comunitatilor umane si a existentei unor teritorii cu statute diferite (ex. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; Federatia Rusa; Bosnia si Hertegovina; Cipru; Ucraina; Spania), care au fost nevoite sa adopte entitati administrativ teritoriale diferite in perimetrul statului, cu specific diferentiat in anumite portiuni ale teritoriului national.
138

Monedele si sistemele fiscal actuale unifica intr-o oarecare masura spatiul European, asa-numita zona euro (cu moneda unica) grupand un nr de 17 state central sau vest-europene ( Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Spania). Sunt statele europene cele mai stabile din punct de vedere economic si cu rate ale inflatiei sub media intregului continent. Cu toate ca actuala criza economica mondiala a afectat serios o parte a acestor state (Grecia, Italia, Irlanda, Spania), zona euro ramana un reper pt restul continentului. Si alte state au adoptat euro ca moneda ofociala (Andorra, Kosovo, Muntenegru, Monaco, San Marino, Vatican, insa fara a apartine sistemului monetar uniform al celor 17 state din zona euro. In celelalte 23 state ale Europei Monedele nationale sunt altele decat euro, fie pt faptul ca nu au dorit sa adopte aceasta moneda (ex. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Norvegia, Elvetia etc), fie ca nu indeplinesc inca criteriile economice si fiscal pt a putea adera de zona euro ( ex. Romania, Bulgaria, Ucraina , Ungaria etc.) Configuratia forurilor europene legislative (a Parlamentelor) se pune in evident, in principal, doua categorii de state: (1) cu institutii legislative supreme unicamerale (28 state, mai ales din categoria celor medii sau reduse territorial) si (2) cu institutii legislative

supreme bicameral (18 state, cu teritorii mai extinse si mai complexe datorita comunitatilor nationale si a grupurilor entice existente).

Organizatii si uniuni politico-economice suprastatale europene

In cadrul Europei s-au constituit, in decursul timpului, o serie de uniuni sau organizatii suprastatale care au avut la baza rationamente de ordin geopolitic si economic. Dintre cele functionale in present mentionam: Uniunea Europeana-UE; Asociatia Europeana a Liberului Schimb- AELS; Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord-NATO; Comunitatea Statelor Independente-CSI; Spatiul Economic European-SEE; Organizatoa pentru Securitate si Cooperare in Europa-OSCE etc. 1) Uniunea Europeana Reprezinta o constructie suprastatala europeana bazata pe un parteneriat economic si politic unci in lume care runeste un nr de 27 state. In prima etapa a formarii sale s-a pus accent pe conslolidarea cooperarii economice interstatale- tarile implicate in schimburi comerciale au devenit independente din punct de vedere economic. Inceputurile Uniunii Europene isi au originea in Comunitatea Europeana a Carbunelui Si Otelului (CECO) si in Comunitate Economica Eeuropeana (CEE), formata in anul 1958 prin asocierea economica a unui nr de 6 state ( Belgi, Germani, Olanda, Luxemburg
139

, Franta si Italia). Ulterior, Uniunea Europeana s-a extins, prin aderarea altor state si si-a sporit prerogativele prin adaugarea de noi domenii (ex. economic, social, politic, environmental, strategic etc.) Tratatul de la Maastricht, din anul 1993 a stabilit titulatura ofociala- Uniunea Europeana. Ultimul tratat de amendare a bazelor constitutionale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, intrat in vigoare la 1 decembrie 2009. Uniunea Europeana functioneaza pruintr-un sistem de institutii supranationale independente si interguvernamentale, care iau decizii prin negociere intre statele member. Cele mai importante institutii ale Uniunii Europene sunt: a) Comisia Europeana- este puterea executiva a Uniunii Europene si are responsabilitatea initierii de proiecte legislative si conducerea permanenta a acestei uniuni. Comisia este, de asemenea, motorul integrarii europene. Este organizata ca si un cabinet guvernamental, cu 27 de comisari pt diferite domenii de activitate, unul pt fiecare stat membru, ei avand obligatia de a reprezenta interesele Uniunii Europene ca intreg si nu interesele nationale ale fiecarui stat membru; b) Consiliul European- stabileste directiile strategice ale Uniunii Europene, in cadrul unor intruniri derulate de cel mai putin patru ori pe an. Este compus din Presedintele Consiliul European, Presedintele Comisiei Europene si un reprezentant din fiecare stat membru, seful de stat ori seful guvernului. Consiliul European are rolul de a media disputele dintre statele member si dintre institutii, pt a rezolva crizele politice si dezacordurile referitoare la politici si problem controversate. Actioneaza ca un sef de stat colectiv si ratifica documentele importante ( ex. tratatele si acordurile international) alaturi de Parlamentul European. c) Consiliul Uniunii Europene- numit si Consiliul sau Consiliul de Ministri, este parte a legislativului Uniunii Europene, fiind format din ministrii statelor membre. Se intruneste in diferite configuratii, functie de domeniul de activitate. Alaturi de atributele legislative detine prerogative in politica relatiilor externe comune si politica de securitate d) Parlamentul European- reprezinta cealalta jumatate a legislativului Uniunii Europene (alaturi de Consiliul Uniunii Europene). Membrii sai sunt alesi direct de catre cetatenii Uniunii Europene la fiecare 5 ani, in baza unui sistem de reprezentare proportional, functie de nr de voturi acumulat de fiecare partid politic. Desi parlamentarii europeni sunt alesi la nivel national, ei urmeaza politica grupului parlamentar din care fac parte. Fiecare stat are un nr de mandate, impartite in circumscriptii nationale care
140

nu afecteaza natura proportional a sistemului de vot. Romania are in present (2012) un nr de 33 de mandate in Parlamentu European. e) Curtea Europeana de Justitie- atributiile sale constau in asigurarea interpretarii uniforme a legislatiei europene. In anul 1989, pt a usura activitate Curtii Europene de Justitie, a fost infiintata Curtea Europeana de Justitie (CEJ-PI), iar ulterior, in 2004, o alta instanta, pt problemele care privesc functionarii publici, respective Tribunalul functionarilor publici ai Uniunii Europene. Astfel, Curtea Europeana de Justitie are competente doar pt solutionarea cailor de atac inaintate de persoanele fizice si juridice impotriva deciziilor luate de Curtea de Justitie de Prima Instanta si raspunde de dosarele de chemare in judecata in prima instanta inaintate de statele membre ale Uniunii Europene impotriva Comisiei Europene. f) Banca Centrala Europeana- este banca central a Uniunii Europene, cu functia de administrare a politicii monetare in cele 17 state cu moneda euro. Uniunea Europeana a dezvoltat o piata unica in cadrul unui sistem standardizat si unificat de legi care se aplica tuturor statelor membre. Spre exemplu, in cadrul Spatiului Schengen controalele vamale au fost desfiintate. Politicile Uniunii Europene sprijina si garanteaza libera miscare a persoanelor, bunurilor, serviciilor si a capitalului. Au fost emise legi in domeniul justitiei si afacerilor interne si se pastreaza politici comune in domeniul comertului, agriculturii, pescuitului si al dezvoltarii regionale. A fost infiintata si o uniune monetara, asa-numita zona Euro, compusa in present din 17 state. Exista si misiuni diplomatice permanente in mai multe state din lume, Uniunea Europeana fiind reprezentat in cadrul ONU, Organizatia Nationala a Comertului, G8 si G-20. In present, Uniunea Europeana include 27 de state membre respectiv Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Germani, Estonia, Finlanda , Franta, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Spania, Cehia, Ungaria si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Teritoriul sau este de 4 324 784 km 2, reprezentand circa 42,5% din suprafata totala a Europei si detine o populatie de 503 824 373 locuitori, insemnand 68,2% din populatia continentului. 2. Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) este o organizatie economica international cu character regional, infiintata la data de 3 mai 1960, prin Conventia de la Stckholm din 4 ianuarie 1960, in urma unui acord European de liber schimb, ca reactie la formarea Comunitatii Economice Europene (CEE). Prin conventia AELS, statele semnatare
141

