Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
P. 1
BioeticaInLume

BioeticaInLume

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 107|Likes:
Published by Daniel Popescu
Autori: Beatrice Ioan, Cristina Gavrilovici, Vasile Astărăstoae.
Autori: Beatrice Ioan, Cristina Gavrilovici, Vasile Astărăstoae.

More info:

Published by: Daniel Popescu on Sep 10, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/20/2011

pdf

text

original

 
 
INTRODUCERE
Într-o lume aflat
ă
în muta
ţ
ie permanent
ă
este dificil a percepe sensurile
ş
idirec
ţ
iile în care aceasta se îndreapt
ă
. Un lucru este cert
ş
i anume c
ă
nimic nu oinfluen
ţ
eaz
ă
mai mult decât evolu
ţ
ia cunoa
ş
terii umane. Dar 
ş
tiin
ţ
a este c
ă
l
ă
uzit
ă
doar deutilitate
ş
i eficacitate
ş
i de aceea istoria evolu
ţ
iei societa
ţ
ii umane a dovedit c
ă
ea d
ă
 na
ş
tere si la conflicte de con
ş
tiin
ţ
a.La provoc
ă
rile
ş
tiin
ţ
ei, ce se plaseaz
ă
de regula nu numai în afara regulilor morale, dar frecvent
ş
i a normelor sociale
ş
i juridice, trebuia g
ă
sit un raspuns.
ă
spunsul a fost apari
ţ
ia Bioeticii.Ast
ă
zi nimeni nu mai poate nega dimensiunea creatoare a Bioeticii.Definirea bioeticii este o întreprindere dificil
ă
 
ş
i periculoas
ă
. Apari
ţ
ia sa relativrecent
ă
, localizarea ei într-un situs în care se intersecteaz
ă
tehno-
ş
tiin
ţ
ele (în special dinmedicin
ă
 
ş
i biologie) cu
ş
tiin
ţ
ele umaniste (filozofie, teologie, drept, sociologie, moral
ă
, psihologie etc) îi confera o identitate controversat
ă
 
ş
i o prezen
ţă
diversificat
ă
.Termenul de bioetic
ă
a fost introdus de medicul american Van Renssalaer Potter în lucrarea „Bioethics: Bridge to the Future” publicat
ă
în 1971..Ulterior, în 1974 H.T. Engelhart împreun
ă
cu E. Pellegrino editeaz
ă
Journal of Philozophy and Medicine, revist
ă
care pe parcusul a patru decenii de apari
ţ
ie neîntrerupt
ă
 a devenit principalul vector al valorilor bioeticii. Anterior lui Portter au existat premisecare ulterior au permis acceptarea termenului.Codul de la Nurenberg (1947) plecând de la constatarea „experimentelor”medicilor nazi
ş
ti condamna cercetarea
ş
tiin
ţ
ific
ă
realizat
ă
în condi
ţ
ii inumane indiferentde valoarea rezultatelor ob
ţ
inute.Teologul Joseph Fletcher (1905-1991) în cartea sa Morals and Medicine (1954)orienteaz
ă
discursul eticii medicale spre punctele de vedere ale pacientului.Anii 1960-1970 se caracterizeaz
ă
prin denun
ţ
area
ş
i condamnarea experimentelor pefiin
ţ
e umane fie c
ă
acestea nu erau suficient de extinse
ş
i rezultatele au pus în pericol popula
ţ
ia
ţ
int
ă
(afacerea thalidomidei, 1962) fie c
ă
acestea erau imorale
ş
i puneau în pericol subiec
ţ
ii (experimentul Tuskegee, 1972).Asocia
ţ
ia Medical
ă
Mondial
ă
, în 1964, elaboreaz
ă
Declara
ţ
ia de la Helsinki(amendat
ă
în 1975 la Tokio
ş
i în 2000 la Madrid) care, pornind de la valorile proclamatede Declara
ţ
ia Universal
ă
a Drepturilor Omului, define
ş
te condi
ţ
iile etice aleexperimentului pe subiec
ţ
i umani.În sfâr 
ş
it, în 1970, în SUA, se afirm
ă
dou
ă
mari centre ce efectueaz
ă
studiisemnificative bioetice: Hastings Center (NewYork) fondat în 1969 de D.Callahan
ş
i W.Gaylin
ş
i Kennedy Institute of Ethics (Georgetown) fondat în 1971 de A.E. Hellegers.Ast
ă
zi
bioetica
este definit
ă
ca fiind
ş
tiin
ţ
a care, utilizând o metodologieinterdisciplinar 
ă
, are drept obiect examenul sistemic al comportamentului uman îndomeniul
ş
tiin
ţ
elor vie
ţ
ii
ş
i al s
ă
n
ă
t
ăţ
ii, analizat în lumina valorilor 
ş
i principiilor morale.Dac
ă
ne referim la construc
ţ
ia etimologic
ă
(bios+ethos), termenul are o înc
ă
rc
ă
tur 
ă
 
ş
tiin
ţ
ific
ă
dar 
ş
i mitic
ă
.O anumit
ă
ambiguitate a termenului de bioetic
ă
 
ţ
ine de faptul c
ă
el desemneaz
ă
 atât discursul cât
ş
i practica.
 
