ALEXANDRIAN, eseist, istoric de art\u0103 \u015fi romancier, a f\u0103cut parte din mi\u015fcarea suprarealist\u0103 c\u0103reia i-a consacrat dou\u0103 mari lucr\u0103ri devenite clasice, L'Art sur-r\u0103aliste (1969), Le Surrealisme et le reve (1974), \u015fi diferite monografii: Andr\u0103 Breton par lui-meme (1971),Marcel
magiques de Victor Brauner(1965), La Peinture en Europe au XVllf si\u0103cle(1970), Dictionnaire de la peinture surrealiste(1972), Panorama de l'impressionnisme(1973), Le Cubisme de A \u0103Z(1973), Les Llb6rateurs de l'amour(1977), Les Ma\u00eetres de la lumiere(1979).
Traducere de CLAUDIA DUMITRIU
656591
Bucure\u015fti, 1994
Istoria filozofiei oculte este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, partea cea mai bizar\u0103, dar \u015fi cea mai necunoscut\u0103, a antropologiei generale. Num\u0103rul mare de c\u0103r\u0163i care discut\u0103 despre acest subiect, de\u015fi atest\u0103 interesul constant al publicului pentru fenomenele legate de el, \u00eempiedic\u0103, cu tot felul de considera\u0163ii parazitare \u2014 care \u0163in c\u00eend de un \u015farlatanism exaltat, c\u00eend de un ra\u0163ionalism restrictiv \u2014 cunoa\u015fterea pe care o putem avea despre acest subiect. Este dificil s\u0103 ne exprim\u0103m asupra lui f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00eentr-una din cele dou\u0103 extreme, credulitatea sau scepticismul, care d\u0103uneaz\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, obiectivit\u0103tii. C\u00eend s\u00eentem prea creduli fa\u0163\u0103 de faptele extraordinare relatate nu mai s\u00eentem capabili s\u0103 avem
despre ele o vedere de ansamblu judicioas\u0103 \u015fi s\u0103 le clas\u0103m din nou cu un sens critic ne\u015ftirbit. Invers, c\u00eend r\u0103m\u00eenem \u00een fa\u0163a lor de un scepticism de neclintit risc\u0103m s\u0103 pierdem \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele pre\u0163ioase pe care le con\u0163in despre om \u015fi lume, s\u0103 consider\u0103m feluritele p\u0103reri care au avut o real\u0103 influen\u0163\u0103 asupra moravurilor drept divaga\u0163ii de vizionari. Iat\u0103 de ce, p\u0103zindu-m\u0103 cu grij\u0103 de astfel de abuzuri de interpretare, vreau s\u0103 abordez studiul magiei occidentale \u00eentr-un spirit nou, s\u0103 resping mul\u0163imea de anecdote care o ridiculizeaz\u0103, s\u0103 filtrez cu rigoare credin\u0163ele \u015fi poten\u0163ialit\u0103\u0163ile pe care le-a pus \u00een practic\u0103 \u015fi s-o prezint sub o form\u0103 pe care cultura modern\u0103 s-o poat\u0103 asimila.
Folosesc mai degrab\u0103 termenul de filozofie ocult\u0103 (\u00een consens cu autori clasici cum s\u00eent Cornelius Agrippa \u015fi Paracelsus care \u00ee\u015fi numeau astfel disciplina) ar\u0103t\u00eend c\u0103 este vorba de expunerea unui ansamblu de principii, de dogme \u015fi de metode; el este mai potrivit dec\u00eet termenul
romantismul \u015fi socialismul \u015fi care nu corespunde astfel dec\u00eet unui curent n\u0103scut \u00een secolul al XlX-lea. Nu cred nici c\u0103 putem vorbi serios de \u015ftiin\u0163e oculte, deoarece \u015ftiin\u0163ele propriu-zise au trebuit, ca s\u0103 ajung\u0103 la o dez-
voltare pozitiv\u0103, s\u0103 se desprind\u0103 de iluziile g\u00eendirii magice ba chiar, la nevoie, s\u0103 le combat\u0103. Aceast\u0103 no\u0163iune de filozofie ocult\u0103 este cu at\u00eet mai potrivit\u0103 cu c\u00eet Pitagora, c\u0103ruia i se atribuie inventarea cuv\u0103ntului
o cunoa\u015ftere exoteric\u0103, destinat\u0103 profanilor, \u015fi o cunoa\u015ftere ezoteric\u0103, rezervat\u0103 numai ini\u0163ia\u0163ilor. Membrii \u015fcolii sale trebuiau s\u0103 se lege prin jur\u0103m\u00eent c\u0103 vor p\u0103stra secretul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui; cel care-l divulga era considerat ca mort \u015fi i se ridica o stel\u0103 funerar\u0103; aceasta a fost sanc\u0163iunea aplicat\u0103 lui Hipparchos c\u00eend a predat public pitago-rismul, \u00een ciuda avertismentului dat de tovar\u0103\u015ful lui de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, Lysis. Obliga\u0163ia de a p\u0103stra secretul \u00eel deosebea pe filozof de sofistul de r\u00eend.1 Mai t\u0103rziu, Aristotel va transmite \u015fi el o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 acroamatic\u0103, adic\u0103 pur oral\u0103, predat\u0103 separat celor mai buni elevi ai lui \u015fi cu con\u0163inut diferit de cel de la cursurile publice \u015fi din scrierile sale. Astfel se instaleaz\u0103 tradi\u0163ia unei elite de g\u00eenditori ce aveau \u00een seam\u0103 o doctrin\u0103 secret\u0103, de care trebuiau \u00eendep\u0103rtate spiritele frivole \u015fi care reflecta asupra unor subiecte pe care religia, \u015ftiin\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul laic
refuzau s\u0103 le aprofundeze; aceast\u0103 doctrin\u0103 nu era numai speculativ\u0103, ci voia s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia adep\u0163ilor ei mijloace superioare pentru a conduce fiin\u0163ele \u015fi pentru a \u00een\u0163elege lucrurile.
