Professional Documents
Culture Documents
INTERNATIONAL
2005
CUPRINS
1.INTRODUCERE………………………………………………….3
2
INTRODUCERE
3
unor noi uniuni economico-monetare, dezvoltarea tehnologiilor IT, si ale internet-ului
sunt tot atatia factori care au impus accentuarea consumului in ultimii 50 de ani.
In viata bancilor, riscul este indus de nenumarate cauze. Cei mai multi specialisti
remarca in cadrul acestor cauze, mai intai natura (activitatii) institutiei bancare ce se
reflecta in numeroase forme ale riscurilor. Asadar, ceea ce se poate observa la prima
4
vedere, chiar si de catre un nespecialist este faptul ca banca reprezinta o intreprindere cu
caracter lucrativ, ca oricare societate comerciala, care se foloseste de mijloace adecvate si
realizeaza actiuni corespunzatoare. Realizandu-si activitatea, banca isi asuma riscuri
proprii functionarii dar si riscuri ce decurg din specificitatea naturii intermedierii
financiare pe care o face. "Riscul de intreprindere decurge din faptul ca banca este o
afacere in care se angajeaza oameni, capitaluri si care se confrunta cu riscuri, de unde pot
rezulta castiguri sau pierderi, ce urmeaza sa remunereze aportul factorilor angajati".
Riscurile financiare pot fi considerate drept cea mai importanta grupa de riscuri bancare,
dat fiind ca, asa cum a demonstrat practica, proasta lor gestiune produce cele mai multe
falimente bancare. In aceasta grupa de riscuri se includ:
* Riscul de piata sau de variatie a valorii activelor financiare apare ca risc de variatie a
ratei dobanzii, risc valutar si risc de variatie a cursului activelor financiare. Exprima
probabilitatea ca o modificare a conditiilor de piata sa afecteze negativ profitul bancar.
5
In acest context, fuziunea societatilor bancare s-a impus ca o metoda moderna de
gestionare a riscului global de creditare atat in cadrul fiecarei tari cat si la scara
internationala. Noua entitate bancara realizata in urma fuziunii dispune de un capital
consolidat, care acopera mai bine pierderile determinate de producerea riscului de
creditare. Procesul de fuziune este o caracteristica generala a economiilor moderne fiind
realizate fuziuni in toate ramurile economice, dar mai ales in domeniul financiar.
Economia globala, afirma George Soros "nu este caracterizata doar printr-un
comert liber de bunuri si servicii ci, chiar intr-o mai mare masura, si prin miscarea libera
a capitalului. Ratele dobanzii, cursurile de schimb si preturile actiunilor din diverse tari
sunt puternic intercorelate, iar pietele financiare globale exercita o influenta covarsitoare
asupra conditiilor economice. Dat fiind rolul decisiv pe care capitalul financiar
international il joaca in destinul fiecarei tari in parte, nu este deloc impropriu sa vorbim
despre un sistem capitalist global". Astazi capitalismul reprezinta un sistem global in care
fluxurile financiare sunt in expansiune, atat in interiorul economiilor fiecarei tari,
intersectand creditorii si debitorii interni (populatia, companiile, institutiile financiare si
intermediarii autorizati), dar si la nivel global, acoperind in aceasta expansiune continente
si regiuni aflate geografic la mare distanta intre ele, mondializand debitorii si creditorii,
pentru care intermedierea nu mai este confruntata cu distanta geografica, relatiile fiind
stabilite fara ca acestia sa se cunoasca reciproc, asa cum se intampla in societatile
premoderene si la inceputul celei capitaliste.
6
- planul de Actiune privind Serviciile Financiare (2001-2005).
