PREFATA

Cineva intreaba: -Sunteti sigur de viata de dincolo de moarte, de traduceti aceasta carte? I-am promis ca-i voi raspunde prin aceasta introducere. ,Si iata raspunsul meu: -Da! Sunt mai mult ca sigur nu numai de supravietuirea sufletului dupa moarte, ci chiar de nemurirea sufletului. Intr-adevar, problema aceasta a preocupat omenirea din toate vremurile si de aceea a cautat necontenit sa o rezolve. Ea este i nsa una dintre cele mai grele probleme, intrucat omul este facut sa nu dea crezare celor care au gasit solutia, si neputand sa o rezolve personal, nici nu cred in experientele altora. Stiinta a constatat ca este imposibil sa inspiri credinta altui om, daca acesta n-are in el elmentele native de a percepe adevarul pe care se bazeaza credinta. Toate religiile si toate sectele religioase dau un raspuns afirmativ, insa raspunsul lor nu mai multumeste pe toata lumea, ca in trecut, si cu atat mai putin pe oamenii obisnuiti sa creada numai adevaruri ce pot fi verificate prin propria experienta. Toote religiile iti cer sa crezi fara sa cercetezi si fara sa rationezi. "Crede si nu cerceta". Omul modern, civilizat, fiind crescut numai in adevarurile stiintei pozitive, nu vrea sa se inchine decat ratiunii si eprubetei. Dar, a crede in supravietuirea sufletului dupa moartea trupului pe baza experientei este, desigur, o imposibilitate. Cum poti sa experimentezi nemurirea sufletului, cand aceasta nemurire inseamna viata in afara timpului si a spatiului, pe cand experienta care i-ar putea da omului convingerea este in mod fatal limitata de timp si de sptiu? De aici reiese ca nu trebuie sa asteptam elucidarea problemei nemuririi spiritului de la stiinta moderna, care cauta sa descopere adevarul in laborator. Un laborator cu a aparate fizice nu poate testa decat ceea ce este, de natura materiala. Spiritulpnu se supune experientei de laborator. Nu se supune nici constiinta omului si nici ratiunea lui. Pentru cercetarea spiritului avem nevoie de o stiinta cle natura spirituala. Stiinta aceasta se numeste Filozofia Yoga, singura capabila sa dea un raspuns adecvat. Filozofia Yoga ne invata ce si cum trebuie sa facem pentru a ajunge la o certitudine in privinta nemuririi noastre. Ea ne invata cum putem deveni cercetator si obiect al cercetarii, cum putem deveni un laborator viu si sa cercetam atat spiritul nostru, cat si spiritul celor plecati din planul fizic. Stiinta Yoga ne spune ca cel mai bun mod de a rezolva problerna nemuririi ar fi convingerea. In mod firesc, ei se vor convinge de acest adevar dupa mai multe reincarnari,cand spiritele lor se vor descatusa de invelisurile materiale, cand vor depasi epoca de piatra si pe cea a afirmarii principiului originii noastre animale, cand vor evolua, atingand o treapta superioara de dezvoltare. Cei care cred astazi in nemurirea spiritului, au parcurs un lung drum evolutiv, de la omul primitiv, salbatic, la omul evoluat, convins de acest adevar. Cu timpul, vor ajunge si necredinciosii la acest stadiu. Dar, sa-i lasam pe necredinciosi sa-si urmeze i n mod natural evolutia lor si sa trecem la exprimarea acestei probleme pentru cei care cred in nemurirea spiritului. Problema consta in a demonstra urmatoarele patru puncte: 1) Supravieluirea spiritului dupa moartea corpului fizic: 2) Existenta spiritului in plan astral; 3) Veridicitatea existentei planului astral; 4) Reincarnarea spiritului pe pamant. Daca aceste patru puncte sunt dovedite, atunci nemurirea spiritului nostru devine evidenta. Sa le cercetam pe fiecare in parte si sa transferam problema nemuririi sufletului din lumea fabulelor, a revelarilor religioase si din cea a metafizicii, in lumea rationala, accesibila tuturor.

