Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
35Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Art Nouveau

Art Nouveau

Ratings: (0)|Views: 1,491|Likes:
Published by Alma
history
history

More info:

Published by: Alma on Sep 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2013

pdf

text

original

 
Art Nouveau
 în arhitectur 
ă
 
ş
i arte aplicate
Ca
ş
i Arts & Crafts, din care într-o mare m
ă
sur 
ă
provine, Art Nouveau este
ş
i elun curent profund romantic – de altfel ultimul mare curent romantic. A fost un curent alintelectualit
ăţ
ii burgheze dornice de a schimba condi
ţ
ia social
ă
a maselor din marile ora
ş
e prin forma frumoas
ă
, de bun gust. Iar bunul gust însemna subordonarea formelor unor ra
ţ
iuni de natur 
ă
tehnologic
ă
 
ş
i func
ţ
ional
ă
, în ultim
ă
instan
ţă
social
ă
.
Ş
i asta pentru c
ă
  produsele, la scar 
ă
mare, erau destinate – cel pu
ţ
in ca inten
ţ
ie – oamenilor simpli. A fost,de asemenea, un curent romantic, pentru c
ă
a fost o mare c
ă
utare, un efort de creativitateîn domeniul formei,
ş
i anume una care s
ă
fie adecvat
ă
noului con
ţ
inut.
Ş
i tot ca Arts & Crafts, poate fi privit, cu solide argumente, drept primul marecurent modern – cam din acelea
ş
i ra
ţ
iuni.A fost deci, în acela
ş
i timp, un epilog
ş
i un prolog.Art Nouveau a fost un curent individualist. Spre deosebire de înainta
ş
ul s
ă
u îns
ă
,al c
ă
rui motor s-a numit William Morris
ş
i a c
ă
rui scen
ă
a fost Anglia, Art Nouveau aevoluat în paralel pe multe scene, a purtat diverse nume
ş
i s-a confundat cu mai multe personalit
ăţ
i purt
ă
toare care s-au numit Victor Horta, Henry van de Velde, Hector Guimard, Otto Wagner, Joseph Maria Olbrich, Josef Hoffmann, Charles RennieMackintosh, Antoni Gaudi, Peter Behrens etc.A fost un curent caracterizat în egal
ă
m
ă
sur 
ă
de c
ă
utarea de forme noi
ş
i, paradoxal, de aderen
ţ
a la tradi
ţ
ia local
ă
. Arti
ş
tii
ş
i arhitec
ţ
ii c
ă
utau forme radical noiopuse celor care ilustrau lumea veche, patriarhal
ă
, aflat
ă
în declin. În acest sens, se puneîntrebarea, dac
ă
Art Nouveau – o expresie artistic
ă
inconfundabil
ă
– s-a rezumat lainova
ţ
ii formale, a fost deci doar un stil sau a fost un curent cu o ideologie, cu un program
ş
i câteva concepte proprii.A fost, în mod categoric, ambele.1. În unele
ţă
ri s-a manifestat mai mult ca stil decorativist, cu o accentuat
ă
  preocupare pentru o nou
ă
rela
ţ
ie între suprafa
ţă
 
ş
i ornament – Spania, Italia, Fran
ţ
a, chiar Belgia francez
ă
. Modelarea sculptural
ă
, for 
ţ
a liniei curbe, mi
ş
carea
ş
i în mod specialînlocuirea vocabularului istoricist de forme cu un altul, în general de inspira
ţ
ie vegetal
ă
,au fost tr 
ă
s
ă
turile principale ale Art Nouveau ca stil.Ca
ş
i Arts & Crafts, decorativismul Art Nouveau s-a n
ă
scut dintr-o reac
ţ
ie acut
ă
laclasicismul conven
ţ
ional, la „modelele” abstracte ale stilurilor istorice, erodate
ş
i golitede sens – mai ales neoclasicul. Noul vocabular propus nu numai c
ă
era anistoric, dar inspira
ţ
ia lui vegetal
ă
transmitea mesajul organicit
ăţ
ii, a for 
ţ
ei vitale, naturale, a noii arte.În acela
ş
i timp, o virtute esen
ţ
ial
ă
a decorativismului Art Nouveau era una programatic
ă
:ornamentul nu mai era un adaos, ci era con
ţ
inut, în mod intrinsec
ş
i inseparabil, înstructura constitutiv
ă
a produsului artistic.
Anca Sandu Toma
ş
evschi
 
