Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arhitectura metalica sec XIX

Arhitectura metalica sec XIX

Ratings: (0)|Views: 167 |Likes:
Published by Alma
history
history

More info:

Published by: Alma on Sep 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/08/2010

pdf

text

original

 
Structurile metalice,o arhitectur
ă
(?) modern
ă
f
ă
r
ă
ideologie, în secolulXIX
Redescoperirea dimensiunii pragmatice a arhitecturii
 
Fenomenul numit cu o sintagm
ă
uzat
ă
, dar inspirat
ă
-
“Arhitecturainginerilor“,
s-a n
ă
scut empiric, în urma evolu
ţ
iei realit
ăţ
ii. A fost favorizat decapitalism, de economia de pia
ţă
, de noile materiale
ş
i tehnologii ap
ă
rute în urmarevolu
ţ
iei industriale
ş
i motivat de nevoile noii realit
ăţ
i economice, sociale
ş
i politicede dup
ă
revolu
ţ
iile burgheze. Evolu
ţ
ia societ
ăţ
ii în urma revolu
ţ
iilor burgheze a creato multitudine de programe noi de arhitectur 
ă
, pentru care îns
ă
lipsea arhitectura. Defapt, primele structuri metalice nici nu erau considerate arhitectur 
ă
, ci simple structuriedilitare. A
ş
a le considera societatea, a
ş
a le considerau arhitec
ţ
ii
ş
i tot a
ş
a leconsiderau în
ş
i
ş
i promotorii
ş
i proiectan
ţ
ii lor, care nu aspirau decât s
ă
rezolve prompt
ş
i eficient câte o problem
ă
practic
ă
: un pod, o hal
ă
alimentar 
ă
sau industrial
ă
,ni
ş
te sere prin parcuri. Antreprenorii erau buni cunosc
ă
tori ai practicilor contractuale
ş
i organizatoricec, ai produc
ţ
iei de serie, montajului rapid, al eficien
ţ
ei
ş
i concuren
ţ
ei.Pe de alt
ă
parte îns
ă
, ei ignorau complet rolul tradi
ţ
ional al arhitecturii, acelade a con
ţ
ine semnifica
ţ
ii culturale accesibile publicului. Cu asta se ocupa arhitecturaistoricist
ă
– adev
ă
rata arhitectur 
ă
recunoscut
ă
. Liberi de balastul prejudec
ăţ
ilor culturale
ş
i de exigen
ţ
ele acade-miilor, investitorii
ş
i proiectan
ţ
ii urm
ă
reau scopuri practice
ş
i nu aveau teorii. De aceea, chiar 
ş
i cu scopuri utile, formele erau destul dereci
ş
i rudimentare. Abia dup
ă
un timp, umbrelele din sticl
ă
cu
ş
asiu din font
ă
aveaus
ă
constituie simboluri ale unei epoci pline de inventivitate, încerc
ă
ri
ş
i credin
ţă
înviitor. Acestea i-au fost semnifica
ţ
iile estetice, decelate îns
ă
mult post factum.Dac
ă
arhitectura "tradi
ţ
ional
ă
“, adic
ă
cea istoricist
ă
, avea un vocabular 
ş
iunele principii dep
ăş
ite, cea nou
ă
din metal avea vocabularul neformat pe deplin, nuavea principii clar stabilite, nici o ideologie formulat
ă
care s
ă
ă
spund
ă
noilor necesit
ăţ
i,
ş
i ele înc
ă
neclare. Aflat
ă
îns
ă
într-un puternic dinamism, ea a preg
ă
titcalea modernit
ăţ
ii în arhitectur 
ă
.
 