au stabilit o zona de liber schimb pt comertul marfurilor, conventia fiind completata ulterior printr-un acord de integrare economica pt sectorul de servicii. Spre deosebire de Uniunea Europeana, AELS nu este o uniune vamala, ceea ce inseamna ca fiecare stat membru poate stabili in principiu taxele vamale si politica comerciala externa privind statele terte, adica tarile non-AELS. Initiativa crearii AELS a revenit Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, ale carui interese au determinat initial respingerea participarii la Comunitatea Economica Europeana. Tratatul de constituire AELS a fost semnat la Stockholm (ianuarie 1960) de catre 7 state- Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Suedia, Norvegia, Danemarca, Elvetia, Austria si Portugalia. Principalele obiective vizate de Asociatia Europeana a Liberului Schimb sunt: contributii la stabilitatea cresterii economice; stabilitatea financiara; utilizarea rationala a resurselor; contributii la extinderea comertului mondial si lichidarea barierelor comerciale; dezvoltarea comertului intre statele membre in conditiile unei concurente corecte; ocuparea populatiei active in piata muncii; reducerea somajului; inlaturarea concurentei neloiale, eliminarea taxelor vamale intre statele membre si mentinerea acestora in raport cu statele nonmembre. 3. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) Este o alianta politico-militara transcontinentala formata prin semnarea la Washinton a Tratatului Atlanticului de Nord, la data de 4 aprilie 1949. Cuprinde 28 state din Europa si America de Nord ( Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Croatia, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii si Turcia). Alianta s-a format prin asocierea unor state independente, interesate de mentinerea pacii si aparareapropriei independente prin solidaritate politica si printr-o forta militara defensiva corespunzatoare, capabila sa descurajeze si, daca ar fi necesar, sa raspunda tuturor formelor probabile de agresiune indreptate impotriva ei sau a statelor membre. Ideea de baza a construirii aliantei a fost realizarea unei aparari comune, credibile si eficiente. Structura NATO este asigurata de urmatoarele organism operationale: Cartierul General al NATO (cu sediul la Bruxelles); Consiliul NATO ( numit si Consiliul Atlanticului de Nord, este instant superioara a conducerii aliantei. Acesta se poate intruni la nivelul Reprezentantilor Permanenti sau poate fi compus din Ministrii de stat ai Apararii ori din Primii-ministri ai statelor membre. Consiliul are aceeasi autoritate indifferent de nivelul de reprezentare al componentilor si se intruneste de doua ori pe saptamana, astfel: in fiecare
142

marti- pentru discutii informale, si in fiecare miercuri-pentru sedinte ce vizeaza decizii) si Adunare Parlamentara a NATO(a fost infiintata in anul 1955 sub denumirea de Adunarea Atlanticului de Nord si este un organism consultative interparlamentar format din membri ai parlamentelor nationale din statele membre, nr reprezentantilor nationali fiind proportional cu nr populatiei statelor membre si reflecta distributia politica a parlamentelor nationale. 4.Comunitatea Statelor Independente (CSI) Este o structura de cooperare intre o parte a statelor din estul Europei si cateva din Asia, considerate de comunitatea international drept o organizatie regional

interstatala.Caracteristicile sale distinctive constau in organizarea de interactiune in aproape toate sferele de comunicare interstatala, asigurarea flexibilitatii mecanismelor si formatelor de cooperare colectiva. Flexibilitatea mecanismului organizatiei interstatale si

interguvernamentale permite sa se ia in considerare diferite grade de pregatire a tarilor pentru integrare si permite fiecaruia sa participe la procesele de integrare, in masura si in directiile care corespund intereselor lor nationale. Interactiunea in cadrul Comunitatii are loc prin organelle sale statuare, respectiv Consiliul sefilor de stat, Consiliul sefilor de guvern,

Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe, Consiliul Economic, Consiliul Ministrilor Apararii, Consiliul comandantilor trupelor de granite, Adunarea Inter-Parlamentara, Curtea judecatoreasca economica. Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost infiintata la 8 decembrie 1991, prin acordul dintre Belarus, Federatia Rusa si Ucraina. La data de 21 decembrie 1991, la AlmaAta, liderii a unsprezece state suverane (cu exceptia statelor baltice si a Georgiei, care a denit membru al CSI in 1993) au semnat un protocol de acord, in care au subliniat ca Republica Azerbaidjan, Republica Armenia, Republica Belarus, Republica Kazashstan, Republica Kirgizstan, Republica Moldova, Federatia Rusa, Tadijkistan, Turkmenistan, Uzbekistan, si Ucraina, pe baza de drepturi egale, infiinteaza Comunitatea Statelor Independente. La 18 august 2008 Georgia s-a retras din CSI, fapt confirmat printr-o notificare elaborate exact un an mai tarziu (18 august 2009). Pe 22 ianuarie 1993 la Minsk, la Summit-ul CSI a fost adoptat Statutul Comunitatii. Acesta nu a fost semnat de catre Ucraina si Turkmenistan, care, astfel, de jure, nu sunt state-membre ale CSI, putand fi considerate numai state- fondatoare si state- participante ale Comunitatii. Principalele obiective ale Comunitatii Statelor Independente sunt: cooperarea in domeniul politic, economic, ecologic, umanitar, cultural si de alta natura; dezvoltarea globala si echilibrata in domeniul economic si social a statelor membre in cadrul unui spatiu economic comun, cooperarea intre state si integrare; asigurarea drepturilor si a libertatilor fundamentale, in conformitate cu principiile general recunoscute si normele dreptului
143

international si a documentelor OSCE; cooperarea intre statele membre pentru mentinerea pacii si securitatii international, punerea in aplicare a unor masuri eficiente de reducere a inarmarilor si a cheltuielilor in domeniul militar, de eliminare a armelor nucleare si a altor norme de distrugere in masa, realizarea dezarmarii generale si complete. Asistenta pentru cetatenii statelo membre in comunicarea libera, stabilirea contactelor si circulatia in cadrul Comunitatii; asistenta juridical reciproca si cooperarea in alte domenii ale relatiilor juridice; solutionarea pasnica a diferentelor si conflictelor intre natiunile Comunitatii etc.

