You are on page 1of 18

4

ASIGURAREA DE BUNURI
n cadrul asigurrii de bunuri, societatea de asigurri se oblig ca la producerea riscului asigurat s plteasc asiguratorului (beneficiarului o despgubire! Nu este obligatoriu ca asigurtorul s plteasc "ntreaga su# pentru refacerea situa$iei financiare a asiguratului care a suferit o daun, deoarece "n contract pot e%ista pre&ederi care li#itea' su#a asigurat! Asigurri de bunuri pot "nc(eia persoane fi'ice )i persoane *uridice cu do#iciliul, sediul sau re)edin$a "n Ro#+nia! ntr,un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie s aib un interes patri#onial cu pri&ire la bunul asigurat! - persoan are un interes patri#onial dac producerea unui e&eni#ent asigurabil poate cau'a o pierdere (pre*udiciu persoanei respecti&e! n ca'ul "n care "n contractul de asigurare este #en$ionat un beneficiar, altul dec+t persoana asigurat, acesta trebuie s aibe un interes patri#onial fa$ de bunul asigurat! - regul general "n asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patri#onial s e%iste at+t "n #o#entul "nc(eierii asigurrii, c+t )i "n #o#entul producerii riscului asigurat! n asigurarea de bunuri, interesul patri#onial decurge, de regul, din statutul de proprietate al persoanei care dore)te s se asigure! E%ist situa$ii "n care )i alte persoane dec+t proprietarul pot a&ea interes fa$ de un bun, cu# ar fi. 1) proprietate "n co#un , o persoan care de$ine un bun "n co#un cu una sau #ai #ulte persoane are dreptul de a asigura bunul respecti& la "ntrega &aloare! Aceasta nu "nsea#n c, "n ca' de distrugere a bunului asigurat, aceast persoan &a fi singura despgubit, ci &a beneficia de despgubire doar "n li#ita dreptului ei de proprietate/ 2) proprietatea ipotecat , "n ca' de ipotec, a#bele pr$i au un interes asigurabil. debitorul ipotecar , "n calitate de proprietar, iar societatea ipotecar , "n calitate de creditor! n aceste situa$ii se "nc(eie un contract de asigurare "n nu#ele a#belor pr$i/ 3) proprietatea inc(iriat , "n ca'ul "n care c(iria)ul "nc(eie un contract de asigurare, o face "n nu#ele )i folosul proprietarului, deci nu poate pretinde "ncasarea despgubirii, ci nu#ai restituirea pri#elor de asigurare de la proprietar/ 4) proprietatea aflat "n custodie , custodele are un interes asigurabil, "n ceea ce pri&e)te bunul pe care "l de$ine "n custodie, pentru c, din punct de &edere legal, este responsabil pentru orice daun produs bunului respecti&/ 5) persoanele din fa#ilia proprietarului , pot beneficia de utili'area bunului asigurat, ceea ce deter#in e%isten$a unui interes asigurabil al acestora fa$ de bunul respecti&! n conclu'ie, pot fi asigurate bunuri apar$in+nd persoanelor fi'ice )i persoanelor *uridice, bunuri pri#ite "n folosin$ sau aflate spre pstrare, reparare, prelucrare, &+n'are sau pentru a fi e%puse "n cadrul #u'eelor )i e%po'i$iilor )i bunuri ce fac obiectul cantractului de "nc(iriere sau loca$ie de gestiune! 0erioda de asigurare n general, asigurarea de bunuri se "nc(eie pe o perioad de un an, dar, la cererea asiguratului, se poate "nc(eia )i pe o perioad #ai #ic, de trei sau )ase luni! nceputul )i "ncetarea rspunderii Asigurarea se consider "nc(eiat prin plata pri#ei de asigurare )i e#iterea de asigurtor a poli$ei de asigurare, fiind &alabil nu#ai pentru bunurile )i riscurile specificate "n poli$ la adresele "nc(eiate "n aceasta! Rspunderea asigurtorului "ncepe la ora 111 a 'ilei #en$ionate "n poli$ ca repre'ent+nd "nceputul asigurrii, cu condi$ia ca pri#a de asigurare s fi fost ac(itat, )i "ncetea' la ora 23 11 a

'ilei la care "ncetea' asigurarea! Rspunderea asiguratorului #ai "ncetea' )i "n ca'ul "n care contractul de asigurare este re'iliat, situa$ie ce apare "n ur#toarele "#pre*urri. pri#a de asigurare se plte)te "n rate, iar asiguratul nu a ac(itat o rat la ter#enul stabilit )i nici "n ter#enul de gra$ie oferit de asigurtor/ asiguratul a dat rspunsuri ine%acte sau inco#plete sau nu a co#unicat asigurtorului sc(i#brile esen$iale la "#pre*urrile pri&ind riscurile! Dup "nc(eierea contractului de asigurare, producerea e&eni#entului asigurat a de&enit i#posibil! Riscul asigurat n asigurarea de bunuri e%ist o clasificare a riscurilor "n. riscuri ci&ile , asociate cldirilor care folosesc ca locuin$e )i birouri )i a bunurilor din acestea/ riscuri co#erciale )i industriale , asociate cldirilor ce folosesc ca unit$i de produc$ie )i co#erciali'are )i bunurile aflate "n acestea! n general, "n asigurarea de bunuri riscurile preluate "n asigurare de societ$ile de asigurare sunt. incendiu/ tr'net/ e%plo'ie/ ploaie toren$ial/ grindin/ inunda$ie/ furtun/ cutre#ur/ prbu)iri )i alunecri de teren/ greutatea stratului de 'pad cu g(ea$/ a&alan)e de 'pad/ cderea pe cldiri a altor corpuri/ lo&irea de ctre un auto&e(icul! Unele societ$i de asigurare ofer asigurare pentru #a)ini, utila*e )i instala$ii, pentru ca'urile de a&arie accidental! n astfel de poli$e sunt acoperite riscuri cu# sunt. ruperi sau defor#ri "n ti#pul func$ionrii/ ciocniri sau i'biri cu alte corpuri/ e%plo'ii/ efectele unor substan$e c(i#ice/ scurtcircuit/ etc! Bunurile sau alte &alori (nu#erar, ti#bre po)tale pot fi asigurate )i "n &ederea furtului sau *afului! Unele societ$i tratea' aceste riscuri ca fiind de sine stttoare, "n ti#p ce altele le asigur co#ple#entar, cu plata pri#ei corespun'toare sau le refu'! 5ele #ai #ulte societ$i de asigurare ofer poli$e de asigurare pe #ai #ulte ni&ele care, "n func$ie de riscurile acoperite, pot fi. poli$e de asigurare "#potri&a incendiului/ poli$e de asigurare standard (acoper riscurile de. incendiu, trsnet, e%plo'ie )i cdere de corpuri / poli$e de asigurare care acoper, pe l+ng riscurile cuprinse "n poli$a standard, )i c+te&a riscuri supli#entare/ poli$e de asigurare totale, care acoper toate riscurile (all ris6s "n care nu sunt no#inali'ate riscurile acoperite, ci cele e%cluse! De)i de #ai #ulte ori ter#enul de e%cludere e re'er&at clau'elor poli$ei identificate "n #od clar drept e%cluderi, ter#enul poate dese#na orice clau' a poli$ei, a crei func$ie este de a eli#ina acoperirea pentru anu#ite e%puneri la daune!

