Protectia suprafetelor metalice impotriva coroziunii

Categorii referate Generalitati. Coroziunea metalelor este un process natural nedorit, rezultat al instabilitatii metalelor, al tendintei lor de a trece in compusi mai stabili cum ar fi oxizi, cloruri, sulfati, etc. Datorita acestui process, pe plan mondial, se pierd mari cantitati de metale, ceea ce se reflecta prin scoaterea din uz a unor instalatii intregi. Protectia impotriva coroziunii se poate realize in urmatoarele moduri: 1.Pe cale chimica-prin formarea la suprafata a unor pelicule protectoare pe baza unor reactii chimice.De exemplu: oxidarea aluminiului prin formarea unui strat de Al2O3; 2.Imersia in metale topite- se aplica daca metalul de protectie este zincul, staniul, aluminiul.De exemplu: obtinerea tablei zincate, a tevilor sau profilelor de otel zincate. 3.Pulverizarea(metalizarea)- se realizeaza prin pulverizarea cu aer comprimat a metalului protector in stare topita, pe suprafata piesei supusa protectiei. 4.Vopsirea- realizeaza izolarea suprafetelor metalice de mediul agresiv inconjurator prin apicarea a cel putin doua straturi de vopsea unul cu proprietati adezive (grundul) iar al doilea rezista la actionarea factorilor exteriori. 5.Emailarea- consta in aplicarea pe material a unui strat de email. 6.Acoperirea cu mase plastice-cauciuc, bitum, etc. 7.Pe cale electrochimica- se realizeaza sub influenta curentului electric: acoperiri anodice (astfel se protejeaza aluminiul, magneziul, aliajele lor) si consta in formarea unei pelicule fine compacte si dense de oxid metallic si acoperirii catodice prin: zincare, cuprare, nichelare, cromare, argintare, aurire. Este metoda cea mai raspandita deoarece se obtin pelicule cu grosimi dorite, foarte aderente si rezistente de cele mai multe ori cu aspect placut. Mod de lucru Printre procedeele chimice des folosite se numara zincarea si cuprarea. Procedeul mai poarta numele si de acoperire galvanica( galvanizare). In cadrul lucrarii practice se va realiza cuplarea unei suprafete metalice. Solutia de eelectroliza contine: 125 g CuSO4; 50 g H2SO4 ; 50 g alcool etilic, masa de solutie. Introducerea celorlalte doua substante se bazeaza pe aceea ca electroliza solutiei de sulfat de cupru ca un deposit electrolitic mai mare, ceea ce arata ca avem nu numai depunere electrolitica ci si o precipitare suplimentara a cuprului. In solutia neutra sarea hidrolizeaza: CuSO4 + 2 H2O H2SO4+Cu(OH)2 Iar hidratul format venind in contact cu catodul este redus la CuO2 care precipita: Cu(OH)2 + CuCu2O +H2O Din aceasta cauza solutia trebuie acidulate. Numai o simpla acidulare ar conduce la rezultate diferite.Aceasta s-ar datora unui compus ce se formeaza la anod in timpul electrolizei avand caracter de uperoxid, care poate fi O3 sau acidpersulfuric care trece prin difuzie la catod, unde este redus de cupru. In acest caz cantitatea depusa de cupru se micsoreaza.Alcoolul folosit distruge substanta care se formeaza la anod reducand-o.Deci facand electroliza unei solutii pure de sulfat de cupru se obtin rezultate eronate, insa utilizand solutia de mai sus se obtin rezultate bune.Densitatea de curent nu trebuie sa depaseasca 0,1-0,2 A/cm2. Daca se depaseste aceasta limita depozitul de cupru este spongios sin u adera la electrod, iar daca este prea mica reducerea ionilor cuprici nu este completa si merge doar pana la ioni cuprosi. Se intocmeste montajul de electroliza care este format dintr-un ampermetru, un reostat, sursa de curent

continua si vasul de electroliza, legate in serie.Se curate catoda cu hartie si smirgher se spala cu apa de canal, apa distilata, alcool si se usuca la etuva la 80, apoi se cantareste la balanta analitica. Se introduce placa in baie electrolitica si se inchide circuitul notandu-se timpul.au loc urmatoarele reactii chimice: La catod:Cu2+ + e Cu La anod: CuCu2+ + e Procesul consta de fapt intr-un transport de metal de la anod la catod.Electrolitul adica solutia de sulfat de cupru nu isi schimba compozitia si nici concentratia.dupa 10 minute catoda se demonteaza, se spala, se usuca in curent de aer si se cantareste din nou.Prin diferenta celor doua se determina cantitatea de cupru depusa la anod. mp= r- m1 A-anod, C-catod, R-reostat, 1.Sursa de curent continuu, 2.Ampermetru, 3.Intrerupator, 4.Vas pentru solutia de CuSO4, 5.Suport pentru anod (A), 6.Suport pentru catod (C), Calcule: Se determina randamentul de curent pentru procesul de cuprare. n=mp*mt/100 in care: mp- masa de substanta depusa practic , egala cu diferenta celor doua cantariri; mt- masa de substanta care s-ar depune teoretic conform legii lui Faraday dupa formula mt=A*I*t/Z*F in care: A- Masa atomica a elementului depus (Cu=63,5), I-Intensitatea curentului in amperi (0,1-0,2 A) T- Timpul depunerii(secunde), F- numarul lui Faraday; 96500 C Z- valenta metalului( pentru cupru; Z=2). mp=38,9323 m1=38,9068