Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ion albulescu si mirela albulescu - studiul disciplinelor socio-umane

ion albulescu si mirela albulescu - studiul disciplinelor socio-umane

Ratings: (0)|Views: 203 |Likes:
Published by scrijelit

More info:

Published by: scrijelit on Sep 10, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

Mirela Aibulescu Ion Aibulescu
STUDIUL DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE
Aspecte formative: structura \u015fi dezvoltarea competentelor
Colec\u0163ia DACIA EDUCA\u0162IONAL Sena Didactica

Coordonator Miron Ionescu Coperta Sebastian Sifft
Descrierea CIP a Bibliotecii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei: ALBULESCU, MIRELA
Studiul disciplinelor socio-umane. aspecte formative: structura \u015fi dezvoltarea competen\u0163elor/Mirela Albulescu
Cluj-Napoca. Dacia, 2002
p. 124, 14.5X20.5 cm - (Dacia Educa\u0163ional. Sena Didactica) , . , ,\
ISBN: 973-35-1325-3

\u2022)< \u2022 ,

I. Albulescu, Ion 371.3:1+3
' Editura Dacia Cluj-Napoca 3400, str. Osp\u0103t\u0103nei nr. 4, tel./fax: 064/42 96 75
e-mail: edituradacia@hotmail.com, www.edituradacia.ro Bucure\u015fti: Oficiul po\u015ftal 15, sector 6
str. General Medic Emanoil Severin nr. 14
tel 01/315 89 84, fax: 01/315 89 85 Satu Mare, 3600, B-dul Lalelei R13 et. VI ap. 18
tel. 061/76 91 11; fax: 061/76 91 12
C\u0103su\u0163a po\u015ftal\u0103 509, Pia\u0163a 25 octombrie nr. 12
www.multiarea.ro Baia Mare, 4800, str Victoriei nr 146
tel./fax 062/21 89 23
Redactor- Dan DAMASCHIN Tehnoredactor: Sebastian SIFFT
Comanda nr. 4450

Mirela Albulescu Ion Albulescu
STUDIUL DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE
Aspecte formative: structura \u015fi dezvoltarea competentelor
EDITURA DACIA Cluj-Napoca, 2002

*IBU\u00aeTECA JUDE\u0162EAN\u0102 \u201eOCTAV\u00eeAN G\u00abGA"
CLUJ
CUV\u00c2NT \u00ceNAINTE
Reorientarea finalit\u0103\u0163ilor educa\u0163ionale reprezint\u0103 un aspect deosebit de important al programului de reform\u0103 a
sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din \u0163ara noastr\u0103. Prin actualul Curriculum \u015fcolar na\u0163ional'se propun noi valen\u0163e \u00een
configurarea tipului de personalitate ce trebuie format\u0103 sub impactul procesului instructiv-educativ. Menirea
\u015fcolii este de a modela t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie prin transmiterea unor cuno\u015ftin\u0163e de baz\u0103 \u015fi, mai ales, prin formarea \u015fi
dezvoltarea unor competen\u0163e \u015fi a unor tr\u0103s\u0103turi pozitive de caracter. Actualul Curriculum proiecteaz\u0103 dezvoltarea
personalit\u0103\u0163ii elevilor printr-un demers didactic orientat \u00eendeosebi spre dob\u00e2ndirea de competen\u0163e func\u0163ionale,
dimensiune opus\u0103 acelui sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt care promoveaz\u0103 doar enciclopedismul steril. Are loc, \u00een acest fel,
o deplasare de accent de la un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preponderent informativ la un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt cu caracter preponderent
formativ. Rezultatele \u00eenv\u0103\u0163\u0103ri.1 \u015fcolare, care dau valoare sistemului, trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 simpla achizi\u0163ie a
cuno\u015ftin\u0163elor, constituindu-se ca un ansamblu de competen\u0163e \u015fi atitudini care sporesc posibilit\u0103\u0163ile de implicare
\u015fi participare social\u0103 a tinerilor. Aceast\u0103 schimbare de accent este menit\u0103 s\u0103 duc\u0103 la ridicarea nivelului calitativ al
educa\u0163iei \u015fi la rezolvarea problemelor de performan\u0163\u0103 a preg\u0103tirii \u015fcolare, \u00een aprecierea c\u0103rora prevaleaz\u0103
criteriile de relevan\u0163\u0103 social\u0103.
Competen\u0163ele considerate esen\u0163iale \u00een formarea personalit\u0103\u0163ii elevilor sunt identificabile la nivelul obiectivelor
pred\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii diferitelor discipline \u015fcolare. Restructurarea acestor obiective se \u00eenscrie pe coordonatele
form\u0103rii unor personalit\u0103\u0163i deschise \u015fi autonome, \u00eenzestrate cu acele cuno\u015ftin\u0163e, competen\u0163e, dispozi\u0163ii \u015fi tr\u0103s\u0103turi
moral-caracteriale, care permit achizi\u0163ia de noi cuno\u015ftin\u0163e, adaptarea rapid\u0103 la schimb\u0103rile de tip inovator,
op\u0163iunea responsabil\u0103 \u015fi ac\u0163iunea eficient\u0103 \u00een situa\u0163ii noi.
5