n general, "n poli$a de asigurare de bunuri nu se acord despgubiri pentru pagubele pro&ocate de r'boi, in&a'ie, re&olu$ie, na$ionali'are sau rec(i'i$ionare! Alte e%cluderi se refer la u'ura fi'ic, la pagubele pro&ocate "n ur#a actelor inten$ionate ale asigura$ilor sau la alte e&eni#ente non,accidentale, "n ur#a radia$iei nucleare sau a &iciului intern al bunului (de e%e#plu. rugina fierului ! Su#a asigurat Aceasta nu trebuie s dep)easc &aloarea real a bunurilor "n #o#entul "nc(eierii contractului de asigurare! Su#a la care sunt asigurate bunurile trebuie s fie "n deplin concordan$ cu &aloarea real a acestora! 0entru pre&enirea subasigurrii, #a*oritatea societ$ilor de asigurare aplic principiul rspunderii propor$ionale! 0rin &aloarea bunurilor la data asigurrii se "n$elege. a la cldiri )i construc$ii , &aloarea de "nlocuire (costul construc$iei sau ac(i'i$ionrii cldirii respecti&e sau a uneia si#ilare la pre$urile u'uale pe pia$a local din care se scade u'ura ("n raport de &ec(i#e )i starea construc$iei / b la #i*loacele fi%e )i obiecte de in&entar , &aloarea de "nlocuire a acestora, din care se scade u'ura ("n raport de &ec(i#e )i starea de "ntre$inere a acestora / c la #aterii pri#e, #ateriale, produse finite, #rfuri , pre$ul de cost sau de ac(i'i$ie al acestora/ d colec$ii )i obiecte de art , &aloarea de circula$ie (de pia$ deter#inat pe ba' de cataloage sau e%perti'e! n general, su#ele asigurate se stabilesc fie separat, pe fiecare bun, fie global, pentru toate bunurile din aceea)i grup pre&a'ut "n tariful de pri#e! 0entru obiectele de art su#ele se stabilesc pentru fiecare obiect "n parte! 0ri#a de asigurare 7a asigurarea de bunuri, pri#a de asigurare se deter#in prin "n#ul$irea su#ei asigurate cu cota de pri# tarifar, ce se e%pri# "n procente sau pro#ile! n cele #ai #ulte ca'uri, cotele de pri#e asigurate sunt diferen$iate. , pe tipuri de localit$i (#unicipii, orase, co#une / , pe grupe de bunuri (locuin$e, #obilier, aparatur audio,&ideo ! n ca'ul unit$ilor de produc$ie, a #aga'inelor )i depo'itelor, cotele de pri# se diferen$ia' "n func$ie de natura produselor folosite "n procesul produc$iei "n. , produse care nu sunt co#bustibile, infla#abile sau e%plo'ibile/ , produse co#bustibile/ , produse infla#abile/ , produse e%plo'ibile! -bliga$iile asiguratului Asigurarul trebuie s "ndeplineasc o serie de obliga$ii specificate "n condi$ia de asigurare, a cror ne"ndeplinire poate duce la re'ilierea contractului sau la refu'ul asigurtorului de a plti despgubirea! E%ist obliga$ii corespun'toare producerii unei daune )i obliga$ii care trebuie ur#ate de asigurat la producerea unei daune! Una din obliga$iile asiguratului este de a "ntre$ine )i folosi bunul asigurat "n bune condi$ii, "n scopul pre&enirii riscurilor asigurate! Dac prin nerespectarea acestor obliga$ii s,ar putea produce pagube, asigurtorul are dreptul s renun$e la asigurare, fr restituirea pri#elor de asigurare!

5onstatarea )i e&aluarea daunei )i stabilirea despgubirii 5+nd se produce un risc asigurat, "n ur#a cruia asiguratul "nregistrea' o pagub, se declan)ea', auto#at, #ecanis#ul despgubirii! Despgubirea se face "n raport cu starea bunului "n #o#entul producerii e&eni#entului asigurat, iar &aloarea acestuia nu poate dep)i cuantu#ul pagubei , su#a asigurat, nici &aloarea bunului "n #o#entul producerii e&eni#entului asigurat! 7a asigurarea de bunuri e%ist trei principii care se aplic la acoperirea pagubei. principiul rspunderii propor$ionale/ principiul pri#ului risc/ principiul rspunderii li#itate! 5uantu#ul pagubei se stabile)te "n func$ie de tipul pagubei (total sau par$ial ! 0rin pagub total se "n$elege. a la cldiri , distrugerea cldirilor "n ase#enea grad "nc+t refacerea lor, prin reparare sau restaurare, nu #ai este posibil sau c(eltuielile ar dep)i su#a asigurat/ b la bunurile a cror cantitate se e%pri# "n unit$i de #sur (l, 6g, #, #2, #8 , acea parte din cantitatea total care a fost distrus "n "ntregi#e sau a disprut/ c la celelalte bunuri , distrugerea bunurilor "ntr,un ase#enea grad "nc+t refacerea, prin reparare sau restaurare, nu #ai este posibil sau c(eltuielile ar dep)i su#a asigurat! 0rin pagub par$ial se "n$elege. a la cldiri , distrugerea sau deprecierea par$ial a lor, astfel "nc+t prin repararea acestora poate fi readus la starea ini$ial dinaintea producerii e&eni#entului asigurat/ b la bunurile a cror cantitate se e%pri# "n unit$i de #sur (l, 6g, #, #2, #8 , deprecierea unei pr$i din cantitatea total care a r#as dup producerea e&eni#entului asigurat )i care scade &aloarea bunurilor/ c la celelalte bunuri , a&arierea bunului astfel "nc+t, prin refacerea sau reparare, poate fi adus la starea ini$ial! 5uantu#ul pagubei repre'int, "n ca' de daun total. a la cldiri , &aloarea de "nlocuire a cldirii distruse, la data producerii e&eni#entului asigurat, din care se scade u'ura la acea dat si &aloarea resturilor care se pot "ntrebuin$a sau &alorifica/ b la bunurile a cror cantitate se e%pri# "n unit$i de #sur , &aloarea real la data producerii e&eni#entului asigurat/ c la celelalte bunuri , &aloarea real la data producerii e&eni#entului asigurat a bunului distrus, din care se scade &aloarea, la aceia)i dat, a restuilor care se pot &alorifica! 5uantu#ul daunei, "n ca' de daun par$ial, repre'int. a la cldiri , costul repara$iei din care se scade u'ura )i &aloarea, la data producerii e&eni#entului asigurat, a resturilor care se pot &alorifica sau "ntrebuin$a/ b la bunurile a cror cantitate se e%pri# "n unit$i de #sur , &aloarea pierderii din cantitate a aceleia)i pr$i din cantitatea total care di#inuea' &aloarea total/ c la celelalte bunuri , costul repara$iilor pr$ilor co#poonente sau a pieselor a&ariate sau costul de "nlocuire a acestora, din care se scade u'ura corespun'toare )i &aloarea resturilor care se pot &alorifica! n li#ita su#ei asigurate, societatea de asigurare acord despgubiri )i pentru. c(eltuielile fcute "n scopul li#itrii daunei/ c(eltuielile legate de "ndeprtarea resturilor de la locul producerii e&eni#entului asigurat/ daunele pro&ocate bunurilor #en$ionate "n contractul de asigurare prin distrugerea sau a&arierea lor, datorit #surilor de sal&are luate de asigurat pentru li#itarea sau "#piedicarea consecin$elor producerii riscurilor!

