Cultivarea sofranelului (Carthamus tinctorus)

(Dragos Serban)

Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte. Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza intre 140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria c imica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri. !emintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie. Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in scopuri terapeutice. "lanta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant si aromatizant. #umele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron. Aceasta datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul. $upa aparitia produselor mai ieftine obtinute prin sinteza c imica, planta nu a mai fost cultivata in acest scop. $in seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. %aina are scop fura&er, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru rana omului. 'ontinutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator. U er, in 1((), mentioneaza sofranelul si pentru cultura in scopuri ornamentale. In *uropa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru florile uscate, folosite in galanterii. +landa este unul dintre promotorii acestei noi utilizari. In !tatele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri valoroase din punct de vedere al aspectului floral. !tudiile au fost efectuate inca din 1(((, de catre ,estern -egional "lant Introduction !tation .,-"I!/. Inca sunt in desfasurare studii de piata. "e teritoriul 'anadei, *rnest !mall in lucrarea #e0 crops for canadian agriculture, considera ca introducerea la scara larga a sofranelului in cultura poate avea un impact ma&or asupra industriei alimentare canadiene, in special privind uleiurile comsetibile si faina fura&era. Medicina traditionala !emintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor localizate la nivelul ficatului. %lorile sunt considerate ca avand proprietati la1ative, sedative, si se utilizeaza in tratamentul scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru durerile reumatismale. Medicina c inezeasca recomanda semintele in tratamentul dismenoreei la femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin. Chimie In afara continutului de acizi grasi de 23-404, semintele contin si un procent proteic de

11-1)4 si 4-)4 apa. $in analiza c imica a 100 g seminte s-au obtinut rezultatele5 463 calorii, 4.6 g apa, 13.7 g proteine, 3).6 g lipide, 50.5 g glucide, 35.1 g fibra, 4.2 g cenusa, 137 mg 'a, 210 mg ", (,) mg %e, 0.5( mg tiamina, 0.14 mg riboflavina, 0.5 mg niacina. Continutul uleiului de sofranel este: 1,54 acid miristic, 24 acid palmitic, 14 acid stearic, 0,54 acid arac idic, 224 acid oleic, 714 acid linoleic. $upa 8amfirescu, indicele de iod al acestui ulei este de 115,1-155,3, aciditatea specifica de 0,)6-5,)7, indicele de saponificare 1(4,0-302,0. *ste un ulei semisicativ. !emintele decorticate contin5 6,)4 apa, 104 lipide, 45.44 proteina, 30.1 glucide, 6.24 fibra, ).54 minerale Florile sofranelului contin cartamina .'31933+11 93+/ o substanta rosie, insolubila in apa, si un alt colorant, denumit galben de sofranel .'17930+11/ solubil in apa. Descrierea speciei *ste o planta erbacee anuala, cu aspect de ciuline, cu talia de pana la 1.5 m, cu o tulpina principala puternic ramificata. "rezinta numerosi spini la nivelul frunzelor care sunt alungite, oval-lanceolate, puternic cuticulate, cu marginea dintata. !ofranelul este un membru al familiei 'ompositae, o planta erbacee anuala, care creste de regula in zonele aride. Florile Floarea de sofranel este mica, tubulara, alcatuita pe tipul 5. %lorile sunt grupate in capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,5-2,5 cm. %iecare formeaza circa 15-30 seminte. "e o planta se pot forma 14-70 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 35-70 de flori. 'orola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana la rosu intens. 'orola este incon&urata de 5 sepale caracteristice pentru sofranel, lungi de 7-) mm. In &urul capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta. Urmeaza apoi involucrul alcatuit din mai multe bractei, ce pot avea g impi pe margini. :racteile care invelesc capitulul impiedica scuturarea semintelor. !taminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un manson prin care trece stilul .androceu sinanter/. +varul este rpevazut cu un stil lung. Fructul %ructul este o ac ena alungita cu marginile putin proeminente, ce se aseamana in mare