Soros identifica faptul ca "in sistemul capitalist global de astazi s-a produs o
deplasare pronuntata in favoarea comportamentului de maximizare a profitului cu
intensificarea corespunzatoare a presiunilor concurentiale". Maximizarea profitului este
in legatura directa cu politica bancilor privind marjele bancare. Ecartul marjei se
regaseste in nivelul profitului brut. Intr-un mediu global exista mai multi actori, iar multi
factori, altii decat cei inerenti competitiei, pot afecta evolutia marjelor de profit ale
bancilor. Prezentam in acest sens cateva din concluziile si evaluarile unui studiu realizat
de Banca Centrala Europeana asupra standardelor de credit si marjele de profit ale
bancilor din tarile membre Uniunii Europene. Prima concluzie este ca asistam la un
proces de erodare continua a marjelor bancare. Ingustarea marjelor creditului pentru
banci este intr-adevar atribuibila fenomenului de continua restrangere a conditiilor
pretului creditului, datorata competitiei bancare si introducerii monedei unice europene.
Reducerea dobanzii la credite poate afecta veniturile din dobanzi ale bancilor, dar largirea
marjelor la depozite, pe de alta parte, adesea compenseaza acest efect si venitul net din
dobanda poate avea o tendinta pozitiva, fiind in legatura cu o crestere a volumului
creditelor.
7
preturile agresive promovate de noii intrati au schimbat pretul in intreaga piata. Cresterea
cererii pentru credit si o evolutie favorabila a pretului activelor (pana la mijlocul anului
2000) au influentat de asemenea, cresterea competitiei pe piata de capital intr-un numar
de tari din Uniunea Europeana. Cateodata, nu este foarta clara tendinta unei periculoase
competitii, de tipul "taie -tot" si este nedeterminat riscul legat de pret.
8
· dezvoltarea tranzactiilor printr-un suport tehnologic conexat la retelele informatice si
tehnologiile IT;
· scaderea pretului creditului (in paralel cu reducerea marjei) proces vizibil in tarile
membre Uniunii Europene, influentat atat de ritmul economisirii interne, specific pentru
fiecare tara, dar si de inflatie, fiscalitate si politica monetara a tarilor respective;
9
organizare mutuala, au abandonat aceasta forma organizatorica si au convertit
proprietatea corporatista in alte forme private legale.
d) structura de productie.
- produsele bancare devenite marfuri au facut competitia mult mai perfecta decat in trecut
si totodata au modificat puterea pietei.
10
3. Modificarile reglementarilor au creat o piata mai larga prin stergerea unor restrictii
interstatale referitoare la sistemele bancare in SUA si in interiorul Uniunii Europene, iar
in Europa crearea zonei euro a jucat un rol important.
11
foarte mica are potentialul de a realiza economii la scara si ca curba costului mediu
devine mai mult sau mai putin plata pentru marile firme. Studii realizate in S.U.A au
evidentiat ca pe o scara a eficientei break-point-ul difera de la institutii a caror marime a
activelor variaza de la 500 mil USD in ultimii 18 ani la 25 mild USD in studiile recente
(Berger si Master 1997). Variatia marimii optime este influentata de progresul factorilor
technologici si de dereglementarea bancara care permite noi forme de organizare de o
marime considerabila. In Europa dupa introducerea monedei unice europene, Comisia
Europeana a estimat existenta unei economii la scara la un activ de peste 25 mild USD iar
Vander Vennet (2002) estimeaza aceasta marime intre 10-100 mild EURO.
4. Siguranta neta bazata pe economii la scara. Daca o banca devine foarte mare devine
ceea ce se cheama “too big too fail” sau “prea mare pentru a fi falimentata” de catre
autoritati. Aceasta furnizeaza un avantaj competitiv in conditiile atat a unui cost scazut
pentru un anumit nivel al capitalului si riscului, cat si pozitii largi acceptate de parteneri.