5. Spatiul Economic European (SEE) A luat fiinta la data de 1 ianuarie 1994 in urma acordului (semnat la data de 2 mai 1992) dintre statele participante la Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) si statele membre UE. Acest accord a stabilit bazele unei piete unice guvernate de aceleasi reguli de baza, ce permit marfurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor sa circule liber in cadrul SEE, intr-un mediu deschis si competitiv economic. Prin urmare, SEE este compus din cele 27 state membre ale UE si cele tre (din patru) state participante la Asociatia Europeana a Liberului Schimb ( Islanda, Liechtenstein si Norvegia). Acordul SEE se bazeaza pe legislatia primara (Tratatul de la Roma) a Uniunii Europene si pe legislatia secundara derivate (ex. regulamente, directive, decizii si anumite instrumente non- obligatorii ale SEE, adoptate de institutiile UE in mod continuu-cunoscute si sub denumirea de acquis-ul comunitar). Astfel, o mare parte a acordului SEE se identifica cu partile corespunzatoare din Tratatul de la Roma din 1957 care guverneaza cele patru libertati (libertatea de miscare a bunurilor, persoanelor, serviciilor si a capitalului). 6. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) Este o organizatie international pentru securitate. Se concentreaza asupra prevenirii conflictelor, administrarii crizelor si reconstructiei post-conflictuale. Este formata din 56 state participante din Europa, Caucaz, Asia entrala si America de Nord. Organele de decizie ale organizatiei sunt Summitul, Consiliul Ministerial si Consiliul Permanent ( cu rol de luare a deciziilor care se intruneste saptamanal). Sediul OSCE este situate in Viena. Organizatia are birouri in Copenhaga, Haga, Varsovia, Praga si Geneva. La cCopenhaga se afla sediul Adunarii Parlamentare a OSCE, la Haga cel al Inaltului Comisar OSCE privind Minoritatile Nationale (ICMN), iar la Varsovia cel al Biroului OSCE pentru Institutii Democratice siDrepturile Omului (ODIHR). La Viena se afla si sediul Reprezentatntului OSCE pentru Liberatea Presei (RFOM).
144

Subiectul 32. Structura etnica a populatiei Europei - principalele regiuni minoritare; statele naionale; statele binaionale; statele multinationale; naiunile fr state . Interpretarea structurilor de populaie la nivelul continentului european pune n lumin dou aspecte majore: exist o serie de state europene n care populaia aparine aproape n ntregime

naionalitii corespunztoare statului respectiv; n acest caz, minoritile naionale dein un procentaj redus din populaia total (sunt denumite state naional-unitare); exist o alt categorie de state, n care populaia este eterogen, diverse grupuri

etnice deinnd ponderi nsemnate din populaia total (se numesc state multinaionale). Minoritate etnic - un grup de oameni rezideni ntr-o ar dar diferii de majoritatea locuitorilor acelei ri prin ras, limb, obiceiuri sociale sau simpatii naionale (Goodall, 1987). Minoritile naionale se disting n primul rnd prin limb, cultur i istoria grupului respectiv. PRINCIPALELE REGIUNI MINORITARE DIN EUROPA Laponia; Kharelia (regiune situat n partea estic a Finlandei, pe teritoriul Rusiei;

populaia majoritar este format din finlandezi); Finlanda de Sud i Insula land (formate majoritar din populaie suedez; n

Finlanda exist dou limbi oficiale: finlandeza i suedeza. Ex. denumirea Turku (bo) vine din limba suedez; Scoia; Ulster (partea nord-estic a Irlandei); Wales (ara Galilor); n cadrul Marii Britanii; Galicia (regiune situat n partea de NE a Spaniei; este populat cu o entitate

uman ce deine o limb i o istorie proprie); Euskadi (ara Bascilor) Catalonia (este o regiune cu o larg autonomie; centrul este Barcelona i

cuprinde i arealul Insulelor Baleare);

145

 olandezi); germani;

Bretagne; Jura (regiune situat pe teritoriul Elveiei, populat cu francezi); Vallonia (jumtatea sudic a Belgiei, populat cu francezi); Flandra (jumtatea de nord a Belgiei; populaia majoritar este format din

Bozen (Bolzano), partea nordic a Italiei; populaia majoritar este format din

Krajna (Croaia), majoritari srbii; Slavonia Oriental (partea estic a Croaiei), srbi; Kosovo (este regiunea care a constituit leagnul de formare a poporului srb);

populaia majoritar este format din albanezi; Voivodina; Estul Transilvaniei (maghiari); Sudul Slovaciei (maghiari); Rutenia; Gguzia (partea de sud a Republicii Moldova); Transnistria; Partea estic a Estoniei.

Regiunilor minoritare menionate li s-ar putea aduga: Corsica, Sicilia, Sardinia, Kurdistan, Caucaz-Transcaucazia.

State naionale: Sunt acele state a cror extensiune teritorial coincide cu cea ocupat de naiunea sa, adic o naiune cu propriul su stat, n care nu exist un grup semnificativ care s nu fac parte din naiune (Bodocan, V., 1997, pag. 132). n cadrul Europei, se remarc din acest punct de vedere: Islanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Polonia etc.

146

State binaionale: Cuprind statele n care dou grupuri etnice formeaz peste 65% din populaia lor. Ca exemple pot fi date aici: Belgia (flamanzi n partea nordic, vorbitori ai limbii olandeze i valloni n jumtatea sudic, vorbitori ai limbii franceze), Letonia. State multinaionale: Aceste state prezint un mare grad de fragmentare etnic: Elveia (sunt prezente patru grupuri etnice, corespondente a patru limbi diferite: germani, francezi, italieni, retoromani), Bosnia-Heregovina, URSS, Iugoslavia etc. Naiunile fr state: Exist i asemenea situaii anacronice, arealele respective caracterizndu-se printr-un mare grad de risc: kurzii, prezeni n Siria, Iran, Irak, Turcia, Armenia; palestinienii, din teritoriile ocupate de ctre statul Israel; laponii, din prile nordice ale Finlandei, Suediei, Norvegiei; bascii din Frana i Spania etc. Subiectul 33. Tipuri de climat din spaiul european i importana lor pentru activitile turistice (mediteranean, temperat de altitudine, temperat continental, temperat de rm vestic - dup clasificarea lui B.P. Alisov). - localizarea geografic a tipului de climat; - caracterizarea regimului principalelor elemente climatice: temperatura, durata de strlucire a Soarelui / nebulozitatea, precipitaiile, vntul; - fenomene climatice de risc posibile n climatul respectiv; - aprecierea gradului de favorabilitate al climatului respectiv pentru diferite tipuri i forme de turism; a - exemple concrete de activiti turistice i localizarea lor spaial n zona tipului respectiv de climat. Climatul subtropical al rmurilor de vest sau climatul mediteranean ocup arealele cele mai extinsen zona bazinului Mrii Mediterane (S Europei, V Asiei, N Africii), la care se adaug zone nguste de litoral n California, Chile central, provincia Cap din partea de SV a Republicii Sud-Africane, SV Australiei. Temperaturile maxime zilnice n lunile de var depesc destul de frecvent 40 0C, n timp ce iernile sunt blnde, cu media lunii celei mai reci peste 10 0C. Acest lucru nu exclude ns posibiliattea producerii unor valuri de frig, cnd temperatura poate s coboare mult sub 0 0C. Cantittile medii anuale de precipitaii sunt cuprinse ntre 400 i <1000 mm, maximul nregistrndu-se toamna, iarna sau chiar primvara. Verile sunt foarte uscate, perioada secetoas putndu-se extinde la 4-6 luni. Vara, durata mare de strlucire a Soarelui,temperaturile ridicate ale aerului i apei mrii, precum i lipsa
147

precipitaiilor au favorizat dezvoltarea turismului n toate regiunile menionate, unde numrul staiunilor de litoral este foarte mare. Exemple foarte cunoscute de la Marea Mediteran sunt: Costa del Sol n Spania, Cte deAzur n Frana, coasta dalmat din Croaia, Grecia insular i continental, insula Cipru, rmul turcesc de la Marea Egee (zona Kuadasi) i de la Marea Mediteran (zona Antalya), litoralul estic al Tunisiei Trebuie menionat i faptul c climatul mediteranean este deosebit de atractiv i n timpul iernii,temperaturile ridicate ale aerului fiind principala motivaie a acestui lucru.

