You are on page 1of 31

ACADEMIA

DISCURSURI
LXVI

ROMANA
DE RECEPTIE

ALEXANDRU
iN EVOLUTIA

PHILIPPIDE
ROMANE$TI

CULTURII

DlSCURS ROSTlT LA 28 MAl 1935 tN ~EDlNTA SOLEMNA

MONITORUL OFICIAL ~I IMP RIME RIlLE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA.

DEPOZITUL GENER4L CARTEA ROMANEASCA. B-DUL ACADEMIEI 3-5

BUCURE;;TI 1935

ACADEMIA
DISCURSURI
LXVI

ROMANA
DE RECEPTIE

ALEXANDRU
IN EVOLUTIA

PHILIPPIDE
ROMANE$TI

CULTURII

DlSCURS ROSTIT LA 28 MAl 1935 IN ~EDlNTA SOLEMNA

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATUI;U! IMPRIMERIA NATIONALA

DEPOZITUL GENERAL CAR TEA ROM A N E A S C A B-DUL ACADEMIEI 3-5

BUCURE~TI 1935

ALEXANDRU

PHILIPPIDE

IN EVOLUTIA CULTURII ROMANE$TI

Statute1e Academiei Romane, Hisand destule libertati discursurilor de recePtie, cer insa noului venit sa nu uite niciodaHi elogiul predecesorului sau. Dispozitia e, precum se ~tie, imprumutata dela Academia Franceza, unde exprima, cu intentie sau fad, nota de curtoazie a poporului francez. Dar ea se insereaza in deajuns de bine ~i in temperamentul nostru national, care, mai strain poate de ~lefuiala etichetei, gase~te totu~i in sine 0 buna-cuviinta, a~ zice 0 smerenie, prielnica sa recunoasca merite1e si chiar bucuroasa sa 0 faca. Fire~te un elogiu' pare sa imp lice examinarea subiectului pe 0 singura fata, ~i astfel poate fi invinuit, cu aparenta de dreptate, a nu fi in totul nepartinitor. Dar aparte ratiunile protocolare, perfect justificate intr'o asemenea circumstanta, un elogiu pastreaza in' orice caz valoarea unei restabiliri de echilibru: fata de efectele altei tendinte cunoscute a sufletului omenesc, de a se complace cate .... odata sa gaseasca cu ostentatie partile slabe ale unui om, trecand adesea cu vederea ceea ce e mai bun, mai vrednic ~i mai in afad de tagada. Obiectivitatea se constitue de ce1e mai multe ori prin astfe1 de completari ritmice, a~a ca genul e10giului poate avea rolul salutar de contra-pondere a criticei rautacioase, a criticei cu orice pret. Impacat pe deplin cu genul apologetic, care de altfe1 nu exclude cumpatarea, ~i profund incredintat de aha parte de valoarea deosebita a invatatului, in Iocul caruia am fost chemat sa succed, in incinta acestui a~ezamant, ma simt totu~i cuprins de oarecare sfiiciune, in

momentul cand urmeaza sa incerc a schita personalitatea Iui Alexandru Philippide, iIustrui fiIoiog moidovean ~i eminentul fost profesor al Universitatii din Ia~i. Cel dindi motiv de sfiiciune decurge de acolo ell pregatirea mea profesionaia se raporta Ia alte domenii, deca.t Ia ace1a al activitatii predecesorului meu. Cu ce autoritate voiu avea sa judec opera Iui ~tiinti;fica, ~i Ioc~l sau ,in,~tiintaromaneasca ? Numeioase precedenie', chiar la Acad~m.ia Fi:ariceza.-' . modelul Institutiei rtoastre, - unde matematicieni au hi'at Idcul poeti1or, fiziciani pe al istoriciIor, ~i totu~i au reu~it fiecare sa pronunte interesante elogii aeademiee, aceast~'de s'igur ma Ineurajeaza, dar nu ma ajuta prea tare atunei cand e yorba sa pa~esc Ia executie. " . .,'..., ,, ; Se ~ai adauga pe deasupra ~i un alt motiv desfiiciu'ne. . Va trebui sa vorbesc despre Alexandni Philippide in 'cadnil unui discurs, ~i eu ~tiu ce opinie detestabiia avea' originaIuI invatat, despre genul retoric ~i despre oratorie in genere. Dupa dansul discursuI, ca ~i religia - ce apropiere ciudata de ma . nifestari . spirituale ! -'presupune amestecul ilicit ~i hibrid al ce10r trei genuri Iiterare: Istoria, $tiinta ~i Poezia,com.., partimente ce trebuiau dupa a sa parere, separate cu stra~. llicie ~i ferite de' orice atingere. Intr'o faza inca primitiva a spiritualitatii, despartirea celor trei genuri literare nu era de sigur perfecta, ~i s'au intamplat incruci~ari ~i confuziuni, care zamislit produse bastarde, neviabile, nefire~ti. ' Genul retoric, dupa savantul meu predecesor, a aparut tntr'o atare invaIma~eaIa -, dupa' cum '~i religia t6t Ia fel -,' iar astaziepoca Iui de glorie este sfar~ita ~i odata cu separatia geriuriIor, merge spre 0 repede decadere. ' 'Nu e par'di 0 itonie,sa elogiezi pe Philippide, tocmaiprih..; tr'un discurs? Cine insa poarta 0 sarcina ~i e decis sa 0' indeplineasca; trebue sa afle fara .zabava contra-argumente,pentru a-~i cutma lndoelile ~i arice tendinta de a, ~ovai. $i pare-se ca Ie-am gasit. Cea dintai intre grijile indicate -' chestiunea competentei filologice -,- mi,-a ost ,usor' imprastia,ta recetind s, i in parte: cetind pentru intaia oarli, opera' Iui Philippide. 'Recu-..i zandu-ma ~i mai departe in: ceprive~te judecarea amaQ.uritelor

au

'j

",

La probleme1or str.ict filologice, am avut to:tu~i impresia;, pe masura ce ma adanceam in lectuia ~i descopeream consonanta acestei opere Cll atmosfera unei epoce ~i tendintele unei perioade, di a~ putea sa fixez, slujindu-ma de atatea elemente temeinice 9i lesne de degajat, locullui Alexandru Philippide in evolutia culturala a tarii noastre, momentul pecare dansul 11 exprima, 11caracterizeaza ~i 11ilustreaza in chip deosebit. ' ,Destul cuprins pentru un discurs de recePtie, ~i ma intreb chiar, in ipoteza ca a~ fi avut competenta specialistului 9i destoinicia de a diseca amanuntele operei sale, daca in adevar a~ fi utilizat-o astazi, 9i daca mi-ar fi slujit realmente in aceasta. solemna imprejurare? Cat prive9te cealalta rezerva. sufleteasca, de a displace umbrei lui Philippide, omagiindu-l in forma de el despretuita, dar aci obligatorie, a discursului, - mi-am zis ca la urma urmei, critica sa neiertatoare putea fijustificata numai fata de 0 anumita religie 9i de un anume fel de discurs. Ca tot a9a dupa cum asistam la 0 resurectie religioasa, dupa 0 lunga diferentiere 9i desvoltare 9tiintifica, tot a9a se poate admite 0 retorica onorabila ~i dupa diferentierea rodnica a genurilor literare. Chiar daca am adera la teoria pomenita, a amestecarii vatamatoare a genurilor - care a nascut forme hibride - tot ar trebui sa facem deosebire intre invalmageala lor initiahl, indiviza, indistincta, care impiedeca desvoltarea fiecarui gen in parte, - 9i coordonarea lor sintetica, in care mai tarziu se reunesc, fara sa se primejduiasca, 9i care poate fi dimpotriva un semn vadit de progreso Mai sunt 9i alte caturi, ba inca mai necontroversate - bunaoara in domeniul artistic - un de intalnim ,arte la inceput indivize, care ati trebuit sa se separe, pentru a prospera, dar odata rafinandu-se prin diferentiare, si-au intins iarasi mainile, pentru a-si da concurs una alteia ~i a se complet~ reciproc. ' Nu zic ca fara aceasta replica, a9 fi inlemnit la 0 rascruce ~i mi-ar fi secat avantul omagiului de azi - dar oricum, dansa imi aduce un supliment util de lini~te sufleteasdi. Alexandru Philippide s'a nascut la Barlad la 1859. , Peste originea sa greaca, vremea a~ternuse un strat adanc de con~tiinta romaneasca, hranita de neintrerupta gedere ill

tara a catorva generatii ale familiei sale, de incruCi~area cu familii moldovene, de graiul romanesc care incetul cu incetul a inlocuit cu totul limba de obar~ie, in sfar~it de intiparirea indelebila a aJIlbiantei ~i a locurilor in care a crescut. Totu~i 0 vaga traditie greceasca, intovara~ita de oarecare mandrie, n'a disparut cu totul din sufletul savantului roman. 1-0 amintea prea tare prezenta in arborele sau genealogic a carturarului Dimitrie-Daniel Philippide care, stabilit in Moldova, a publicat la Leipzig in 1816 0 istorie ~i 0 geografie a Romaniei, fire~te in limba greaca; tot a~a i-o aducea aminte existenta unor rude ramase in Tesalia, cu care a luat contact intr'una din rarele lui calatorii (acela~i lucru i s'ar fi intamplat !}ilui Kant care avea - din pricini similare - neamuri risipite prin Scotia ~i Suedia, dar filosoful german n'a parasit Konigsbergul niciodata, a!}aca relatiile cu rudele de aiurea le-a pastrat numai prin corespondenta). Staruinta de a-!}iscrie numele intotdeauna intr'un fel care se abate dela sistemul scrierii fonetice, altminteri constant preconizata, era 0 concesiune semnificativa, pe 'care .0 facea Philippide originei sale indepartate, dar care nu impiedeca totu~i cu nimica desavar!}italui inglobare in datinele ~i aspiratiile poporului roman, in nume1e carora avea dreptul sa vorbeasca, la fel cu orice roman neao!},cu stramo!}i a!}ezati de veacuri pe aceste meleaguri romane~ti. Alexandru Philippide !}i-a desvaluit curand ~i dragostea lui de carte, !}iputerea lui de munca, !}ivaloarea sa intelectuala. Dupa ce ~i-a incheiat in urbea sa natala, !}irul ace10r !}colipe care Ie avea la dispozitie acolo - !}coalaprimara ~i liceula urmat Facultatea de Litere din Ia!}i,unde ~i-a trecut licenta cu 0 lucrare intitulata: Incercdri asupra stdrii sociale a poporului roman in trecut , scriere remarcabila, personala, turnata in fraze limpezi ~i cadente, intr'o limba vioaie, cu savoare cronicareasca. Cartea s'a retiparit mai tarziu intr'o a doua editiune, -un noroc aproape necunoscut, tezelor de licenta, in genere cu tiraj unic, care ~i ace1ase desface in deob~te mai mult oferit, decat cumparat. Moartea timpurie a filologului Alexandru Lambrior a lasat vacanta catedra de limba ~i literatura romana, dela cursul superior al Liceului National din Ia~i. Philippide 0 dobande~te

