Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
86Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Visual Foxpro Decriptat

Visual Foxpro Decriptat

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 12,952|Likes:
Published by Swin_Lullaby

More info:

Published by: Swin_Lullaby on Sep 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

07/11/2013

pdf

text

original

 
Crearea
ş
i exploatarea bazelor de date rela
ţ
ionale
1. Baze de date
ş
i SGBD
Calculatoarele au fost folosite înc
ă
din 1950 pentru
 stocarea
 ş
i procesarea datelor 
. Undeziderat major al
 sistemelor informatice
este de a realiza produse software care s
ă
localizezeeficient datele pe suportul fizic
ş
i s
ă
-l încarce rapid în memoria intern
ă
pentru procesare. La baza unui sistem informatic se afl
ă
un
 set de fi
 ş
iere
memorate permanent pe unul sau maimulte suporturi fizice.Gama larg
ă
de aplica
ţ
ii ale informaticii necesit
ă
acces rapid la mari cantit
ăţ
i de date.Iat
ă
câteva exemple:
 
sistemele computerizate de marcare din supermarketuri trebuie s
ă
traverseze întreaga liniede produse din magazin;
 
sistemele de rezervare a locurilor la liniile aeriene sunt folosite în mai multe locurisimultan pentru a plasa pasageri la numeroase zboruri la date diferite;
 
calculatoarele din biblioteci stocheaz
ă
milioane de intr 
ă
ri
ş
i acceseaz
ă
cita
ţ
ii din sute de publica
ţ
ii;
 
sistemele de procesare a tranzac
ţ
iilor în b
ă
nci
ş
i casele de brokeraj p
ă
streaz
ă
conturi caregenereaz
ă
fluxul mondial de capital;
 
motoarele de c
ă
utare World Wide Web scaneaz
ă
sute de pagini Web pentru a produce
ă
spunsuri cantitative la interog
ă
ri aproape instantaneu;
 
sute de mici întreprinz
ă
tori
ş
i organiza
ţ
ii utilizeaz
ă
bazele de date pentru a stoca orice dela inventare
ş
i personal la secven
ţ
e ADN
ş
i informa
ţ
ii despre obiecte provenite dins
ă
 p
ă
turi arheologice.Un produs software care presupune managementul fi
ş
ierelor suport
ă
descompunerealogic
ă
a unui fi
ş
ier în
înregistr 
ă 
ri
. Fiecare înregistrare descrie o entitate
ş
i const
ă
dintr-un
1
 
Crearea
ş
i exploatarea bazelor de date rela
ţ
ionale
num
ă
r de
câmpuri
, unde fiecare câmp d
ă
valori unei anumite propriet
ăţ
i (sau atribut) alentit
ăţ
ii.Un fi
ş
ier simplu cu înregistr 
ă
ri este adecvat pentru date comerciale cu complexitateredus
ă
, cum ar fi inventarul dintr-un magazin sau o colec
ţ
ie de conturi curente pentru clien
ţ
i.Un
index
al unui fi
ş
ier const
ă
dintr-o
list 
ă 
de identificatori
(care disting înregistr 
ă
rile)
împreun
ă 
cu adresele înregistr 
ă 
rilor 
. De exemplu numele poate fi folosit pentru a identificaînregistr 
ă
rile unor persoane. Deoarece indexurile pot fi mari ele sunt uzual structurate într-oform
ă
ierarhic
ă
 
ş
i sunt navigate cu ajutorul pointerilor. Formele ierarhice arborescente suntfrecvent folosite datorit
ă
vitezei mari de traversare.Problemele reale ale proces
ă
rii datelor solicit
ă
frecvent legarea datelor din mai multefi
ş
iere. Astfel, în mod natural s-au conceput structuri de date
ş
i programe de manipulare adatelor care s
ă
suporte legarea înregistr 
ă
rilor din fi
ş
iere diferite.3 modele de baze de date au fost create pentru a suporta legarea înregistr 
ă
rilor detipuri diferite:
 
modelul ierarhic
: tipurile înregistr 
ă
rilor sunt legate într-o structur 
ă
arborescent
ă
(deexemplu înregistr 
ă
rile unor angaja
ţ
i s-ar putea grupa dup
ă
o înregistrare care s
ă
descriedepartamentele în care ace
ş
tia lucreaz
ă
); IMS (Information Management System produsde IBM) este un exemplu de astfel de sistem;
 
modelul re
 ţ 
ea
: se pot crea leg
ă
turi arbitrare între diferitele tipuri de înregistr 
ă
ri (deexemplu înregistr 
ă
rile unor angaja
ţ
i s-ar putea lega pe de o parte de o înregistrare care s
ă
 descrie departamentele în care ace
ş
tia lucreaz
ă
 