masura cu cel de floarea soarelui, numai ca este mult mai mic. 'uloarea fructului este alba. In multe cazuri semintele de sofranel sunt prevazute cu un papus compus din membrane inguste provenite din sepalele care devin persistente. Invelisul reprezinta 50-704 din greutatea fructului. ;reutatea a 1000 seminte < 34-40 g. ;reutatea ectolitrica < 2(-55 =g. Tulpina >ulpina este erecta, glabra, cu numerose ramificatii. Radacina -adacina principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la 3.5 m in sol. *ste de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina. .8amfirescu, ?elican, !aulescu/ $upa germinatia ac enei de culoare alba, cu greutatea cuprinsa intre 0,02 si 0,04 g, plantula trece printr-un stadiu de rozeta, care se caracterizeaza prin cresterea redusa in inaltime si aparitia a numeroase frunze aproape de nivelul solului. >ot in acest stadiu se dezvolta si un puternic sistem radicular. In timpul acestui stadiu planta este rezistenta la frig, c iar si la ing et, dar sofranelul este mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere rapida. $upa acest stadiu, tulpina incepe sa se alungeasca si sa se ramifice treptat. -amurile formeaza ung iuri de 20 pana la )0@ cu tulpina principala. %iecare ramura se termina printr-un capitul globular de forma specifica, delimitat de tepi. Aa plantele mature, radacina principala poate penetra in sol pana la adancimea de 3-2 m, cu numeroase radacini secundare imprastiate pe lateral. $atorita acestui sistem radicular sofranelul este deosebit de rezistent la seceta, el putand fi cultivat fara probleme in zonele in care introducerea unui sistem de irigatiii este dificila. ume! ta"onomie! linii locale ume Sofranelul este denumit in India kusum, cuvant care deriva din sanscritul kusumbha .dupa ' avan, 1(71/ iar in ' ina este denumit honghua, ceea ce se traduce prin floare rosie. In engleza este denumit Saffron. #umele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron. Specii !tudierea relatiilor dintre mai multe specii ale genului 'art amus au dus la crearea unei

baze pentru inregistrarea unor caracteristici ale speciei 'art amus tinctorius dar si ale unor alte specii inrudite, caracteristici care se pot utiliza in programe de ameliorare si de obtinure a unor noi soiuri, mai productive si mai rezistente. Astfel de specii inrudite importante sunt C. persicus, C. lanatus, C. oxyachantus si C. palestinus. *le au fost mentionate de Bumar si Agraval in 1(6( ca surse ale unor gene de rezistenta la mai multe boli si daunatori. $e atunci, in urma unor programe de incrucisare s-a reusit transferul unor gene de rezistenta la seceta si de rezistenta la alternarioze. Specia cultivata si speciile inrudite !tudii de citogenie conduse de Imrie si Bno0les in 1()0, si de B idir si Bno0les in acelasi an, sugereaza ca specia 'art amus palaestinus, care creste salbatic intr-un areal limitat la zonele aride din Israel si Ira= cu flori alb-galbui, este specia de provenienta de la care au derivat speciile 'art amis o1Cacant us si 'art amis persicus. Acestea sunt considerate speciile parentale pentru specia cultivata, Carthamis tinctorus .As ri si Bno0les, 1(70/. >oate aceste 4 specii au 3n<34 cromozomi, iar prin incrucisarea acestora rezulta ibrizi fertili. Astfel de ibrizi au fost obtinuti inca din 1(5( de catre Bno0les. Carthamus oxyacanthus creste comun in India, Ira= si "a=istan, pe marginea drumurilor si pe langa culturile de cereale. *ste o planta bogat ramificata, cu tepi puternici si lungi. !emintele contin 364 ulei, care poate fi e1tras si utilizat in industria alimentara sau c imica. !emintele sunt negre si sunt mai mici decat la specia cultivata. 'art amus persicus are arealul de raspandire limitat la !iria, Aiban si >urcia, cu flori portocalii si alb-galbui. Distributia culturilor Asa cum am mentionat, este cultivat din cele mai vec i timpuri in ' ina India si "a=istan, dar si in *giptul antic. In *vul Mediu a fost cultivat si in *uropa in Italia, %ranta si !pania. Imediat dupa descoperirea Americii, spaniolii au dus aceasta planta in Me1ic, unde s-a adaptat perfect conditiilor secetoase. $e acolo a fost luata in culturi si in ?enezuela si 'olumbia. In !tatele Unite a inceput sa fie cultivat in 1(35. #cologie Sofranelul creste alaturi de grau si orz in zonele temperate dar se dezvolta incet in perioadele cu zilele scurte si reci. "lantele rezista la temperaturi scazute, pana la ing et. -ezistenta difera in functie de varietatile speciei. Sofranelul este o planta de zi lunga, necesarul de fotoperioada este de 14 ore. *ste intolerant la umbra si la imburuienare. Are o toleranta la saruri asemeni bumbacului, mai

