Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
454Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dictionar de simboluri

Dictionar de simboluri

Ratings:

4.67

(3)
|Views: 40,111 |Likes:
Published by cipsim78

More info:

Published by: cipsim78 on Sep 11, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2013

pdf

text

original

 
DICTIONAR DE SIMBOLURI
TITANISM
 Titanii, divinitati neîmblânzite, care conform mitologiei grecesti (Hesiod), au luat nasteredin împreunarea
 fara iubire
a Cerului cu Pamântul, s-au luptat cu zeii din Olimp si au fostînfrânti. Simol al revoltei si al fortei vitale, titanul se confunda cu spiritul lumii minerale.În literatura, titanismul desemneaza elanurile nestavilite, energia stihiala, revolta siizbucnirile marete si de necontrolat ale naturii. În poemul eminescian
 Demonism
, omuleste un vierme ivit din carnea
 
 putrezita a unui titan pietrificat si neputincios în lupta cuOrmuz. Maretia fiintei, atât cât este, reprezinta o palida mostenire
de la Titanul mort 
:
 Înmoartea lui e ceva sfânt si mare,/ E o gândire-adânca si-ndrazneata/ Pentru ce el fucondamnat la moarte
. Dar revolta titanica s-a convertit în ambitie desarta, prin oameni.Adevarata forta a titanului este conservata în trupul planetei:
 A lui gândiri încremenirareci/ În fruntea sa de stânci si devenira:/ Rozele dulci, rubine; foile,/ Smaralde, iaracrinii,/ Diamante. Sângele sau/ Se prefacu în aur, iar muschii/ Se prefecura în argint si fier 
.
TRANDAFIR 
În ritualurile de înmormântare ale românilor exista si astazi obiceiul de a se pune în sicriufrunze sau flori de
 Rosa canina
(trandafir salbatic, cunoscut si sub numele de
rasura
), casimbol al renasterii dincolo de moarte. În general, florile simbolizeaza regenerarea, însatrandafirul, nascut din sângele lui Adonis, exprima sacrificiul, suferinta, renasterea siiubirea ca dimensiuni majore ale vietii. Impus înca de ritualurile misterice de la sfârsitulantichitatii trandafirul a fost preluat în crestinism ca efigie a iubirii si a solidaritatii, fiindconsiderat imagine a sufletului si a lui Cristos. De asemenea, este asociat simbolic rotiitimpului si sugereaza sensurile labirintului (caci este floarea cu
treizeci de petale
).
 
Ca floare ritualica apare în poezia lui Eminescu:
 Dându-si trestia trestia-ntr-o parte,/ Stacopila lin plecata,/ Trandafiri arunca rosii/ Peste unda fermecata
(
Craiasa din povesti
).Invocatia de dragoste, facuta sub protectia Sfintei Miercuri si a Sfintei Vineri esteconsfintita de floarea renasterii, deoarece rostul acestei vraji este de a materializa înundele apei chipul unei fiinte dragi. Ca floare a iubirii, simbolul se regaseste si în poemul
Calin
, în tabloul în care fata craiului îsi asteapta împlinirea erotica:
.
.
.pe patu-i si la capu-i presurati-s trandafiri
.Evocatori ai mortii, pentru Goga trandafirii sunt doa
nemângâiate flori bolnave
(
Trandafiri
).Pentru simbolisti trandafirul este semnul stingerii, prin prea repedea lui ofilire; pe D.Anghel îl melancolizeaza:
Se face liniste si pace pe-ncetul ca-ntr-o sihastrie/ În care-ar fimurit viata învinsa de melancolie,/ Si unde numai trandafirii mai cern petale diafane
(
Melancolie
), iar Macedoncki scrie:
 E vremea rozelor ce mor/ Mor în gradini si mor si-mine...
(
 E vremea rozelor ce mor 
)Mircea Eliade are un roman întitulat
19 trandafiri
, în care simbolul apare cu sensusrimistice; dupa ce scriitorul A. D. Pandele dispare în chip misterios, secretarul sau primestenouasprezece trandafiri rosii cu mesajul
 suntem condamnati la libertate
; florile vin casemn al iesrii în eternitate, iar numarul lor este de asemenea simbolic; sase dintre ei seofilesc si ramân treisprezece trandafiri, cifra a începutului, caci cuprinde un ciclu la cares-a adaugat o unitate. În alta nuvela a sa, trandafirul marcheaza etapele pe care le strabate personajul în experienta de regenerare (
Tinerete fara de tinerete
).
 