-Obiectivele pred\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii disciplinelor socio umane se subordoneaz\u0103, Ia r\u00e2ndul lor, unor astfel de
deziderate formative. Rezultatele ob\u0163inute se vor dovedi utile \u00een perspectiva integr\u0103rii sociale a tinerilor.
Lucrarea de fa\u0163\u0103, adresat\u0103 studen\u0163ilor \u015fi profesorilor preocupa\u0163i de perfec\u0163ionarea lor continu\u0103, se constituie \u00eentr-o
pledoarie pentru abordarea \u00een manier\u0103 formativ\u0103 a pred\u0103rii disciplinelor socio-umane. Am prezentat, \u00een acest
sens, principalele tipuri de competen\u0163e vizate, \u00eendemn\u00e2nd cadrele didactice s\u0103 depun\u0103 eforturi pentru consacrarea
unor astfel de experien\u0163e valoroase \u00een practica \u015fcolar\u0103. Lucrarea ofer\u0103 un suport teoretic pentru demersurile
piactice, sugestiile prezentate put\u00e2nd contribui la restructurarea \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea registrului rezultatelor studierii
disciplinelor socio-umane \u00een liceu. Fire\u015fte, problematica este ampl\u0103 \u015fi complex\u0103, inten\u0163ia noastr\u0103 rezum\u00e2ndu-se
la a prezenta direc\u0163ii de abordare, pe care cei interesa\u0163i urmeaz\u0103 s\u0103 le aprofundeze.