Climatul temperat de altitudine se ntlnete n masivele muntoase nalte din zona temperat: Munii Stncoi (fr sectorul lor sudic), din America de Nord; Munii Pirinei, Munii Alpi, Munii Carpai, MuniiBalcani, Munii Caucaz, din Europa; Cantitatea de precipitaii este dependent depoziia lanului muntos fa de circulaia dominant, cantitile cele mai mari nregistrndu-se pe versaniiexpui circulaiei (versani n vnt), n timp ce versanii adpostii (sub vnt), afectai de micridescendente de tip fhn, sunt mai puin umezii. Precipitaiile sub form de ninsoare sunt predominante, iarmeninerea ndelungat a stratului de zpad cu grosime mare reprezint elementul esenial care a condus laapariia unui numr foarte mare de staiuni turistice pentru practicarea sporturilor de iarn. Lista acestora este foarte lung, chiar dac ar fi s ne limitm numai la staiunile din Munii Alpi, situate n Frana (de exemplu,Chamonix), Elveia (Davos), Italia (Valea Aosta), Austria (Innsbruck) i Germania (GarmischPartenkirchen). Se poate spune c, pentru sporturile de iarn, climatul temperat de altitudine dispune cel mairidicat potenial turistic.

Climatul temperat continental are o dezvoltare clasic n Emisfera Nordic, unde suprafeele de uscat sunt cele mai extinse de pe ntreg Globul. n Emisfera Sudic, la aceste latitudini predomin net suprafeele oceanice, fapt care determin prezena climatului temperat continental numai pe areale restrnse, situate n sudul Americii de Sud, pe teritoriul Argentinei. Temperaturile medii lunare ale iernii sunt clar negative, (se face simit influena inversiunilor de temperatur, dezvoltate pe fondul unor presiuni atmosferice foarte ridicate), n timp ce vara media lunii iulie se situeaz n jurul valorii de 20 0C.

148

Precipitaiile nregistreaz valori modeste, ntre 400-600 mm, cu un maxim de var (n iunie sau iulie), datorat att adveciilor de aer maritim polar sau maritim tropical, ct i intensificrii conveciei pe uscatul puternic nclzit, respectiv un minim de sfit de iarn (februarie) sau nceput de primvar (martie). Cantittile de precipitaii scad de la V spre E, pe msura naintrii n interiorul uscatului. Nu lipsesc nici perioadele secetoase, care pot s apar n orice anotimp. Caracteristice pentru cliamtul temperat continental sunt i vnturile puternice, att n timpul verii (de exemplu, n Europa de Est, suhoveiul vara, respectiv crivul iarna). n Europa, climatul temperat continental este ntlnit n Europa Central (climat temperat continental de tranziie) i Rsritean i n partea sudic a Peninsulei Scandinavice.

Climatul temperat al rmurilor de vest este marcat de influena moderatoare a apei oceanului: valorile termice sunt mai puin ridicate vara (n iulie, media lunar depete cu puin 15 C), iar media lui ianuarie este pozitiv, peste 5 C. Ca urmare, amplitudinea medie anual este mic, de numai 10-12 C. Zilele cunghe sunt puine, iar stratul de zpad apare foarte rar, i atunci fiind subire i de scurt durat. Precipitaiile, n marea lor majoritate de natur frontal, depesc 1000 mm/an, cu un maxim la sfritul toamnei i nceputul iernii, cnd se intensific activitatea ciclonic generat de minimele subpolare, cum este de exemplu, Depresiunea Islandez. Vara, ploile sunt mai puin frecvente, ca urmare a extinderii spre latitudini temperate a dorsalelor anticiclonilor subtropicali de pe oceane (de exemplu, dorsala Anticiclonului Insulelor Azore). n cazul prezenei pe litoral a unor lanuri muntoase orientate perpendicular pe direcia circulaiei vestice predominante, cantitile anuale de precipitaii cresc foarte mult. Nebulozitatea este ridicat, astfel nct durata de strlucire a Soarelui nu depete 18002200 ore/an. Ceaa este frecvent, dar nu de durat, pentru c ea este predominant de origine frontal, nu radiativ. Zone tipice pentru acest climat sunt: faada atlantic a Europei de V i de NV; litoralul pacific al Americii de Nord ntre 40-600 lat. N (mai rcoros n sectorul nordic, n timp ce n sectorul sudic este tot rcoros, dar cu secet de var); litoralul chilian la S de localitatea Valdivia (climat relativ blnd iarna, respectiv mai rcoros i cu o instabilitate mai mare vara). Ca staie reprezentativ, a fost considerat staia Brest, din extremitatea vestic a Franei

149

Subiectul 34. Relatia intre schimbarile climatic si activitatile turistice. Turismul depinde de resursele attractive ale mediului dar in acelasi timp detine potentialul necesar pentru a-l distruge ori a-l degrada. Schimbarile climatic pot afecta turistii dar si activitatile turistice. Sanatatea turstilor are cel mai mult de suferit din cauza schimbarilor climatic prin: insolatie care este datorata caldurii excessive, deshidratare prin pierderea unei cantitati inseminate de apa din corp,hipetermia sau socul de caldura care apare atunci cand organismul uman nu isi mai poate mentine echilibrul caloric si hopotermia care apare datorita temperaturilor foarte scazute. Efecte negative ale schimbarilor climatic care afecteaza activitatile turistice sunt valurile de frig care patrund vara dinspre zonele arctice si polare care determina racirea vremii iar acest lucru poate compromite activitatile turistice estivale. De asemenea valurie de caldura care patrund iarna dinspre zonele tropicale, topesc zapada si compromit activitatile hibernale. Caldurile puternice din timpul verii din lunile iulie-august pot afecta activitatile turistice prin provocare unor furtuni puternice care la randul lor afecteaza turismul prin inundatii. Turismul afecteaza clima prin emisii de gaze de sera in aer iar aceste emisii au inceput sa creasca o data cu dezvoltarea tuturor ramurilor economiei,ceea ce determina o incalzire globala accelerate, schimbari de anotimpuri si o crestere in frecventa si intensitate a fenomenelor extreme precum furtuni sau seceta. Dezvoltarea turismului si a activitatilor sale sa se desfasoare in asa fel incat sa nu se apeleze la defrisari pentru constructia unor statiuni turistice,sau suprasolicitarea resurselor. Turistii sunt si ei in mare parte vinovati pentru poluarea vegetatiei. Ei ar trebuii sa acorde o atentie mai mare asupra conservarii vegetatiei prin depozitarea deseurilor in locuri special amenajate. Subiectul 35. Impactul turismului asupra biodiversitatii : DIMINUAREA BIODIVERSITII GLOBALE (exprimare complex a impactului uman asupra lumii vii) Complexitatea efectelor directe ori indirecte produse de activitile umane asupra lumii vii poate fi exprimat sintetic prin modificarea biodiversitii globale. Termenul biodiversitate, derivat din expresia diversitate biologic, face referire la varietatea formelor de exprimare a vieii pe Terra. n acest sens, expunem 2 definiii: i. Varietatea vieii pe Pmnt la toate nivelurile, de la gene la ecosisteme, precum i procesele ecologice i evolutive care o susin. (Laverty etal, 2008)

150

ii.