2. Arti
ş
ti ai altor regiuni europene au fost preocupa
ţ
i într-o mai mare m
ă
sur 
ă
deconcepte cum ar fi
Gesamtkunstwerk 
(„
opera de art 
ă 
total 
ă 
”,
integrarea tuturor artelor în jurul arhitecturii), ra
ţ
ionalitatea structural
ă
, accesul maselor (cultural
ş
i financiar) la produsul de art
ă
aplicat
ă
, promovarea unei estetici superioare menite chiar s
ă
transformesocietatea. („De la prostul gust la infrac
ţ
ionalitate nu e decât un pas.”)Au fost, în fine alte
ţă
ri, care marcate fiind de o problem
ă
politic
ă
na
ţ
ional
ă
 (Finlanda,
Ţă
rile Române) sau regional
ă
(Cataluña) au exprimat prin elita lor artistic
ă
 frustr 
ă
ri
ş
i idealuri de un patetic dar conving
ă
tor patriotism.La fel ca ornamentul, tehnologia era
ş
i ea con
ţ
inut
ă
de obiectul artistic. Ca
ş
i Arts& Crafts, Art Nouveau aspira s
ă
salveze popula
ţ
ia de atmosfera tehnologizant
ă
 
ş
i s-amanifestat ca o reac
ţ
ie la industrializarea invadatoare. Spre deosebire de Arts & Craftsîns
ă
, în calitatea ei de prelungire a acestei mi
ş
c
ă
ri artistice, Art Nouveau a acceptat parteneriatul cu tehnica industrializat
ă
, a recuperat valoarea metalului
ş
i a colaborat cuindustria, în efortul de a armoniza arta cu tehnica. Contactele dintre art
ă
 
ş
i tehnologiefuseser 
ă
, de-a lungul secolului 19., punctuale
ş
i conjuncturale. La Art Nouveau îns
ă
,efortul de convertire artistic
ă
a metalului resping
ă
tor într-unul cu voca
ţ
ie expresiv
ă
ac
ă
 p
ă
tat consisten
ţă
ideologic
ă
. Motivul acestui demers a fost responsabilitatea social
ă
, înm
ă
sura în care numai produsele de serie puteau fi cu adev
ă
rat accesibile maselor.(Experien
ţ
a lui William Morris a putut sluji ca lec
ţ
ie.) Produc
ţ
ia Art Nouveau a ap
ă
rutîns
ă
de multe dintr-o stare prea febril
ă
 
ş
i într-o faz
ă
de imaturitate a curentului, motiv pentru care a fost criticat
ă
de ambiguitate. A r 
ă
t
ă
cit între dou
ă
fronturi: produsulmanufacturier (cu virtu
ţ
ile lui subliniate de John Ruskin)
ş
i produsul industrial, c
ă
ruia înteorie înc
ă
i se opuneau. A avut îns
ă
, în acest sens, meritul de a fi deschis un drumdesignului. Cu adev
ă
rat, disonan
ţ
ele dintre tehnic
ă
 
ş
i art
ă
, aveau s
ă
le rezolve Peter Behrens
ş
i
ş
coala Bauhaus.Ca
ş
i în cazul lui William Morris, componenta social
ă
a fost
ş
i ea quasi perdant
ă
,în sensul c
ă
n-a apucat s
ă
-
ş
i produc
ă
efectele în cazul acestui curent individualist.Exponen
ţ
ii lui, în cea mai mare parte arti
ş
ti la origine, în general pictori de
ş
evalet(William Morris Morris fusese scriitor 
ş
i pictor la origine), au abandonat arta pur 
ă
 
ş
i aucoborât în aren
ă
pentru a face art
ă
aplicat
ă
, pentru mase: mobilier, textile, vitralii, obiectede uz casnic, bijuterii, corpuri de iluminat, produse din piele, vestimenta
ţ
ie, ceramic
ă
, por 
ţ
elanuri, sticl
ă
rie, argint
ă
rie, metalopastie, dar 
ş
i fa
ţ
ade, case, teatre-manifest. N-aurenun
ţ
at la condi
ţ
ia lor superioar 
ă
de creatori, dar s-au pus în slujba publicului,angajându-se s
ă
înnobileze obiectele de uz comun
ş
i s
ă
propage bunul gust la nivel demase. Au fost îns
ă
personalit
ăţ
i unicat, iar produc
ţ
ia lor a r 
ă
mas brandul lor personal, caren-a apucat s
ă
disemineze la car 
ă
larg
ă
. Dar cum orice succes are loc pe seama unor sacrifcii,
ş
i orice e
ş
ec are p
ă
ţ
ile lui bune. Marca van de Velde, marca Joseph Hoffmannetc. au r 
ă
mas intacte, necompromise de reproduceri degeneratoare, demonetizare
ş
i uzur 
ă
 moral
ă
prin diluare sau saturare.Destinul curentului Art Nouveau a fost s
ă
ă
mân
ă
într-o stare de imaturitate. Nu i-a fost dat s
ă
ating
ă
cristalizarea ca stil, dup
ă
care s
ă
intre în declin. S-a stins brusc, în plin
ă
formare, l
ă
sându-ne portretul din tinere
ţ
e, zâmbind, a
ş
a cum a fost cunoscut
ş
i întimpul scurtei sale vie
ţ
i. Visul arti
ş
tilor, reprezentan
ţ
i ai unei vis
ă
toare burghezii cuasumat
ă
responsabilitate social
ă
a fost spulberat de primul r 
ă
zboi mondial. La fel iluziatransform
ă
rii „maselor” înapoi în „comunitate”, prin forme frumoase, art
ă
, mediu de via
ţă
 salvat de la vulgaritate. Toate aceste idealuri nu-
ş
i mai aveau locul într-o lume galopantdesfigurat
ă
de crunta criz
ă
de dup
ă
ă
zboi. Se cerau acum m
ă
suri de criz
ă
, cantitative.La fel cum o serie de arti
ş
ti care reprezentaser 
ă
mi
ş
carea Arts & Crafts seconvertiser 
ă
din mers la Art Nouveau, tot astfel arti
ş
ti/arhitec
ţ
i cunoscu
ţ
i ca reprezentan
ţ
iai Art Nouveau - Charles Rennie Mackintosh, Henry van de Velde, Otto Wagner, Joseph
 