prin concurs, parasind postul de subbibliotecar dela Biblioteca Centrala, unde 11va inlocui Mihail Eminescu. Am atins - ~i asta in tr eacat - 0 simpla fara.ma a vietii intelectuale a Ia~ului de atun ci, ~i iata ca s'au ~i adunat laolalta trei nume consacrate: Emine scu, Philippide ~i Lambrior. Oriunde am arunca sonda 1 n acea perioada glorioasa a metropolei moldovene, vor ta~ni s erii de nume proprii, ramase in cronica luminoasa a trecutului. Fenomenul acesta este simp tomatic pentru inaltul nivel al societatii ie~ene din epoca respe ctiva, pentru falanga de oameni de elita cu care se impodobea ca pitala Moldovei, de~i detronata din proeminenta ei politidi. Era tocmai epoca Junimei >}, a acelei societati de oameni cu invatatura si cu criterii de orientare ferma, care ~avut un rol a~a d~ imp~rtant in indrumarea pe dii sanatoase a pHipandei noastre culturi. Activitatea fecunda a Junimei a beneficiat de sigur de norocul, de a se fi intalnit in acela~i loc, ~i in acela~i moment, 0 seama de capete bine inzestrate ~i cu preocupari transcendente prozei de toate zilele. Dar osebit de aceasta, ceea ce a inlesnit acea coeziune a intelectualitatii ie~ene, necesara muncii in comun, au fost - socot ~i unele imprejurari speciale, care n'au putut dura mai mult de doua decenii: spiritul de rivalitate ~i de fronda care anima Ia~ul, diminuat politice~te in favoarea Bucure~tiului, ~i care tinea nu numai sa umple golul administrativ, ramas pe urma stramutarii capitalei, printr'un alt gen de activitate ~i printr'un alt fel de inaltare, dar chiar sa poata spune capitalei norocoase a Principatelor Unite: ma depa~e~ti fatal prin prestigiul politic ~i prin insufletirea ta de centru economic ~i administrativ; dar in ce prive~te vieata culturaHi ~i produsele intelectuale, aci am ramas eu deasupra ~i nu ma poti egala. Aceasta mentalitate tranzitorie - ce pana la urma a trebuit sa cedeze - a fost un ferment dintre cele mai puternice care a activat vieata intelectuala a ora~ului politice~te decazut. Alexandru Philippide a intrat ~i dansul in faimoasa societate literara, a participat la ~edintele Junimei >} a scris la Convorbiri Literare >}. Fire~te ca a fost pretuit de junimi~ti \ apreciatori genero~i ai valorilor - atat pentru competenta sa filologica cat mai alespentru metoda sa de lucru.

"Jar- Philippide va fi 'g~sit 130 tandri..:i in :ditectivele {i Juniinei ~ forfIlularea precis a a postulatelor ihstinctuluisau ~tiiIitific, care ilaplica farasa-Ifi invatat nimeni: pe'de o 'parte protestul tin contra formei f~ra: fond, a iluziei fara adevar, a desertaciunilor de eruditie aparenta, a ipo!ezelor fanteziste, a afirma':' "tiilor; necontrolate, - iar pe de. alta parte procedura strict obiectiva, metoda pozitivista, singura cale fecunda, de~i mi lipsita cateodata de primejdia. unor deformatii si a unor ingustimi. . .' ,

pe

In{<Junimea Pilippide ~i-a limpezit directivele metodologice - aceasta societate fiind in primul rand 0 eminenta ~coala de metodologie - dar in ce prive~te formatia sa de specialist; pentru care nici universitatile noastre nu aveau catedrele necesare, a trebuit sa se desavar~easca mai tarziu, facand olunga calatorie de studii in Germania, audiind cateva semestre pe savantii Universitatii din Halle, intregindu-~i variat ~i fericit instructia sa necompleta, facuta pana atunci mai mult autodidact. In 1892, acel om superior, ve~nic preocupat de progresul institutiilor noastre ~i de punerea in valoare a oamenilor ale~i,e vorba de Titu Maiorescu, - face sa se infiinteze 0 catedra de filologie romana la Universitatea din Ia~i, catedra destinata evident lui Philippide, care 0 ~i ocupa indata, la inceput ca suplinitor ~i in curand ca titular. De acum par'ca ~i mai mult decat inainte, biografia lui Philippide se confunda cu elaborarea lucri'irilor ~i indeplinirea exemplara a indatoririlor lui de profesor. Ar mai fi de semnalat inca indepartarea lui de junimism ~i chiar trecerea la unele atacuri prin revista ie~ana {< Viata Romaneasca , la un moment in razboiu cu {< Convorbirile Literare . Incidentul acesta care poate sa fi avut la origina~i unele determinari subiective, are totu~i 0 importanta care ne-a decis a-I pomeni, in aceea ell dansril corespunde cu 0 prefacere sensibila in structura sufleteasca a lui Philippide. , Opera istorico-filologica a acestui invatat se afirma cu doua lucrari importante, care preced de aproape cariera sa universitad: Introducere in Istoria limbii si a literaturii romane si Principii de istoria limbii, ~i se incheie' cu opera masiva in dou'a

voluihe: Orlgin.a Romariilb~; '.apailitaspre :sfa'r~itUl cariereih.ii profesorale. In tot acest interval de treizeci~i dnd de ani activitatea sa publicistid e c~mstituita mimai'dintr'un lant de opuscule ~i bro~uri, polemici,' recenzii, "f<lpoarte universitare ~ academice, in sfar9it din scrieri mai rnarunte, care zugra"; vesc, cu reveniri neincetate, ~iintr'o fonna pururea impetuoasa, conceptia sa despre ~tiinta. Intre bloculprimelor volume ~i acel al operei finale, se interpune, un lung 9irag de insule, ca o punte discontinua, cum e aceea care leaga tara lui de origina cu pamantul continentului vecin. De unde aceasta diminuare a activitatii lui de publicist? Poate d-~i rezerva puterile, pregatind pe in delete opera lui de apoteoza, dar probabil 9i din alte doua cauze esentiale. Mai intai Academia Romanacare 11numara dela 1900 printre membrii ei activi -11insarcinase cu intocmirea dictionarului limbii romane, care I-a absorb it 8 ani de zile, cu' adunarea ~i clasarea unui material imens, cu mult prea mare pentru economia unei lucrari care se cerea terminata mai repede. Pentru elaborarea acestei opere, la care in cele din urma a trebuit sa se renunte, Philippi de ~i-a concentrat toata puterea lui de mund, ducand vieata de schimnic, intrerupand in chip radical orice agrement al vietii ~i orice relatie sociala. In al doilea rand puterile lui spirituale au mai fost consumate 9i de cursul sau universitar, pe care 11tinea copios ~i cu 0 rara punctualitate, neintelegand sa-l intrerupa nici chiar atunci cand se intampla sa cada in zilele lui de clasa, vreo sarbatoare religioasa ori nationala. S'au' pastrat caiete voluminoase cuprinzand cursurile lui savante, care, chiar de nu vor vedea lumina tiparului, nu sunt in niciun caz pierdute, intru cat substanta lor pretioasa s'a integrat in substanta spirituala a atator elevi zelo~i care-i continua specialitatea ~i doctrina. L-am cunoscut personal pe Philippide in toamna anului 1906, dnd am ajuns colegul sau la Ia9i. Am vazut numaidecat enormul prestigiu de care se bucura printre prOfesori ~i studenti - ace~tia alergau sa-l asculte chiar dad nu erau obligati - dupa cum ii pastrez amintirya acelor izbucniri pline de umor ~i de verva, care succedau nemijlocit