Ca europeni, suntem invatati sa credem intr-o masura mai mare invatatilor si filozofilor recunoscuti de lumea europeana. ,Si pentru ca yogii, cand vor sa le vorbeasca europenilor, recurg la citate din operele invatatilor recunoscuti de europeni, ii vom imita si noi, ca demni urmasi ai Yogei. Bergson spune: "lata un creier care lucreaza. lata o constiinta care simte, care cugeta si voieste. Daca activitatea creierului ar corespunde in totalitate constiintei, daca ar exista echivalenta intre cerebral si mental, constiinta ar putea urma destinele creierului, iar moartea ar fi sfarsitul a tot. Experienta, cel putin,n-ar dovedi contrariul, iar filozoful care ar afirma idea supravietuirii, ar fi silit sa-si sprijine teoria sa pe o oarecare constructie metafizica, lucru in genere fragil. Dar, daca asa cum am incercat noi sa aratam, viata mentala depaseste viata cerebrala, daca creierul se margineste sa transpuna in miscare numai o mica parte din ceea ce se petrece in constiinta atunci supravietuirea devine atat de verosimila, incat obligatia de a o dovedi ii incumba mai mult celui care neaga supravietuirea, decat celui care o afirma. Unica ratiune de a crede in stingerea constiintei dupa moarte este faptul ca se poate vedea cum se descompune corpul. Dar acest lucru nu mai are valoare, atata timp cat independenta aproape totala a constiintei fata de corp este si acesta un fapt care se poate constata". Si pentru a sustine problema suprovietuirii spiritului dupa moartea trupului, 8ergson publica urmatoarea povestire in "Neuer Wiener Journal" din 17 iunie 1934, sub titlul Cred intr-un "au dela": "Sunt multi ani de atunci, dar intamplarea n-o voi uita, deoorece vad in ea dovada existentei unor puteri supranaturale, care se rasfrang din "lumea cealalta" i n existenta noastra. Un mosier care facuse multi ani parte din cercul meu de prieteni si locuia intr-un orasel mic nu departe de Paris, a murit acum opt ani dupa o boala lunga. Moartea sotului iubit a facut-o pe vaduva sa sa sufere mult; prin ramanerea mai departe i n localitate, unde totul ii aducea aminte de defunct, suferinta i se accentua. De aceea, la cateva zile de la inmormantare, se hotara sa se mute la Paris. Insa vroia ao ridice mai intai un monument frumos pe mormantul sotului. In acest scop, comanda de la Paris un splendid monument de marmura,pe care il aseza pe mormant. Trei zile dupa aceasta, vaduva si copiii se mutara la Paris, tragand la inceput la un hotel. In prima noapte pe care o petrecu la hotel, vaduva avu un vis, in care i se arata sotul sau. Acesta se plangea ca monumentul a fost pus pe un mormant strain, iar mormantul sau ramasese fara nici o podoaba. In aceeasi noapte, fiica ei cea mare avusese un vis asemanator. Se facea ca si ea il vazuse pe tatal sau, care i se plangea ca monumentul nu fusese asezat dupa planul sau. Cu toata coincidenta dintre cele doua vise, nici una dintre femei nu le dadu nici o importanta. Doar dupa cateva zile, cand vaduva mai avu din nou acelasi vis, ii scrise o scrisoare paznicului de la cimitir, intrebandu-l daca nu cumva s-a comis vreo greseala la asezarea monumentului. Raspunsul la aceasta scrisoare infirma posibilitatea de a se fi comis vreo greseala, intrucat lango mormantul sotului ei se afla mormantul fratelui paznicului, mormant pe care acesta il cunostea destul de bine. La doua zile dupa aceasta, visul vaduvei se repeta pentru a treia oara. De data aceasta si fiica il mai visa inca o data pe total sau, care i se planse din nou de monument. Atunci vaduva insista sa se deschida mormantul pentru a se lamuri situatia si, spre uimirea tuturor, constatara ca se comisese intr-odevar o greseala la asezarea monumentului. Monumentul fusese asezat pe un mormant vecin cu cel al mosierului, iar acela era fara ntmic pe el! Si, acest mormant vecin cu al sau, impodobit cu monumentul de marumura, era tocmai al fratelui paznicului! Acest caz, pe care il consider intru totul adevarat, deoarece toate persoanele care au luat parte lo intamplare imi erau cunoscute si erau de perfecta buna credinta, dupa parerea mea, mai are o importanta covarsitoare

in ceea ce priveste diferitele ipostaze pe care le inventeaza psihologii pentru a explica aparitiile supranaturale (supranormale), fara a cunoaste supravietuirea propriei lor persoane dupa moarte. Voi aminti numai teoria mult dezbatuta si acceptata cu precadere de unii profesori de filozofie, c are explica astfel existenta noastra dupa moarte: Tot ceea ce a existat in creierul nostru inainte de moarte ca ganduri, reprezentari, imagini, amintiri si impulsuri volitionale, nu este nimicit dupa moarte, ci ramane intrun plan mai inalt, pe care ni l-am putea imagina ca un depozit urias (Riesenbehalter) de imagini si de amintiri.