Din cuantu#ul pagubei se scad. franc(isa pre&'ut "n contractul de asigurare/ pri#ele datorate p+n la sf+r)itul perioadei de asigurare! E%ist situa$ii "n care societatea de asigurri poate refu'a plata despgubirilor, )i anu#e. dac dauna a fost pro&ocat, "n #od inten$ionat, de una din ur#toarele pr$i. , asiguratul sau beneficiarul/ , persoane fi'ice #a*ore care locuiesc "#preun cu asiguratul sau gospodresc, "#preun cu acesta, bunul asigurat/ , un #e#bru din conducerea persoanei *uridice asigurate/ , repre'entan$i ai asiguratului sau beneficiarului! "n ca'ul "n care una din acelea)i persoane enu#erate #ai sus nu a luat #surile necesare pentru e&itarea sinistrului sau li#itarea acestuia, de)i putea s fac acest lucru/ dac cererea de despgubire este fcut cu rea credin$ sau dac asiguratul a contribuit, "n #od deliberat sau prin negli*an$, la producerea daunei! n ca'ul "n care asiguratul a "nc(eiat #ai #ulte contracte de asigurare, pentru acelea)i riscuri, asigurtorul datorea' nu#ai o parte a despgubirii, )i anu#e acea parte care re'ult din reparti'area propor$ional a despgubirii datorate de to$i asigurtorii! n felul acesta se ur#re)te ca despgubirea pltit asiguratului s nu dep)easc &aloarea pagubei! Dup fiecare daun, su#a asigurat se di#inuea' cu &aloarea despgubirii acordate cu "ncepere de la data producerii e&eni#entului asigurat! 0entru restul perioadei de asigurare, asigurarea continu pentru su#a r#as! Re&enirea la su#a asigurat ini$ial se poate face la cererea asiguratului, printr,o asigurare supli#entar, contra pl$ii diferen$ei de pri# corespun'toare!

9eoria generala a ocuparii fortei de #unca, a doban'ii si a banilor


Cartea I: Introducere
1. Teoria generala

Scopul carti este acela de a pune in contrast argu#entele si conclu'iile cu cele ale teoriei clasice! 0ostulatele teoriei clasice sunt aplicabile in ca' particular, nu si in ca' general, presupanand li#itarea po'itiei de ec(ilibru!
2. Postulatele economiei clasice

:olu#ul de resurse disponibile, in sensul de cantitate de forta de #unca, bogatii bogatii naturale si capital au fost tratate descripti&! Dar teoria a anga*arii efecti&e a resurselor a fost putin e%a#inata! I! 9eoria clasica a ocuparii fortei de #unca s,a ba'at pe postulatele.

I! Salariul este egal cu producti&itatea #arginala a #uncii! II! Utilitatea salariului unui &olu# dat de #unca anga*ata este egala cu di'utilitatea #arginala a acelei cantitatii de #unca anga*ata! Acest postulat este co#patibil cu so#a*ul <frictional< si cu so#a*ul <&oluntar<! 0ostulatele clasice nu ad#it so#a*ul in&oluntar! II! - reducere a salariului no#inal e%istent ar conduce la o retragere a &alorii salariului no#inal de pe piata, nu insea#na si ca reducerea salariului no#inal e%pri#at in bunuri ar a&ea acelasi efect, daca reducerea s,ar datora cresterii preturilor bunurilor! Daca oferta nu este o funcite a salariului real ca si unica &ariabila atunci proble#a ocuparii efectibe este nere'ol&ata! =orta de #unca nu este #ai agresi&a in perioada de depresiune decat in cea de boo#! >odificarile salariilor no#inale sunt de obicei in&erse fata de #odificarile salariilor reale! Al doilea postulat nu este &alid pentru ca cosul bunurilor ec(i&alent salariului no#inal nu este un indicator corect al disutilitatii #arginale a #uncii! =orta de #unca poate decide salariul real dar nu cantitatea de forta de #unca disponibila in ca'ul acestui salariu! 9eoria traditionala afir#a ca salariul real este deter#inat de negocierile dintre patronat si #uncitori! 5onclu'iile teoriei clasice se ba'ea'a pe faptul ca intr,un siste# inc(is reducerea salariului no#inal presupune pe ter#en scurt si in anu#ite conditii reducerea salariilor reale dar proportional! E%ista doua obiectii asupra celui de,al doilea postulat. pri#a fiind legata de co#porta#entul real al fortei de unca care presupune ca la o scadere 5ea de,a doua decurge din disputa ca ni&elul general al salariului real este deter#inat direct de negocierile salariale! Nu e%ista niciun #i*loc prin care oferta de #unca sa,si reduca salariul real prin negocierile no#inale cu anga*atorul si sunt alte forte care deter#ina ni&elul general al salariului real! III! Salariul real este considerat adesea ca fiind disputa asupra salariului ec(i&alent bunurilor de consu# dintre indi&i'i si grupuri! Daca un indi&id sau un grup accepta o reducere relati&a a salariului ec(i&alent bunurilor de consu#atunci &a suferi o reducere relati&a a salariului real dar &a re'ista reducerii, dar nu &a re'ista la fiecare reducere a salariului real datorata sc(i#barii puterii de cu#parare a banilor! Disputa legata de salariul ec(i&alent bunurilor de consu# afectea'a distributia salariului real si nu salariul real #ediu pe unitatea de #unca anga*ata!