5 f

I. EDUCA\u0162IA \u015eI FINALIT\u0102\u0162ILE SALE
1.0 SCHIMBARE A PRIORIT\u0102\u0162ILOR
Transform\u0103rile profunde ce se petrec \u00een societatea contemporan\u0103 impun institu\u0163iei \u015fcolare noi exigen\u0163e de
preg\u0103tire a tinerei genera\u0163ii. Asum\u00e2ndu-\u015fi responsabilit\u0103\u0163ile de formare a cet\u0103\u0163enilor, \u015fcoala se vede nevoit\u0103 s\u0103 se
adapteze mereu, prin proiecte curriculare novatoare, rapidelor schimb\u0103ri economice \u015fi sociale, care influen\u0163eaz\u0103
hot\u0103r\u00e2tor concep\u0163ia privind rolul sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Obiectivele sale majore sunt determinate de
necesitatea dezvolt\u0103rii resurselor umane pe m\u0103sura complexit\u0103\u0163ii cresc\u00e2nde a condi\u0163iilor de via\u0163\u0103 \u015fi aspira\u0163iilor.
Ideea preg\u0103tirii indivizilor \u00een concordan\u0163\u0103 cu cerin\u0163ele societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103iesc, deosebit de important\u0103 \u00een
pedagogia modern\u0103, conduce la ini\u0163ierea unor demersuri instructiv-edu-cative apte s\u0103 r\u0103spund\u0103 exigen\u0163elor
formative de moment \u015fi de perspectiv\u0103.
C\u0103ut\u00e2nd s\u0103 asigure preg\u0103tirea elevilor pentru \u00eendeplinirea diverselor \u015fi complexelor roluri sociale viitoare,
institu\u0163ia \u015fcolar\u0103 \u00ee\u015fi redefine\u015fte obiectivele \u00een func\u0163ie de calit\u0103\u0163ile dezirabile pe care ace\u015ftia vor trebui s\u0103 le
demonstreze. Impactul s\u0103u modelator se concretizeaz\u0103 \u00een personalit\u0103\u0163i astfel formate \u00eenc\u00e2t s\u0103 corespund\u0103
exigen\u0163elor sociale de ordin cultural, \u015ftiin\u0163ific, profesional \u015fi moral-civic. Orice curriculum \u015fcolar pertinent
proiecteaz\u0103 aceste exigen\u0163e formative la nivelul programelor, impun\u00e2nd obiective educa\u0163ionale adecvate
evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ii. O proiectare curricular\u0103 \u00een perspectiva unei educa\u0163ii ce \u00eendepline\u015fte \u00een chip eficient o func\u0163ie
social\u0103 implic\u0103 o continu\u0103 readaptare a con\u0163inuturilor, obiectivelor \u015fi strategiilor de ac\u0163iune, ca dep\u0103\u015fire sau
re\u00eennoire a unor modele sau principii considerate \u00eenvechite. Numai \u00een acest fel se poate promova un profil de
formare adecvat unei lumi aflate \u00eentr-o rapid\u0103 schimbare. Punerea educa\u0163iei \u00een acord cu noile cerin\u0163e \u015fi, pe de alt\u0103
parte, cu datele oferite de ultimele cercet\u0103ri
7\u00eentreprinse \u00een psihologic \u015fi \u015ftiin\u0163ele educa\u0163iei, comport\u0103 sarcini mult mai preten\u0163ioase dec\u00e2t cele din trecut.