Variabilitatea tuturor organismelor vii, din toate mediile de via, incluznd, printre

altele, ecosisteme terestre i acvatice, precum i complexele ecologice din care fac parte; aceasta include diversitatea din cadrul speciilor (intraspecific), dintre specii (interspecific) i la nivelul ecosistemelor. (Convenia privind Diversitatea Biologic, Articolul 2, UNCED, Rio de Janeiro, 1992) Termenul biodiversitate este relevant pentru a defini varietatea, diversitatea biologic la toate nivelurile taxonomice ale biosferei a) diversitatea genetic - formele pe care le ia o gen ntr-un individ, precum i variaia genelor i a cromozomilor ntre indivizii aceleiai populaii; b)diversitatea organismic - variaii de ordin anatomic, fiziologic i comportamental ale indivizilor; c)diversitatea populaiilor - variaii n caracteristicile cantitative i spaiale ale populaiilor, e.g. numrul de indivizi ai unei populaii ori arealele geografice pe care aceasta le ocup; d) diversitatea speciilor - variaii referitoare la numrul i diversitatea filogenetic a speciilor dintr-un anumit areal; e) diversitatea comunitilor- variaiile manifestate n derularea interaciunilor ecologice (a relaiilor ecosistemice) dintre organisme, populaii i specii care mpart acelai mediu de via; TIPURI DE IMPACT ASUPRA VEGETAIEI Impactul uman asupra vegetaiei s-a desfurat n decursul timpului prin mai multe procese, dintre care amintim: (a) incendierile i efectele lor asupra vegetaiei; vegetaiei. INCENDIEREA I EFECTELE SALE ASUPRA VEGETAIE Avnd n vedere spectrul larg de utilizare a focului, este evident recunoaterea faptului c acest factor a fost unul foarte important i constant utilizat de ctre om n influenarea componentelor mediului i implicit a vegetaiei (vezi figura urmtoare). Efectele pe care le au incendiile asupra vegetaiei (b) creterea animalelor/ punat; (c) defririle; (d) poluarea aerului i apelor i efectele transmise

OCEANIA Tendine n manifestarea incendierilor de pdure (http://maps.grida.no/go/graphic/trends-inoccurence-of-wild-fires) Reducerea unor specii vegetale i nlocuirea lor cu altele de productivitate mai mic Modificarea limitelor de extindere a vegetaiei;
151

(specii derivate); -

Accelerarea procesului de reducere a dimensiunilor plantelor; Prezena duritii la nivelul esuturilor plantelor nou Reprezint o practic ndelungat i continu instalate.

DEFRIRILE. prin care omenirea a modificat semnificativ mediul, realizndu-se fie prin incendiere, fie prin tiere. S-a constatat c pdurile au nceput s intre ntr-un declin major nc din perioadele preagricole, reducndu-se de la cca. 5 mld. ha la cca. 4 mld. ha (n jur de 1/5 din suprafaa total a acestora). Din analiza pe tipuri de formaiuni vegetale, cele mai mari pierderi au fost nregistrate de pdurile temperate (pn la 32%), savana lemnoas subecuatorial, pdurile de conifere, etc. Rata despduririi se prezint foarte diferit n zonele geografice ale Globului (vezi figura urmtoare). Ariile puternic afectate n prezent sunt localizate n Asia de Est i Sud-Est (Filipine, Malaezia, Indochina, Bangladesh), Australia, Africa, (Africa de Vest, Madagascar) (vezi figura urmtoare). O parte din aceste despduriri s-au efectuat mai lent, ca de exemplu n Guyana, Surinam, bazinul Zair, etc. De asemenea, despdurirea particip la schimbarea climatului, prin diminuarea precipitaiilor n ariile despdurite, reducerea biodiversitii pe Glob, accelerarea proceselor de lateritizare a solurilor, a substratului prin procesele de transformare a acestuia n scoar de tip lateritic, afectarea resurselor de ap etc. n ariile despdurite apare fenomenul de suprasedimentare a paturilor aluviale i de colmatare a lacurilor, aspecte care conduc la inundaii mari. Dintre alte efecte menionm reducerea cantitii de CO2 fixat n biota terestr; apar schimbri globale la nivelul temperaturii n troposfer, la nivelul topoclimatului etc. Incendiile, activitatea pastoral, defririle modific tipurile de vegetaie, aspecte reflectate n cteva forme de impact: instalarea pdurilor tropicale extinderea savanelor, extinderea ariilor de deert, apariia vegetaiei secundare de tip maquis, garriga, scrubb (n climatele de tip mediteranean) etc. Pdurea tropical secundar. A luat natere n urma defririlor fcute pentru obinerea de noi terenuri pentru cultivarea sau pentru exploatarea lemnului; dup prima defriare, terenurile sunt abandonate apoi ncepe s se regenereze pdurea, dar aceasta nu va avea aceeai arborii sunt mai scunzi dect cei ai pdurii iniiale; copacii au grosimea trunchiului mai mic, rezultnd o mas lemnoas mai redus; compoziie cu cea iniial. Caracteristicile acestei pduri sunt: secundare,

152

este mai srac n specii arborescente, n unele situaii dominnd o singur specie sau

un numr restrns de specii; copacii instalai n faza a Il-a necesit mai mult lumin (intolerani la umbr), cresc mult mai repede (12 m n 3 ani); ca atare, lemnul este puin consistent iar utilizarea lor economic este diminuat. Savanele. Savana este o biohor3 format din asociaii ierboase mai mult sau mai puin xerofite, la care se adaug specii arborescente care variaz ca densitate. n ceea ce privete originea savanelor exist diferite opinii. Unii biologi sunt de acord c omul este un factor de meninere a savanei prin incendiere pentru regenerare, distrugndu-se astfel speciile arborescente, savana devenind din ce n ce mai tipic. Iniial savana era considerat ca fiind o consecin a unui climat specific (subecuatorial). Koppen, care a utilizat termenul de savan, a considerat c un tip specific de clim este asociat cu un tip specific de vegetaie i este o expresie geografic a unei interrelaii (climat de savan/vegetaie de savan). Adepii acestei teorii susin c savana este mai bine adaptat dect orice formaiune de plante la schimbrile de materie, energie i informaie din nveliul geografic (printr-un ciclu vegetal bisezonal). O alt teorie se refer la faptul c savana a aprut ca urmare a proceselor edafice, deci solul prin compoziia i proprietile sale a condus la formarea savanei. A treia teorie consider condiiile de uscciune anterioar au condus la adaptarea vegetaiei ierboase. Este vorba despre ariditatea din Pleistocenul Inferior, iar mai trziu a incendiilor care au aprut pe cale natural din cauza ariditii sau cele provocate de om. Dincolo de aceste teorii, savanele sunt n mod nendoielnic, formaiuni naturale i acest fapt este demonstrat prin analizele de polen efectuate n America de Sud, care dovedesc apariia savanei naintea civilizaiei umane. Sub impactul uman, extinderea lor s-a accentuat, dar s-a modificat i caracterul compoziional, evident fiind dispariia elementelor arborescente. Deertificarea i apariia fiilor de trecere dinspre deert spre step. Deertificarea nseamn un proces de deteriorare a ecosistemelor prin reducerea productivitii plantelor, a biodiversitii i a calitilor productive ale solurilor. Deertificarea deriv din: tierea pdurilor, rezultnd declinul vegetal (ex. n Sahel i Sudan extinderea deerturilor este datorat consumului de lemn, care reprezint cca. 80% din combustibilul utilizat de populaiile autohtone); instalarea unor activiti umane n zonele fragile (predispuse la acest proces), precum mineritul sau, mai frecvent, suprapunatul (vezi figura urmtoare). Extinderea deerturilor urmeaz n general dou ci: 1. din interiorul deerturilor ctre ariile din proximitate;
153