Cand se intampla ca un medium de pe pamant sa afle ceva ce nici un muritor de rand nu stie si pe care nici un martor nu ar avea de unde s-o stie, atunci putem explica acest fapt conform teoriei ca mediumul, in virtutea fortei sale, ii transcende spiritul pand la acel depozit superior de amintiri despre care am vorbit, in care amintirile persista, si din care acesta isi ia datele. Daca dam crezare acestei ipoteze, atunci oare nu constituie o dovada de suprovietuire a mortului faptul ca mediumul a putut spune intr-o sedinta de spiritism, de exemplu, in ce loc se gdseste un testament care a fost cautat zadarnic peste tot, testament pe care raposatul il ascunsese intr-un sertar secret al biroului sau? Este cel putin dovada ca spiritul mediumului a fost in stare se urce pana la cel urias rezervor de amintiri despre care am vorbit, de unde si-a putut culege informatiile. Dar in clipa cand murea, defunctul nu avea de unde sa stie ca monumentul, pe care familia avea sa i-l ridice dupa moarte, va fi asezat pe un alt mormant. ,Si pentru ca - ii era cu neputinta sa o stie, nici vaduvei nu i-a putut aparea in vis vreo indicatie din acel rezervor superior de amintiri, pe care I-am rnentionat ca ar exista, conform opiniei unor filozofi. Deci, trebuie sa admitem ca acel imbold spre actiune, care le-a impins pe vaduva si pe fiica sa in vis, a trebuit sa vina chiar de la mort. Este un fapt care ar putea avea loc numai atunci cand mortii nu a r fi morti. ,Si tocmai din aceste motive nu este exclusa existenta de dincolo ("au-dela") ". Credem ca cititorul a intalnit in decursul vietii sale multe intamplari verosimile cu privire la supravietuirea sufletului dupa moortea corpului fizic. Probabil ca a intalnit atat in literatura, cat si in randul cunoscutilor, intamplari asemanatoare celei descrise de Bergson. De aceea ar fi inutil sa mai aducem si alte exemple doveditoore ale supravietuirii sufletului. Sa trecem la dezbaterea celui de-al doilea punct - existenta spiritului in plan astral. Daca un spirit care a parasit pamantul dupa moartea corpului fizic poate sa transmita mesaje celor ramasi pe pamant, atunci unde altundeva poate salaslui el, daca nu in planul astral? Dar ce este planul astral? Planul astral reprezinta conceptia plastica a naturii, sufletul pama ntului. De fapt, astralul este calapodul pdmantului fizic tridimensional In plan divin, el este trupul Duhului Sfant, inviorand si redand forma la tot ce exista, cand miscare inseamna viata, iar nemiscarea - stagnare, moarte. Prin urmare, lumina astrala este agentul evolutiei, al desavarsirii, opusa conceptiei inertiei materiei. La conceperea fiintelor, corpul material se formeaza dupa cliseul astral (forma trupului si a organelor) care, la randul sau, este reflexul negativ al ideilor creatoare din Planul Divin. Planeta noastra, cu tot ce cuprinde ea, este copia exacta a astralului. Omul si gaza minuscula, oceanele si muntii, pomii si raurile, toate sunt formate dupe cliseul astral, absolut toate avand un dublu astral al sau. Planul astral este impartit in mai multe planuri si subplanuri. Multe din aceste planuri pot fi vizitate si cercetate de oamenii de pe pamant, bineanteles, dupa ce s-au pregatit bine in vederea acestei excursii, la fel cum sunt vizitate niste tari straine de diversi turisti. Confruntand minutios rezultatele cercetarilor care au explorat aceste planuri, se obtin date tot atat de exacte, ca si cele obtinute de turistii care au vizitat Guineea sau Pittsburghul. Cu acelasi succes cu care turistii viziteaza cand si cum vor orice tara, cine doreste sa cerceteze planurile astrale, poote sa calatoreasca intr-acolo intr-o stare de constienta totala, dupa cum o facem adeseori in mod inconstient in timpul somnului; adica trecem in mod constient i n dimensiunea a patra. Schimbam doar intensitatea vibratiolor si nimic mat mult. Conditiile esentiale pentru a realiza aceasta calatorie in astral sunt urmatoarele trei: fizice, psihice si psihologice. Yoga ne poate da toate indicatiile privind acest gen de exercitii pentru trecerea in lumea astrala. Planul astral este o realitate absoluta. Obiectele si locuitorii planului astral sunt tot atat de reale ca si corpurile noastre sau orasul in care locuim. A nega existenta planului astral, sub pretext ca omenirea a avut pana acum o notiune vaga despre el, ar insemna o involutie ostentativa. Din momentul in care am reusit sa ne dedublam si sa vizitam planul astral, ne este usor sa-i vizitam pe cei dragi, plecati de pe pamant. ,Si aceasta este tot o realitate. Multi cred in nemurirea sufletului, in schimb se indoiesc de procesul reincarnarii. Se produc uneori anumite licariri ale memoriei, cand ni se pare ca un anumit peisaj sau o anumita intamplare au mai fost vazute candva. Ne intalnim uneori cu oameni pe care nu i-am mai vazut niciodata, dar, cu toate acestea, ni se pare ca-i. cunoastem foarte bine si ne apropiem sufleteste cu toata increderea de ei. Insa, dupa cum

am mai spus, toate acestea sunt doar niste licariri fulgeratoare greu de cercetat, sau, mai bine zis, firul cercetarilor ne scapa din mana. Natura a avut grija sa ne stearga din memorie toata viata precedenta odata cu moartea corpului fizic, lasandu-ne sa bajbaim in intuneric. Se intampla, desigur, extrem de rar, ca si natura sa ne dezvaluie unele secrete de o importanta covarsitoare. Iata unul din acestea. Am citit intr-o revtsta medicala englezeasca relatarea unui caz de reincarnare a unei persoane dintr-o provincie din India, in care sufletul si-a pastrat intacta memoria vietii precedente. Voi reda intamplarea pe scurt. O fetita, in varsta de numai cinci anisori, a inceput sa se planga parintilor ca este cuprinsa de dorul de casa si de familia sa pe care o parasise cu cinci ani in urma. Ea