 
Discursul
reflect
ă
în monografii, teze, articole, opere colective un anumit mod deabordare teoretic
ă
a conflictelor etice.
Practica
bioeticii se realizeaz
ă
prin intermediul diferitelor comitete, comisii,consilii etc, care definesc norme
ş
i se acord
ă
expertiz
ă
individual
ă
sau colectiv
ă
privindrezilierea conflictelor etice.
Reflexia bioetic
ă
 
se bazeaz
ă
atât
 
 pe fapte, cât
ş
i pe reguli
ş
i principii. Reflexia bioetic
ă
rezid
ă
în dou
ă
principii fundamentale, recunoscute unanim
ş
i complementare – unul predominant subiectiv, esen
ţ
ial în etic
ă
, altul predominant obiectiv care ia înconsiderare absolutul:
 
Respectul vie
ţ
ii;
 
Respectul autodetermin
ă
rii persoanei.
Autodeterminarea persoanei
Practica medicinii
ş
i cercet
ă
rii se opre
ş
te la raporturile de încredere între pacient
ş
i medic, între subiect
ş
i cercet
ă
tor.Autorii atribuie justific
ă
ri diferite acestui principiu. Putem nota dou
ă
justific
ă
riesen
ţ
iale:Prima
ţ
ine de natura demnit
ăţ
ii persoanei umane. Autonomia persoanei fondeaz
ă
  principiul autodetermin
ă
rii. Recunoa
ş
terea sa este de altfel r 
ă
d
ă
cina democra
ţ
iei: to
ţ
icet
ăţ
enii sunt egali în drepturi.A doua
ţ
ine de natura raportului medic-pacient, cercet
ă
tor –subiect. Exist
ă
un felde contract între medic
ş
i pacientul s
ă
u. Respectul pentru libertatea pacientului sau asubiectului cercet
ă
rii necesit
ă
segmentarea stabilirii rela
ţ
iei de încredere: f 
ă
ă
încrederemedicina nu poate exista. Propriet
ăţ
ile principiului autodetermin
ă
rii.Principul autodetermin
ă
rii se bazeaz
ă
pe autonomia libert
ăţ
ii umane(inviolabilitatea persoanei). În drept acest principiu nu este exclusiv: el este necesar dar nu
ş
i suficient.În realitate, principiul inviolabilit
ăţ
ii persoanei admite dou
ă
interpret
ă
ri:-
 
 pe de o parte, nimeni nu poate fi tratat/experimentat f 
ă
ă
 consim
ţă
mântul propriu – ceea ce reprezint
ă
clar aplicarea principiului autonomiei;-
 
 pe de alt
ă
parte, poate fi interpretat ca o aplicare a principiului conserv
ă
rii vie
ţ
ii, atât timp cât protejeaz
ă
 integritatea fizic
ă
 
ş
i mental
ă
a persoanei fa
ţă
de actelenefaste.
Principiul respectului vie
ţ
ii
Respectul vie
ţ
ii constituie principiul cel mai des invocat în cultura occidental
ă
cao justificare a normelor morale, a regulilor de drept, a politicii sociale
ş
i a drepturilor omului. Acest principiu î
ş
i are originile din timpuri str 
ă
vechi, în religiile orientale (înspecial hinduse), în tradi
ţ
ia iudeocre
ş
tin
ă
, precum
ş
i în jur 
ă
mântul lui Hipocrate. Nu
ş
i-a pierdut importan
ţ
a nici atunci când morala
ş
i dreptul s-au deta
ş
at de religie. Acest principiu exprim
ă
faptul c
ă
faptul c
ă
via
ţ
a uman
ă
în particular are o valoare inestimabil
ă
,de aceea trebuie ap
ă
rat
ă
 
ş
i protejat
ă
, recunoscându-i-se astfel caracterul ei sacru.Aceste principii fundamentale sunt sus
ţ
inute
ş
i de alte principii împrumutate dinmarile teorii etice
ş
i anume:
 
Principiul utilitarist
-
 
un act se evalueaz
ă
pornind de la costuri
ş
i beneficii;
 
-
 
acceptabilitatea etic
ă
depinde de consecin
ţ
e;-
 
trebuie c
ă
utat ce este mai bine pentru majoritate.Se exclude dimensionarea ontologic
ă
a actelor umane.
 