putin ca orzul. $upa alti autori, toleranta la saruri este egala cu cea a orzului. !e dezvolta bine pe soluri lutoase, cu capacitatea mare de retinere a apei. !i solurile nisipoase grele sunt potrivite pentru sofranel. p9ul acestora trebuie sa fie neutru. Sofranelul poate fi cultivitat pe terenuri irigate! dar si pe terenuri neirigate$ "oate fi introdus cu succes intr-un asolament imediat dupa orez, deoarece solul este saturat in adancime cu apa rezultata in urma irigatiei culturii de orez, obligatorii. !ofranelul este recomandata in cultura in zone in care media anuala de precipitatii este sub 420 mm. In privinta umiditatii, in primele faze de vegetatie sofranelul este tolerant la umiditatea ridicata si la precipitatiile frecvente. $upa inflorire insa, o perioada cu ploi dese si cu ceata poate facilita infectia cu Botrytis. #u e1ista varietati rezistente. Umiditatea sporita poate facilita si aparitia alternariozelor. Sofranelul creste optim in zone cu primaveri ploioase si calde, si veri lungi, secetoase si calde. ?antul puternic nu cauzeaza productiei, semintele se scutura foarte greu, si de asemenea nu afecteaza plantele in mod negativ. Sofranelul este o planta toleranta la inghet$ $e regula rezista la temperaturi de D4@'. !unt linii care suporta bine in camp temperatura de -)@' fara probleme, iar e1perimental, semintele ingropate la 10 cm au rezistat unei perioade de 3 saptamani de ing et la -34@'. In timpul verii, temperaturi de 42@' nu pun probleme sofranelului, c iar si in conditii de seceta prelungita. "lantele tinere, de abia pornite in vegetatie, sunt insa sensibile la variatiile bruste de temperatura, iar scaderea temperaturii sub 0@' le afecteaza. Umiditatea crescuta este necesara in aceasta etapa. >ot acum plantele sunt foarte sensibile la buruieni. %grotehnica !e seamana la inceputul lui martie sau sfarsitul lui aprilie dupa inc eierea lucrarilor de pregatire a solului, care trebuie sa fie grapat si nivelat. !olul este bine sa fie umed, cam 10 cm in adancime, dar nu imbibat. >emperatura la semanare trebuie sa fie de minim 4@'. !unt recomandate pentru semanat semintele pretratate cu fungicide. !e poate folosi orice masina de semanat, pentru boabe mici. Aa nevoie, semintele se amesteca cu nisip sau rumegus, pentru o mai omogena dispersie a acestora in camp.

!emintele vor germina rapid cand temperatura atinge 15@'. !emintele vor fi incorporate in sol la o adancime 3.5-5 cm. !e seamana (-32 =gE a daca nu vor fi utilizate sisteme de irigatii, sau 32-3) =gE a cu sistem de irigare. $upa semanare se e1ecuta o tavalugire cu un tavalug usor. "e terenuri neirigate se recomanda o densitate de 7-) plante pe metru patrat, iar pe terenuri irigate aceasta poate creste pana la 10 plante. #evoile de fertilizare depind in functie de sol. $aca se folosesc terenuri sarace, sau daca se utilizeaza terenuri irigate, este bine sa se aplice ingrasaminte cu azot. !e poate aplica uree, 125 =gE a. %ermierii din sudul !UA recomanda 64-1(7 gE a ingrasaminte cu azot pentru culturile irigate si 24- 7) =gE a pentru culturile neirigate. Imediat dupa germinare se vor aplica obligatoriu erbicide. Alte lucrari de ingri&ire sunt grapatul, care se recomanda sa se faca de-a curemzisul randurilor, imediat dupa rasarire. Sofranelul in asolament se poate introduce dupa cum am aratat mai sus dupa orz sau dupa orez, dar si dupa alte cereale. In cazul semanarii sofranelului imediat dupa orez, este bine ca pe langa ingrasamintele cu azot sa se plaice si ingrasaminte cu fosfor. %osforul se aplica in cantitati de 1(-24 =gE a. Ingrasamintele cu fosfor se aplica langa seminte, nu dispersat, deoarece aceste ingrasaminte au o mobilitate redusa in sol. "otasiul nu se va aplica decat ocazional, pe terenuri foarte sarace. *ste obligatorie rotatia culturilor deoarece riscul aparitiei bolilor este mare. $upa unii autori, este bine sa se faca pe aceeasi sola si o perioada de pauza, imediat dupa cultura sofranelului. *i considera ca datorita reziduului vegetal redus care ramane pe cam dupa recoltare, si datorita capacitatii mari de e1tractie a sistemului radicular, solul poate ramane secatuit. .$avid $. :altensperger, ;len %ric=el, $re0 ACon, Fim Brall, and >om #ig tingale/. >otusi, lucrarea acestora se referea strict la cazul campiilor din statul #ebras=a si 'olorado, unde clima este rece si altitudinea ridicata. Alti cercetatori nu mentioneaza un astfel de impact negativ al sofranelului asupra culturilor ulterioare, pe aceeasi sola. !e recomanda ca sofranelul sa nu alterneze apropiat pe aceeasi sola cu mustar, floarea soarelui sau fasole, datorita riscului sporit de aparitie a unor boli datorate sclerotiniei. Recoltarea