dupa intervale de tacere, in care avea aierul' absent. L-am apropiat in comisii ~i consilii profesorale, caci nici yorba nu era sa-l frecventezi acasa, pe un om pe care vizitele 11 incomodau. Daca nu ma in~el, numai 0 singura data am fost la eI acasa - dupa dorinta lui exprimata - in dureroasa primavara a anului 1918, dnd tara noastra, tradata ~i parasita, incheia pace separata. Mi-a deschis el singur u~a ~i apoi a urmat in camera lui de lucru un lung conciliabul de ~oapte, ca alaturi de odaia unui muribund. Ma intreba de conditiile dusmanului, iar ca.nd i-am spus ca - printre altele - Moldova pierde muntii, yorba sa atat de navalitoare, n'a putut sa articuleze, dedt un Vai! adanc. La durerea romanului umilit se adauga aceea a Moldovei mutilate, caci Hira nicio tendinta separatista, patria sa . cea mica a avut in inima acestui om de ~tiinta pozitiva, un loc co. totul privilegiat. Dela acele zile intunecate, din fericire repede trecute, Philippide a mai profesat inca 15 ani, stingandu-se in Ia9u1 melancoliilor permanente in vara anului 1933, dupa 0 boala care 11 mai cercase in cateva randuri, dar pe care 0 biruise, cu toata imprudenta indaratniciei de a nu-~i pierde nicio lectie, ceea ce-l aducea regulat la universitate, unde suia cu mari eforturi scarile, adesea proptindu-se cu mana de pereti. Icoana acestui devotament eroic pentru ~coala, intrege~te cariera sa inchinata datoriei, cu un nimb de frumusete deosebita. Daca ~i din aceasta schita biografica, a putut sa se stravada pasiunea lui pentru 9tiinta, nu avem inca nicio presimtire despre marile jertfe nebanuite, pe care omul acesta, fanatic de investigatie metodica, le-a putut aduce idolului sau. Semnalez pe acea mai putin observata, de~i poate de 0 insemnatate capitala. Philippide a ajuns sa-9i inabuge unele porniri sufletesti initiale din acelea care dau farmec si lumina existentei, ~umai' ~i numai pentru a sta Hira slabiciu~e in serviciul adevarului stiintific si al obiectivitatii. Omul acesta pare-se c'a avut i~ ti~erete' unele inclinari 'poetice, in orice caz dragoste vadita pentru poezie. A tradus in versuri Odele lui Horatiu pe cand era in liceu ~i a pastrat mai multa vreme

deprinderea de a reciti pe poetii antichitatii (totdeauna in original) ~i a-i comenta in mici reuniuni de familie. Am constatat de asemenea la prima sa lucrare - tezade licenta - 0 ingrijire deosebita a stilului ~i un talent de expresie care nu era comun. Dar pe nesimtite grija de forma literara dispare cu desavar~ire, pentru a se ajunge in ce1e din urma la lucrari ~tiintifice de sigur foarte bogate, dar fara compozitie stransa, cu fraze neglijente, Hira vechea lor cadenta ~i via lor coloare. Mai mult decat atata, incep a-~i face aparitia, dec1aratii ostile poeziei ca atare, punandu-se cu mult deasupra ei, ce1e1alte doua genuri literare, care erau dupa dansul, $tiinta ~i Istoria. Poezia este oarecum asimilata cu subiectivismuliar acesta, privit ve~nic in comparatie cu tinuta obiectiva, fata de care aparea inferior 1).. Aproape cere eliminarea judecarii operelor estetice, dupa criteriul frumos-urit, -larga poarta a subiectivitatii - preferind aprecierii operelor, explicarea lor. (< De vor fi bune sau rele, frumoase sau urite, ne spune Philippide, producte1e literare inregistrate de istoric, sunt pentru acesta numai ni9te manifestari ale naturii, care trebuesc pricepute, nu laudate, nici batjocorite . Un mod de a se reduce vraja poeziei chiar acolo unde ar fi fost la ea acasa, inlocuindu-se punctul de vedere al finalitatii estetice, prin acel al inHintuirii istorice 9i al explicarii cauzale. Aceasta carantina stricta la care supune preocuparile estetice ~i contactul voluptos cu ele, 11face pe Philippide sa-9i ingusteze singur catedra universitara, care era la inceput (< Filologie ~i Literatura Romana renuntand a face curs de literatura, chiar mai inainte de a se fi creat catedre speciale, a~a ca un numar de ani ne-am aflat in situatia paradoxala, a unei facultati de litere romane~ti, fara un curs de literatura romana 2). Pretuia 9i mai tarziu probabil, poezia lui Eminescu, in care vedea ~i altceva decat un produs istoric, ce trebuia explicat ca atare. Dar rezerva sa fap de indeletnicirea poetica insa~i, 11
1) Vezi articolul Istoria ~i critica literarii No. I al Vietii Romline~ti&din Martie 1606. 2) Astazi s'au infiintat catedre speciale, dar acea veche continua a cuprinde in titlu ~i literatura romlina, pentru a face pendant ,> Mitropoliei Moldovii, care nominal e ~i a Sucevii, fara a mai fi de multo

unpiedeea . si1. recunoasca gnialitatea:divinului' lide roman; spunand apasat intr'un articol : di. trebue sa fie 'convirigem odaHl ca Moldova n'a avut niciun geniu dela $tefan cel Mare incoace >} . Din cele doua priveli~ti care uimeau sufletul lui Kant: Bolta instelata deasupi;a noastr3: ~i legea mor-alain noi >}, Philippide 0 inlaturase deplin pe cea dintai - izvor de reverii vagabonde - menlinand insa intacta pe cea de a doua, careia i se inchina necondilionat, pe care 0 practica fara ~ovaire ~i am putea zice, fara elasticitate. Desparechind austeritatea eticei Kantiene >}, de tovara~ia UItui speetacol care - oricumputea sa vorbeasca ~i sensibilitalii, ~i-a boltit pe veeie deasupra capului, in locul cerului cu stele, un cer abstract, cenu~iu. Care sa fie cauza acestei prefaceri psihice, a acelei aspre conversiuni? Ce I-a indepartat de poezie, facandu-l aproape du~tnan? Raspundem hotarit, dupa ce am strabatut opera sa in intregime: a fost convingerea ca poezia este un obstacol ~i . o primejdie in calea cercetarii ~i elaborarii ~tiinlifice - pe cand fire~te imperativul etic nu-i aducea niciun fel de vatamare, ba poate mai de graba ajutor. Multa lume ar putea tresari de mirare fala de aceasta prigoana a divinei poezii, aducandu-~i aminte de intregirea fericita pe care 0 aduce frumosul adevarului, putandu-i sluji atat ca izvor de inspiralie - matematicul H. Poincare declara, ca pentru dansul soluliile cele mai frumoase au fost intotdeauna ~i cele mai adevarate - precum ~i ca ve~mant, salvand adesea de pieire 0 opera de ~tiinta, chiar cand cuprinsul ei s'a perimat. Cu drept cuvant a putut candva sa se spue:
I

(AuParnasse seulement On emploie une matiere Qui dure eternellement.

Atata numai di plasmuirea poetica nu coboara mtotdeauna pana in acele adancuri unde frumosul se impreuna cu adevarul, ;cand poetul anticipea~a de mult.e ori opera omu~ui de ~tiinla, fiindca alte d~li imaginalia se ab.ate pe drumuri ingenioase ~i ~otite, adesea ispititoat;e, dar care s'e indeparteaza decalea larga a adevarului. $i riu e. nicio uimire di oamenicari au

m~nu"it,:<:m.,maestri(;;imaginatia:: ~i-al;f folpslt.:.o;c;m,<suce;es,: :au fnc;leJ?lna~, u~e?~i llime~ sa s~ f~reasca. d;e.~a. 'Pascal. a denumit npagmat1a lntr p c,ug~tare: ~(. cette '"JIlaitresse d' erreUr; et de; faussete: iax NapoleotlI-iu a'spi,ls Illtr'o 'maxima: '(I din cauza: fanteziei se pierd tazbbaiele )}. ' .: " " '. ."'. ',: , I~ oricecaz fantezia poetica~este'un a1.1atre:dtitabil pe,ntru Q ~ti~n!a plapanda, cu ,metoda mea nefcrata; cu drumurile' ne"; batatorite, fara 0 traditie care, s'o sprijine ~i Hira c;on~tiintq ~lara a menirilor ei, -, ~i mai ales ceeace, fiu trebue iIi cazul nostru sa seuite, sunt ambianta si momentul in care si-a inceput activit~tea Philippide, prec~m ~i opera ceamai ~rgenta care se impunea pasiunii sale de cercetator. . . ' :, Cand filologul 'deJa Ia~i ~ coborit, mar,eIia, a gasit instalata domnia aproape neatinsa a lui B. P. Ha$deu, om necontestat de geniu,cp. spiritul foarte ager, cueruditie Vasta, dar: ~icu '0 fantezie constructiva, din care izvorau abundente teorii ~i ipoteze deo temeinicie dubioasa. Pentru Philippide; Ha~deu, cu care n:a intarziat saincruci~eze 'sabia, era exemplul viu al omului de $tiinta osandit safaca 0 oper.a precara,din cauza aliantei cu poezia, tare I-a abatut dela ,calea tea dreapta, dela metoda solida a cercetarii. $tiiIita urmeaza sa-~i gaseasea tinta ~i fortele in ea insa~i, sa-~i <:;iJ;c4ffiscrie cuminte campul explodirii, sa nu se 'orienteze dupa ~lte nazuinte ale spiritului omenesc, care dispund altor nevoi suflete~ti decat aceea 'a cunoasterii obiective si adevarului curat. Calatoria sa de studii in Germania, i-a p~tentat Jui Philippide convingerile lui me-: todice, oferindu~i atatea exemple. de ~tiinta veridica; ~i"documentata, -. 'dupa: ce 0 prima fortific~re a instinctului sau de cercetare serioasa,o dobandise m tara, in contact, cu acea ~( Junime pe care Philippide 0 :caracterizeaza intr'uIi articol jubilar, ca osocietate care practita pozitivismul, ~i 9 lauda pentru faptul, de a nu fi subordonat munca tiintifica unor idealuri straine, fie' pat,riotice, fie sociale, (aei, ~ra aluzi~ la conceptia Iui Dobrogeanu-Gherea, ,GU 'Cilre' d~ asemeni a polemizat) 1).
') Numarul
(1892).

jubilar al (,Convorbirilor

literare.)
.... '" ,":."

dupa 2S de ani de aparitie


';, '. J . L, . , ...,. : '.