afirma ca fusese sotia unui anume X din localitatea N, la o departare de vreo 80 de kilometri de localitatea unde se reancarnase acum. Spunea ca acolo, din cauza unei boli necrutatoare, a murit, lasand in urma sa un sot si doi copii; dadea si numele tuturor celor ramasi in viata, varsta lor, precum si multe alte amanunte din viata ei anterioara. Suferinta fetitei de dorul celor pe care ii parasise era limpede. Plangea mult, iar uneori cadea intr-o melancolie accentuata. Parintii, ingrijorati, crezand ca fetita lor s-a imbolnovit psihic si halucineaza, au dus-o la medicul cel mai apropiat. D u p a o ampla examinare medicala, medicul declara fetita sanatoasa din punct de vedere psihic si nervos, cerand insa parintilor sa o mai consulte inca o data, de fata cu mai multi medici. Acesta a obtinut acordul si a convocat sase medici de diferite specilitati. D u p a un minutios examen si nenumarate intrebari puse fetitei, consiliul de medici a ajuns la concluzia ca au in fata lor un caz de reincarnare timpurie, care si-a pastrat memoria vietii trecute. Dar, pentru fundamentarea acestei concluzii, au hotarat in unanimitate sa o insoteasca in corpore pe fetita in localitatea, la casa, sotul si copii' pe care ea pretindea c a i-ar fi parasit cu cinci ani in urma S-a intocmit un proces-verbal cu declaratiile fetitei si, dupa ce au fost luate masurile de precautie si control, au pornit spre localitatea indicata. Ajunsi la marginea localitatii, au coborat cu totii din trasurile in care venisera, lasand-o pe fetita s a mearga inaintea lor. Au constatat ca fetita se orienta ca un om matur in localitate. Mergea fara nici o ezitare, direct, plina de nostalgie, atrosa ca de un magnet spre casa care corespundea intru totul declaratiilor sale anterioare. Locuia acolo un vaduv cu doi copii. Era adevarat ca ii murise sotia cu cinci ani in urma. Intrand i n casa, fetita a aratat lada de pe fundul careia zaceau scrisorile din viata trecuta, primite i n tinerete de la sotul ei. A mers apoi la cimitir si a indicat mormantul unde fusese ingropat trupul pe care il avusese pana acum cinci ani. Povestea cu lux de amanunte unele i ntamplari si episoade din viata dusa impreuna cu sotul ei. A mentionat cand si cum sau nascut copiii ei, precum si numele pe care le-a dat. Toata confruntarea se petrecea exact ca i ntr-un film, cand cineva se intoarce acasa dupa cinci ani de pribegie. Era cu desavarsire exclus hazardul avand in vedere varsta fetitei, precum si distanta dintre localitati. Amanuntele expuse de fetita au spulberat orice indoiala, orice banuiala. S-a intocmit un nou proces-verbal semnat de sapte medici, impreuna cu autoritatile din localitate. O copie de pe aceste procese-verbale se pastreaza in arhivele Societatii de cercetatori metapsihice din Londra. ,Si cu aceasta am atins ideea rei ncorndrit sufletulut - adicd am avonsat i n timp cu cercetdrile noostre. Not slim ca fenomenele din naturd se repeta Aceasto inseamno ca Marii Initiati au dreptate c6nd susfin ca sufletul se reincorneazd de nenumarate on pond ajunge desavarpt Intr-o manvatara', toate spiritele trebuie so ajungd la Yesdv6rsire. Apoi ciclurile se sfdrsesc. Soseste nooptea lui Brahma. Totul intro in haos,J~ entru ca o nova fume s 6 i s nostere, evolu6nd milioane de ani, constituind ziua lui Brahma. Intr-una din lucrdrile sale, Swami Vivekanando afirma ca cea moi more minune din vista noostrd o constituie urrnatorul fapt: not vedem ca oamenii din anturajul nostru, - membrii famihei, persoonele dragi noud, prieteni apropiati - mar, oar cu toate acestea, not credem ca nu vom murt nicodata Chiardaca ne stapdneste frica de moorte si ne tratom bolile ce se abatosupra noostrb, nu ne g6ndim niciodata c6 poate chiar st not vom muri intr-o bund zi. Eu creel co aces' sentiment al nemuorii se. datoreaza aceluiosi adevar, conform cor uia spiritul nos'tru este nemuritorsi ne schimbam trupul imbotr(5nit sau mistuit de vreo boola ca pe o haina ponosita, jar spiritul continua sd existe pe un alt plan, asteptdnd o alto mantfestare, un alt trup care sd-t dea prilejul unei not evolutii spirituale. C6nd stam intr-un loc linistit, nederanjati de niment, meditand asupra vietii si a mortii, avem sentimentul ca nu putem dispdreo odatd cu moortea trupulut. Ori, tocmai acestsentimento fost, este si vo ii saditin sufletul tuturor popoorelor antice st moderne. Vechii egipteni au dovedit existents acestui sentiment prin faptul co si-au asiguratmoriii cu cele necesare trecerii i n vista de dincolo. lath un exemplu semnificativ: in cavoul faroonului