!ofranelul a&unge la maturitate la 110-150 de zile de la plantare daca semanatul s-a facut primavara, si la 300 de zile de la plantare daca s-a semanat din toamna. -ecoltarea se face cand frunzele sunt uscate. Avanta&ul sofranelului este ca nu isi scutura semintele, si nici nu sunt mancate de pasari. Acestea sunt doua din motivele pentru care :alteanu il recomanda pentru introducerea in cultura in -omania. -ecoltarea se face mecanizat, cu combina, cu pierderi minime de samanta. $e regula, in conditii normale de clima, recoltarea poate incepe la mi&locul lui septembrie, pe vreme uscata. -ecoltarea se face cu combina, cilindrul combinei se seteaza la 550 rpm. ?iteza lui ar trebui sa fie cu 354 mai rapida decat viteza de deplasare. Depo&itarea Umiditatea ma1ima admisa in siloz este de 64. "rocentul de ulei pentru un stoc de samanta premium este de minim 24-274. Un procent de ulei mai redus se reflecta in pret. #u se accepta corpuri straine. #conomie -ecoltele variaza de la 600 la 4000 =gE a. 'osturile de productie sunt apro1imativ egale cu cele pentru orz. $e regula, cultivarea se face cu precontract. !ofranelul este cultivat din cele mai vec i timpuri, dar pe arii restranse. "roducerea uleiului la nivel industrial dateaza de la &umatatea secolului trecut. Uleiul a fost utilizat la inceput ca baza pentru industria vopselelor. "roductia de seminte la nivel mondial se situa in anul 1((7 la nivelul de 600.000 tone. Aceasta productie a fost inregistrata in circa 70 de tari. Mai mult de &umatate din cantitate s-a obtinut in India, care este principala tara cultivatoare de sofranel. Alte tari importante sunt Me1icul, !UA, *tiopia, Argentina, Australia, ' ina. !uprafata cultivata in India era in 1()0 de 5(0.000 a, cu o productivitate de 440-700 =gE a. "retul semintelor este dublu fata de cel al orzului. 'oli si daunatori Ciuperci patogene pentru sofranel: Alternaria carthami, A. zinniae, Bremia lactucae, Cercospora carthami, Cercosporella

carthami, Chaetomium globosum, collectorichum capsici, Corticium solani, Ectoctroma carthami, Epicoccum nigrum, Erysiphe cichoracearum, Fusarium acuminatum, F. solani, Gloeosporium carthami, Glomerella cingulata, Leveillula compositarum, L. taurica, Macrophomina phaseoli, Macrosporium carthami, Marsonia carthami, i!ium carthami, i!iopsis taurica, "hyllosticta carthami, "hytophthora !rechsleri , "h. palmivora, "h. parasitica, "uccinia cartham , "ythium !ebaryanum, ". oligan!rum, #amularia carthami, $clerotinia sclerotiorum, $eptoria carthami, %erticillium albo&atrum. *ste parazitat de multe buruieni ca Orobanche cernua si Striga lutea, iar ca viroze este atacat de Chilli mosaic si Cucumber mosaic viruses. Pseudomonas solanacearum, dintre bacterii, il ataca. $intre nematozi5 M. MeliodogCne incognita acrita, M. &avanica, .;olden, 1(64/. Insecte5 afide, viermii sarma, tripsi etc. Aa noi in tara 8amfirescu, ?elican, !aulescu descriu drept frecvente pentru tara noastra noastra rugina sofranelului, provocata de ciuperca Puccinia carthami. Aceasta se manifesta in diferite stadii de dezvoltare ale plantei. Apare pe frunze sub forma de mici pustule de culoare bruna-argintie. %runzele atacate incep sa se usuce, iar plantele isi inceteaza cresterea. Mod de combatere 5 asolamente rationale, distrugerea plantelor bolnave, araturi adanci. $intre insecte, gandacul pamantiu Opatrum sabulosum ataca culturile de sofranel. *l este un coleopter lung de )-6 mm, de culoare neagra, cu elitrele acoperite de particule de pamant. Apare primavara atacand marginile cotiledoanelor, iar mai tarziu tulpinile. Mod de combatere 5 momeli otravite, diferite insecticide.