Daca prin pozitivism intelegem criterii temeinice de cercetare ~i 0 concePtie matura despre ~tiinta, de sigur ca epitetul se acorda cu tendintele Junimei; dar eticheta aceasta se potrive~te par'di ~i mai tare cu Philippide insu~i, care intrupeaza integral pozitivismul, chiar cu excesele ~i curiozitatile sale, fiindea in paginele lui Philippide i~i gasesc adeseori ecoul, pe Ianga esenta sanatoasa a acestei conceptii, ~i unele miopii teoretice, care intovara~esc cam de regula 0 doctrina, mai ales la intaiele ei aparitii. Se intalnesc risipite in opera lui Philippide, multe din ideile-fixe ale lui Auguste Comte, Hid ca de altfel sa pretindem, ca ar fi yorba aicea de 0 nemijlocita influenta a filosofului francez. Fire~te este 0 dovada de pozitivism excelent, atunci cand Philippi de se rididi in contra simplificarii dogmatice a lucrurilor ~i a pretentiunii de a se rosti ultimul cuvant, in limpezi formule definitive, - afirmand di adevarul nu consta in ceva precis ~i lustruit ca un diamant: toate preciziile ~i lustruirile sunt semnele slabiciunii mintii de a pricepe adevarul, care este nebulos ~i incurcat )}.Sau atunci cand adaoga ca omul nu poate fi destul de prevenit in contra acelei tendinti de precipitare, de tindere la absolut ~i la identitate care ameninta sa ~tearga deosebirile formelorl). Dar paralel cu aceste precepte metodologice de valoare permanenta, mai intalnim ~i unele aversiuni caracteristice pozitivismului fanatic, ca aceea impotriva metafizicei, despre care spune ori ea ~tie cineva metafiziea ori ea nu ~tie nimic, e tot una )},nedreptatind 0 speculatie care s'a dovedit adesea ori fecunda si care daea a fost efectiv un camp de controversa, imparta~e~te aceasta slabiciune ~i cu filologia, un de controversele nu sunt mai putin ireductibile si mai vii. De asemeni cand ironizeaza certitudinea experientei interne, siguranta simtului intim - yorba goala, zice dans~l, aceasta siguranta)} - nu face decat sa repete 0 prejudecata a lui Comte, care exc1usese psihologia introspectiva din ierarhia ~tiintelor pozitive. Tot a~a cand ridiculizeaza logica, denumind-o ~tiinta formelor goale, ceea ce putea fi intru catva adevarat de logica scolastiea, statiea ~i imutabila, nu insa de orice

logica, in orice caz nu de logica dinamica, ce se tine pas cu pas de progresele ~tiintei, abstdigandu-i metodele ~i fiind 0 emanatie a spiritului stiintific insusi. Pre~eptele metodol~gic~ ale lui 'Philippide, intru cat s'au dovedit fecunde, fac parte ~i e1e din canoane1e logicei ~tiintifice ~i este caracteristic ca savanti ca Liebig sau Helmholz, i~i inchina cu recuno~tinta opere1e lor de ~tiinta exacta logicianului John Stuart Mill. Piitruns de maxima Junimei , afara cu forma fara fond , Philippide trece dincolo de inte1esul pe care dansa il avea in sanul ace1ei societati, ajungand la aplicatii extreme, zeflemisand stiinta de predilectie a sefului Junimei - e yorba de logica-ba ~ergand inca ~i mal departe, prin aceea ca arunca manu~a poeziei insa~i, atat de pretuita de cenac1ul junimist. In vreme ce Titu Maiorescu socotea poezia 0 realitate aparte, de sine statatoare, avand ~i fond ~i forma proprie, Philippide, fara a fi negat undeva categoric realitatea ei independentii, ajunge sa 0 considere cu precadere ca forma fara fond a ~tiin!ei. De ad separatia sa naturala de 0 societate insufletita de dragoste literara, ~i este caracteristic cum toate incercarile me1e de a-i provoca evocari melancolice din epoca de inflorire a Junimei - ceea ce imi isbutise cu alti supravietuitori dela Ia~i - au ramas in genere Hira succes. Ba mai mult, Philippide avea sa-~i exprime pe fata rezerve1e sale fata de Junimea cea indragostita de forma frumoasa, - ~i toata valoroasa lui opera de mai tarziu, fugind cu groaza de forma fara fond, ajunge intins la polul opus: al fondului fara nicio grija de forma. Alexandru Philippide a avut 0 netarmurita ~i tiranica pasiune a cercetarii stiintifice. Contactul intim cu stiinta inseamna pentru dansu'l su'premul instrument al perfe~tion'arii omului. Fire~te e'vorba numai de ~tiinta teoretica, deoarece acea tehnica ii inspira mai de grab a antipatie, tinand chiar sa i-o manifeste pe fata, ca atunci cand s'a impotrivit sa-~i instaleze acasa radio ~i telefon. ~i poate doar faptul ca n'ar mai fi putut face ~tiinta, il oprea sa doreasca ~i dansul - ca eroul nuve1ei lui Eminescu - intoarcerea in vremea lui Alexandru cel Bun, eu ai carui spatari si vorniei adueea atat de bine, si la infatisare si la felul lui di~tr'o bueata. " ,

In a,versiun~a~ sa ;pe~tru: ',pr.ogr,e$ele, teh,nic~j,\~ta! po;a~~;)na,i lUU.!t : det::at '4r~go~tea" Q.,e 'Viea,;t~i'siP1pla;~i retrasa;, eni:,prp ... babil ~i 0 vaga presimtir!3' d~; ljealizarile, telmice' v~n < rin~9ri s~ ap.ulez~ opera; lllQrala' a~tiintei: teoretice - <;are ~i a~a ,avanseaza incet, -:p~l1:tand mijlo~(;e:prea mari la ind~Inanaom~lui mca 'barbar, in ale carui adancuri un fond de brutalitate mOdne~te acop~rit.Nenorocirea' m,ai:e: ca pe cand ~tiinta teOl::etiGa dospe~te sensibilitatea unor elite restranse, rezervele de puter<? ale progres,elor tehnice pot :,#)~sne folosite de oricine. Paladin al ~tiintei adevarate, in;vatatul dela Ia~ilove~te Biora crutare pseudo~tiinta. La un moment -' tranzitoriu de altfel -,' ' ajunge sa osftndeasca chiar etalajul, bibli6grafic la 0 scriere ~tiintifica, alarmat de abuzul aceJora cari fac eruditie 'de~arta ~i iri~irari falaeioase de opere neeetite. , La 0 eultura tanara ca a noastr~, cere inceputuri modes.te, care se vor largi eyolutiv, ia,t daca: e:vorba, de principii general~ ~~de sinteze mai pretentioase, e multumit deocamdata eu open:~ s.emioriginale, adapdnd principiile stabilite de ~tiinta oecidentala la starile limbiinoastre, aducandu-Ie doar unele rotunjiri ~i verificandu-Ie eu materialul nostru linguistic. A~a pare sa fie opera sa de tinerete: Principii de istotia limbii, inspirata din Prinzipien der Sprachgesehichte)} a: Iui Herman Paul,opera totu~i personala prin ee1e, eateva diferente teoretice, dar mai ales prin aplicatiile noua ~i prin bogatia exemple10r propru. Par' ca a~ apropia-o de studiullui Maiorescu Poezia Romana )} unqe de asemeni prineipiile au' fost imprumutate din estetiea germana, dar limpezirea lor superioara ~i adaptarea lor la poezia no astra , aplicarea la exemple car,acteristice ~i admirabil alese, au facut din scrierea aceasta un instrument cultural de primul ordin ~i ,0 piatra de hotar a evolutiei noastre literare. De altfel ~i Titu Maiores.cu, ~i poate ehiar mai mult ca Phi.1ippide, prive~te eu neincredere ,ereatia ~tiintifica, la ,un popor tanar in ale eulturii. Este foarte categoric urmatorul pasaj~ extras, din' al treilea volum' al criticilor sale: : InHintuirea logica a ulJ.uiJoarte intjns ~ir de idei, >~iaceasta e'ste ~tiinta, este 0 treapta mai tarzi~ 'ade;>voltarii i)].te1ectualy

J?i <;ere 0 t~rie II1;aimare a gandirii absttacte 4e cat s gase~t~ ,astazi in majoritatea capetelor noastre 1).: : , , Evident contrib,utia originala a lui Philippide ~i inchegarea :siluetei sale de savant c~eator, s'au degajat din ce in ce mai tare, in timp ce munca lui se d~pana Hira vacanta, cu aceea~i migala metodica ~i in cadrul aceluia~i pozitivism intransigent ,care -, setos de inlantuiri obiective - va reduce legile ,fone~ tice la legi fiziologice, pe cand psihicul - factor de incufcatura - apare ca un fel de accident care explica cel mult ~xceptiile. Un riguros determinism de legi generale, care neglijeaza spontaneitatea individualului, - punct de vedere de-a-caplil mai apasat la Philippide decat la modelul sau german, ~i care ,il va separa - pare-se - sensibil de evolutia mai noua a ~tiintei filologice, intru cat ea reinstaleaza factorul psihic ~i individual, ca motor al proceselor linguistice, inlocuind desfa~urarea meca~ nicismului pur, prin finalitate, inventie ~i creatie. De altfel ~i evolutia filosofiei, se desfa~oara cam in aceea~i direetie, ceea ,ce pare natural rntr'o vreme de initiative, cand omul trebue sa cate mai multinainte decat indarat. De sigur ca 0 stiinta care 'se indrumeaza astfel, tinzand catre 0 noua fizion:omi~, mai supla decat acea dinainte, va prohibi mai putin intuitia poetica, tot a~a precum 0 opera ~tiintifica nu ~i-a primejduit niciodata valoarea ei obiectiva, nazuind la 0 cat mai ingrijita forma literara. , Excluderea severa a oricarei viziuni poetice' din cuprinsui cercetarii ~tiintifice, ceea ce la Philippide a fost ~i un sacrificiu poate, mai ales ca avea odata sa ajunga la dispretul poeziei insasi, nu trebueste totusi judecata printr'o simpla analiza de co.n~epte, ci pri~ita in' perspectiva desfa~urarii istorice. Nu este yorba sa apreciem 0 atitudine sub !,p~cie aeternitatis , mai ales ca in scurgerea secolilor, 0 atitudine astazi depa~ita, mai poate reveni, ~i nu 0 singura data, ci in raport cu necesitattle momentului, care pot obliga la atitudini de sigur unilaterale, cum este de sigur ~i aceea 'care face din poezie 0 .4u~mana a ~tiintii~ ba chiar ~i din operatiile dialectice, din cauza caracterului lor formal, ca ~i cum for~a -. fie logica,