White (1998) arata cele doua rate Mody’s, respectiv: rata puterii financiare a
bancii(BFSR), masurand siguranta intrinseca si stabilitatea financiara pe baza
standingului legal si ratele depozitelor ordinare pe termen lung. Aceste rate sunt un suport
pentru actionari, grupurile industriale si institutiile oficiale. Boyd, Graham (1998) si Kane
(2001) si-au exprimat ingrijorarea asupra celor mai multe fuziuni din S.U.A care au
creeat banci prea mari pentru a fi falimentate. Astfel cele mai mari raporturi se regasesc
in Belgia, Olanda si Elvetia, unde la nivelul anului 2000 capitalul Fortis reprezinta 2,27%
din PNB iar pentru KBC este de 2,85% din PNB,in Olanda ING Groep detine un capital
care reprezinta 6,65% din PNB iar in Elvetia UBS are un capital care reprezinta 12,37 %
din PNB iar capitalul Credit Suisse ajunge la 10,55% din PNB. In Marea Britanie HSBC
detine o capitalizre care reprezinta 2,265 din PNB intimp ce in S.U.A Bank of America si
Citigrup sunt bancile care detin cel mai mare capital din lume exprimat in valoare
absoluta raportat la PNB al celei mai mari economii din lume, acesta nu reprezinta decat
0,59% si 0,75% din PNB.
12
unei largi game de produse financiare clientilor de baza. Aceasta poate genera costuri fixe
mari in oferirea de baze de date sau echipamente care pot fi utilizate pentru o gama larga
de servicii. Studii de eficienta din S.U.A au masurat prin comparatie costul specific al
unor firme care ofera o gama larga de servicii financiare, cu cat ar fi tebuit sa fie acest
cost daca aceste servicii ar fi fost oferite de oserie de firme care ar fi avut o serie redusa
de produse financiare.
13
tari europene. Dahl si Logan (2002) analizeaza creantele a 28 de banci private britanice
de-a lungul peroadei 1987-2000, demonstrand semnificative castiguri din diversificarea
internationala a expunerii la riscul de credit. Acharya, Hasan si Saunders (2002)
analizand pierderile din credite in Italia de-a lungul perioadei 1993-1999 arata ca
beneficiile diversificarii pot fi pierdute daca exista o lipsa de experienta in realizarea
diversificarii. Amihud, Delong si Saunders (2002) nu vad nici un impact asupra
volatilitatii stocului de cative financiare atat inainte cat si dupa relizarea unei fuziuni
internationale. In ceea ce priveste studiul corelatiei dintre volatilitate si pierderi trebuie sa
mentionam ca diversificarea riscului de credit poate fi deformata de urmatorul fenomen
(multe state ale lumii inregistreaza putine credite pierderi, in timp ce cateva state ale
lumii cu recesiune mare inregistreaza pierderi substantiale) in general “ centrul
inregistreaza mai putine credite pierderi decat periferia”, ceea ce necesita o analiza a
fenomenului diversificarii riscului in perioade de recesiune. Analiza beneficiilor din
diversificarea portofoliului de credite rezulta din simularea pierderilor medii raportate la
PNB pentru sistemele bancare ale tarilor selectate, de-a lungul perioadei crizei. Alegand
Anglia care a traversat o perioada de recesiune severa caracterizta de pierderi grave din
credite, putem observa ca diversificarea a redus creditele pieredere cu 15%.
14
imprumutatii au avut acces la mai multi creditori. Evaluarea impactului concentrarii
asupra pretului trebuie sa tina cont de prezenta bancilor cooperative si de gradul de
contestabilitate (exprima lejeritatea cu care noii competitori pot intra in piata. Remarcam
ca in Germania, Franta, Spania aceste institutii luptand pentru marime tind sa-si reduca
marjele atragand o parte din profitul bancilor comerciale private. Situatiile pot evolua in
asa fel incat o parte din aceste institutii isi schimba statutul lor legal (ex. In Marea
Britanie marile societati de constructii au devenit plcs). De asemenea dereglementarea
inceputa in 1980 si creearea pietei fondurilor mutuale a redus abilitatea bancilor de a
creste marjele la depozite iar accesul marilor companii la piata de capital prin subscrierea
de hartii de valoare si obligatiuni a redus potentialul impact asupra marjelor creditului. In
S.U.A (Kwast 1999 si Amel si Starr 2001) arata ca institutiile financiare primordiale
pentru 93% din gospodarii sunt institutiile de depozitare locale, iar pentru 88% din micii
intreprinzatori institutiile financiare locale sunt cele mai importante. In Marea Britanie
cererea pentru servicii de plati si cash si accesul la credite a intreprinderilor mici si
mijlocii este in primul rand satisfacuta de sucursalele locale ale bancilor.
