Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arts and Crafts

Arts and Crafts

Ratings: (0)|Views: 603|Likes:
Published by Alma
history
history

More info:

Published by: Alma on Sep 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
Mi
ş
carea Arts and Crafts
William Morris este numele care se suprapune perfect peste numele mi
ş
c
ă
riiArts and Crafts. Influen
ţ
at
ă
de teoriile lui Ruskin
ş
i practica lui Pugin, a fost o pledoarie romantic
ă
pentru rena
ş
terea principiilor spirituale
ş
i estetice ale EvuluiMediu – într-o lume nou
ă
în care industrializarea
ş
i aglomerarea urban
ă
urâ
ţ
eau
ş
ivulgarizau via
ţ
a. Lumea patriarhal
ă
a ora
ş
ului medieval, harnic
ă
 
ş
i onest
ă
,democratic
ă
în felul ei, constituia un model social progresist. A fost deci o reac
ţ
ie laefectele negative ale industrializ
ă
rii, care producea nedrept
ăţ
i sociale, lips
ă
de igien
ă
,s
ă
mân
ţ
a infrac
ţ
ionalit
ăţ
ii, o arhitectur 
ă
metalic
ă
urât
ă
, produse de fabric
ă
ieftine
ş
iderizorii. Evadarea artistic
ă
a fost deci în natur 
ă
, în trecutul valoros
ş
i în mediul rural.Din punct de vedere estetic, asociat
ă
mi
ş
c
ă
rii revolu
ţ
ionare a pictorilor  prerafalei
ţ
i (mi
ş
care anticlasic
ă
, anticonven
ţ
ional
ă
ce promova arta derivat
ă
dinantur 
ă
) aceast
ă
ideologie nou
ă
a avut ca principal merit (dup
ă
p
ă
rerea mea) disocierearadical
ă
de eclectism
ş
i orice form
ă
de istoricism. Reperele noii estetici goticuldomestic existent în fibra englezilor 
ş
i natura, cu care dintotdeauna au comunicataproape osmotic.Segmentul social pe care focaliza aten
ţ
ia socialistului William Morris eraumasele, din care grosul era alc
ă
tuit din ceea ce în curând se va chema clasa social
ă
a proletariatului. Ace
ş
ti muncitori în industrie produceau în serie câte o component
ă
aunui viitor produs de serie, de obicei urât
ş
i de calitate proast
ă
. De aici nostalgia fa
ţă
 de onestul me
ş
te
ş
ugar medieval, care muncea cu bucurie, creativ, la un obiect carec
ă
 p
ă
ta finalitate sub mâna lui
ş
i de aceea era un produs de calitate. Acum prostul gustal produsului anonim
ş
i mecanic îi consuma muncitorului energia, nu-i d
ă
dea nici osatisfac
ţ
ie a muncii
ş
i-i atrofia inteligen
ţ
a. În plus, amenin
ţ
a s
ă
deformeze gustul public.
 Interior conceput 
 ş
i executat de William Morris pentru casa proprie.Vitraliu, design Eduard Burne Jones, pentru atelierul lui William Morris.(Eduard Burne-Jones
 ş
i William Morris fuseser 
ă 
colegi la Oxford 
 ş
i au audiat acolo conferin
 ţ 
ele lui Ruskin.)
 
Principalele sloganuri ale mi
ş
c
ă
rii erau:- Arta în toate- Arta pentru to
ţ
i- Produse frumoase
ş
i ieftine,sloganuri lansate de William Morris înc
ă
de pe la 1860, dar aveau s
ă
devin
ă
un credoal arti
ş
tilor afilia
ţ
i ideologiei Art Nouveau
ş
i a avut ecouri prelungite pân
ă
înBauhaus. Au stat deci nu numai la baza mi
ş
c
ă
rii Art Nouveau, ci chiar aFunc
ţ
ionalismului
ş
i a designului.Putem considera c
ă
mi
ş
carea s-a n
ă
scut odat
ă
cu fondarea, în 1860 aatelierului lui William Morris, în care se produceau obiecte casnice – mobil
ă
, tapete,vitralii, por 
ţ
elanuri, sobe, covoare, sticl
ă
rie etc.De
ş
i mi
ş
c
ă
rii i se repro
ş
eaz
ă
tezele antima
ş
iniste, dac
ă
nu pionierul Morris,totu
ş
i urma
ş
ii lui au acceptat, cel pu
ţ
in în parte s
ă
colaboreze cu industria. Unii dintreei într-o manier 
ă
deschis
ă
, al
ţ
ii cu inima grea, nedezicându-se înc
ă
de tezeleantiindustrialiste.Ironia sor 
ţ
ii a fost îns
ă
c
ă
, de
ş
i produsele atelierului erau gândite pentru mase,fiind produse artizanale nu aveau cum s
ă
fie ieftine – iar asta îi
ţ
inea pe adev
ă
ra
ţ
iidestinatari departe. Oamneii cu stare au devenit îns
ă
cump
ă
ă
tori activi, ceaa ce acondus la succesul firmei, inclusiv financiar – situa
ţ
ie neinten
ţ
ionat
ă
 