I:! So#a*ul in&oluntar este atunci cand datorita unei cresteri a pretului bunurilor de consu# relati& la salariul no#inal, atat oferta cat si cererea agregata de forta de #unca ar fi #ai #are decat &olu#ul e%istent de forta de #unca anga*ata! So#a*ul e%isten (in afara e%ceptiilor ad#ise se datorea'a refu'ului factorilor de #unca neanga*ati de a accepta o rasplata pentru producti&itatiile lor #arginale! :! Salariul real, &olu#ul productiei, capitalul fi% si te(nologic sunt unic corelate astfel incat cresterea &olu#ului fortei de #unca ocupate apare insotita de o scadere a salariului real! Intr,o organi'atie salariul real obtinut de o unitate de #unca anga*ata este unic in&ers corelat cu cantitatea de #unca anga*ata! Daca &olu#ul de #unca creste atunci pe ter#en scurt reco#pensa pe unitatea de #unca e%pri#ata in bunuri de consu# scade, iar profitul creste! :I! In perioada lui Sa@ si Ricardo, econo#isti considerau ca oferta isi creea'a propria cerere adica totalitatea costurilor de productie trebuiec(eltuitala ni&el agregat pentru procurarea productiei! In teoria clasica (0igou e%ista con&ingerea ca bani sunt neutri si ca teoria productiei si a ocuparii fortei de #una (>ill pot fi de'&oltate pe ba'a sc(i#burilor reale! :enitul pe care indi&i'ii il consu#a sau il pastrea'a ca re'ultat al acti&itatii lor producti&a este productia in nu#erar din aceea acti&itate! 5onclu'ia confor# careia costurile de productie sunt acoperite la ni&elul agregat de &eniturile din &an'are este plau'ibila pentru ca &enitul re'ultat la ni&el agrregat din toate ele#entele co#unitatii i#plicate intr,o acti&itate producti&a are o &aloare e%act egala cu &aloarea productiei! Econo#iile indi&iduale conduc in #od ine&itabil la in&estitii! 5ererea productiei agregate si oferta au acelasi pret este <a%io#a paralelelor< a teoriei clasice! :II! 9eoria clasica depinde de. 4! salariul real este egal cu disutilitatea #arginala a &olu#ului de forta de #unca anga*ata 2! nu e%ista so#a* in&oluntar in sensul strict al cu&antului/ 8! oferta iti creea'a propria cerere, in sensul ca cererea si oferta agregate au acelasi pret pentru orice ni&el al productiei si so#a*ului!
3. Principiile cererii efective

I! E%ista doua tipuri de c(eltuieli. , costul cu factorul #unca in cau'a/ , costul de utili'are al fortei de #unca anga*ate! 0retul ofertei agregate dintr,o cantitate data de forta de #unca anga*ata este egal cu beneficiul asteptat ce face re'onabila anga*area fortei de #unca de catre anga*ator!

BC pretul ofertei productiei re'ultate din anga*area a N persoane! BC(N functia ofertei agregate DC beneficiul pe care intreprin'atorul se asteapta sa,l obtina din anga*area a N persoane! DC f(N functia cererii agregate! Daca la o anu#ita &aloare N a&e# DDB atunci creste &olu#ul de #unca anga*ata peste N si daca este ne&oie sa ridice costurile concurand intre ei pentru factorii de productie psns ls &aloarea lui N pentru care BCD! :olu#ul fortei de #unca anga*ata este in puncul de intersectie al curbei cererii si ofertei agregate, profiturile sunt #a%i#e! Daca D corespunde acestui punct poarta nu#ele de cerere efecti&a! Doctrina clasica spune ca < oferta isi creea'a propria cerere< re'ulta ca f(N si (N sunt egale pentru orice N! 9eoria clasica presupune ca pretul cererii agregate se adaptea'a la pretul ofertei agregate DCB pentru orice N! II! Atunci cand cantitatea de forta de #unca ocupata creste salariul real agregat creste! Atunci cand &enitul real agregat creste, consu#ul agregat creste dar nu la fel de #ult ca si &enitul! Ni&elul ocuparii fortei de #unca se poate stabili cu a*utorul propensitatii spre consu# si rata in&estitiilor noi, iar &olu#ul fortei de #unca ocupate este asociat in #od unic cu un ni&el dat al salariului real si nu in&ers! Insuficienta cererii efecti&e &a in(iba procesul de productie c(iar daca producti&itatea #arginala a #uncii depaseste inca disutilitatea #arginala a #uncii! 0ropensitatea spre consu# este slaba intr,o societate bogata, oportunitatile pentru in&estitii sunt putin atracti&e cu e%ceptia ca'ului in care rata doban'ii scade la o rata suficient de rapida! III! Ricardo considera ca functia cereri agregate poate fi negli*ata fara consecinte gra&e in ti#p ce >alt(us incearca sa e%plice cu# si de ce cererea efecti&a poate fi insuficienta sau in e%ces!
Cartea a-II-a : Definitii si concepte 4. Alegerea unitatilor

I! 5ele trei dile#e sunt. alegerea unitatilor de cantitate potri&ite proble#elor siste#ului econo#ic de ansa#blu, ro/u/ Ee care il *oaca asteptarile in anali'a econo#ica si definitia &enitului! II! Unitatile cu care lucrea'a econo#isti sunt inadec&ate e%e#plu di&idend national, stoc de capital real si ni&elul general al preturilor! Ele sunt nu nu#ai lipsite de preci'ie dar sunt si inutile! Anali'a cantitati&a trebuie e%pri#ata fara folosirea unor e%presii cantitati&e &agi! III! Intreprin'atorul este preocupat de deci'ii legate de proportia in care utili'ea'a &olu#ul dat de capital te(nic!