TRANSMIGRATIA SUFLETULUI
 Reîncarnarea sufletului dupa moarte este o tema cu origini în gândirea indiana si s-a bucurat de multa popularitate în romantism. Din perspectiva filozofiei indice, sufletuleste condamnat sa strabata roata reîncarnarilor 
 
(
 samsara
) pentru a se purifica de tristete side pacat prin sacrificiu interior; dupa ce dobândeste starea de împacare si se detaseaza deispitele lumesti, sufletul poate sa sparga
 samsara
si sa atinga armonia absoluta prinidentificarea sinelui (
atman
) cu spiritul profund al universului (
 Brahman
). Aceastaarmonie fara sfâsit se numeste
nirvana
. În poeziile sale, M. Eminescu face trimiteri laacesta viziune si abordeaza tema în doua dintre nuvelele sale:
Sarmanul Dionis
si
 Avatarii faraonului Tla
(neterminata); în limba sanscrita cuvântul
avatar 
înseamna
coborâre
, în sensul de intrare în lumea materiala, iar Eminescu pastreaza acest sens.Faraonul egiptean din nuvela
 Avatarii faraonului Tla
, disperat din cauza mortii sotieisale, Rodope, savârseste un ritual magic si afla ca se vor reîntâlni dupa cinci mii de ani,adica dupa mai multe reîntrupari. Apoi sunt prezentate trei dintre vietile prin care trecesufletul lui Tla; apare ca cersetor idiot (
 Baltazar 
) care viseaza ca ia diverse chipuri, farasa stie ce reprezinta acest lucru; într-o zi moare si este aruncat într-un mormânt, în caremintea i se limpezeste; iese din groapa care nu fusese înca acoperita, reasaza pâmântul ca
 sa nu se cunoasca
si pleaca într-o directie binecunoscuta, spre care îl duce instinctul. Seregaseste pe sine în postura marchizului Alvarez, un batrân sinsistru, zgârcit si foarte bogat. Umbra ridicata din mormânt cunoaste deja viata marchizului si îl împiedica sa-siîmplineasca planurile meschine; sufletul faraonului se pare ca a dobândit dreptul de a-sicorecta vietile anterioare, dupa ce cunoaste conditia de idiot; ceea ce îndreptateste aceastaidee este faptul ca, ajuns la una dintre locuintele lui Alvarez, la un moment dat, umbra iacu aviditate niste bani, întocmai ca zgârcitul marchiz, fara sa stie de ce actioneaza astfel:
 Avea instinctul neconstiu a unui animal, care face tot ce-i de trebuinta, fara sa stie sprece scop
. El se eliberaza de avaritie, moare sarac si parasit de lume. În cea de-a treia viata,este posibil ca sufletul sa aiba misiunea de a se elibera de patima maladiva pentru Cezar-Cezara; însa nuvela este neterminata. Si în
Sarmanul Dionis
este transpusa aceasi tema;sufletul personajului titular 
din începutul lumei si pâna acuma a facut lunga calatorie prin mii de corpuri din care azi n-a mai ramas decât praf 
si
 fara ca azi sa si-o aducaaminte, a fost odata în pieptul lui Zoroastru
. Dionis îsi descopera partial
karman-
ul(schema individuala a nasterilor si renasterilor), fara a reusi sa întrerupa firulreîncarnarilor; de-a lungul timpului, în fiecare întrupare savârseste aceeasi greseala.Liviu Rebreanu are si el un roman, intitulat
 Adam si Eva
, în care trateaza aceeasi tema.
TURN
Simbol ascensional, turnul exprima dorinta de înaltare la cer (Turnul Babel), ridicareadeasupra lumii, dar este si un avertisment asupra trecerii, când în el se afla un orologiusau un clopot; uneori, turnul este doar închisoare. Semn distinctiv al unei colectivitati,turnul marcheaza centrul unei asezari; multe orase au ca emblema un turn, însusiBucurestiul vea ca simbol Turnul Coltei. În legatura cu acesta, Ion Ghica are o povestiredespre camatarul Baltaretu pe care voievodul fanariot mavrogheni îl duce în turn si subamenintarea ca îl arunca de acolo îi zmulge cincizeci de pungi cu bani (
Scrisori catre V. Alecsandri
).Ca loc de observatie, turnul apare simbolic în folclor, fiind asociat adesea cu lacasulSfintei Preciste:
 Numai Maica Domnului/ Ce sta-n turnul cerului...
Spirit ocrotitor, sfântasupravegeaza din turn drumurile strigoaicelor sau pe cele ale surorilor Soarelui,
 