Tutankamon s-au gdsit c6teva mii de obiecte absolut necesore in vista de dupa moarte! Ceva moi mult: i s-o asigurat si hrona necesora. S-a gdsit un jambon astfei preparat, inc6t chiar si dupes patru mii de ani era proospdt $t froged ca si c6nd or fi fost abia toast, precum st miere nezaharisitd, o barca necesord trecerii intr-o alto viotd, un car de lupta, bijuterii, obiecte de uz casnic etc. Dar nu numai faraonii erou inmorm6ntati si asigurati cu tot ceea ce este necesor continuarit vietii, ci chiar si muritorii de r6nd. Acest fapt poate fi dovedit prin obiectele descoperite in vechile cimitire egiptene. ,Si nu numai la egipteni a existat aceasta grija de a-l asigura pe cel mort cu cele necesare vietii de dincolo. La multe alte popoare de pe toate continentele s-a sadit in spirit acest sentiment al nernuririi. Desi Dumnezeu ne-a creat astfel ca noi sa nu stim nimic despre trecutul nostru, cu toote acestea, i n ultimul timp s-au efectuat numeroase cercetari de catre invatatii lumii pentru a da valul nestiintei la o pa rte prin diferite procedee;lienf Mice, av6nd posibilitatea sa descoperim adevaruri uimibare, dovedind asttel avtenticitatea sentimentului nemuririi spiritului, manifestat de-a lungul timpurilor de oameni. Un exemplu 1-ar putea constitui foptele publicate de c&tiva chirurgi suedezi care ou folosit declaratiile pacientilor readusi la viatd dupa o moarte cjinica, confirmand astfel in mod clar continuitateo VIetii dupd moartea trupulvi. ,Si la noi, in Romania , cultul mortilor este foarte dezvoltat, ear prin practicarea pomenilor, a parostaselor, a lumanarilor aprinse pentru cel trecutdincolo, dovedestesen6mentul nemuririi sufletului inradacinatin fiinta noastra. Pomana este insofito de cuvintele: "De sufletul lui X". Cal care primest e trebuie sa spuna: "Bogdoproste", cuvdnt Slav, care la origine s-a pronuntat "Bogdaprosti", ceeo ce inseamnd in traducere "Dumnezeu so ierte". in noi tote arde flacara diving Suntem cu btii spirit manifestat in materie. C&nd vom reuse sa constientizam spiritul irnbrdcat in materie, vom obtine eliberarea ;i fericirea inconstient r6vnita. Sa nu uitam ca exists o memorie mintald si o memone spirituala. Memoria mintola dispore odata cu descompunerea trupului, pe card memoria spirituald rdm6ne vesnic vie. ,Si a ceasta constitute glasul ce ne sopte;te ca suntem nernuritori. Sufletul omului se afla in afara timpului si a spatiului, el este acelosi pentru toote dimensiunile. Este vesnic. Alexandru E. Russu "DINCOLO" Intrebarea care li se pune de cele mai multe on T ntelepti for din Orient este u rmatoarea: "In ce consta Tnvatatura voastra cu privire la "celalalt mal" al raului mortii?" Aceastd Tntrebare TI uime;te intotdeauna pe ocultistul erudit, cu Tnsusiri dezvoltate in mod deosebit. Pentru el, intrebarea este tot atat de stranie ca ;i pentru un simplu cetatean care or fi intrefxat:"In ce consta inv6tatura voastra referitoare la "cealalta parte a strazii?" El or rdInane uimit; clespre ce "T nvatcibra" poate fi vorba, sand trebuie door sa deschizi ochii in mod constient, pentru a rezolva aceasta Tntrehare? Invdtatorul oriental se mira T ntotdeounade multitudinea dovezilor la care recurg T n majoritatea cazurilor T nvatatorii ;i propovaduitorii din Occident pentru elucidarea teoriilor si dogmelor atat de simple. Acestia, asonumitii invatatori, lass impresia "orbilor care Ti conduc pe orbi", fiindcaeiTn;i;i n-au posibilitatea sa verifice pro prile explicatii ;i transmit orheste ceea ce au aflat de la altii, care, la randuI lor, $i -au T nsu;it T nvcatatura T n acelasi mod. Dimpotriva, T n Orient T ntalnesti multi oameni cu facultati psihice puternic dezvoltate, pentru care fenomenul "de dincolo" pare a fi la fel de simplu ca sifenomenele"dedincooce",lafeldecunoscutecasimediulvietii obi;nuite. Pentru orientali, "cealalta parte" nu reprezinta in sine o mare necunoscuta; ei T i cunosc la fel de bine curentii, odancimile, insulele si diversele coracteristici ca ;i marinarul occidental care cunoaste Oceanul Atlantic. In afara de aceasta, fiecarui om evoluatdin Orient i se insufla T nca din fragedd copildrie ideea cd fenomenul "de dincolo" Poole fi verificat de orisicine consimte sd iroseascd putin timp si staruinta pentru dezvoltarea acelor simturi superioare, pe care tote oamenii le poseda in stare rudimentara. . Dar, din acelea;i cauze, ocultistul oriental este cuprins uneori de o totals nedumerire si chiar mahnire T n T ncercarea lui de a transmite cunostintele sale discipolilor occidentali. Din instinct, ratiunea occidentalilor refuza sa perceapo adevarul oW cum este el intuit de discipolii din Orient; neavcnd posibilitatea de a experimenta personal vericlicitatea anumitor fapte psihice si spiritualecare servesc dreptbazaunui studiu amanunf t, ratiuneaoccidentold pretinde, fireste, dovezi reale pentru receptarea ulterioara ainvdtfrii, si intrucat dovezile acestea pot fi percepute numai printr-o experienta personala, nici o argumentare nu poate fi suficient

de convingatoare. Prin urmare, discipolii din Occident pot percepe filozofia orientold numai i ncrez8nduseorbeste i n ea, sau considerand-o ca fiind presupuneei si teorii alelnvatatorului. Dar, fiindca in Occident asemena presupuneri $i teorii sunt in numar de cateva mii, atunci nu-i de mirare ca discipolii de multe on nu le dou crezare, afirmand ca o "presupunere valoreazd c&t o alto". Studiind foptele "de dincolo", discipolul trebuie mai i ntai so recunoasca imposibilitatea cle a i se putea do fapte concrete sau convingatoare, din cauza obsentei simturilor psihice si spirituale puternic cfezvoltate in el. intr-un asemenea caz, revendicarea dovezilor echivaleaza cu revendicarea unui orb de a i se dovezi ca obiectul cutare este de o culoare sau alto, sau cu revendicarea surclului de a i se clemonstra armonia in muzica. Inchipuiti-va dificultatea de a i se explica gustul zahdrului unui om care n-a mancat nicioclate ceva Juice. De uncle sa i