Cum se face oare c\u0103 la sf\u00eer\u015fitul secolului al XX-lea, cu toate progresele fizicii nucleare, ale medicinei, ale astrofizicii, ale psih- analizei se mai g\u0103sesc \u00eenc\u0103 cititori pasiona\u0163i de lucr\u0103ri despre magie, vr\u0103jitorie, astfel \u00eenc\u00eet cantitatea tot mai mare de reviste, de conferin\u0163e, de lucr\u0103ri pe aceast\u0103 tem\u0103 cap\u0103t\u0103 propor\u0163iile unui fenomen sociologic? Este de prev\u0103zut c\u0103 \u00een secolul al XXI-lea \u015fi chiar mai t\u00eerziu se vor mai g\u0103si amatori care s\u0103 se dedice filozofiei oculte; evolu\u0163ia descoperirilor \u015ftiin\u0163ifice nu va avea nici o influen\u0163\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Aceast\u0103 supravie\u0163uire a unor credin\u0163e a\u015fa-zis arhaice a fost pus\u0103 pe seama celor mai diferite cauze: unii au incriminat declinul religiilor \u015fi au interpretat recrudescen\u0163a supersti\u0163iilor populare ca pe o consecin\u0163\u0103 a materialismului; al\u0163ii au v\u0103zut \u00een ea o aspira\u0163ie intelectual\u0103 spre mi- raculos, o criz\u0103 de civiliza\u0163ie, o expresie a nelini\u015ftii colective \u015fi a\u015fa mai departe. Pentru mine \u2014 \u015fi aceasta formeaz\u0103 una din liniile directoare ale studiului meu \u2014 filozofia ocult\u0103 este cerut\u0103
1. Arm\u0103nd Delatte a subliniat faptul c\u0103 ceea ce se ascundea erau ideile \u015fi nu ritualurile: \u201eDup\u0103 m\u0103rturia vechilor istorici, secretul privea teoriile". [Etudes sur latttt\u00a3rature pythagoricienne. Paris, Honore Champion. 1915.)
incon\u015ftientului, g\u00eendirea pragmatic\u0103 provine din con\u015ftient. Filozofia ocult\u0103 apar\u0163ine tuturor timpurilor pentru c\u0103 ea sistematizeaz\u0103 g\u00eendirea magic\u0103 pe care fiecare o poart\u0103 \u00een sine, fie c\u0103 o accept\u0103 sau o neag\u0103, c\u0103 o cultiv\u0103 sau o \u00een\u0103bu\u015f\u0103. Aceast\u0103 g\u00eendire magic\u0103 se manifest\u0103 ne\u00eengr\u0103dit\u0103 \u00een fabula\u0163ia copiiilor, \u00een vis \u015fi \u00een nevroz\u0103. Orice om a fost copil, orice om viseaz\u0103 noaptea, orice om a trecut printr-o nevroz\u0103 anxioas\u0103 \u00een urma unui traumatism moral; orice om este deci susceptibil, \u00een fiecare moment al vie\u0163ii sale, s\u0103 asiste la apari\u0163ia, \u00een psihicul lui, a unor paradigme ale magiei ancestrale.
Copil\u0103ria, \u00een primul r\u00eend, este o adev\u0103rat\u0103 \u015fcoal\u0103 a lumii oculte. Nu avem dec\u00eet s\u0103 observ\u0103m copiii din jurul nostru, s\u0103 ne analiz\u0103m propriile amintiri, pentru a verifica aceast\u0103 predispozi\u0163ie pe care, de altfel, mari pediatri au codificat-o. Melanie Klein, studiind primii trei