fie estetica - ar fi dispensatorie de fond, sau ar fi cu nece . sitate cev~ strain i suprapus, ceva ~arlatanesc ~i amagitor, iar nu eflorescenta deplina a cuprinsului insu~i. Momentul istoric poate avea totu~i exigente speciale, tocmai pentru a pregati in viitor 0 evolutie rodnid. In scopul de-a sezisa fiece fateta a realitatii i-a capata contiinta clara de rostul fiecareia din ele, poti fi silit tranzitoriu - spre a evita confuzii i invalmaeli -la 0 separatie completa a domeniilor: a materiei de spirit, a realului de ideal, a constatarii de valorificare, a faptelor de ipoteze, etc. chiar cu riscul de-a nate intre ele chiar tendinte de ostilitate. Asemenea necesitati metodologice, au condus cateodata la adevarate ciudatenii. Aa ar fi cazul acelei Psihologii (< fara suflet , la moda acum trei-patru decenii. Dupa ce notiunea de suflet fusese inlaturata din cuprinsul tiintelor naturii, acum se vedea indepartata din insui continutul vietii sufleteti. $i totui prin aceasta bizara eliminare s'au indeplinit in unele direqii, cateva progrese netagaduite. Acestea sunt totusi situatii tranzitorii care usureaza desavariri partiale ~i lo~ale, - ~ecesare a se produc~ mai inainte de desavar~irea totala. Cat timp se lucreaza cu intregul, mai nainte de limpezirea partilor, e primejdie ca acela sa nu se mai desavareasca niciodata. lata cum imperecheri fecunde mai tarziu, sunt primejdioase prea de vreme, ~i lucruri care se vor admite maine, trebuesc combatute azi. lar dad acel care Ie eombate - amagindu-se i pe sine - ere de ca a adoptat 0 pozitie valabila in vecii vecilor, iluzionandu-se ca el reprezinta directive eterne, iar nu c'ar fi omul unui simple etape, - asta eu atat mai bine pentru reuita operei, care rec1ama 0 energie fanatica, pe care ar slabi-o -poate - contiinta provizoratului si a vremelniciei ... , E inutil a sublinia ca conceptia lui Philippide este discutabila, ca determinismul sau inflexibil i aproape neuman, in lumina evolutiei ideilor, poate parea perimat. Reprezentant al unui curent actualmente depait in cultura europeana, el va ramanea exponentul unui moment, in cultura noastra nationala. Momentul cand trebuia infipta in sanul culturii noastre ~ovaelnice, constiinta de adanca seriozitate si' sfintenie a muncH f]tiintifice, ia; pe~tru a ei dobandire tr~buia ~ educatie de

sobrietate, de rigorism impersonal ~i ascetic, Care sa adoarma veleitali de desfatare estetica ~i preocupari difuze de natura subiectiva. Incarcerat in disciplina severa a mentaliHitii pozitivistepe care 0 credea suverana pentru promovarea ~tiintei - Philippide pare sa fi fost totu~i atins spre finele vietii de aripa indoelii in valoarea determinismului integral, ~i il vedem cochetand in articolul sau Coincidente}} cu ideea de hazard. Aceste ezitari sunt de altminteri nat~rale, caci vine pana la urma 0 saturatie determinista, care se observa si in vieata indivizilor, dupa ~um se constata in acea a popo~relor, d~termi-. nismul apara.nd ca 0 crusta prea rigida sa insereze valul viu si bogatia multicolora a realitatii. , Poate' ca se imblanzisera de' asemeni ~i aprehensiunile sale in contra poeziei, pe care 0 comprimase nemilos in sine, dar acum se bucura s'o vada inflorind la urma~ii sai, caci nu pot uita stralucirea incantata a ochilor, atunci cand vorbindu-i cu elogii de versurile fiului sau, mi-a raspuns cu 0 induio~are care-ar fi vrut sa para stapanita: Da, da, are talent, hotomanul! }>. Cu Alexandru Philippide a disparut 0 forta spirituala, ramasa intreaga pana la sfar~it. Ia~ul, de care ill anii din urma nu s'a mai deslipit nicio clipa, 11numara cu mandrie printre penatii sai. Iar cand dupa infiriparea nOPlii, lini~tea se lasa neturburata peste ulitele goale ale vechiului ora~, ~i in lipsa circulatiei celor vii, recapata un fel de fiintare umbra acelor cari au fost, atunci, pe langa pasul singuratec al lui Eminescu care rasuna pe caldaramul din fata caselor iubitei, pe langa glasul sfatos al lui Creanga in fata unui taler cu pastrama fripta ~i a unei oale cu must, se mai aprinde 0 lamp a stinghera, ingalbenind un singur geam intr'un ~ir de ferestre intunecate: e lampa la care Alexandru Philippi de ~i-a depanat laborioasele lui meditatii, in nopti de veghe prelungita,- ~i-a direi lumina nu poate sa lipseasca in aceasta resurectie de fantome glorioase.

RASPUNSUL D-LUI PROF. C. RADULESCU-MOTRU


Domnule Pre~edinte, Doamnelor ~i Domnilor, Domnilor Colegi, Multi considera discursurile de receptie ale memhrilor Academiei Romane, precum ~i raspunsurile acute la aceste discursuri, ca simple complimentari reciproce intre academidenio Ar fi de a~teptat ca acei cari considera discursurile noastre de receptie, in aceasta lumina, sa mearga pana la capat ~i sa recomande incetarea lor, cat mai de vreme. Complimentarile care se tin lant, sunt obositoare ~i de prost gust. Noisuntem la al 7o-lea an de practica. Mai avem totu~i mult pana: sa ajungem Academia franceza, care este la al treilea secol. de practica, dar ~i 70 ani constituesc un lant de ani destul de lung . .Ar fi timpul sa Ie rarim, sau in tot cazulsa Ie tinem cu u~ile inchise. Cu toate acestea constatam ca pana la capat nu merge nimeni. Discursurile de receptie atrag public care sa Ie asculte, ~i inca un public numeros. In ele trebue sa fie ceva care sa intereseze. Este drept ca, in forma, cele mai multe sunt com. plimentari. Dar complimentarile nu sunt toate la fel. Pe langa c~le banale, sunt unele care sunt ascultate cu atentie incordata ~i chiar cu emotie. Caci in complimentarile cele mai asemahate ca forma,. se pot exprima gandurile cele mai variate. Nuantele, reticentele, superlativul laudei, lipsurile ~i mai ales insistentele intentionate, sau neintentiopatel- pot transforma in mintea publicului 0 complimentare in contrarul ei. A complimenta este o arta grea, poate cea mai grea arta, dnd ea iti pretinde, cum este in cazul dela Academie: sa elogiezi, tinandu-te in marginile

adevan.11ui"'$iinca cia adevaruluicare

he~ti."

adevaruIui,nua ace1uia din 'mintdl'ta; an~ curs in mijlocul institutiei, undevor~

"'

."

'lata de ce, scumpe coleg, eu am ascultaf cu emotie discursul de'receptie pe care' ni l-ai facut. Ai avut, savorb~~ti' despre, un barb at de' ~tiinta, asupra caruia, cat timp a fost in vieata, rali padi intaIneai, la doi speciali~ti, aceea~i, apreciere. Alexandru Philippide era' pentru unii,creaiorul invatainantului ~fiiritific allimbii romane; pentru altii, un filolog prolix plin de rautate i de subiectivism. Teoriile lui erau primite cu incredere oarba de unii; 'cu total~ neincredere de altii. Scrierea sa din urma, tiparita intreI9z3 ~i I9z81n doua volume, Origina Romanilor; (:e spun isvoarele istorice? sta ~i astazi ca un mare semn de inot trebare, inaintea noastdLNu stirn daca avem de a face Cll lucrarea, unui geniu, necunosc~t de catre aceia in mijlocul j::arora a: trait, sau cu lucrarea unui original care~n'a ~tiutsa utilizeze metodic matei-ialul stiintificce a adunat. Discursul de astazi deschide drum pentr~ fo;marea unei aprecieri neparti~ nitoare. El este drept pentru Philippide, fara sa fie 0 mustrare pentru detractorii lui. Din caracterizarea, pe care ne-ai faeut.,.o, toata lumea va inte1ege pe savantul solitar dela Ia~i,precum ~i rostul muncii Iui in evolutia culturala a Tarii. Philippide a fost un barbat de ~tiinta de 0 probitate exceptionala. Din nefericire, la el metoda de lueru, prin exces de rigorism, ajunsese neumana. Era un aseet al adevarului. ,Discursul de astazi ne da insa oeaziade a arunca 0 privire ~i in bogatazestre inteleetuala, pe care 0' are' ace! care I-a pro": nuntat. ,