ş
i în contradic
ţ
iecu ideile de stânga ale lui Morris
ş
i ale prietenilor lui.Pe de alt
ă
parte, arta a fost îns
ă
un r 
ă
spuns prea punctual pentru un militantsocial ca William Morris. In afar 
ă
de pictur 
ă
, mobilier 
ş
i design, el a scris mult,inclusiv un roman socialist utopic (
 News from nowhere
)
ş
i a fost membru în societateaEngels. Aceast
ă
activitate din ce în ce mai angajat
ă
i-a m
ă
rit notorietatea
ş
i i-a sporitîn plus veniturile, adâncind contradic
ţ
ia dintre principii
ş
i realitate.În arhitectur 
ă
, punctul de plecare
ş
i reperul principal pentru Arts and Crafts l-aconstituit casa proprie a lui Morris, construit
ă
în 1859 la Bexley Heath, în Kent, dearhitectul Philip Webb. Linia trasat
ă
de Webb poate fi numit
ă
 
 English Domestic Revival.
 
 Tr 
ă
s
ă
turi caracteristice: nici urm
ă
de istoricism, nici urm
ă
de decora
ţ
ie, partiusensibil, exprimare sincer 
ă
a func
ţ
iunilor în volumetrie, integritate structural
ă
,atmosfer 
ă
în acord cu mediul natural în care era amplasat
ă
, utlizarea materialelor deconstruc
ţ
ie locale, tradi
ţ
ionale, respect pentru caracterul me
ş
te
ş
ug
ă
resc al arhitecturii,stilul de asemenea tradi
ţ
ional al
cottage
-ului englezesc.Aceast
ă
arhitectur 
ă
 
domestic revival 
s-a mariat perfect fenomenul urbanistic
Garden City
(lansat în 1898 de Ebenezer Howard, care împreun
ă
cu Bernard Show
ş
iBeatrice Welb frecventa sercuri socialiste).Între timp industria cea urât
ă
 
ş
i decadent
ă
s-a dovedit îns
ă
o realitate ce nu mai putea fi ignorat
ă
. Pân
ă
 
ş
i mentorul acestei ideologii, John Ruskin, recuno
ş
tea acum c
ă
 arhitectura va trebui s
ă
dezvolte un alt gust estetic, care s
ă
includ
ă
 
ş
i metalul.Meritul incontestabil al acestei arhitecturi de pionierat ideologic
ş
i estetic afost ridicarea standardului professional al arhitecturii
ş
i acelei ramuri a ei care se vanumi mai târziu
design, interior design, industrial design, design de obiect.
A rupt-o cu estetica stilurilor, trasând drumul pe care s-a lansat în continuareestetica occidental
ă
.A fost o bun
ă
inten
ţ
ie a unei burhezii progresiste, care
ş
i-a asumatresponsabilit
ăţ
i sociale. Din p
ă
cate, realitatea capitalist
ă
n-a
ţ
inut cu inten
ţ
iile camidealiste ale mi
ş
c
ă
rii, de a creea o societate rafinat
ă
, ci direc
ţ
ia de mers a pmenirii afost c
ă
tre industrializarea cea urât
ă
dar profitabil
ă
.Primul r 
ă
zboi mondial a pus cap
ă
t visurilor ambelor mi
ş
c
ă
ri - Arts and Crafts
ş
i Art Nouveau. În cea mai crut
ă
criz
ă
a ora
ş
ului industrial, a locuirii, nici vorb
ă
s
ă
semai poat
ă
conta pe rolul formator al artei
ş
i al designului.
Al
ţ
i exponen
ţ
ia ai Arts & Crafts (în general urma
ş
i):Norman Shaw – 
arhitectul primei suburbii-gr 
ă
din
ă
, Bedford Park, 1876.

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Alina Panait liked this
Dalina Dali liked this
cadrian_ liked this
silviadragos liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->