2. din exteriorul deerturilor, din sistemele fragile (stepe precare, formaiuni forestiere rarefiate) care o dat nlturate, conduc la apariia caracteristicilor deerturilor. Deertificarea poate s apar fie pe fondul unor oscilaii climatice (secete de magnitudine mare), printr-o aridizare continu a climatului terestru sau prin mutaiile climatice aprute n urma activitilor umane (ex. intensitatea transporturilor). Deci factorii genetici ai deertificrii pot fi naturali sau artificiali. n consecin, deertificarea poate fi gndit ca o rezultant a unor combinri naturale i antropice, combinri care dac se suprapun n anumite perioade critice, duc la instalarea regiunilor deertice (ex. instalarea concomitent a unei secete cu o anumit activitate uman). Dispariia lacului Ciad ca efect al suprapunatului i despduririlor din ultimele 4 decade (http://maps.grida.no/go/graphic/lake-chad-almost-gone) Vegetaia de tip maquis, garriga i scrubb Aceste asociaii vegetale au un caracter derivat (de tip spinifex), unele reprezentnd doar o etap de trecere spre o adevrat pdure unde s-a ajuns la stadiul de climax, sau invers datorit degenerrii pdurilor n urma despduririlor, punatului sau incendierilor. Maquis-ul este o asociaie vegetal de tufiuri xerofile venic verzi, cu ramuri scunde i cu formaiuni foliare reduse sau chiar lips (Erica arborea, Quercus iiex). Exist i sisteme speciale de instalare a maquis-urilor la marginea ariilor montane sau la marginea ariilor semiaride din fia mediteranean, unde utilizarea agricol a terenurilor a cunoscut un declin puternic n urma industrializrii (ex. prsirea terenurilor agricole a favorizat apariia i dezvoltarea formaiunilor de maquis). Vegetaia de tip maquis este n fond un rspuns la activitile umane i ca dovad, multe din speciile de plante din aceast formaiune sunt adaptate incendiilor (ex. ele i formeaz un sistem radicular foarte extins). a. TIPURI DE IMPACT ASUPRA FAUNEI Influena omenirii asupra faunei a fost multipl n decursul timpului, ns ea poate fi grupat n patru mari categorii de impact: (a) Domesticirea animalelor, (b) Rspndirea/dispersia animalelor, (c) Extinderea areal a animalelor pe Glob, (d) Reducerea numeric a animalelor prin vnat, braconaj etc. DOMESTICIREA ANIMALELOR. A fost una din cele mai profunde modaliti prin care omenirea a afectat animalele, pentru c omul a iniiat un ndelung proces de selectare pentru cele necesare supravieuirii i evoluiei sale. Consecinele domesticirii animalelor au fost substaniale, deoarece ele au nregistrat modificri morfologice, fiziologice i sub aspectul biodiversitii.

154

n mod concret, omenirea a schimbat, a modificat i a mbuntit caracteristicile diferitelor rase de animale, crescnd substanial productivitatea acestora. Impactul domesticirii a condus la substituirea speciilor slbatice cu animale domesticite i plante cultivate. DISPERSIA I INVAZIA ANIMALELOR. Societatea a contribuit fie n mod contient i direct, fie n mod indirect, neintenionat la dispersia animalelor, la mutarea acestora dintr-un loc ntr-altul. Animalele cu o putere mare de adaptare i cu forme dispersive se rspndesc foarte repede. Oamenii au introdus o nou ordine n ceea ce privete magnitudinea distanelor, prin prisma crora se deruleaz dispersia animalelor, contribuind la dispersia faunei prin modul de transport a acesteia, ducnd cu sine, deliberat sau nu, organismele animale, perturbnd comunitile din habitatele lor iniiale. Acestea au condus la crearea altor habitate i nie ecologice pentru specii, contribuind n consecin la invazia i la colonizarea de ctre animale n alte locuri dect n cele iniiale naturale. EXTINDEREA AREAL A ANIMALELOR PE GLOB Forma actual a arealelor zoogeografice dovedete schimbarea profund n timp a spaiului de vieuire. Di Castri (1989) a identificat 3 etape principale n cadrul procesului de invazie biologic stimulat de activitile i interveniile umane: (1) Prima etap s-a desfurat pe parcursul mai multor milenii, i a durat pn n anul 1500 e.n. evenimentele istorice ale umanitii favoriznd invazia i migrarea faunei mai ales n cadrul Lumii Vechi. (2) A doua etap a nceput n aproximativ anul 1500 A.D. i a constat n explorarea, descoperirea i colonizarea de ctre omenire a noi teritorii contribuind la globalizarea schimburilor att n cadrul Lumii Vechi, ct i ntre aceasta i noile teritorii descoperite i colonizate. (3) A treia etap se refer la ultimii 100-150 ani, n care se remarc o globalizare multifocal mult mai intens, n care rata schimburilor s-a amplificat. n acelai timp, focarul european s-a diminuat. Introducerea de noi animale n noi arii n mod deliberat s-a desfurat din mai multe motive (Roots, 1976) i cu mai multe scopuri: pentru hran, sport, divertisment, pentru controlul unor boli (ex. ciuma), din scopuri estetice etc. Asemenea aciuni voluntariste au avut un rol nsemnat n distribuia lara a pstrvului n special odat cu dezvoltarea vaselor oceanice (sec. XVIII). Spre deosebire de plantele domestice, care n marea lor majoritate nu au fost capabile s supravieuiasc fr ajutorul oamenilor (care le-au modificat i rspndit), animalele domestice au putut supravieui i s-au adaptat n noile lor medii, devenind slbatice fr intervenia uman.
155

Dispersia animalelor s-a produs i n mod involuntar printr-o serie de aciuni precum poluarea unor ecosisteme acvatice, care au determinat miararea spre ape curate a faunei acvatice ori construirea canalelor ce leag mrile, favoriznd omogenizarea faunistic.

SUBIRCTUL 36 Amenajrile antropice ale resurselor de ap cu implicaii n turism: a) Amenajrile antropice asociate apelor subterane: n cadrul acestei categorii putem meniona realizarea unor fntni arteziene, similare izvoarelor arteziene, dispuse n cadrul unor metropole ca puncte de mprosptare a microclimatului urban. Ulterior, prin dimensiune, stil arhitectonic, dinamica jeturilor de ap, fondul cromatic, fntnile arteziene au devenit ele nsele obiective turistice. Obiect de arhitectur urban, fntna artezian are o istorie de mii de ani, ce ncepe n Orientul Mijlociu. Egiptenii i persanii, inspirai de farmecul oazelor deertice, i-au mpodobit grdinile cu fntni. Au urmat apoi romanii, care au adugat jocuri de ap n curile bilor publice. n timp, fntnile publice au evoluat ajungnd la o arhitectur impresionant i efecte spectaculoase. Succesul unei astfel de construcii depinde nu numai de design-ul prii de beton, ci i de felul cum se folosete apa i modul n care ea interacioneaz cu lumina i celelalte elemente ale mediului nconjurtor. Din caest punct de vedere, sunt cunoscute cteva exemple de la scar mondial, care atrag zilnic mii de turiti: Fontana di Trevi, Fontana del Tritone (Roma), Bellagio Fountains (Las Vegas), Jet dEau (Geneva), Fntna magic Montjuic (Barcelona). Dintre cele menionate, cele mai impresionante prin nlimea jeturilor de ap, dar i a fondului muzical care nsoete coregrafia jerbelor de ap sunt fntnile hotelului Bellagio din Las Vegas. Spectacolele se deruleaz cu o anumit frecven orar pe fondul muzical al unor melodii celebre. La nivel naional, numrul fntnilor publice capabile s fie analizate ca obiective turistice sunt puine la numr. Astfel, putem s includem fntnile publice din Bucureti de pe Bulevardul Unirii, fntnile muzicale din Cluj-Napoca, Craiova, Piteti, Reia, etc. b) Amenajri antropice asociate apelor curgtoare: Valorificarea turistic a valenelor energetice pe care le posed resursa acvatic se realizeaz prin punerea n valoare a unor instalaii i echipamente din domeniul hidroenergetic la nivelul rurilor. Unele din cele mai vechi elemente antropice se refer la morile