În 1777 a fost târnosit
ă
Biserica Vierzehnheiligen, aflat
ă
lâng
ă
Bamberg.Proiectat
ă
de arhitectul Balthasare Neumann, biserica este un monument al baroculuiaflat la apogeu. În acela
ş
i an 1777 s-a construit
podul de fier de la Coalbrookdale
,în Anglia. Locul fiind plin de c
ă
ă
mid
ă
rii, fier 
ă
rii, cocs
ă
rii, fabrici de
ţ
igle
ş
i por 
ţ
elan,depozite, debarcadere pentru marf 
ă
 
ş
i ateliere, districtul Shrewsbury a fost primul locdin lume care sim
ţ
ea impactul revolu
ţ
iei industriale. Un elocvent simbol este acest pod peste râul Severn, construit din font
ă
la ini
ţ
iativa arhitectului Pritchard, de
ş
i înhot
ă
rârea parlamentului de finan
ţ
are a podului erau men
ţ
ionate piatra, c
ă
ă
mida saulemnul. Podul trebuia s
ă
înlocuiasc
ă
vechiul bac, solu
ţ
ia de pân
ă
atunci pentrutraversare a râului.
“De
 ş
i pare ca o plas
ă 
 , este evident c
ă 
va d 
ă 
inui o ve
 ş
nicie“,
scriaun dramaturg din secolul al XVIII-lea.
 
Arhitectul Thomas Farnolls Pritchard a colaborat cu inginerul Charles Bage.Constructorul podului a fost Abraham Darby III, un industria
ş
-inginer, al treileadescendent al unei dinastii de inventatori în domeniul mtalurgiei - inventatorii fontei produs
ă
din cocs.Pentru c
ă
fiecare nervur 
ă
din cele cinci cânt
ă
rea câte 5,75 tone, iar furnaleledin Coalbrookdale produceau la acea dat
ă
pu
ţ
in peste dou
ă
tone odat
ă
, a fost instalat pe malul râului un furnal special de retopire. Astfel, fonta care e casant
ă
 
ş
i necesit
ă
  precau
ţ
ii speciale se turna pe loc în matri
ţ
e. rezist
ă
lacompresiune Podul a fost astfel proiectat, încât asupra nevurilor s
ă
se exercite mai ales for 
ţ
a de compresiune. Deaceea, diagrama este aproximativ aceea
ş
i cu cea corespunz
ă
toare unui pod dec
ă
ă
mid
ă
. Deschiderea traveei unice a fost în final de 32 de metri. Dou
ă
arce
"De la Coalport pân
ă 
la Podul de Fier, dou
ă 
mile,râul trece prin cel maiextraordinar district dinlume“ – Charles Hulbert, secolul al XVIII-lea. East Shropshire a fost prima zon
ă 
industrial 
ă 
din lume,datoirt 
ă 
ă 
c
ă 
mintelor dec
ă 
rbune la suprafa
 ţă 
. Podul de font 
ă 
de laCoalbrookdale.1777-79. Autori: arhitectul Thomas Tarnolls Prichard 
 ş
i inginerii Charles Bage
 ş
i Abraham Darby III.
 
suplimentare laterale au fost ad
ă
ugate în secolul 19. Pritchard a murit la 21 decembrie1777, când construc
ţ
ia abia începuse..Proiectul s-a bazat pe principiile tâmpl
ă
riei, folosind îmbin
ă
ri în coad
ă
derândunic
ă
 
ş
i cu cep. Nu s-au utilizat
ş
uruburi sau nituri.Terminarea cu succes a podului în 1779 a marcat începutul unei perioadeglorioase de construc
ţ
ie a podurilor din font
ă
 
ş
i apoi fier forjat, care a durat un secol.
Prima scar
ă
metalic
ă
 
apare la Brighton pavillion, în 1818, proiectat
ă
de John Nash în cel mai n
ă
stru
ş
nic decor.
Cupole metalice.
Printre primele forme de arhitectur 
ă
care au utilizat metalulneacoperit, neascuns de stucaturi, au fost halele industriale
ş
i alimentare.
Ş
i aceasta pentru c
ă
estetica lor nu avea mare importan
ţă
nici pentru utilizatorii lor, nici pentruinvestitori
ş
i proiectan
ţ
i.
 Halle au blé, Paris; Francois, Joseph Belanger 
 ş
i F. Brunet,1806-11. Cupola a fost ini
 ţ 
ial acoperit 
ă 
cu tabl 
ă 
de cupru, apoi,în 1888, cuprul a fost înlocuit cu sticl 
ă 
.

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
nunucica liked this
irinuky liked this
cadrian_ liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->