Principiul universalit
ăţ
ii
Inspirat din teoria universalit
ăţ
ii a lui Immanuel Kant, acest principiu, carel
ă
rge
ş
te bazele eticii, poate fi pus în paralel cu regula de aur a religiilor occidentale: „nu
ă
altora ceea ce nu vrei s
ă
 
ş
i se fac
ă
 
ş
ie însu
ţ
i”.
 
Principiul egalit
ăţ
ii
Toate persoanele umane sunt egale în drepturi
ş
i valori. Principiul enun
ţă
c
ă
  pentru a alege subiec
ţ
ii pentru îngrijiri medicale , nu trebuie luate în considerare criteriisociale, rasiale sau religioase.
 
Principiul justi
ţ
iei
ş
i al echit
ăţ
ii
Trebuie favoriza
ţ
i cei mai dezavantaja
ţ
i. Din acest principiu deriv
ă
principiuldiferen
ţ
ei
ş
i ala egalit
ăţ
ilor 
ş
ansei.Plecând de la aceste principii bioetica a demonstrat c
ă
evolu
ţ
ia tehnologic
ă
înmedicin
ă
 
ş
i în special în genetic
ă
a neglijat personalitatea bolnavului, care are
ş
i suflet nunumai
ţ
esuturi.S-a impus astfel necesitatea îndep
ă
rt
ă
rii antinomiilor dintre con
ş
tiin
ţ
a moral
ă
asociet
ăţ
ii
ş
i con
ş
tiin
ţ
a moral
ă
a medicinei
ş
i a bolnavului. Rezilierea unor astfel deantinomii, când se ivesc, dup
ă
principiul „Clauzei de con
ş
tiin
ţă
” medical
ă
, este, suveran
ă
 în final, în scopul de a nu pierde din uman ceea ce câ
ş
tig
ă
m în tehnic, mai mult
ă
 
ş
tiin
ţă
,impunând mai multe considerente morale.De aceea, Consiliul Europei impune: obligativitatea înv
ăţă
mântului bioetic înfacult
ăţ
i, examen de bioetic
ă
la echivalarea titlului de medic, etc., în scopul respectuluidreptului suveran al omului asupra corpului
ş
i individualit
ăţ
ii sale genetice.În esen
ţă
dincolo de via
ţă
 
ş
i moarte, bioetica controleaz
ă
 
ş
i d
ă
ă
spuns la tot ceeace
ş
tiin
ţ
a
ş
i tehnica o provoac
ă
.Faptul c
ă
 
ş
tiin
ţ
a evolueaz
ă
mai repede ca omul aduce
ş
i în via
ţ
a medical
ă
 necesitatea bioeticii.Bioetica devine o surs
ă
de drept care nu este altceva decât un minimum demoral
ă
.Bioetica cuprinde
ş
i rela
ţ
ia medic-bolnav sub aspectele sale intrinseci (confiden
ţă
 consim
ţă
mânt)
ş
i extrinseci (drept la s
ă
n
ă
tate) în orice circumstan
ţ
e.Dac
ă
prima celul
ă
s-ar fi divizat infailibil
ş
i exemplul ei ar fi fost urmat de toatecelelalte celule, p
ă
mântul ar fi fost st
ă
 pânit de nesfâr 
ş
ite valuri de forme anonime
ş
iuniforme, via
ţ
a înghe
ţ
ând în tipare stereotipe. Dar prima celul
ă
a înv
ăţ
at s
ă
gre
ş
easc
ă
 
ş
igre
ş
eala a p
ă
truns definitiv în istoria vie
ţ
ii, eroarea perturbatoare g
ă
sindu-
ş
i locul înuniversul genetic al speciei. Eroarea este întâmpl
ă
toare, dar destinul ei nu mai esteîntâmpl
ă
tor, putând fi supus constrângerilor. Hazardul este îns
ă
ireversibil
ş
i ireparabil ,eroarea putând reapare în alt context, cu alte semnifica
ţ
ii.Progresele geneticii în dezvoltarea unor tehnici aplicate ce caracterizeaz
ă
 revolu
ţ
ia biologic
ă
amenin
ţă
a bulversa aceste reguli morale ce puteau fi considerateimuabile. Pentru prima oar 
ă
, genetica
ş
i biotehnologiile tind s
ă
confere omului – fiin
ţă
 dihotomizat
ă
(creat
ă
/autocreat
ă
în evolu
ţ
ia sa ontogenetic
ă
), puterea imediat
ă
 
ş
inecontrolat
ă
în materia gestion
ă
rii
ş
i manipul
ă
rii individualit
ăţ
ii sale biologice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->