ş
i pe de alt
ă
parte supervizorii acestoracare sunt de asemenea angaja
ţ
i);
 
modelul rela
 ţ 
ional 
: în care toate datele sunt reprezentate într-o form
ă
tabelat
ă
simpl
ă
.În modelul rela
ţ
ional descrierea unei entit
ăţ
i particulare este dat
ă
de setul valorilor atributelor, stocate sub forma unei linii în tabel
ş
i numit
ă
rela
ţ
ie. Aceast
ă
legare a n valori deatribute furnizeaz
ă
cea mai potrivit
ă
descriere a entit
ăţ
ilor din lumea real
ă
.
2
 
Crearea
ş
i exploatarea bazelor de date rela
ţ
ionale
Modelul rela
ţ
ional suport
ă
 
interog 
ă 
ri
(cereri de informa
ţ
ii) care implic
ă
mai multetabele prin asigurarea unor leg
ă
turi între tabele (opera
ţ
ia
 join
) care combin
ă
înregistr 
ă
ri cuvalori identice ale unor atribute ale acestora.Statele de plat
ă
, de exemplu, pot fi stocate într-un tabel iar datele personalului beneficiar în altul. Informa
ţ
iile complete pentru un angajat pot fi ob
ţ
inute prin reunireaacestor tabele (
 join
) pe baza num
ă
rului personal de identificare.Pentru a suporta o varietate de astfel de structuri de baze de date, o larg
ă
varietate asoftware denumit
ă
 
 sistem de gestiune a bazelor de date
este necesar 
ă
pentru a stoca
ş
i redadatele
ş
i pentru a pune la dispozi
ţ
ia utilizatorului posibilitatea de a interoga
ş
i actualiza bazade date.În 1970, Ted Codd (IBM, p
ă
rintele SQL), nemul
ţ
umit de performan
ţ
ele COBOL
ş
iIMS formuleaz
ă
principiul de lucru al bazelor de date rela
ţ
ionale. Codd afirm
ă
c
ă
SGBDtrebuie s
ă
recunoasc
ă
comenzi simple
ş
i trebuie s
ă
fie aproape de utilizatori prin punereaîmpreun
ă
a comenzilor potrivite pentru g
ă
sirea a ceea ce se dore
ş
te. Ceea ce Codd nume
ş
temodel rela
ţ
ional se bazeaz
ă
pe dou
ă
puncte cheie:
 
s
ă
furnizeze un mod de descriere a datelor cu numai cu structura lor natural
ă
, ceea ceînseamn
ă
c
ă
trebuie realizat acest lucru f 
ă
ă
impunerea nici unei structuri adi
ţ
ionale pentruscopuri de reprezentare în calculator;
 
de asemenea, s
ă
furnizeze baza pentru un limbaj de date de nivel înalt care va conduce lao maxim
ă
independen
ţă
între programe, pe de o parte,
ş
i reprezentarea în calculator, pe dealt
ă
parte.Cu alte cuvinte modelul rela
ţ
ional consist
ă
din:
 
independen
ţ
a datelor fa
ţă
de hardware
ş
i modul de memorare;
 
navigarea automat
ă
sau un limbaj de nivel înalt neprocedural pentru accesarea datelor;În loc ca s
ă
se proceseze câte o înregistrare, programatorul utilizeaz
ă
limbajul pentru aspecifica opera
ţ
ii unice care trebuie realizate asupra întregului set de date.Limbajele de genera
ţ
ia a 4-a (4
th
GLs) sunt mai aproape de limbajul uman ca limbajelede nivel înalt (de genera
ţ
ia a 3-a, 3
th
GLs). Primele dintre acestea sunt FOCUS (InformationBuilders) SQL (IBM), QBE (Querry by example, IBM), dBASE (succesorul lui SQL). Necesitatea pentru mai mult
ă
flexibilitate
ş
i performan
ţă
din partea modelelor de datecum ar fi de a suporta aplica
ţ
iile
ş
tiin
ţ
ifice sau inginere
ş
ti a f 
ă
cut ca s
ă
se extind
ă
conceptul demodel rela
ţ
ional a
ş
a încât intr 
ă
rile în tabele s
ă
nu mai fie simple valori ci s
ă
poat
ă
fi programe, texte, date nestructurate mari în form
ă
binar 
ă
sau orice alt format solicitat deutilizator. Un alt progres s-a f 
ă
cut prin încorporarea conceptului de
obiect 
devenit esen
ţ
ial înlimbajele de programare. În bazele de
date orientate obiect 
toate datele sunt obiecte. Obiecte
3

Activity (86)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
robertyno liked this
logy99 liked this
eugens1967 liked this
Andreea liked this
carmencitaiza liked this
Razvan Bacila liked this
gabi_a12 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->