Asteptarile ca o crestere a cereri agregate sa conduca la o crestere a productiei agregate insea#na ca fir#ele &or fi #oti&ate sa anga*e'e un &olu# #ai #are de forta de #unca! Atunci cand &orbi# despre co#porta#entul siste#ului econo#ic in ansa#blul sau trebuie sa ne li#ita# strict la doua unitati. bani si forta de #unca pentru a e&ita cp#plicatii nedorite! I:! Atributele pot fi #anipulate usor cu a*utorul celor doua unitati prin inter#ediul functiei ofertei agregate!
. I.Asteptarile determinand productia si gradul de ocupare

Scopul final al productiei este de a satisface ne&oile consu#atorului! Asteptarile intreprin'atorului se i#part in doua categori. pe ter#en scurt si pe ter#en lung! Sc(i#barea asteptarilor are un i#pact deplin asupra ocuparii fortei de #unca nu#ai dupa o perioada de ti#p! II! Ni&elul pre'ent al ocuparii fortei de #unca poate fi caracteri'at in #od corect ca fiind gu&ernat de asteptarile curente in con*unctie cu capitalul te(nic pre'ent! 0e ter#en scurt influenta re'ultatelor asteptate si cea a celor reali'ate se intersectea'a si se suprapun! 0re&i'iunile producatorului se sc(i#ba treptat tinand sea#a de re'ultate #ai #ult decat de anticiparile sc(i#barilor &iitoare! In ca'ul bunurilor de folosinta indelungata asteptarile pe ter#en scurt ale producatorilor se ba'ea'a pe asteptarile curente pe ter#en lung si in&estitorilor! Asteptarile curente pe ter#en lung nu pot fi eli#inate sau inlocuite de catre re'ultatele reali'ate!
!.Definitia venitului" economisirii si investitiei

I! :enitul E%ista doua #etode de calcul pentru &enit fiecare a&and o se#nificatie. pri#a are legatura cu procesul de productie iar cealalta are legatura cu consu#ul! :enitul intreprin'atorului este &aloarea in e%ces peste costul de productie a productie finale &andute intr,o perioada data! 5ererea efecti&a este &enitul agregat pe care intreprin'atorul se asteapta sa,l pri#easca, inclu'and &eniturile pe care le &a plati celorlalti factori de productie! 0ute# egala beneficiul #arginal cu costul #arginal cu factorii! Ignora# faptul ca &olu#ul pierderilor asteptate depinde de #o#entul in care sunt for#ulate asteptarile, denu#in deprecierea capitalului te(nic in&oluntara dar nu neasteptata, adica e%ecedentul de depreciere asteptat peste costul de utili'are cost supli#entar! :enitul si profitul net sunt &enitul si profitul brut #inus costul supli#entar! :enitul net este ceeea ce se pressupune ca o persoana obisnuita considera ca fiind &enitul sau disponibil atunci cand decide cat sa c(eltuiasca pe consu#ul pre'ent!

41

5ostul supli#entar cuprinde acele deduceri din &enit pe care un intreprin'ator le reali'ea'a inainte sa calcule'e &enitul sau net, pentru a aloca di&idendul sau pentru a decide consu#ul sau curent! :enitul net este rele&ant nu#ai pentru deci'iile pri&itoare la consu# si este despartit de o linie subtire de alti factori care influentea'a consu#ul! Econo#iile depasesc in&estitiile cu aceeasi cantitate cu care profitul nor#al depaseste profitul reali'at! II! Econo#iile si in&estitiile Econo#iile repre'inta e%cedentul de &enit peste c(eltuielile pentru consu#! 5(eltuielile pentru consu# insea#na &aloarea bunurilor &andute consu#atorilor de,a lungul unei perioade! In&estitiile curente repre'inta adaosul curent la &aloarea capitalului te(nic re'ultat din acti&itatea producti&a intr,o anu#ita perioada! :enitC &aloarea productieiC consu# H in&estitii Econo#iiC &enit,consu# Eco#oniiCin&estitii Deci'iile de consu# si cele de in&estitii i#preuna deter#ina ni&elul &eniturilor! 0entru ca &enitul no#inal, sa aiba o &aloare deter#inata e%istenta unei &alori de piata repre'inta o conditie, in acelasi ti#p o conditie suficienta pentru ca econo#iile agregate sa fie egale cu in&estitiile agregate! Deci'ia de a consu#a sau nu si de a in&esti sau nu sta in puterea indi&idului! 5ostul de utili'are repre'inta una dintre &erigile de legatura intre pre'ent si &iitor/ repre'inta o reducere a &alorii ec(ipa#entului cau'ata de utili'area lui spre deosebire de neutili'area lui! 5ostul de utili'are si cel supli#entar au a&anta*ul ca pot fi aplicate in egala #asura atat capitalului fi% cat si celui de lucru si lic(id!
#. Intelesul conceptelor de economisire si investitir. Consuderatuu suplimentare

Econo#iille si in&estitiile au fost definite ca fiind egale din punct de &edere cantitati& fiind doua aspecte diferite ale aceluiasi lucru, insa scriitori conte#porani au dat definitii speciale din care re'ulta ca cele doua cantitatii pot fi inegale! In&estitia repre'inta cresterea capitalului te(nic! =or#area si consu#ul capitalului nu sunt identice cu in&estitia si de'in&estitia asa cu# au fost utili'ate de scoala austriaca! :olu#ul fortei de #unca anga*ata este deter#inat de #oti&atia intreprin'atorului de a,si #a%i#i'a profitul pre'ent si &iitor! Asteptarile ca e%cesul de in&estitii peste econo#ii &or creste deter#ina intreprin'atorul sa sporeasca productia si forta de #unca!

44

Econo#isirea fortata repre'inta feno#enul care re'ulta direct din #odificarile #asei #onetare sau a creditelor bancare in acceptiunea profesorului Ia@e6 si a lui Robbins! E%presia econo#isire fortata nu are nici un sens daca nu defini# o rata stanfard a econo#isirii! Econo#isirea fortata repre'inta e%cedentul econo#iiilor efecti&e peste econo#iile pe care le,a# fi facut pe ter#en lung in conditiile ocuparii totale a fortei de #unca! Ideea de econo#isire si in&estitie nu trebuie sa difere dar aceasta idee se datorea'a faptului ca relatia dinte depunator si banca este pri&ita intr,un singur sens in loc sa fie pri&ita ca o relatie in dublu sens cu# este de fapt! Cartea a-III-a : Propensitatea spre consum
$. Propensitatea spre consum. I %actorii o&iectivi