Tendin\u0163ele \u015fi direc\u0163iile stabilite prin reforma curricular\u0103 la care a fost supus \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din \u0163ara noastr\u0103
ilustreaz\u0103 eforturile de re\u00eennoire, menite s\u0103 asigure o calitate superioar\u0103 \u00een preg\u0103tirea elevilor. Prin noul profil de
formare se acord\u0103 un rol deosebit dezvolt\u0103rii competen\u0163elor, deoarece numai un individ \u00eenzestrat cu competen\u0163e
complexe poate asigura, pe mai departe, un ritm sus\u0163inut al progresului. Educa\u0163ia devine, \u00een acest fel, un proces
autentic formativ, al c\u0103rui impact modelator se apreciaz\u0103 prin priceperile, deprinderile \u015fi atitudinile formate \u015fi
dezvoltate la elevi.
Scopul educa\u0163iei este de a-1 preg\u0103ti pe individ pentru nevoile societ\u0103\u0163ii \u015fi \u00een raport nemijlocit cu ele. Se vorbe\u015fte
tot mai mult \u00een literatura de specialitate despre existen\u0163a unui raport de interdependen\u0163\u0103 \u00eentre educa\u0163ie \u015fi
societate. Pe de o parte, educa\u0163ia este considerat\u0103 a fi un proces de socializare a individului, iar pe de alt\u0103 parte,
ea se las\u0103 condus\u0103 de finalit\u0103\u0163i \u015fi norme de natur\u0103 social\u0103.
Actuala reform\u0103 a programelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt se concentreaz\u0103 asupra preg\u0103tirii elevilor pentru via\u0163\u0103 (social
efficiency). Caracterul novator al acestor programe const\u0103 \u00eendeosebi \u00een faptul c\u0103 sunt concepute \u015fi realizate pe
baza unor obiective de natur\u0103 formativ\u0103 \u015fi nu pe con\u0163inuturi tematice. Receptiv\u0103 la solicit\u0103ri, \u015fcoala urm\u0103re\u015fte
dezvoltarea la elevi a acelor capacit\u0103\u0163i, care prezint\u0103 relevan\u0163\u0103 social\u0103, mai pu\u0163in transmiterea unor cuno\u015ftin\u0163e
foarte abstracte \u015fi inutile pentru experien\u0163a direct\u0103 de via\u0163\u0103 a elevilor.
Eforturile de adaptare la noile situa\u0163ii, datorate schimb\u0103rii mediului social, au condus la muta\u0163ii profunde \u00een
domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 definim \u00eenv\u0103\u0163area ca fiind \u201eprocesul de preg\u0103tire pentru a face fa\u0163\u0103 unor situa\u0163ii
noi"(loan Neac\u015fu, 1990, p.16), atunci este necesar\u0103 o restructurare curricular\u0103, care s\u0103 vin\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea
complexelor transform\u0103ri economico-sociale. \u00een acest sens, restructurarea procesului educa\u0163ional \u00een toate sferele
\u015fi articula\u0163iile sale este centrat\u0103 pe accentuarea aspectului formativ, astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 fie preg\u0103ti\u0163i s\u0103 dea
dovad\u0103 de competen\u0163e func\u0163ionale, adaptabilitate, responsabilitate, ini\u0163iativ\u0103 \u015fi creativitate, caracteristici
considerate esen\u0163iale \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii lor.
Idealul educa\u0163ional al epocii actuale este proiectat \u00een direc\u0163ia dezvolt\u0103rii unei personalit\u0103\u0163i autonome, dinamice \u015fi
creative, ancorat\u0103 \u00een realit\u0103\u0163ile
sociale. Pentru realizarea sa, \u015fcoala trebuie s\u0103-\u015fi asume obiective formative prin urm\u0103rirea c\u0103rora individul este
condus spre o integrare rapid\u0103 \u015fi eficient\u0103 \u00een c\u00e2mpul social. \u00een func\u0163ie de calitatea acestei integr\u0103ri vom putea
aprecia relevan\u0163a \u015fi calitatea procesului educa\u0163ional.
Reforma sistemului este menit\u0103 s\u0103 corijeze neajunsurile \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului tradi\u0163ional, pe care vom c\u0103uta s\u0103 le