E~ti profesor de Logica ~i de Istoria filosofiei contimporane la Facultatea de Litere. din Ia~i, ~i autorul maimultor serieri fil6sofice, ,mult apreciate "de cetitori, fiindca cele mai muIte dintre. aceste scrieri s'au tiparit ,in mai muIte editii. Cu aceste douacalitati avem tot dr~ptul sa, te socotirn Jilosof, ~i inca il080, ,rasa:' Cu ,toate acestea, literatii te sarbatoresc ~i'te tevendica ,'Cape until de ai lor" inv9candacela~idrept. Ai

de

publicat ~i in ramura literaturii mai multe scrieri, tot a~a de mult apreciate de cetitori. In filosofie, ai publicat remarcabila monografie asupra Notiunilor, care a fost urmata la intervale scurte de: Cercetari filosofice, Probleme de logica, Introducere

in metafizica, Studii istorico-jilosofice,Deasupra sbuciumului ~i de multe alte articole ~i conferinte; iar in literatura: Amintiri universitare, Simtiri rostite, Figuri disparute, Raite prin lara, Amintirile unui baiat de familie, Vazute ~i traite, ~. a.
N'am deloc intentiunea sa intru in proces cu literatii. Imi este teama, ea ~i d~ea voiu ca~tiga procesul contra lit~ratilor, se va ridica sa te revendice un nou competitor, fata de care ma simt de mai inainte desarmat. Literatii cunosc ~i ei prea bine pe acest competitor, fiindea el nu se prea ascunde de ei, ~i nu se ascunde nici de publicul eel mare. Domnia- Ta insuti, iubite coleg, nu faci nimic ca sa-l ascunzi. Caci cum ai putea sa-l ascunzi? El este talentul de orator, cu care te-ai nascut, care W da triumfuri in viata politica, ~i care poate are tainice legaturi cu destinul ce-ti este rezervat. De aceea, ca om prevazator, nu insist in proces, ~i las literatilor dreptul sa se bucure, in rand egal cu filosofii, la sarbatoarea ce ti se face astazi.

Iubite Coleg,
In diferite ocazii, ai indicat singur influentele, care au contribuit la formarea bogatei zestre intelectuale pe care 0 posezi. In Amintirile unui baiat de familie gasim portretul psihologic al parintilor, Ortansa ~i Dimitrie Petrovici, dela care au venit primele treziri suflete~ti. Mama Ortansa, ruda de aproape cu poetul T. ~erbanescu, traise in pensionatele frantuze~ti ~i era o admiratoare a lui Victor Hugo. Dela dansa s'a mo~tenit de sigur atractia catre 0 exprimare frumoasa verbala pe care 0 constatam in toate scrierile d-tale, chiar dela cele mai tinere~ti. Dimitrie Petrovici, tatal, intrupa 0 fire opusa, dar care dadea o minunata completare la zestrea fiului. El era tipul magistratului de profesie, chibzuit la yorba, punctual la datorie. Dela el vin calitatile de profesor, de mai tarziu .In Amintiri universitare gasim portretele profesorilor dela Facultatea de filosofie

i litere din Bucure~ti, unde ai studiat intre anii 1899-193. Aci ai cunoscut marea personalitate a lui Titu Maiorescu, care a fost hotiiritoare pentru restul earierii d-tale. In 196, luna Noemvrie, deschizi cursu I de Logica ~i Istoria filosofiei eontimporane, la Facultatea de Litere din Ia~i, mai intai in ealitate de conferentiar, dar eurand In urma, in calitate de profesor titular. Cursul era 0 creatiune noua, ~i a eonstituit, in 1912, deodata eu numirea d-tale ca profesor titular, 0 catedra similara eu aceea ocupata de Titu Maiorescu la Bucure~ti. In Ia~i ai avut 0 activitate, ajunsa acum la douazeci de ani, ineununata de cele mai mari suceese. Leetiile d-tale sunt audiate de tot ee are Ia~ul mai de elita. Ai ridi~at problemele filosofice la rangul unor probleme de imperioasa actualitate culturala. In anii 1926-1927, In calitate de Ministru al Instructiei Publice, filosofia era chiar pe punetul de a deveni, prin proiectul de lege al invatamantului secundar, into emit de d-ta, un obiect de studiu central, menit sa faca legatura intre celelalte obiecte de studiu ale ~coalei secundare. In tot timpul profesoratului n'ai pregetat apoi de a-ti oferi contributia, ~i inca 0 contributie bogata, literaturii ~i culturii in genere. Ai dus 0 lupta vietorioasa pe mai multe fronturi. Alegerea d-tale ca membru al Academiei Romane in sesiunea generala din anul trecut, a fost consacrarea unor merite unanim recunoscute. $i cu toate acestea, iubite eoleg, dupa 0 activitate atat de meritoasa ~i atat de rodnica, sunt departe de a incheia dispunsul meu reeomandmdu-ti odihna, a~a cum ar trebui sa se recoman de fiecarui om care si-a facut datoria. Elita intelectuala a Tarii noastre, tocmai fiindca te-ai dovedit ca ai talent ~i competenta, are nevoie de d-ta de astazi inainte, mai mult decat pana acum. Caci de astazi Incepe pentru ea 0 perioada de adanci framantari suflete~ti, din care va trebui sa iasa rezolvata problema culturii romane. Aceea ce Societatea Junimea dela Ia~i, prin ~eful ei spiritual, Titu Maiorescu, a pus in discutie, a fost numai una din laturile acestei probleme, ~i nu cea mai esentiala. Junimea a pus in discutie valoarea imprumuturilor eulturale, intru cat acestea fiind lipsite de fond, erau simple decoruri in~elatoare, lasand sa se inteleaga, ca aceste imprumuturi, daca ar fi fost in deajuns de pregatite prin educatie,

ar'fi, fost folositoare~:Problema eulturii noastte este eu muIt ~ai cuprinzatoare. Foridul, pe care Soeietatea Junimea.: eerea sa-Larmonizam formei, este pe un plan mai adane deca:tforma. Elnu 'se lasa sa fie transformat prin edueatie.EI este propriti fi~ca'rui popor;' fiindea se leaga de destinul aeestuia. Dupa Societatea Junimea; imprumuturile culturale facute de 11.Oi Apusuluij erau pripite: Dupa dansa, ar fi trebuit sa a~teptaili pana ee sufletul; populatiei noastre ajungea sa aiba fondul po~ trivit. In lumina zilei noastre problema se pune altfel. Pripit~ sau nu, daca imprumuturile se fae intre popoare ell aeeea~i struetura sufleteasca, ele prind ~i sunt folositoare; daca imprumuturile se fac tnsa intre popoare diferite ea structura sufle.: teasca, e1e raman in veci sterpe ~i deci nefolositoare. Junimea se pr~ocupa de varsta cuhurii ~i in consecinta condamna imitatiile pe care Ie ~ae unele popoare tinere dupa altele batrane, pe eandnoi aeei de astazi ne preoeupam de insa~i fiinta cuI":' turii. :Pentru Junimea, cultura este una si aeeeasi, avand numai diferite varste, pe rand pentru noi cuitura 9Irienirii prezinta anumite tipmi, intre care pot exista raporturi, dar nu ~i asimilari. Nimeni altul, ca d-ta, iubite eoleg, nu este mai in masura sa cohtribue cu folos la rezolvarea problemei care se deschide inaintea noastra.. In studiile ~i conferintele d-tale, ai venit pana aproape de aceasta rezolvare, ti-ai rezervat insa formularea definitiva. In lucrarile ce ai publicat 0 mare parte din materialul problemei este pregatit gata. Ramane de facut eonstruetia sintetica a acestui material. Timpul te Va eonstrange foarte cur-and ~i la aceasta,
1

Domnule Pre~edinte, ;Doamnelor # Domnilor, Domnilor Colegi; .Laorice popor eulturanu ineepe deodata eu primele produse spirituale. Caci daca ar fi sa inceapacu primele produse spirituale, atunci n'arexista popbr fara cultura. Toate popoare1e, fie:Coat de inapoiate,.au -crediIite religioase;obiceiuri~i 0 tehnica

de munca' rudimeIitara;; in 'care patrunde: spiritul, prin ~rm:are toate' ar avea culturil. Cultuni; i~ inteleslll adevarat,incepe dinmomentul ce mtre produsele spirituale ale unui popor se stabileste 0 unitate de crestere' si de continuitate. Aceasta se intampla la cateva 'popoa're numai. Unitatea de cre~tere ~i de continuitate, care da fiinta culturii adevarate, se stabile~te in doua moduri, dupa' care .~i avem d6ua tipuri de' cultura: tipul culturii rationaliste~i tipul culturiiautohtone individualiste. Modul in care unitatea se, stabile~te in tipul culturii ratio.;. naliste, un tip de altmintreli rar, este acela pe care 11mijloce~te factorul ratiunii. Acest factor tinde sa emancipeze pe produca':' torulspiritual de cortditiile pamante~ti ~isa-l ridice la imperso.nalitate. In tipul culturii rationaliste produqia spirituala cre~te si se continua, confonriandu-se unor anumite norme sustinute pe autoritatea ratilmii. Ratiunea este aci factorul hotarit~r. Ea face din producatorul spiritual 0 fiinta in ve~nica goana dupa a:ceea ce este mai conform adevarului ~i ordinei logice in genere. In tipul culturii autohtone individualiste, tipul eel mai raspandit, - modul in care se stabile~te unitatea de cre~tere ~i de continuitate este cu totuldiferit. In acest tip de cultudi predomina instinctul de conservare al individualitatii poporului. Produsele spirituale urniaresc aci, nu sa se conformeze adeva.:. rului, sau ordinei logice, ci vocatiunii poporului; adica insu~irilor suflete~ti ~i conditiilor pamante~ti ale acestuia. In amandoua tipurile de cultura, unitatea indepline~te aceea~i functiune. Ea asigura cresterea si continuitatea productiei spiri':' tual~ a poporului. Insa' prin ~ijloace deosebite. In' cultura rationalista unitatea se spiijina pe ordinea intrevazuta de ratiune, pe cand, in cultura autohtona individualista, unitatea se sprijina pe afinitatea de sange ~i de traditie dintre membrii poporului ~i pe legatura acestuia cu pamantul pe care 11 10cueste. Aceste doua tipuri nu se gasesc lliciodata pure, ci totdeauna impreunate, avand dnd unul cand altul precumpanirea. Tipul rationalist este rar, rar chiarsub forina tipului care are numai precumpanirea. Tipul cel mai dispandit este acel autohton individualist.Aceasta'a~i Hicut pe' multi etnografi sa defineasca cultura in gen~re prin caracterele: culturii autohtone