ncepi? $i cum poti clezvolta oceste explicatii? Prin urmare, i n cazul nostru trebuie se i ntelegem mai i ntai cd teoriile din aceastci carte sunt oferite nu ca dovezi ale fenomenului "de dincolo", ci numai coo povestire a unui cdldtor i ntors dintr-o lord i nca necunoscuta, care cocnunicd tot ce a vdzut ocolo. Dupd cum le-am mai spus discipolilor nostri in prima lectie pe care le-am oferit-o cu noun ani i n urma: "Invdtatorii din Orient nu cer o i ncredere oarba in invdtatura lor. Dimpotrivd, ei le sugereazd discipolilor sd-si insuseascd acel adevar, de care se pot convinge personal. In acelasi tim inso, discipolul este Bator sd inteleagd cd, pentru a se convinge persona este obligat sd se dezvolte mai i ntdi singur. Invdtdtorul i I roogo pe acesta sd l se i ncreadd i n el i n inclicarea caii si i i spune: "late calea". Du-te cleo lungui ei vei gasi ceea ce te-am invatat eu. Agate-te. de aceste cunostinte, cantareste-le, mdsoar&-le $i i ncearce-le personal. In oricare din punctele caii, vei obtine oceleasi cunostinte ca si mine sau altcineva care a ajuns i n acelasi punct; Jar, inainte de a ajunge acolo, to trebuie so fii de acord cu explicatiile noastre sau so le respingi. Nu-ti i nsusi nimic i n mod definitiv, ford verificare, iar data esti inteligent, foloseste-te cle sfaturile $i experienta acelora care ou mai trecut pe aici inaintea to. Experienta personald este obligatorie, insd oceia care au mai parcurs aceasta tale, pot servi drept calduza noilor veniti. Inaint&nd , ei lass pe drum semne si jaloone de rare se poate folosi orice om inteligent. Nimeni nu-ti pretincle o credintd oarbd; trebuie cloar so al i ncredere i n mine, pans cand vei fi i n stare sa demonstrezi si singur acele adevoruri pe care eu ti le sugerez, dupe cum MI-au fast: demonstrate si mie, la timpul potrivit, cle cdtre preclecesorii mei". Diszipolul din Occident va replica probabil cu scepticism, ca not nu aducem nici un fel de dovezi stiintihce in legaturd cu fenomenele "de dincolo". Decd el suMntelege prin "stiintifice" - dovezi cu un caracter fizic, atunci not nu putem decat so fim de acord cu el. Dar, pentru un ocultist eminent, termenul "stiintific" are un i nteles mutt mai vast si mai adanc. Omul dornic sd mdsoare, sa cdntareoscd $i sd i nregistreze obiectele imateriale cu ojutorul fizicii, nu se poate astepto la nimic altceva clecat la nereusitd si la deceptie,fiindcdelnuvaputeaobtineniciodotdrezultateledorite Aparatele de fizicd sunt destinate in exclusivitate scopurilor fizice; lumea spirituald posedd aparatele ei si numai ele pot surprinde fenomenele specifice. Sperdm ca cititorul so ne i nteleagd i ntocmai.
Noi nu oferim nici un fell de dovezi fizice. Atari dovezi, la drept vorbind, nici nu existd. t:oi nu aducern argumente, deoarece nu se poate gasi o bazd comuna pentru cei care vad "dincolo" si pentru cei a cdror vedere limitotd cuprinde numai pdm&ntescul. Dar oceasta nu i nseamna c-a not expunem un sir cle date irationale si cd pretinclem o i ncredere neconclitionatd i n ele. Desigur cd nu. Desi ratiunea nu poate strdpunge percleaua care clesparte cele loud palrti, Viata $i Moartea, totusi, ratiunea curdtata cle prejudecdti si nesupusd orbeste diferitelor i nvdtdturi, va manifesto o anumita "inteligentd" i n expunerea adevdrurilor lumii invizibile. Astfel, discipolului i se va pdrea ca oceostd invdtdtura concords cu alte faq deja cunoscute si cd ea concluce la Idmurirea rationale a ocelui fenomen, care, altfel, or remane inexplicabil. In genere, ratiunea va tntelege cd i nvdtarea Adevarului pune cle acord combinatii de fopte aparent contradictorii si uneste multe franturi cle adevdr - pans scum neclare, clesi recunoscute cfe ratiune - i ntr-un tot mintal unitar. li rugm pediscipolii nostri so tragaconcluziile numai dupe citirea atenta a cbrtii noastre; i i s atuim, cle asemenea, sd patrundd cu atentie tot ceea ce este expus nici ;i apoi se citeascd incd o data aceastd carte. Dupe aceea n-are decal se se intrebe pe sine insusi: "Dare acest lucru nu pare rational si verosimi I?" Docd citi torul va putea recunoa$te toate ocestea numai ca pe o "ipoteza in devenire", atunci fie ca el so se multumeasco

cu atat deocamdotd; clesi, un stare termen i i face so z&mbeasce pe cei care stiu ca i nvdtdtura cle fats se bazeazd pe experientele si mdrturiile i nvetatilor antici. Dar, la o atenta $i repetatd lecture, precum si la o indelungatd meditare, aceasta i nvdtaturd se va clovedi de fiecare data, din ce i n ce mai rationale si mai admisibile in locul celor anterioare. Nu este u~or sd to clezlipesti cle adevarul oferit; el iti va sopti in ass-zisa ureche mintold, iar dincolo de aceastd ureche mintald se afld incd o pdrticicd a "EU"-lui vostru, care deli ascuns parcel intr-o teaca, pie totu;i aclevdrul. $tiel Netinand seama de toate negatii le voastre; din momentul i n care adevdrul a pdtruns i n constii nta voastre voi nu va puteti retrege din calea lui, deoarece este sustinut de subconstientul vostru si, cu timpul, va do raddcini, iar apoi frunze si flori. Deci, nu este chiar atat de important daca discipolul patrunde imediat invatatura sau nu. Avem mutt timp inaintea noastra, care i si va face efectul. La urma urmei, orice i nvdtaturd este o sdm6nta semanatd in pamant.
