Consider c fericirea este aspiraia suprem a oricrui individ.

Indiferent de religie, orientare sexual, el n via sau mod de a gndi, omul va aspira la fericire i va ncerca s o capete prin orice mijloace. n primul rnd, fericirea presupune mult munc. Dac vrei s devii medic, nve i anatomie la greu, caui o facultate bun, cu perspectiv de a te angaja la instituia pe care i-o dore ti. Dac aspiri s devii o mam minunat, alegi cu grij omul de care- i vei lega via a, nve i din gre elile altora n ceea ce privete educarea unui copil, faci i nite cursuri de psi ologie. Dac vrei s devii politician, nvei s mini i s calci peste corpuri i idealuri umane. !ericirea fr determinare e doar o ilu"ie. n al doilea rnd, fericirea este i o c estier de noroc. #rict de mult n-ai munci pentru a o obine, ar putea aprea ceva ce s i "druncine toat munca sau invers, s te duc la un alt nivel sau direct la int, fr s depui prea mult efort. $stfel, un om de tiin ce descoper un nou mod efficient de tratare a unei boli pn atunci incurabile poate s-i piard fericirea n neacceptarea de ctre medicin a metodei sale de tratament. %e de alt parte, o nefericit fr viitor i poate gsi binevoitorul ntr-o cltorie cu trenul sau un numr greit de telefon. &otui, muli oameni abar nu au ce i-ar putea face ferici i. 'nii aspir spre fericire fr s o cunoasc, alii o obin dar reali"ea" prea tr"iu c, de fapt, lucrul acela minor era fericirea lor. # alt categorie se simt bine doar pier"nd fericirea, i anume i regsesc lini tea i mpcarea cu (soarta( n deplngerea fericirii pierdute. n conclu"ie, fericirea const din munc i noroc, dar i din capacitatea de a recunoa te, printre multe alte lucruri, acel lucru ce poate transforma o via de om ntr-un vis real. &otu i, nu trebuie neglijat i perioada de dup gsire a fericirii) dac se depune tot efortul ca acest sentiment s se pstre"e, fericirea va dinui n sufletul omului mult timp, poate i o via ntreag* dac este obinut i apoi neglijat, fericirea se poate transforma ntr-o banalitate sau disprea cu totul, lsnd un loc pustiu n suflet.