individualiste. Tipul culturii rationaliste totu~i, de~i rar, a jucat un rol foarte mare in istoria omenirii. Prima lui ilustrare, ~i pana acum cea mai stralucita ilustrare, 0 gasim in antichitate, la poporul elin. Idealul sup rem al elinului, de odinioara, era inteleptul, adica omul care i~i regula vieata dupa ratiune. Toata productia spirituala e1ina era dirijata dupa norme1e unei armonii rationale, armonii care imbrati~a cerul ~i pamantul. In sufletul elinului domina masura. Arta si stiinta lui erau expresiunea credintei in masura si in armo~ie: ' Ace~sta cultura rationalista a elinilor s'a lntins asupra imperiului roman, ~i apoi dupa distrugerea acestuia asupra tuturor popoarelor europene. Influenta ei a fost insa variata dela popor la popor. Mai adanca, decat asupra oridiruia altul, pare sa fi fost asupra poporului francez. Dar ~i celelalte popoare europene au primit-o in deajuns. Ea s'a manifestat mai ales in epoca rena~terii, care a dat, deodata cu reinvierea interesului pentru antichitate, un impuls hotaritor desvoltarii ~tiintei moderne, 0 baza inca ~i mai temeinica pentru tipul culturii rationaliste. In opozitie cu tipul rationalist, care este raspandit la popoare1e europene, cu deosebire la ce1e occidentale, avem tipul autohton individualist care predomina in Orient, incepand cu poporul rus. In tipul acesta, rationalismul este inlocuit cu messianismul, adica cu credinta in unicitatea de destin a poporului. Messianismul, intr'o oarecare. masura exista ~i la popoare1e din Occidentul european. Bunaoara, ~e1se afirma foarte mult, in timpul din urma, la Germani. Messianismul occidental insa nu influenteaza desvoltarea culturii. Messianismul oriental, in schimb,' influenteaza ~i da unitate culturii. Poporul rus n'are con~tiinta culturii lui decat sub forma menirii pe care e1 0 are de realizat pe lume. Tot a~a ~i ce1elalte popoare orientale care s'au ridicat la constiinta unitatii lor culturale. Culturile de tip rationalist se susiin re credi~ta in puterea eterna ~i invincibila a ratiunii, iar culturile de tip autohton individualist pe credinta in unicitatea destinului lor. Aceasta este problema culturii, pe latura ei teoretica, pe care toata lumea este de acord. Exista si 0 a doua lature. Aci nu toata lumea este de acord, fiind yorba de vieata practica.

In cultura realizata, adica In vieata culturala pe care 0 traie~te de fapt un popor, ce1e doua tipuri sunt ve~nic In lupHi. Tipul de cultura rationalista nu poate ajunge la dominare dedt desorganizand cultura de tip autohton. Jar aceasta din urma, pentru a se mentine, trebue sa discrediteze rationalismuI. 0 lupta surda se da in evolutia fiecarui popor intre rationalism i autohtonism. Tipul rationalist are de partea sa prestigiul ratiunii, care in urma progreselor ~tiintei aplicate, este din ce in ce mai impunator. Tipul autohton are de partea sa tenacitatea instinctului de conservare al poporului. Victoria unui tip asupra altuia nu este tocmai ul]oara, ea se obtine dupa framantari adanci. Popoare1e, care prin pozitia lor geografica, sau prin predispozitiile lor suflete~ti sunt aduse ca sa serveasca drept teren pentru 0 asemenea lupta, tree prin mari crize suf1ete~ti, tragice deseori. De1a 0 generatie la alta, eIiteIe lor intelectuale se intreaba: incotro mergem? 0 generatie este entusiasmata de cultura rationalista a Apusului, pe care 0 imiteaza in mod servil, pe cand alta generatie revine la vechea cultura autohtona, careia Ii gase~te virtuti miraculoase. 0 generatie cere sa mergem cu Apusul, pe cand alta generatie cere sa mergem dupa destinul nostru propriu. Mi se pare ca fara sa vreau am revenit la problema culturii noastre, pentru rezolvarea careia a~teptam contributia colegului nostru Ion Petrovici. Nu ma indoiesc ca eI ne-o va da. Termenii problemei suntpu~i chiar de el in multe din scrierile pe care Ie-am citat mai inainte. In urmatoarele cuvinte mai ales cu care incepe studiul sau, intitulat: Filosofia na#onalismului. (< Orice fenoI1J.en de pe lume, scrie Ion Petrovici, se poate legitima din doua puncte de vedere: din natura imprejurarilor ~i din firea lucrurilor. Indiul fe1 de legitimare, indestulator pentru 0 c1ipa, sau chiar pentru 0 epoca indelunga, nu poate insa sa statorniceasca un drept etern de existenta. Numai eel de al doilea chip de intemeiere, ace! din firea lucruriIor, poate singur sa sfinteasca dreptul unui fenomen, nu pentru azi, nu pentru maine, ci pentru totdeauna . Problema celor doua tipuri de cultura este pus a pe toata latura ei teoretica in aceste cuvinte.

,.' ,Tipul rational i~i legitimeazadieptul .. la 0 eterna :existenta 'pe faptul, di esteJn ,firea lucrurilor,; el ,Hind statornitit, nu depe azi, pe maine,ci pentru totdeauna. , ' ' , , Tipul' autohton se legitimeaza d6ar de natura imprejurarilor ! .' $i cu toate acestea, ce ar fi.sa insemneze mite ocultura peIitru eternitate? 0 cultura care iese diIi: firea eterna, a lucrufilor~ este ea potrivitapopoarelor, -.- aces~or efemere grupari etnice; destinate sa traiasca perioade lungi, in adevar ;dar perioade care totusi au un sfarsit? Eternitatea este eaoare de esenta culturii? ,Cu ~ceste doua tntrebari venim la a doua latina a.'ptoblemei~ Cine ar putea raspunde afirmativ? . A se conforma cu firea eterna a Iucrurilor, a fost de cand lumea suprema ambitie a omului. Dar ~i suprema. lui vanitate. Conformarea aceasta nu a poate realiza, in orice caz, cultura omeneasca, care este un produs al timpului. Pentru prm;hisele timpului imprejurarile sunt hot.aritoare. . ,De aceea culturile autohtone individualiste nu vor putea fi niciodata inlocuite in mod radical de cultura rationalista. Aceste , doua tipuri de cultura vor trebui sa vietuiasca laolalta in coni..; promisuri mai mult sau mai putin durabile. Un asemenea compromis esteinsa~i cultura nationala romana.
.

Domnule Pre~edinte, Doamnelor ~i Dorimilor, Domnilor Colegi, .


Priri intrarea in Academie a Iui Ion Petrovici, se accentuiaza in sanul sectiei Iitenire 0 schinibare care a inceput de' vreo d.t1va ani. Aceasta sectie avea, prin vechiul Statutal Academiei Romane, sarcina de a se ocupa cu diversele ch~stiuni literare $i: filologice, facand in acest scop publicatiuni critice ~i lexica..; grafice, in primul rand publicand un .dictionar allimbei romane, care sa serveasca drept indreptar scriitorilor pentru mai tarziu. Prin alegerea noilor sai menibri, acasta, sectie. ~i-a exprimat intentiunea de a-~i largi planul de activitate. Din 0 sectie Pul; literara-filologica,ea intentioneazastdevina 0 sectie cultunila, in care alaturi cu preocuparile pentru literatura~i filologie;

care raman, bine inteles ~i de aci inainte, pe prima linie, sa mearga une1e noi pentru arta ~i filosofie. In noul StatuI al Academiei schimbarea inceputa a ~i fost legalizata. Sectia literara are, de aci inainte, in grija sa cultivarea ~i punerea in valoare a creatiunilor filosofice, deopotriva cu a ce10r literare, artistice ~i filologice. Socotesc ca aceasta largire de plan este fericita, ~i ma bucur ca pot sa 0 justific, fara a mai recurge la alte argumente, prin primirea in mijlocul nostru a unui coleg de valoarea profesorului de filosofie. Ion Petrovici. Iubite Coleg, cum vezi, e~ti bine venit.