schi\u0163\u0103m \u00een continuare. Mult\u0103 vreme \u015fcoala s-a preocupat mai mult de transmiterea cuno\u015ftin\u0163elor \u00eentr-o form\u0103
elaborat\u0103 \u015fi mai pu\u0163in de formarea competen\u0163elor \u015fi atitudinilor solicitate de o lume \u00een schimbare. P\u00e2n\u0103 nu de
mult se considera c\u0103 obiectivul prioritar al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului ar consta \u00een instruirea sau transmiterea de cuno\u015ftin\u0163e
de la profesor spre elevi. \u00eentr-o asemenea optic\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area se rezuma la \u00eenregistrarea, p\u0103strarea \u015fi reproducerea
unor cuno\u015ftin\u0163e, pe care profesorul le considera necesare pentru cultura lor general\u0103. G\u00e2ndirea \u015fi ac\u0163iunea
elevilor erau direc\u0163ionate \u015fi dirijate \u00een mod riguros din exterior. Activitatea instructiv-educativ\u0103 era una de tip
\u201epredic\u0103-interogatoriu". Nu se \u00eencuraja cercetarea \u015fi descoperirea, ci ve\u015fnicul exerci\u0163iu reproductiv. Experien\u0163a
de via\u0163\u0103 a elevilor \u015fi cotidianul concret erau ignorate. Un studiu de diagnoz\u0103 realizat nu cu mult timp \u00een
urm\u0103(Adrian Miroiu,coord., 1998), releva faptul c\u0103 filosofia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc din ultimele decenii s-ar
caracteriza \u00eendeosebi prin: autocentrare \u015fi autosuficien\u0163\u0103, elitism, excep\u0163ionalism \u015fi intelectualism, segregare \u015fi
asociabilitate, autoritarism, hiperierarhizare \u015fi hipercentralizare, depersonalizare \u015fi antihedonism, conservatorism
\u015fi inegalitate de \u015fanse. Concluzia la care ajung autorii studiului este urm\u0103toarea:
\u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul alieneaz\u0103 prin priorit\u0103\u0163ile sale: temele sunt mai importante dec\u00e2t dezvoltarea persoanei, programa
mai important\u0103 dec\u00e2t elevii, cuno\u015ftin\u0163ele abstracte mai importante dec\u00e2t cele aplicative, abilit\u0103\u0163ile teoretico-
discursive mai importante dec\u00e2t cele comportamentale, informarea mai important\u0103 dec\u00e2t formarea"(1998, p.5).
Rezultatele studiului vin s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 convingerea \u00een necesitatea schimb\u0103rii, care s\u0103 conduc\u0103 la apropierea
\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din \u0163ara noastr\u0103 de standardele educa\u0163iei moderne.
Timp \u00eendelungat, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul a fost orientat cu prec\u0103dere spre aspectul informa\u0163ional, consider\u00e2ndu-se c\u0103 cel
care de\u0163ine informa\u0163iile poate \u015fi opera cu eie la un nivel acceptabil. Aceast\u0103 concep\u0163ie, se arat\u0103 in ultimele
documente curnculare (Programe \u015fcolare..., 2000), a generat \u00een anumite cazuri performan\u0163e superioare, dar la
nivelul masei de elevi a \u00eenregistrat mari e\u015fecuri.
In \u015fcoala tradi\u0163ional\u0103, prioritar era aspectul informa\u0163ional, deoarece se considera c\u0103 om instruit este acela care
posed\u0103 un volum mare de cuno\u015ftin\u0163e dm diverse domenii, un \u201eencicloped". Se pierdea din vedere faptul c\u0103 toate
deprinderile de \u201ea \u015fti s\u0103 faci" \u015fi de \u201ea \u015fti s\u0103 fii'' contribuie la formarea profilului de personalitate, pe care dorim
s\u0103-1 educ\u0103m la elevi. Privitor la efectele negative \u00een plan social ak modelului, reputatul pedagog clujean Dumitru
Salade scrie:
\u201eEduca\u0163ia intelectual\u0103 a fost privit\u0103 deseori unilateral-ca o acumulare de informa\u0163ii-fiind identificat\u0103 uneori cu
instruirea sau \u00eenv\u0103\u0163area. Supraevaluarea \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor \u00een dauna form\u0103rii mai complete a
personalit\u0103\u0163ii n-a \u00eent\u00e2rziat s\u0103-\u015fi arate efectele negative \u015fi anume ruperea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de realitate, considerarea
educa\u0163iei intelectuale ca superioar\u0103 altor laturi ale educa\u0163iei \u015fi formarea unor oameni unilaterali \u015fi incapabili s\u0103