intervenind în favoarea omului.Când adaposteste un ceasornic, turnul este si o emblema a timpului; clopotul care anuntanunta sau moartea într-o poezie a lui Pillat, se afla într-un vechi turn:
Si cum sedeam...departe, un clopot a sunat/ - Acelasi clopot poate - în turnul vechi din sat.../ Denunta sau de moarte, în turnul vechi din sat 
(
 Aci sosi pe vremuri
). Strajuind lumea sitrecerea ei, turnul, dovada a precaritatii generale, reuneste în imaginea sa atitudinea prevazatoare dar si singuratatea fiintei:
 Ale turnurilor umbre peste umde stau plecate/ Catre tarmul dimpotriva se întind, se prelungesc,/ Si-ale valurilor mândre generatii spumegate/ Zidul vechi al mânastirii în cadenta îl izbesc
(
Umbra lui Mircea. La Cozia
deGr. Alexandrescu).
TIGAN
Simbol al fiintei înrobite, tiganul a generat o tema de interes pentru scriitorii pasoptisti,militanti ai dezrobirii tiganilor în numele libertatii individuale. Alecsandri are o povesteromantica, introdusa în
 Istoria unui galbân
; cei doi bani (galbenul si paraua) povestescdespre stapânii pe care i-au avut de-a lungul timpului, prilej pentru scriitor de a transpunecâteva aspecte sociale; povestea Zamfrei ilustreaza viata tiganilor robi.; este vorba despreo satra aflata în stapânirea unui boier; tiganii duc o viata aparent libera, îsi câstiga traiulcum pot si au corturile asezate pe malul Oltului, însa fac parte din averea boierului, ceeace îi da dreptul sa-i vânda; Zamfira, în vârsta de sapte ani, este copilul judelui satrei.Tiganii sunt vânduti ca un grup unitar, cu exceptia Zamfirei, pentru care un boier oferazece galbeni. În ciuda protestelor disperate ale parintilor, fetita este despartita de satra sitimp de opt ani slujeste în casa noului stapân
rozându-si inima în dureri si îndeznadajduire
. Când îsi pierduse orice speranta, Nedelcu, un tigan trimis de tatal ei oajuta sa plece din locul lungii ei suferinte. îndragostiti si liberi, Zamfira si Nedelcu traiesc periciti sase luni, pâna când boierul îsi descopera roaba fugara; vrând s-o apere, Nedelcuîl ucide pe boier, apoi este spânzurat pentru crima. Zamfira înnebuneste si moare dedurere. Povestirea impresioneaza prin subiect, prin episoadele tensionate, dar si prininformatiile inedite despre începutul veacului al XIX-lea. Piata în care se vând robii,licitatia, vânzarea Zamfirei, precum si aspectele din viata cotidiana a tiganilor conferanota pitoresca povestirii, caracterul militant estompându-se. În consens cu mentalitateagenerala, scriitorul atribuie tiganilor îndeletniciri magice:
tigancile sunt foarte ghibace întot soil de vrajitorii si de descântice de diochi, de serpe, de dragoste s.c.l.
Înmonumentala sa lucrare de medicina magica, I. A. Candrea explica faptul ca toatecolectivitatile cuibarite în sânul unei natii sunt învestite cu puteri miraculoase, sustinutede mitul strainului; de pilda, germanii cred ca evreii pot deochea, pe câta vreme pentruromâni tiganii aduna forte malefice.În alta ordine, populatia nomada, fara teritoriu statornic, sau simpla fiinta exilata capatasensuri diverse; în romanul
Ulise
al lui Joyce personajul principal este evreu pentru camesajul operei pledeaza voalat pentru eliberarea Irlandei, ceea ce îl determina pe scriitor sa construiasca un personaj izoloat, considerat fara tara - evreul Leopold Bloom; actiuneaeste plasata la începutul secolului, când evreii erau împrastiati prin lume, iar Isdraelul nuse înfiintase. Tot astfel, în literatura noastra, Ion Budai-Deleanu creeaza prin epopeea
Tiganiada
o parabola a Transilvaniei înstrainate prin anexarea la Imperiul austro-ungar.Tiganii lui Deleanu devin simbolul celor fara tara, nevoiti sa plece în cautarea tinutuluivisat - Inimoasa; de aceea, poetul atrage atentia asupra sensului secret chiar din prefata, încare afirma ca
 prin tigani se mai înteleg si altii
. Simbol al îndelungatei înrobiri, tiganul

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->