Nu exista moarte

Omenirea este hipnotizata de g6ndul mortii. Cat de des ni se i ntampla sa auzim spunandu-ni-se ca "omul a fost secerat de crudul cosas", sau ca "activitatea lui a fost curmata", sau ca "o viata muncita a fost intrerupta" etc. etc., vrand sa se sublinieze in primul rand faptul ca existenta omului a lost stearsa s i transformata in neant. Aceasta idee este exprimata foarte limpecle i n Occident. Desi i n Occident preclomi na religia care propovdduieste 6ucuriile vietii de apoi, astfel i ncat s-ar pares ca fiecare credincios ar trebui s6-$i salute 6ucuros sfarsitul, iar rudele s i prietenii ar tre6ui sa-si im6race hainele de sar6atoare 5i sa se gateasca cu l i o n de toate culorile cu prilejul trecerii fiintei iu61te i ntr-un alt plan al existentei, mai bun, - not vedem totu5i exact contrariul. Majoritatea, indiferent cle cloctrina religioasd, se tern parca de apropierea "ingrozitorului cosas"; prietenii mortului se i m6roca i n haine i ndoliate s i il jelesc din tot Sufetul p e r6posat, ca pe cineva pierdut pentru totdeauna. Indiferent de credinta for, Moartea este i ngrozitoare pentru ei. Pentru cei care au do66ndit constiinta foptului ca moartea este door o iluzie, aceste temeri dispar. Ei sufer6, fireste, dar 5tiu ca despartirea oceasta este vremelnica si ca fiinta iu6itd a trecutpur s i simpu i ntr-o alto fazd a vietii, c6 nimic nu-i pierdut, nu-i distrus. Intr-o straveche fa6ula hindusa sevor6e;is despre o omidd, care, sintind apropierea sfarsitului existentei sale deomida $i sosirea i ndelungatului somn cle crisalidd, i si cheam6 toti prietenii. "M6 intristeazd ideeo - spune ea - c6 tre6uie s6 ma despart de o viatd plina de sperante, care i mi promitea atatea realizari i n viitor. Cosasul i ngrozitor m6 va cosi i n floorea tineretii, iar prin aceasta, natura 75i dovedeste cruzimea ei. Adio, scumpii mei prieteni, adio, pentru totdeauna. Maine nu voi mai fi". $i 41 cdadu sfarsitul, i nconjurato cle prietenii i ntri stab. O omida 66trana spuse: "Sora noostra- ne-a parasit. Vom avea aceea$i soortd. Vom fi cosite una dup6 alts de cruntur distrugator, precurn iar6a din pasuni. Noi credem cd vom i nvia din nou, dar e posibil ca aceasta sa lie door o speranta desarta, Door nu stie nimeni nimic certdespre viata viitoare". $i ele s-au imprd$tiat, cuprinse de o adancd mahnire. Fiecare dintre not i ntelege crunta i roniea ocestei fa6ule 5i nu putem dec6t sa zam6im la gdndul ignorantei omizii t6r6toare din area prima faza a existentei sale, 5tiind ca ea, dupd moarte - asemanatoare unui somn mai i ndelungat - trecand i ntr-o faza superioara de vista, se transforms i ntr-o fiinta uimitor de frumoasd. Dar nu r6deti de omidd, prieteni, pentru c6 nici voi, nici eu, nu ne deose6im cu mutt de ea. Cu cateva veacuri i n urma, acest fabulist hindus a descris ignoranta omeneascd ce domne$te i n sferele vietii inferioare. Fiecare ocultist recunoa$te i n procesul de transformare a omizii i n crisalida, iar cipooi i n flutura5, to6foul acefei renasteri care i I a5teapta pe fiecare muritor, Fie el 6ar6at sou femeie. Pretutindeni, pentru oameni, moartea nu este altceva ducat un somn asemanator mortii omizii. In am6ele cazuri, vista nu i nceteazd nici o secunda, ea continu6nd pand cand natura i si efectueaza schimborile sale. Noi i I sfafuim pe fiecare discipol i n pare so retina fa6ula aceasta, pe care o i nvatau copiii hindusi cu multe veocuri i n urmd si care s-a transmis din generatie in generatie. La drept vor6ind, invdtatii din Orient considers ca nu exists Moarte. Denumirea aceasta este falsd, ideea in sine hind o rdtacire apdrutd din ignoranta. Nu exists Moarte: exists numai Vista. Vista cons din numeroase faze 5i forme, iar ignorantai denumesc unele dintre acestea "moarte". In esenta nimic nu moare, ci totul este supus tronsformarii formelor si actiunilor. Edwin Arnold exprimd armonios aceastd idee i n traclucerea din "BhagavcdGita" "Sufletul nicicand nu s-a nascut:Sufletul nicicand nu-;i va inceta existento N-a fost Limp cand el n-ar fi existat; Inceputul si sfarsitul este numai somn. Nenascut,