I!Scopul final al anali'ei Este de a descoperi ce factori deter#ina &olu#ul ocuparii fortei de #unca/ aceasta este deter#inata de punctul de intersectie dintre curba ofertei agregate si curba cererii agregate! =unctia cererii agregate leaga ni&elul dat al ocuparii fortei de #unca de beneficiul produs de acest ni&el al ocuparii Beneficul este co#pus din su#a care &a fi c(eltuita pentru consu# cand ocuparea fortei ce #unca este la acel ni&el dat si su#a care &a fi dedicata in&estitiilor! 0ropensitatea spre consu# este o relatie functionala J dintre KL un ni&el dat al &enitului e%pri#at in unitati salariale si 5L c(eltuielile din acest &enit pt consu#! 5LC J(KL sau 5CMN J(KL 5antitatea pe care o c(eltuieste o societate pentru consu# depinde de. &enitul sau, alte circu#stante obiecti&e conco#itente si de ne&oile subiecti&e si de propensitatea psi(ologica, de deprinderile indi&i'ilor! =actori subiecti&i includ caracteristicile psi(oligice de naturii una#e!practicile sociale si institutii care pot suferi#odificari substantiale de,a lungul unei perioade scurte, nu#ai in circu#stante anor#ale sau re&olutionare! II!=actori obiecti&i care influentea'a propensitatea spre consu# sunt. >odificarea unitatii salariale! Atunci cand &olu#ul agregat al productiei se #odifica, &enitul sau real creste proportional dar #ai putin decat &enitul #asurat in unitati salariale! - #odificare a diferentei dintre &enit si &enitul net! Daca nu e%ista o relatie intre cele doua cantitati orice #odificare a &enitului care nu este reflectata in &enitul net trebuie negli*ata deoarece nu are niciun efect asupra consu#ului! >odificari neasteptate ale &alorii capitalului neluate in considerare in calculul &enitului net!

42

>odificari ale ratei de actuali'are, adica ale ratei de sc(i#b intre bunurile pre'ente si cele &iitoare! Rata de actuali'are este diferita de rata doban'ii! >odificari ale politicii fiscale! >odificari ale asteptarilor cu pri&ire la relatia dintre ni&elul pre'ent si cel &iitor al &enitului! 0ropensitatea spre consu# poate fi considerata o functie relati& stabila daca eli#ina# &ariatiile unitatii salariale e%pri#ate in unitati no#inale! 5onsu#ul agregat #asurat in unitati salariale este principala &ariabila de care depinde consu#ul, co#ponenta a functiei cererii agregate! III!7egea psi(ologica funda#entala este ca in #edie si de reguls oa#enii sunt inclinati sa,si #areasca consu#ul pe #asura ce &enitul creste, dar nu cu aceeasi cantitate cu care creste &enitul! - crestere a &enitului &a fi adesea insotita de crestere econo#iilor, iar scaderea &enitului de scaderea econo#iilor, intr,o proportie #ai #are la inceput decat ulterior! Stabilitatea siste#ului econo#ic depinde de reusita legi funda#entale in practica! Adica daca ocuparea fortei de #unca si deci &enitul agregat cresc, nu &a fi necesara toata forta de #unca aditionala pentru satisfacerea ne&oilor de consu# supli#entare! Daca ocuparea scade la un ni&el #ini#, consu#ul agregat scade cu o cantitate #ai #ica decat cea cu care scade &enitul real! -cuparea fortei de #unca poate sa creasca nu#ai pari passu cu cresterea in&estitiilor, e%ceptiei fiind ca'ul in care e%ista &ariatii ale propensitatii sper consu#! I:! 5apitalurile de a#orti'are retin puterea de cu#parare a consu#atorului cu #ult inainte de aparitia cererii efecti&e, ele di#inuea'a cererea curenta care creste doar in anul in care are loc inlocuirea efecti&a! Daca apare <prudenta financiara< adica se ia in consideratie reco#andarea a#orti'arii costurilor initiale #ai rapide decat a u'urii reale a ec(ipa#entelor, re'ultatele cu#ulate pot fi foarte serioase! 5onsu#ul este singura finalitate si singurul obiecti& al intregii acti&itati econo#ice! -portunitatile de anga*are a fortei de #unca sunt neaparat li#itate de proportiile cererii agregate! 9oata in&estitia in capital este destinata a fi transfor#ata in de'in&estitie de capital! In&estitia noua in capital poate sa fie in e%cedent fata de de'in&estitia curenta nu#ai in ca'ul cand c(eltuielile pentru consu#ul &iitor se asteapta sa creasca!
'. Prosperitatea spre consum: II. %actorii su&iectivi

E%ista opt #oti&e principale cu caracter subiecti& care deter#ina indi&i'ii sa se abtina de la c(eltuieli din &eniturile lor. 5reare de re'er&e pentru situatii nepre&a'ute/ Asigurarea pentru relatiile &iitoare anticipate intre &enitul si ne&oile indi&idului sau fa#iliei sala/ 0entru a se bucura de doban'a/

48

0entru a se bucura de c(eltuieli care cresc in #od treptat/ 0entru a se bucura de un si#t al independentei si al puterii de a face lucruri/ 0entru a asigura o #asse de #anoeu&re pentru proiecte speculati&e sau de afaceri/ 0entru a lasa #ostenire/ 0entru a satisface pur si si#plu a&aritia/ >oti&ele pentru care o societate se abtine de la c(eltuieli sunt. >oti&e antreprenoriala/ >oti&e de lic(iditate/ >oti&e de a#eliorare/ >oti&e de prudenta financiara/ II! Deoarece principalii sti#ulenti subiecti&i si sociali se #odifica foarte lent, &ariatuule pe ter#en scurt ale consu#ului depind de &ariatiile ratei la care se dobandeste &enitul si nu de &ariatiile propensitatii spre consu# la un ni&el dat al &enitului! Inflenta &ariatiilor ratei doban'ii asupracantitatii efecti& econo#isite este i#portanta dar este in directie opusa fata de cea presupuna in #od obisnuit! - crestere a ratei doban'ii &a di#inua in&estitiile! 5(iar daca o crestere a ratei doban'ii deter#ina societatea sa econo#iseasca #ai #ult la un ni&el dat al &enitului, pute# crede ca o crestere a ratei doban'ii &a deter#ina o scadere a econo#iilor agregate efecti&e!
1(. Prosensitatea marginala spre consum si )ultiplicatorul

0ute# stabili un raport categoric inte &enit si in&estitie nu#it #ultiplicator, iar raportul inte forta de #unca totala anga*ata si cea anga*ata pe ba'a in&estitiilor se &a nu#i anga*are pri#ara! I!=luctuatiile &enitului real sunt acelea care re'ulta din anga*area diferitelor cantitati de forta de #unca pe un capital te(nic dat, astfel incat &enitul real creste sau scade odata cu unitatile de #unca anga*ate! >ultiplicatorul in&estitiilor ne arata ca atunci cand e%ista o crestere a in&estitiilor agregate, &enitul &a creste cu o cantitate de 6 ori #ai #are decat cresterea in&estitiilor! II! 5resterea in&estitiilor #asurate in unitati salariale nu poate sa apara decat daca publicul este pregatit sa,si sporeasca econo#iile e%pri#ate in unitati salariale! >ultiplicatorul ne spune cu cat trebuie sa creasca anga*area fortei de #unca pentru a produce o crestere a &enitului realsuficienta pentru a induce populatia sa faca e%traecono#iile necesare, fiind astfel o o functie a propensitatilor lor psi(ologice! 0ropensitatea #arginala spre consu# se situea'a unde&a #ult #ai aproape de unu decat de 'ero! 5and ocuparea totala este atinsa, orice incercare de a creste si #ai #ult in&estitiile &a introduce o tendinta de crestere fara li#ita a preturilor no#inale, indiferent de propensitatea spre consu#!

