Obstetrica-C9, C10

Pregatirea fizica prenatala

Trimestrul I de sarcina: nu se va atinge nivelul solicitarilor anterioare. Atentie in primele 16

saptamani datorita riscului de avort spontan (cele mai critice sunt zilele de menstra). Gravidele
sportive isi pot continua antrenamentele si competitiile, dar vor evita exercitiile de forta, sariturile,
contractiile musculare bruste si suprasolicitarile psihice.
Obiective si mijloace:
-constientizarea posturii corporale normale, care va deveni referinta, stiind ca pe
masura dezvoltarii fatului centrul de greutate se deplaseaza anterior si apare hiperlordoza lombara;
-cresterea mobilitatii articulatiilor realizata activ analitic in toate pozitiile si planurile
de miscare;
-cresterea elasticitatii musculare prin exercitii de streching;
-mentinerea tonusului musculaturii peretelui abdominal;
-reeducarea respiratiei prin trecerea respiratiei de tip toracic superior (specifica
femeii) la cea de tip toracic inferior si abdominala;
-autocontrolul si tonifierea planseului pelvin, formatiune musculoaponevrotica
formata din putine fibre musculare si mult tesut fibros, intrerupta de uretra, vagin si anus; pe
masura evolutiei sarcinii apare incontinenta urinara-se vor executa exercitii de intrerupere a jetului
de urina, iar relaxarea se realizeaza prin contractia simultana a muschilor fesieri si ADD ai coapsei;
-supravegherea greutatii corporale (nu mai mult de 2 kg in primul trimestru).
Trimestrul al II-lea: se accentueaza lordoza lombara; bolta plantara se aplatizeaza datorita
cresterii ponderale de 4-5 kg si a hiperlaxitatii ligamentare de cauza endocrina.
Obiective si mijloace:
-tonifierea boltii plantare prin exercitii de glezna executate simultan sau alternativ;
-favorizarea intoarcerii venoase prin: posturari (membrele inferioare la 30 0 fata de
suprafata de sprijin); mobilizari active ale articulatiilor membrelor inferioare (se insista pe
circumductii); miscari de pedalare; exercitii de streching; masaj clasic; masaj pneumatic de tip
angiomat; purtarea de ciorapi elastici;
-cresterea mobilitatii articulatiei coxo-femurale si amplificarea miscarilor de nutatie
si contranutatie;
-atenuarea crampelor musculare cu etiologie complexa (hipovitaminoza,
hipocalcemie, tulburari ale circulatiei arteriale)-se administreaza B12; se fac exercitii ce cresc
debitul circulator si gimnastica Burger;
-scaderea atitudinii lordotice: postura de odihna diurna si nocturna-decubit lateral cu
capul sprijinit pe o perna mica, membrul inferior de partea sprijinului extins, cel de deasupra flectat
din sold si genunchi si sprijinit pe o perna; se executa miscari de basculare posterioara a bazinului;
-cresterea elasticitatii musculare;
-tonifierea musculaturii planseului pelvin.
Trimestrul al III-lea (pregatirea tardiva) incepe in luna a 7-a si se incheie cu nasterea. Raman
valabile obiectivele anterioare. Dozarea efortului-capacitatea de efort scade treptat, deci se are in
vedere si se respecta principiul progresivitatiiscaderea treptata a amplitudinii, intensitatii si
numarului de repetari.
Obiective speciale: inducerea starii de relaxare generala prin metoda Jacobson si Schultz;
invatarea tipurilor de respiratie utilizata in travaliu; invatarea pozitiei obstetricale ce favorizeaza
miscarea de nutatie si contranutatie.
Concluzie: nasterea este considerata un act psihic, dar si fizic, de aceea gravida trebuie
pregatita psihologic, dar si fizic.
 2