Maria Olbrich, Josef Hoffmann, Peter Behrens, Hendrik Berlage, Adolf Loos - au devenitîn final pionieri ai modernismului.
Belgia vallon
ă
 
Belgia era un hibrid alc
ă
tuit din dou
ă
regiuni cu temperamente artistice diferite. O putem lua ca reper pentru a vedea cum, pe m
ă
sur 
ă
ce coborâm c
ă
tre sud, lucrurileevolueaz
ă
diferit în raport cu ceea ce se întâmpla pe m
ă
sur 
ă
ce urc
ă
m spre nord. A
ş
a precum Belgia vallon
ă
 
ş
i Belgia flamand
ă
, ori a
ş
a precum Victor Horta
ş
i Henry van deVelde se deosebesc temperamental.Într-un fel, Bruxelles a fost capitala curentului Art Nouveau. De aici, printr-unconsens extraordinar, noul vocabular de forme a diseminat cu rapiditate, luând în diferitelocuri diferite aspecte. Patru sunt personalit
ăţ
ile pe care le voi men
ţ
iona: PaulHankar, Victor Horta, Gustave Serrurier-Bovy
ş
i Henry van de Velde – acesta din urm
ă
 relevant pentru spa
ţ
iul valon doar la începutul carierei. Ei sunt inventatorii stilului
àmembrures
– acea linie curb
ă
deschis
ă
, elegant
ă
, aerian
ă
, dinamic
ă
, numit
ă
 
ş
i
coup de fouet 
(lovitur 
ă
de bici).
Paul Hankar
(1859-1901) a murit tân
ă
r, altminteri ar fi fost poate cel pu
ţ
in egalullui Horta.
Gustave Serrurier-Bovy
(1858-1910) a creat cele aproape exclusiv piese demobilier 
ş
i a decorat interioare, într-o manier 
ă
ce va deveni o marc
ă
a Belgiei.Amândoi au lucrat în lemn, dar tot lor li se datoreaz
ă
trecerea de la acest materialtradi
ţ
ional la cel nou – metalul. Astfel au trecut de la tradi
ţ
ie la modernitate, prin forme,materiale, tehnici
ş
i fuziunea dintre structur 
ă
 
ş
i decora
ţ
ie, pân
ă
la topirea uneia în cealalt
ă
.
Victor Horta
(1861-1947) este îns
ă
emblema belgian
ă
a curentului. Ceea cecaracterizeaz
ă
crea
ţ
ia lui Horta este transparen
ţ
a, dar motivul nu este unul pur estetic, cieste solu
ţ
ia unei probleme pur arhitecturale. Fa
ţ
adele,
ş
i deci interioarele înguste, aveaunevoie s
ă
fie iluminate bine
ş
i s
ă
li se creeze cel pu
ţ
in iluzia spa
ţ
ialit
ăţ
ii. Utilizareametalului la structur 
ă
, goluri, luminatoare, sc
ă
ri, apoi utlizarea oglinzilor, au fostmijloacele folosite. Deci, de la o simpl
ă
necesitate, Horta a dezvoltat o estetic
ă
. Astfel a
Hankar, cafeneaua NewEngland din Bruxelles
ş
iapari
ţ
ia liniei devenitespecifice pentru Art Nouveau (pân
ă
în 1890)
ş
iSerrurier-Bovy, pies
ă
demobilier de la începutulanilor 1890.

Activity (35)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Vanessa Berla liked this
Lavinia Mutrescu liked this
Dalina Dali liked this
Ioana Ik liked this
Răzvan Deju liked this
Andreea Barbu liked this
RalucaMat liked this
Andreea Zaharia liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->