15
bancilor comerciale persoane juridice romane sau prin capitalul de dotare, in cazul
sucursalelor bancilor straine.
16
bune banci specializate in pietele in formare din aces ta regiune. RZB-Austria opereaza in
urmatoarele douasprezece tari din regiune: Ungaria din 1987; Slovacia din 1991; Polonia
din 1991; Cehia din 1993; Bulgaria din 1994; Croatia din 1995; Rusia din 1997; Romania
din 1998; Ucraina din 1998; Bosnia Hertegovina din 2000, Slovenia din 2001, Iugoslavia
din 2001. Reteaua nu se opreste in Europa Centrala si de Est, ci include si Europa
Occidentala si celelalte continente prin compania financiara din New York, sucursalele
din Londra si Singapore, precum si prin birourile de reprezentanta din Paris, Bruxelles,
Moscova, New York, Beijing, Hong Kong, Bombay si Ho Chi Minh.
Raiffeisen Bank este oficial, numele bancii rezultate din fuziunea Bancii Agricole
- Raiffeisen cu Raiffeisenbank (Romania), dupa ce formalitatile juridice au fost
indeplinite.
“Noul nume al bancii este o marca de prestigiu in Europa, care ne onoreaza, dar ne si
obliga sa avem o retea bancara, produse, servicii si personal la standardul international
Raiffeisen. Raiffeisen Bank va fi o banca universala, care ofera produse si servicii atit
pentru clientii persoane fizice sI mici intreprinzatori, cit si pentru companiile mijlocii si
mari, prin intermediul mai multor canale de distributie. Obiectivul nostru strategic este sa
ajungem intre primele trei banci romanesti in urmatorii trei ani”, a declarat Steven van
Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
Actionar %
1 Raiffeisen Zentralbank Oesterreich 94,1457
2 Fondul Romano-American de Investitii 4,9999
3 Cei 17.000 de actionari minoritari ai Bancii Agricole 0,8043
– Raiffeisen
4 Cei 4 actionari minoritari ai Raiffeisenbank 0,0501
Romania
RZB este institutia centrala a celui de-al doilea grup bancar ca marime din
Austria, cu un bilant total de 44,58 mld. EUR si un profit net de 163,6 mil. EUR in 2001,
si cu o retea bancara care acopera 12 tari din Europa Centrala si de Est.
17
5.FUZIUNEA ANGLO-ROMANIAN BANK LIMITED (ANGLIA)
CU BANCA FRANCO-ROMANA (SUBSIDIARA FRANCEZA A BCR)
In iulie a.c., Anglo-Romanian Bank Limited (ARBL) si-a facut reintrarea pe piata
bancara din Romania in urma fuziunii prin absorbtia realizata cu Frankfurt Bukarest Bank
AG (fosta subsidiara a BCR din Germania), cu mentinerea sucursalei din Bucuresti si a
agentiilor din Sibiu si Timisoara si a celei din Frankfurt sub marca si numele Anglo-
Romanian Bank Limited.
Ia nastere, chiar daca la scara mica, o banca model "Uniunea Europeana" care
anticipeaza aderarea Romaniei la structura continentala. Aceasta va fi apta sa asigure
clientilor romani servicii pe piata locala si accesul la cele mai mari piete financiare din
Europa. "ARBL va avea un rol foarte important in sustinerea clientilor din Romania si a
celor care lucreaza cu Romania. Prezenta ARBL in capitala Marii Britanii , unul dintre
cele mai prestigioase centre financiare ale lumii , confera clientilor Grupului avantajele
unor legaturi mai strinse intre BCR si investitorii internationali", a adaugat Nicolae
Danila. Acelasi management si personal bancar vor asigura clientilor servicii de inalta
calitate, personalizate, in acord cu strategia si politicile aplicate de toate companiile din
Grupul BCR.
18
Inca de la infiintare, in 1973, Anglo-Romanian Bank Limited s-a specializat in
finantarea activitatilor de comert international in Europa Centrala si de Est si in
operatiuni de nisa de piata, axandu-se in special pe activitati de finantare a operatiunilor
de export-import.
19