Invatarea timpilor nasterii. Nasterea

In functie de senzatiile resimtite de gravida, in timpul contractiilor uterine se pot efectua

mai multe tipuri de respir.
Respiratia lenta si linistita se utilizeaza cand contractiile apar la interval de 5 minute si dureaza
aproximativ 45-50 secunde; travaliul se intensifica. Aceasta este o respiratie intermediara intre
respiratia normala si cea profunda. Consta din inspir pe nas 4-5 secunde, apnee 3 secunde si expir
lent pe gura 7-8-10 secunde. Se practica de 12 ori.
Respiratia superficiala (mica respiratie; respiratia gafaita; respiratia haletanta superficiala) se
utilizeaza la o dilatatie a colului de 5 cm-la mijlocul stadiului 1, cand respiratia anterioara devine
ineficienta. Este o respiratie de tip toracic superior si permite relaxarea peretelui abdominal si a
colului uterin. Este respiratia caracteristica perioadei de contractie uterina.
La inceputul unei contractii: inspir profund, expir profund, inspir profund, expir
incomplet. Este o respiratie superficiala din gat, cu inspir si expir in timpi scurti si egali catre
sfarsitul contractiei uterine. Supune diafragmul unui efort minim. Scade presiunea pe uter si
atenueaza perceptia contractiei uterine. Se invata prin aplicarea unei maini pe abdomen si una pe
torace pentru a sesiza ca cele mai ample miscari se produc la nivel toracic.
Respiratia suflanta este utilizata cand dilatatia colului este aproape completa; prezentatia pe
planseul perineal apasa rectul si declanseaza reflex o senzatie de screamat, dar gravida nu are voie
sa se screama, deoarece se poate rupe colul uterin, dilatatia fiind incompleta. Consta intr-un expir
prelung, ca si cum am vrea sa stingem o lumanare. Inspirul se realizeaza reflex si va fi prelungit. In
aceasta respiratie este suprasolicitat diafragmul si grilajul costal.
Respiratia blocata se utilizeaza cand dilatatia este completa si gravida are voie sa se screama.
Expulzia fatului este posibila prin cresterea presiunii intraabdominale, generata de contractie
voluntara a musculaturii peretelui abdominal.
Din pozitia obstetricala pe care gravida este obligata sa o adopte, respiratia se face astfel:
expir profund, inspir, blocarea toracelui prin inchiderea glosei (1 minut apnee, ce reprezinta durata
maxima a unei contractii uterine), flexia capului, trage cu mainile suportul de pe partile laterale ale
mesei, screamat. Este ideal ca screamatul sa se mentina pe toata durata contractiei si sa se realizeze
din muschii perineului, nu din gat.
Respiratia haletanta profunda permite relaxarea musculaturii peretelui abdominal si urmeaza
degajarea fatului. Limiteaza riscul aparitiei rupturilor de perineu. Pacienta nu se mai screme, lasa
capul pe masa si respira profund cu gura inchisa.
Avantaje ale respiratiilor: usurarea nasterii; asigura oxigenarea mamei si fatului.
Pozitii obstetricale ce favorizeaza nutatia si contranutatia:
1).Miscarea de contranutatie (indepartarea aripilor iliace) favorizeaza angajarea prezentatiei la
nivelul stramtorii superioare-pozitia Crouzat Valcher: decubit dorsal, cu gambele in afara suprafetei
de sprijin, genunchii flectati, coapsele in ABD.
2).Miscarea de nutatie (bascularea anterioara si inferioara a bazei sacrului) favorizeaza degajarea
fatului in timpu, expulziei-pozitia Devraigne Descomps: decubit dorsal, cu flexia si ABD
coapselor-pozitia ginecologica.
Pregatirea fizica in perioada de lauzie: in primele zile dupa nastere se mentine repausul la
pat, fiind un repaus activ cu mai multe obiective:
-stimularea circulatiei de intoarcere;
-tonifierea musculaturii: contractii izometrice prin impingere cu picioarele in tablia
patului (de 12 ori);
-gimnastica respiratorie;
-tonifierea planseului pelvin realizata cat mai repede si dureaza cel putin 6 saptamani
dupa nastere si se va continua toata viata pentru ca poate avea repercusiuni asupra vietii sexuale.
Exercitiile se pot practica din orice pozitie confortabila, dar nu picior peste picior.