43

III! E%ista #ai #ulti factori care intra in re'ultatul final, in afara de o crestere specifica in&estitiilor de un anu#it fel! 5onfor# do#nului Oa(n, factorii sunt ur#atorii. >etoda de finantare a politicii si a cresterii lic(iditatilor de lucru/ - psi(ologie confu'a care predo#ina adesea progra#ul gu&erna#ental ar putea, prin efectul sau asupra<increderii<, sa ridice preferinta pentru lic(iditate, sau sa di#inue'e eficienta #arginala a capitalului/ Un siste# desc(is cu relatii co#erciale e%terne! 0ropensitatea #arginala spre consu# nu este aceeasi pentru toste ni&elurile de ocupare e fortei de #unca si este probabil sa aiba o tendinta de di#inuare, pe #asura ce ocuparea fortei de #unca creste! Este posibil ca #ultiplicatorul sa fie #ai #are pentru o crestere #ultiplicatorul sa fie #ai #are pentru o crestere neta #ica a in&estitiilor, decat pentru o crestere #are - anu#ita fluctuatie a in&estitiilor &a fi asociata cu o fluctuatie #ai putin &iolenta a ocuparii fortei de #unca intr,o tara in care co#ertul e%terior detine o #are parte, iar a*utorul de so#a* este finantat foarte #ult din i#pru#uturi decat o tara in care acesti factori sunt #ai putin i#portanti! I:! - e%pansiune a industriei producatoare de bunuri de capital cau'ea'a o serie de cresteri sle in&estitiilor agregate, care apar in perioade succesi&e intr,un inter&al de ti#p, precu# si o serie de &alori ale propensitatii #arginale spre consu# in aceste perioade! In orice inter&al de ti#p teoria #ultiplicatorului ra#ane &alabila, in sensul ca o crestere a cererii agregate este egala cu produsul dintre cresterea in&estitiilor agregate si #ultiplicator, asa cu# este deter#inat de propensitatea #arginala spre consu#! :! >ultiplicatorul si perturbarea ocuparii fortei de #unca ce corespunde unei &ariatii date a in&estitiilor este cu atat #ai #are cu cat propensitatea #arginala spre consu# este #ai #are! In ti#p ce #ultiplicatorul este #ai #are intr,o tara saraca, efectul fluctuatiilor in&estitiilor asupra fortei de #unca &a fi #ai #are intr,o tara bogata! 7ucrarile publice, desi de o utilitate indoielnica, s,ar putea do&edi utile prin ele insele pe ti#p de so#a* se&er, c(iar si nu#ai pentru di#inuarea costului cu a*utorul de so#a*, in conditiile in care presupune# ca este econo#isita o proportie #ai #ica din &enit, atunci cand so#a*ul este #ai #are! :I! 5and e%ista so#a* in&oluntar, disutilitatea #arginala a #uncii este ine&itabil #ai #ica decat utilitatea producti&itatii #arginale!

4;

Si#tul practic strecurandu,se pentru a scapa de conclu'ii absulte a fost capabil sa atinga o preferinta pentru for#ele total <risipitoare< ale c(eltuielilor gu&erna#entale din i#pru#uturi in detri#entul celor partial risipitoare care tind sa fie *udecate pe principii strict <de afaceri<! Cartea a I*-a: +timularea investitiilor
11. Productivitatea marginala a capitalului

I! Beneficiul &iitor al in&estitiei repre'inta cand o persoana face o in&estitie sau cu#para un bun de capital, aceasta ac(i'itionea'a dreptul la o serie de &enituri &iitoare, pe care se asteapta sa le obtina prin &an'area productiei! 0retul de oferta este pretul care ar #oti&a suficient un producator, pentru a produce o noua unitate aditionala din acel acti&! 0roducti&itatea #arginala a capitalului este relatia dintre beneficiul &iitor adus de o unitate aditionala din acel bun de capital si costil de productie al acelei unitati! Ea depinde de rata de randa#en asteptata a banilor, daca acestia ar fi in&estiti in acti&e nou produse! =unctia cererii de in&estitiiPfunctia producti&itatii #arginale a capitalului este o functie care pune in legatura rata in&estitiilor agregate cu producti&itatea #arginala corespun'atoare a capitalului in general pe care acea rata a in&estitiilor o &a stabili! II! Beneficiile agregate curente aduse de capital nu sunt intr,o relatie directa cu producti&itatea sa #arginala/ in ti#p ce beneficiul sau curent corespun'ator productiei #arginale! Asteptari de reducedre a &alorii banilor sti#ulea'a in&estitiile, deci anga*area fortei de #unca in general, deoarece creste functia producti&itatii #arginale a capitalulu, adica functia de cerere pentru in&estitii/ iar o asteptare de crestere a &alorii banilor cau'ea'a depresiune, deoarece coboara functia producti&itatii #arginale a capitalului! Daca rata doban'ii ar creste pari passu cu producti&itatea #arginala a capitalului, atunci nu ar e%ista niciun efect sti#ulator al anticiparii de crestere a preturilor! - asteptare de scadere a ratei doban'ii &a a&ea efectul de scadere a producti&itatii #arginale a capitalului! III! Succesiunea de boo# si depresiune econo#ica poate fi descrisa si anali'ata in functie de fluctuatiile producti&itatii #arginale a capitalului relati& la rata doban'ii! I:! :olu#ul in&estitiilor este afectat de doua tipuri de risc. Riscul intreprin'atorului! Daca o persoana isi risca propriii bani, acesta este singurul risc! Riscul creditorului! Unde e%ista un siste# de debitare! A# putea adauga si un ar treilea risc, si anu#e o sc(i#bare posibil nefa&orabila a &alorii standardului #onetar! :! =unctia producti&itatii #arginale a capitalului este i#portanta deoarece asteptarile cu pri&ire la &iitor influentea'a rata doban'ii in principal prin acest factor!

4?