33. DUILIU ZAMFIRESCU, Poporanismul in literatura, - Raspuns de TITU MAIORESCU. - 16 (29) Mai 1909. 34. Dr. AUGUSTIN BUNEA, Stapllnii Tlirii Oltului. - (Postum, flira raspuns). 35. N. IORGA, Doua conceptii istorice, - Rlispuns de A. D. XENOPOL. - 17 (30) Mai 19II. 36. MIHAIL C. SUTZU, Despre numismatica romana, - Raspuns de DIMITRIE A. STURDZA. - 25 Mai (7 runic) 19II. 37. T. V. l;lTEFANELLI, Istoricul luptei pentru drept in tinutul Cdmpulungului Moldovenesc, - Rlispuns de D. ONCIUL. - 21 Mai (3 lunie) 1911. 38. GR. ANTIPA, Cercetliri hidrobiologice in RomAnia ~i importanta lor ~tiintifica ~i economica, - Rlispuns de L. MRAZEC. - 25 Mai (7 lunie) 1912. 39. GENERAL GR. CRAINICIANU, Despre istoria armatei romdne, - Rlispuns de ST. C. HEPITES. - 29 Mai (II lunie) 1912. 40. B. DELAVRANCEA, Din estetica poeziei populare, - Raspuns de "I. C. NEGRUZZI. - 22 Mai (4 runic) 1913. 41. Dr. I. SIMIONESCU, Evolutia culturii ~tiintifice in Romania, - Raspuns de Dr. L. MRAZEC. - 24 Mai (6 lunie) 1913. 42. G. TITEICA, Din vieata ~i activitatea lui Spiru Haret, - Rlispuns de ST. C. HEPITES. - 16 (29) Mai 1914. 43. VASILE PARVAN, In memorjam Constantini Erbiceanu, - Rlispuns de N. IORGA. - 28 Mai (10 runic) ('914. 44. I. NISTOR, Un capitol din vieata culturalll a Romllnilor din Bucovina, 1774-1857,Rlispuns de N. IORGA. - 21 Mai (3 lunie) 1916. 45. OVID DENSUSIANU, Barbu Delavrancea, - Raspuns de lOAN BIANU.31 Mai 1919. 46. ION INCULET, Spatiul ~i timpul in noua lumina ~tiintifica, - Rlispuns de P. PONI. - 26 Mai 1919. 47. S. MEHEDINTI, Caracterizarea etnograficli a unui popor prin munca ~i uneltele sale, - Raspuns de lOAN BIANU. - 6 lunie 1920. 48. I. LUPAl;l, Nicolae Popea ~i loan M. MoldoVlinu, - Raspuns de N. IORGA. 8 lunie 1920. 49. SEXTIL PU$CARIU, Locul Iimbii romane intre limbile romanice, - Rlispuns de lOAN BlANU. - II lunie 1920. 50. $TEFAN CIOBANU, Contributiuni privitoare la origina ~i moartea Mitropolitului Moldovei Dosofteiu, - Rlispuns de IOANBIANU. - 28 Mai 1919. 51. G. BOGDAN-DUICA, Titu Liviu Maiorescu, - Riispuns de SEXTIL PU$CARIU. - 25 Mai 1921. 52. GH. BENGESCU, Despre aetivitatea literara a unor membri ai familiei Golescu in cursul secolului al XIX-lea, - Rlispuns de N. IORGA (Po8tum). 53. A. RADULESCU, Cultura juridicli romllneasdi in ultimul seeol, - Raspuns de I. C. NEGRUZZI. - 3 lunie 1922. . 54. O. GOGA, Co~buc, - Rlispuns de G. BOGDAN-DUICA. - 30 Mai 1923. 55. ALEX. LAPEDATU, Istoriografia romanli ardeleanll, - Rlispuns de I. BIANU. 2 lunie 1923. 56. MIHAIL SADOVEANU, Poezia popularli,-. Rlispuns de G. BOGDAN-DUICA..9 lunie 1923 57. DIMITRIE GUSTI, Fiinta ~i menirea Academiilor,- Raspuns de V. PARVAN.10 runic 1923. 58. C. RADULESCU-MOTRU, Andrei Bdrseanu ~i nationalismul, - Raspuns de D. GUSTI. - 9 lunie 1924. 59. PR. N. J;>OPESCU, Dimitrie Onciul, - Raspuns de N. IORGA. - 3 lunie 1925. 60. GH: BAL$, Inceputurile arhitecturii biserice~ti din Moldova, - Raspuns de ALEX. LAPEDATU. - 9 lunie 1925. 61. EMIL RACOVITA, Speologia, - Raspuns de Dr. GR. ANTIPA. - 13 runic
1926.

62. S. DRAGOMIR, Un precursor al unitiitii nationale: Profesorul Constantin Ro manul Vivu, - Raspuns de Dr. I. LUPA$. - 1929. 63. P. BOGDAN, .Opera lui Anghel Saligny, invatllmdntuI tecnic in Romania,Rlispuns de N. VASILESCUKARPEN. - 28 Mai 1931. 64. GEORGE ENESCU, Despre lacob Negruzzi ~i despre intrarea muzicei la Academia Romana, - Raspuns de G. TITEICA. - 22 Mai 1933. 65. G-RAL RADU ROSETTI, Ganduri despre vitejie in trecutul romanesc,Raspuns de AL. LAPEDATU. -27 Mai 1935. 66. lOAN PETROVICI, Alexandru Philippide,- Raspuns de C" RADULESCUMOTRU. -28 Mai 1935.

DISCURSURILE DE RECEPTIE ALE MEMBRILOR ACADEMIEI ROMANE


I.

2. 3. 4. S. 6. 7. 8. 9. 10.
II.

12. 13. 14. IS. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. . 28. 29. 30. 31. 32.

A. PAPIUILARIAN, Viata, operele ~i ideile lui Gheorghe $incai,- Raspuns de G. BARITIU. - 14 Septemvrie 1869. G. SION, Alexandru Donici, viata Iiioperele sale,-Raspuns de V. A. URECHIA.6 Septemvrie 1870. P. POENARU, Gheorghe Lazlir ~i ~coala romana - Raspuns de G. SION. 8 Septemvrie 1871. Dr. AN. FATU, Despre Incerclirile facute pentru desvoltarea litiintelor naturale in RomAnia, - Raspuns de V. A. URECHIA. - 27 August 1872. EM.BACALOGLO, Despre Calendar,-Raspuns de ION GHICA.-20 Martie 1880. ION GHICA, loan Climpineanu,- Raspuns de B. P. HA$DEU.- 28 Martie 1880. Dr. P. VASICI, Despre vegetariani,- Raspuns deDr. I. FELIX.28 Martie 1880. Dr. I. FELIX, Mi~carea populatiunii Romaniei,-Raspuns de P. S. AURELIAN.4 Aprilie 1880. N; TECLU, Relatiunile intre Chimia organica ~i anorganica, - Raspuns de V. BABE$. - 9 AErilie 1880. . Dr. D. BRANDZA, Vegetatiunea Romamei ~i exploratorii ei, - Raspuns de GR. !;)TEFANESCU. - II Aprilie 1880. . S. FL. MARIAN, Cromatica poporului romlin, - Raspuns de B. P. HA!;)DEU. 12 Martie 1882. AT. M. MARIENESCU, Viata Iii operele lui Petru Maior, - Raspuns de V. A. URECHIA. - 5 Aprilie 1883. FL. PORCIUS, Flora din fostul district romanesc al Nasaudului in Transilvania, Rlispuns de P. S. AURELIAN. - 19 Martie 1885. GR. COBALCESCU, Despre originea Iii modul de zacere al'petroleului in general i particular in Carpati, - Raspuns de Dr. D. BRANDZA. - 20 Martie 1887. 109. VULCAN, Dimitrie Cichindeal, date noua despre viata ~i activitatea lui, Raspuns de V. A. URECHIA. - 29 Martie 1892. I. KALINDERU, Episcopul Melchisedec, - Raspuns de D. A. STURDZA.18 Martie 1894. D. C. OLLANESCU, Vasile Alecsandri, - Raspuns de I. C. NEGRUZZI.25 Martie 1894. A. NAUM, Cuvllnt de primire, -'- Raspuns de T. MAIORESCU. - 2 Aprilie 1894. A. D. XENOPOL, Mihail Kogiilniceanu, - Raspuns de D. A. STURDZA. - 17 Martie 1895. . Dr. V. BABE$, Despre transmiterea proprietatilor imunizante prin slingele animalelor imunizate, - Raspuns de N. KRETZULESCU. - 24 Martie 1895. EPISCOPUL N. POPEA, Arhiepiscopul ~i Mitropolitul Andreiu Baron de $aguna, Raspuns de D. A. STURDZA. - 13 Martie 1900. C. ERBICEANU, Viata Iii activitatea literara a Protosinghelului Naum Rlimniceanu, - Raspuns de D. A. STURDZA. - 17 Martie 1900. lOAN PU$CARIU, Ugrinus - 1291,- Raspuns de B. PETRICEICU.HA$DEU.9 (22) Martie 1901. Dr. CONSTANTIN I. ISTRATI, Activitatea ~tiintifica a lui Ion Ghica,- Raspuns de DIMITRIE A. STURDZA. - 5 (18) Aprilie 1902. $TEFAN C. HEPITES, Mijloacele de investigatiune ale Meteorologiei, - Raspuns de Dr. I. FELIX. -'- 30 Martie 1903. lOAN BIANU, Despre introducerea limbii romane~ti in biserica Romanilor, Rlispuns de DIMITRIE A. STURDZA. - 21 Martie (3 Aprilie) 1904. lOAN BOGDAN, Istoriografia romllna Iii problemele ei actuale, - Rlispuns de DIMITRIE A. STURDZA. - 8 Aprilie 1905. Dr. G. MARINESCU, Progresele ~i.tendintele medicinei moderne, - Raspuns de PROF. Dr. V. BABE$. - 10 Martie 1906. DIMITRIE ONCIUL, Epocele istoriei rom line Iii impartirea ei, - Rlispuns de DIMITRIE A. STURDZA. - 22 Martie 1906. L. MRAZEC, Despre formarea zaClimintelor de petrol din Romania, - Raspuns de ANGHEL SALIGNY. - 23 Martie 1907. Dr. DIM. GRECESCU, 0 schitare din istoriaBotanicei: inceputul, mersul ~i progresele sale in general ~i la noi in part . - Raspuns de Dr. C. I. ISTRATI. 24 Martie 1908. NICOLAE GANE, - Bogdan Petriceicu-l111~~U - Raspuns de IACOB C. NEGRUZZI. - 13 Maiu (26 lunie) 1909..
~'"

You might also like