se adapteze u\u015for cerin\u0163elor sociale"(1995, p.56).
Autorii vechilor programe \u015fi manuale \u015fcolare \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau \u201emitul intelectualist", potrivit c\u0103ruia elevilor trebuie s\u0103
li se asigure o cultur\u0103 general\u0103 c\u00e2t mai cuprinz\u0103toare din punct de vedere cantitativ. \u00een condi\u0163iile actuale, cultura
general\u0103 nu mai este conceput\u0103 ca un ansamblu \u00eenchis \u015fi rigid de certitudini \u015fi solu\u0163ii definitive, dob\u00e2ndite printr-
o simpl\u0103 acumulare de no\u0163iuni, idei \u015fi teorii, ci, mai degrab\u0103, ca o orientare \u015fi o formare care restructureaz\u0103
informa\u0163ia, o valorific\u0103 \u015fi o \u00eemprosp\u0103teaz\u0103. Dac\u0103 ne referim strict la disciplinele socio-umane. ac\u0163iunea educativ\u0103
nu se rezum\u0103 doar la a-i conduce pe elevi spre achizi\u0163ia cuno\u015ftin\u0163elor, de altfel foarte ample, ignor\u00e2nd virtu\u0163ile
lor formative. Simpla cunoa\u015ftere a principalelor dimensiuni conceptuale \u015fi tematice ale acestui domeniu nu este
suficient\u0103 sub aspect educativ. Este necesar\u0103 dezvoltarea g\u00e2ndirii divergente, capabil\u0103 s\u0103 opereze interpretativ \u015fi
creativ, dob\u00e2ndirea unor capacit\u0103\u0163i care s\u0103-i permit\u0103 elevului ob\u0163inerea independent\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor, prelucrarea
\u015fi utilizarea lor,
10
formarea unor atitudini dezirabile \u00een perspectiva vie\u0163ii sociale active. Semnifica\u0163ia actual\u0103 a conceptului
pedagogic de \u201ecultur\u0103 general\u0103" desemneaz\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 un volum oarecare de cuno\u015ftin\u0163e dob\u00e2ndite, \u015fi un
ansamblu de competen\u0163e \u015fi atitudini, care \u00eentregesc orizontul formativ al personalit\u0103\u0163ii elevului. Prin predarea -
\u00eenv\u0103\u0163area disciplinei \u201eSociologie", de exemplu, se urm\u0103re\u015fte cunoa\u015fterea \u015fi aplicarea de c\u0103tre elevi a metodelor
\u015fi tehnicilor de investigare empiric\u0103 a realit\u0103\u0163ii sociale, care presupune angajarea unor abilit\u0103\u0163i \u015fi priceperi de
culegere a datelor, prelucrare a lor \u015fi interpretare a rezultatelor. Aplicarea efectiv\u0103, \u00een condi\u0163ii concrete, a
metodelor \u015fi tehnicilor de cercetare sociologic\u0103 presupune valorificarea (transferul) unor cuno\u015ftin\u0163e teoretice \u015fi
permite realizarea unei \u00eenv\u0103\u0163\u0103ri prin descoperire, cu efecte multiple \u00een plan formativ: dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor
cognitive, opera\u0163ionale \u015fi de aplicare. Se ob\u0163in, pe aceast\u0103 cale, o serie de date utile pentru explicarea \u015fi
\u00een\u0163elegerea vie\u0163ii sociale sau pentru realizarea demersurilor de diagnoz\u0103 \u015fi prognoz\u0103. Prin predarea disciplinelor
socio-umane sunt transmise \u015fi \u00eensu\u015fite de c\u0103tre elevi cuno\u015ftin\u0163e, norme \u015fi valori, care stau la baza form\u0103rii unor
comportamente dezirabile \u00een plan social. Influen\u0163a formativ\u0103 afecteaz\u0103 principalele componente structurale ale
personalit\u0103\u0163ii, model\u00e2nd disponibilit\u0103\u0163ile de participare \u015fi autorealizare social\u0103. Asimilarea experien\u0163ei sociale \u015fi
dezvoltarea competen\u0163elor specifice \u00eei ajut\u0103 pe elevi s\u0103 se comporte ca membri ai unui grup social, cre\u00e2ndu-se \u00een
acest fel premisele adapt\u0103rii \u015fi integr\u0103rii active \u00een societate.
Integrarea social\u0103 este rezultanta comunic\u0103rii \u015fi asimil\u0103rii unor modele comportamentale sau de ac\u0163iune adecvate
noilor condi\u0163ii ale existen\u0163ei indivizilor ca membri ai unei colectivit\u0103\u0163i. \u00een acest sens, prin predarea-\u00eenv\u0103\u0163area
disciplinelor socio-umane se urm\u0103re\u015fte dezvoltarea competen\u0163elor de comunicare, rela\u0163ionare \u015fi participare la

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->