:iitorul econo#ic este legat de pre'ent, datorita e%istentei bunurilor de folosinta indelungata! De aceea asteptarile cu pri&ire la &iitor ar trebui sa influente'e pre'entul prin pretul de cerere al bunurilor de folosinta indelungata!
12. Asteptarile pe termen lung

I! Asteptarile cu pri&ire la beneficiile &iitoare depind partial de factorii e%istenti si partial de e&eni#ente &iitoare care pot fi doar anticipate cu #ai #ulta sau #ai putina incredere! 0ute# sinteti'a starea de asteptari psi(ologice, considerand cea de,a doua categorie ca fiind starea de asteptari pe ter#en lung! II! Asteptarile pe ter#en lung nu depind nu#ai de cea #ai probabila pre&i'iune pe care o pute# face dar si de increderea cu care face# aceasta pre&i'iune! Starea de incredere este rele&anta deoarece este unul dintre factori #a*ori deter#inandu,l pe cel dintai, fiind acelasi lucru cu functia cererii de in&estitii! Efectul &ariatiilor ratei doban'iieste duprapus cu usurinta peste efectul &ariatiilor starii de incredere! incredere! I:! In practica se recurge la o con&entie care presupune ca starea de fapt e%istenta &a continuala nesfarsit, doar cu e%ceptia ca'ului in care a&e# #oti&e clare pentru a ne astepta la o sc(i#bare! 0resupunand ca e&aluarea de piata e%istenta este corecta in #od unic relati& la cunostintele e%istente despre faptele care &or influenta beneficiile aduse dce in&estitie si ca ea se &a sc(i#ba nu#ai in raport cu #odificarile acestor cunostinte! Insa nu este surprin'ator ca o con&entie , in #od absolut atat de arbitrara, sa aiba puncte slabe! :! 5ati&a factori care accentuea'a acest caracter precar pot fi #entionati. , ca ur#a a cresterii treptate a proportiei actiunilor in in&estitia agregata a societatii aflate in posesia persoanelor care nu ad#inistrea'a si nu au cunostinte speciale cu pri&ire la acestea! , fluctuatiile 'ilnice ale profiturilor in&estitiilor e%istente, au o influenta e%cesi&a si c(iar absurda asupra pietei! , o e&aluare con&entionala care este stabilita ca re'ultat al psi(ologiei de #asa a unui nr #are de indi&i'i ignoranti este e%pusa la o sc(i#bare &iolenta ca re'ultat al unei fluctuatii bruste de opinie! , se presupune faptul ca concurenta intre specialisti care au opinii diferite de ale in&estitorului pri&at #ediu, ar corecta inconsistentele indi&idului ignorant lasat de unul singur! Nu e%ista nicio e&identa clara din e%dperienta reala ca politica de in&estitii care este social an&anta*oasa coincide cu cea care este si cea #ai profitabila! ,starea de incredere a speculatorului sau in&estitorului speculati& care daca e satisfacut de perspecti&e are autoritate neli#itata asupra banilor la rata de piata a doban'ii!

4A

Un colaps al pretului actiunilor, care are reactii de'astruoase asupra producti&itatii #arginale a capitalului, ar putea sa se datore'e fie slabirii increderii speculati&e, fie starii de credit! Slabirea creditului este suficienta pentru a cau'a un colaps, insa pentru redresare re&igorarea sa este o conditie necesara dar nu suficienta! :I! Speculatia repre'inta acti&itatii de pre&i'iune a psi(ologiei de piata si ter#enul antrepri'a acti&itatii de pre&i'iune a beneficiului &iitor al acti&elor de,a lungul &ietii lor! Atat ti#p cat este posibil pentru un indi&id sa,si foloseasca a&utia pentru stocarea sau darea cu i#pru#ut a banilor, alternati&a de a procura bunuri de capital reale nu poate fi considerata ca suficient de atracti&a! Atat ti#p cat este posibil pentru un indi&id sa,si foloseasca a&utia pentru stocarea sau darea cu i#pru#ut a banilor, alternati&a de a procura bunuri de capital reale nu poate fi considerata ca suficient de atracti&a! Singura solutie radicala pentru cri'a de incredere care tulbura &iata econo#ica a lu#ii #oderne ar fi sa nu i se acorde nicio alegere indi&idului intre a,si consu#a &enitul si a co#anda productia unui anu#it bun de capital! :II! In afara de instabilitate cau'ata de speculatii, e%ista si instabilitate cau'ata de caracteristica naturii u#ane! Antrepri'a care depinde de sperantele angrenea'a co#unitatea in ansa#blulei prin beneficiile &iitoare! Depresiunile si cri'ele econo#ice sunt e%agerate in a#ploare, dar si prosperitatea econo#ica este #ult prea depedenta de at#osfera politica si sociala! Starea de asteptate de ter#en lung este adesea stabila si c(iar daca nu este ceilalti factori isi e%ercita efectele lor co#pensatoare! :III! Datorita actiunii doban'ii co#puse, co#binata cu probabilitatea in&ec(irii e%ista #ulte in&estitii indi&iduale ale caror beneficii &iitoare sunt do#inate de beneficii aduse in &iitorul relati& apropiat!
13. Teoria generala a do&an,ii.

I! =unctia producti&itatii #arginale a capitalului gu&ernea'a conditiile in care sunt cerute fondurile de i#pru#ut pentru noile in&estitii/ in &re#e ce rata doban'ii gu&ernea'a conditiile in care sunt oferite fondurile! 0referintele psi(ologice te#porale ale unei persoane necesita luarea a doua seturi diferite de deci'ii! 0ri#ul set are in &edere acel aspect al preferintei te#porale pe care l,a# denu#it propensitatea spre consu#, cat din &enitul sau &a consu#a si cat &a re'er&a sub o anu#ita for#a de disponibilitate a consu#ului &iitor!

4F

Rata doban'ii este rasplata pentru renuntarea la lic(iditate pentru o anu#ita perioada de ti#p! Asteptarile cu pri&ire la rata doban'ii &iitoare fi%ate de catre psi(ologia de #asa au propriile lor reactii la preferinta pentru lic(iditate,dar cu a#enda#entul ca indi&idul care crede ca rata &iitoare a doban'ii &a fi #ai #are decat ratele presupuse de piata are un #oti& pentru pastrarea de bani g(eata!

You might also like

  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document20 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document20 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document20 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document20 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document18 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document18 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document18 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document17 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document18 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document18 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document19 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document18 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document18 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document17 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document18 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document17 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document17 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet
  • Werwevgs
    Werwevgs
    Document17 pages
    Werwevgs
    RememberMe07
    No ratings yet