156

de ap tradiionale, ce au devenit atracii turistice inedite. Astfel, se pot identifica mai multe tipuri tradiionale de mori care au existat n satul romnesc tradiional: - morile ce poart n limbajul popular denumirea de mori cu ciutur sau cu fcaie; - mori cu roat vertical i cu aduciune inferioar sau superioar; - mori plutitoare pe vase, componente specifice ale peisajului etnografic al unor mari ruri. Avnd o vechime de peste 2000 de ani, ele au fost utilizate pentru mcinarea boabelor de cereale sau pentru acionarea unor instalaii de prelucrare a lemnului (gatere) i pietrei. Morile de ap sunt dotate cu roi hidraulice ce valorific energia rurilor pentru a produce lucru mecanic. Integrarea acestor instalaii arhaice n sfera turismului rural a permis pstrarea unor elemente de arhitectur tradiional specific. Aici sunt cuprinse mori de ap, pive i vltori. Exist mai multe tipuri constructive: mori de ap ce prezint roi vertical legate la un ax orixontal i mori de ap cu roi dispuse orizontal cu axul pe vertical. Printre localitile n care se mai pstreaz astfel de construcii se numr: Ieud, Clineti, Giuleti, Scel (Maramure), Lisa, Comana de Jos (Braov), Bulz (Bihor), Ctina (Buzu). Alte construcii asociate apelor curgtoare sunt canalele fluviale de navigaie. Construite iniial pentru scurtarea unor trasee navale ntre diferite regiuni geografice, ulterior ele au cptat i valene turistice prin asocierea peisajului fluvial cu aria limitrof sectorului tranzitat. Astfel, s-a ajuns ca pe continentul european, sistemul fluvial reprezentat de canale s ajung la o lungime de peste 4900 de km. Principalele canale fluviale de navigaie la nivel mondial sunt: Manci (Rusia), RonRin (Frana), Canalul Central German (Germania), Dortmund-Ems (Germania), Canal du Midi (Frana), Canalul Dunre-Marea Neagr (Romnia). n sfera construciilor antropice dedicate valorificrii apei se nscriu i stabilimentele de tipul muzeelor dedicate apei. Un astfel de muzeu se afl la Cluj-Napoca, fiind primul i singurul muzeu de acest fel din Romnia. Amenajat n cldirea primei staii de pompare a apei potabile, muzeul a fost inaugurat n anul 1992. Colecia muzeului cuprinde sute de obiecte, evi, conducte, pompe, documente, hri, fotografii, planuri tehnice, registre, unelte i utilaje, folosite n sisteme de alimentare cu ap. La nivel naional mai putem cita Muzeul Balnear Buzia (jud. Timi) i Muzeul Apelor Minerale din Tunad. La nivel mondial, cele mai cunoscute muzee dedicate apei sunt: Museu da Agua (Lisabona), Museum of Water (New York), Museu de les Aigues (Barcelona), Muzeul Apei (St. Petersburg).
157

Tot n cadrul obiectivelor antropice asociate apelor curgtoare se nscriu i apeductele, reminiscene ale fostelor mari imperii, care au construit n diverse provincii sau colonii, instalaii de aduciune a apei spre centrele urbane sau bazele militare. Cele mai vechi apeducte sunt de pe timpul faraonului Ramses al II-lea i regelui israelian Solomon. De asemenea, se mai pot aminti resturile apeductului din Palmyra (Siria) i de pe insula Samos din sec. VI .Hr. (Grecia), care sunt reprezentate prin canale subterane. O perfecionare a construciei acestor apeducte are loc n timpul romanilor, conductele de ap erau din plumb, lemn sau canale din piatr. Mai cunoscute sunt apeductele romane ca Aqua Apia din oraele Pompei i Roma. Pentru a asigura o cdere optimal (cca. 0,5%) pentru scurgerea apei, apeductele erau construite pe mai multe nivele. Apeductele realizate pe timpul Imperiului Roman s-au pstrat n bun parte pn n zilele noastre, reprezentnd tot attea repere pentru promovarea turistic a siturilor n care se afl localizate. Principalele apeducte realizate n timpul romanilor: Pont du Gard (Frana), Barbegal (Frana), Santa Clara Apeducto (Portugalia), Patras (Grecia), Aqua Augusta (Italia). c) Amenajrile antropice ale resurselor de ap asociate lacurilor: Cea mai important valorificare a resurselor de ap, cu debut nc din anii antichitii se refer la amenajarea lacurilor de acumulare, formate prin bararea cursurilor de ap cu diguri i baraje de diverse frome i mrimi. Cele mai vechi lacuri antropice au fost construite n Orientul Apropiat i Africa de Nord. Se presupune c n Egipt au existat lacuri de acumulare cu cca. 2000 de ani .e.n. n Iran au fost construite lacuri n perioada 558-331 .e.n. n Algeria, pe uedul Sig, n punctul numit Poarta apelor de cmpie, a existat un baraj construit de ctre romani care a rezistat pn n secolul al cincilea. Pentru Romnia practica construirii lacurilor de acumulare este destul de veche. Se pare c astfel de lacuri au existat nc de pe vremea romanilor, mai ales n Munii Apuseni, unde au fost construite n vederea flotrii minereurilor sau chiar pentru exploatarea srii. Primele atestri documentare dateaz nc din secolul al XV-lea pentru unele iazuri din Cmpia Transilvaniei i pentru cele din Cmpia Moldovei. n secolul al XVIII-lea sunt semnalate dou lacuri construite n scopuri miniere la Dognecea i alte dou n secolul al XIX-lea lng Oravia. Barajele sunt construcii hidrotehnice care ridic nivelul apelor, n scopul derivrii lor ntr-o aduciune sau al acumulrii lor n vederea regularizrii debitelor. Tipologia barajelor, este dictat de o serie de elemente ce se refer la forma i materialele de construcie utilizate. n prezent cele mai multe baraje sunt realizate din materiale locale i beton.
158

n Romnia cele mai multe baraje au fost ridicate n a doua jumtate a secolului XX, astfel c n prezent numrul lor este de 246 de uniti. Cele mai mari suprafee sunt ocupate de lacurile de acumulare ale barajelor dispuse pe Dunre (complexul Porile de Fier), urmate de cele de pe rurile interioare: Prut, Olt, Siret, Arge, Jiu, Some. O bun parte din aceste lacuri au intrat i n circuitul turistic, oferind faciliti n acest sens. Chiar dac intr n sfera obiectivelor turistice economice, ele se constituie prin reperele dimensionale, n puncte de atracie pentru fenomenul turistic. De altfel, pe lacurile de acumulare amintite se deruleaz activiti de recreere, asociate transportului nautic de agrement, activiti de pescuit sportiv, etc. Cele mai multe dintre marile baraje ale lumii i-au dezvoltat i o funcie turistic, prin crearea unor condiii propice vizitrii unor poriuni, componente, sli i instalaii aferente barajului. n acest scop se remarc acuulrile: Churchill (Canada), Kuibaev (Rusia), Nasser (Egipt-Sudan), Rabinsk (Rusia). O categorie aparte n ceea ce privete valorificarea resursei de ap n domeniul turistic prin amenajri antropice o reprezint parcurile de ap. Aceste amenajri intr n categoria parcurilor de distracii, n care principalele atracii sunt reprezentate de piscine de diferite mrimi, instalaii i infrastructuri de tipul toboganelor, trambulinelor, jeturi de ap, etc. Parcurile de ap au crescut foarte mult n popularitate n ultimii ani, ncepnd de la introducerea lor n anii 1940. Cele mai multe parcuri de ap se gsesc n SUA, care dein peste 1000 de astfel de amenajri. Marea lor majoritate sunt poziionate n locaii litorale, sau n vecintatea unor staiuni turistice a cror profil principal este reprezentat de valorificarea resurselor de ap, cu funcionare predominant n sezonul estival. Cele mai importante parcuri de ap la nivel mondial sunt: Water World (Denver, Colorado), World Waterpark (Canada), Geneva World (Italia), Aquacity (Spania), Aqualand (Frana), Adaland (Turcia). d) Amenajri antropice asociate apei n stare solid: n aceast categorie au fost ncadrate construciile de zpad i ghea, respectiv prtiile de schi artificiale acoperite. Construciile de zpad i ghea reprezint o categorie aparte n valorificarea resurselor de ap n stare solid materializate n realizarea unor stabilimente temporare de cazare, inedite prin natura materialului de construcie utilizat. n Romnia, cel mai cunoscut exemplu l constituie hotelul de ghea construit anual la Blea Lac, n perioada srbtorilor de iarn, din blocuri de ghea extrase din lacul omonim, care atrage zeci de vizitatori.

159

La nivel mondial renumite sunt construciile similare din Norvegia (Ice Lodge Hotel, Alta Igloo Hotel), Suedia (Jukkasjarvi Hotel), Canada (Duchesnay) De asemena, se pot meniona locuinele de tip iglu din Laponia, care atrag numeroi turiti. Un element la fel de inedit l reprezint i statuile de ghea sau chiar ansambluri de forma unor cldiri (biserici de ghea), odelate fie singular, fie sub forma unor ansambluri mai mari. O form similar de atracie este determinat de construciile sculptate n ghea, efemere ca rezisten n timp. Aceste construcii pot fi abstracte sau realistice, funcionale sau pur decorative. Ele sunt n general asociate cu anumite evenimente speciale sau festive. Durata de via a unei astfel de construcii este variabil n timp, putnd fi de la cteva zeci de minute la cteva luni, n funcie de temperatura mediului ambiant. La nivel mondial cea mai cunoscut regiune pentru sculpturi de ghea este provincia chinez Heilongjiang, renumit prin festivalul internaional de sculpturi i ghea i zpad, inut anual la Harbin. Tot n Asia, dar de data aceasta n Japonia, n preajma anului nou, n oraul Sapporo se organizeaz un carnaval al sculpturilor n ghea. O alt locaie o reprezint oraul Fairbanks, din Alaska, unde se organizeaz un campionat mondial de art n ghea nc din 1989. Un obiectiv inedit il constituie incintele n care sunt amenajate prtii de schi n locaii exotice. Cea mai cunoscut dintre ele este Ski Dubai (Emiratele Arabe Unite), un stabiliment ce deine o suprafa de circa 22.500 , unde au fost amenajate 5 prtii de diverse dificulti. De asemenea, a fost amenajat i o prtie pentru snowboarding. Cel mai mare complex schiabil indoor se numete SnowWorld i este situat n orelul Landgraaf, din sud-vestul Olandei, integrnd numeroase faciliti, printre care i singura prtie acoperit omologat de federaia internaional de schi. Alte locaii similare sunt: Ice Arena (Australia), Sheffield Ski Village (Marea Britanie), Alpine Center (Germania). e) Amenajrile antropice ale resurselor de ap marine i oceanice: Canalele maritime reprezint ci de ap navigabile, artificiale, construite pe teritoriile statelor pentru a face legtura ntre mri i oceane. Principalele canale maritime de navigaie de la nivel mondial sunt: Canalul Suez (Egipt), Canalul Caledonian (Scoia), Canalul Panama (Panama), Canalul Corint (Grecia) i Canalul Nord-Ostee (Danemarca). n aceeai categori se nscriu i canalele maritime realizate n sectorul unor strmtori care au avut ca scop reducerea distanelor ntre diverse destinaii i porturi. Cele mai importante canale maritime sunt Canalul Suez i Canalul Panama.
160

Primul dintre ele, finalizat n 1869, permite tranzitul navelor pe traseul dintre Europa i Asia, scurtnd drumul iniial care ocolea Africa pe la Capul Bunei Sperane. Canalul nu are ecluze i permite trecerea navelor a cror pescaj nu depete 16 m. Canalul Panama este un canal ce traverseaz istmul Panama din America Central, legnd oceanele Atlantic i Pacific. Deschis navigaiei n anul 1914, sub tutela SUA, canalul este unul din cele mai solicitate puncte ale navigaiei internaionale. Pornind de la un hobby larg rspndit (creterea unor peti de mici dimensiuni n acvarii de dimensiuni modeste), au aprut n timp, ca i obiective de atracie, bazine i incinte acvatice din ce n ce mai mari, care conserv un numr ridicat de specii piscicole, dar i animale iubitoare de ap. n literatura de specialitate circul o serie de termeni apropiai care definesc acest tip de incinte: aquarium, oceanarium, delfinarium i parc de mamifere marine. Acvariile publice sunt cele mai numeroase dintre stabilimentele menionate avnd dimensiuni mari, a cror bazine de ap, pot depi volume mai mari de cteva de ap.

Astfel, cel mai mare acvariu public din lume este considerat a fi Georgia Aquarium din Atlanta (SUA), cu un volum de peste 31 000 de vieuitoare din peste 500 de specii. Cele mai cunoscute acvarii publice din lume sunt: Sea World (Florida SUA), Vancouver Aquarium (Canada), Acqua Mundo (Brazilia), Aquarium Barcelona (Spania), Alexandria Aquarium (Egipt). Delfinariile au fost asociate doar acelor acvarii publice care dein delfini din diverse specii, dar i alte mamifere marine (balene, beluga). Acetia sunt inui n bazine mari acoperite sau n aer liber, unde sunt realizate reprezentaii publice , n general cu acrobaii acvatice. De obicei, construcia unui delfinariu destinat pentru reprezentaii publice este realizat dintr-un bazin circular, ncadrat de tribune pentru spectatori. n unele cazuri, pereii bazinului sunt construii din sticl, fapt ce permite vizualizarea mamiferelor n imersie. Cele mai cunoscute delfinarii din lume sunt: Dolphins Plus (Florida SUA), Marineland (Canada), Delfinario Rimini (Italia), Ocean Park (China). Parcurile de mamifere marine sunt parcuri tematice unde sunt prezentate mamifere acvatice: delfini, balene, beluga, orce, lei de mare. Aceste parcuri sunt mult mai elaborate dect delfinariile deoarece prezint i alte specii marine i includ diverse alte atracii similare parcurilor de distracii. Cele mai cunoscute parcuri de mamifere din lume sunt: Discovery Cove (Florida SUA), Sea World (California SUA), Mundo Marino (Argentina).
161

de ap, gazd pentru peste 100.000 de

n spaiul litoral marin sau oceanic a aprut ca o necesitate, construirea unor spaii artificializate, reclamate din spaiul acvatic, datorit acutei lipse de terenuri, sau a supraaglomerrii celor existente. Astfel, au fost realizate insule artificiale situate n imediata vecintate a zonei litorale, legate de continent prin poduri sau ci de comunicaii navale. Aceste construcii au aprut din timpuri strvechi, primele insule de acest gen fiind regsite sub forma unor plauri antropici la nivelul lacului Titicaca. Ulterior, alte insule au aprut n aria oraelor portuare, pentru realizarea unor amenajri complexe: insula Dejima din portul Nagasaki (Japonia), insula Notre Dame din Montreal, Insulele Veneiene din Miami Beach (Florida SUA). Cele mai importante insule artificiale la nivel mondial sunt: Treasure Island (California SUA), Whale Island (Marea Britanie), Flevoland (Olanda).

162