nemuritor, puternic, Sufletul ramane ve;nic; Moartea nu se-atinge de e% D e s i invelisul sau pare mort". Adeseori, materiali5tii opun invalaturii existentei vietii chiar s i dupa moarte, argumentul ca in natura totul este supus mortii, descompunerii s i distrugerii. Docd lucrurile or sto intr-adevar astfel, atunci concluzia despre moartea sufletului ar fi pedq-a-ntregul logica. Dar, de fapt, nimic asemdndtor nu se i ntampla i n natur6. "In realitate nimic nu moare". Moartea celei mai mici fiinte, care la prima vedere pare lipsitd de vista, este propriuzis o schim6are a formei si a conditiilor acelei energii si a ocelor actiuni care o creeazd. Nici macar trupul "nu moare" i n adevaratul sens al cuvantului. El nu constituie un tot unitar, ci este compus din totalitatea celulelor care i I invioreazd si il vivifica prin energia for. La plecarea sufletului din trup, unitatile care i I alc6tuiesc se resping reciproc i n loc so se uneasca, la fel ca i nainte; forta care le unea se i ndeparteaza, producand astfel actiunea opus6. Un scriitor s-a exprimatastfel: "Trupul devine mai activ dupa moarte". Un altul a spus: "Moortea este numai una din formele vietii, iar distrugerea unei forme materiale este Boar preludiul formarii unei not forme". Deci, argumentul materiali5tilor are nevoie de o alto premiza, coci fiecare teorie Oxatd pe aceasta educe la concluzii gre5ite. Dar ocultistul experimentat sau o alts persoand dezvoltata din punct de vedere spiritual n-are nevoie de argumentele materialistilor si nu le acorda nici o importanta, fie ele chiar si de o suta de on mat logice. Astfel de oameni nu prea au dezvoltate inaltele aptitudini psihice si spirituale, cu ajutorul cdrora ei stiu ca sufletul nu piere la descompunerea trupului. Cans at posi6ilitatea sd pdrdse0 corpul fizic si sa cdlatoresti cu adevarat "dincolo", faptcare se i ntcrnpld cu multe personalitati dezvoltate, atunci oriceconsiderati i si discuttt in contradictoriu despre veridicitatea existentei "vietit dupes moarte" par a6surde $t inutile . Persoana care n-a atins incd gradul de percepere psihica si spirituals, care are i nsd i ncredere i n viata postuma a sufletului si cere dovezi, trebuie sa recurgd l"a contemplarea spirituals Iduntricd; ftecare iiiozofie orata ca lumen interioard este cu must mai esentiald decat luroea fenomenelor exterioare. El nu vede pomul pe care il priveste - el vede numai imaginea i ntoarsd a pomului, reflectatd pe retina ochiului sdu. De fapt, ratiunea lui nu vede nici mdcar aceastd imagine, deoarece la retina ajunge numai oscilatia nervilor, ale carer vdrfuri sunt excitate de aceasta imagine. Asa ca n-avem de ce ne rusina, docd ne ludm rezervele mintale din cutele oculte ale sufletului nostru, i ntrucat i n ele Bunt i ntiparite multe adevdruri ascunse. In marile regiuni su6constiente si suproconstiente ale sufletului nostru se ascunde cunoasterea multor adevdruri fundamentale ale universului. Dintre ele, deose6itde puternic s-au i ntiparit i n sufletdoua adevdruri: 1) i ncrederea in existenta Puterti Universale superioare, care susti ne lumen fenomenelor ce exists sub si dincolo de acestd lume; 2) i ncrederea i n nemurirea odevaratului "EU" - ocel Ceva Lduntric pe care focul nu-L poate nimici, spa nu-L poate i neca si vantul nu-L poate i mprdstia. Privirea spirituals i ndreptatd i nlduntru va gdsi i ntotcleauna acest "EU" cu i ncredere i n vesnicia Lui. Este aclevdrat ca dovada aceasta este de alts naturd decat tea cerutd pentru lucrurile materiale, dar ce importanta mai are? Adevdrul cdutat este de esentd spirituals si nu apartine vietii fiztce exterioare, de aceea El trebuie cdutat inlauntrul si nu in afara sufletulut. Ratiunea materials, o6iectiva, se refers numai la o6iectele fizice - ratiunea su6iectivd, personald, sau intuttia, se refera la scopurile psihice spirituale - prima este trupul materiei, a doua - sufletul matenei. Cautati cunostinte care sa se refere la am6ele feluri de materie in domeniile corespunzdtoare propriei voastre fiinte. Permiteti-i sufletului sa se exprime; cdntecul Lui va rdsuna puternic, limpecle si minunat: "Nu exists Moarte! Existd numai Viata si Vista aceasta este vepica!" Acesta este cantecul sufletului. Asculta~-I, deoarece el este Tacerea si numai prin el vibratiile Tacerii pot ajunge la urechile voastre nerd6ddtoare. Acesta este c8ntecul Vietii, negend vesnic Moartea. Nu exists Moarte, exists numai Vista vesnics, in vecii vecilor. PLANURILE EXISTENTEI Una din ideile de baza ale filozofiei yogilor, pe care ratiunea obisnuita a Occidentului o pricepe si si-o insuseste cu greu, se refera la "planurile" existentei. Greutatile acestea apar mai ales atunci cand discipolii din Occident isi depun toata silinta sa inteleaga invatatura yogilor despre "viata de dincolo". Ganditorii din Occident insista asupra notiunii de viata a sufletului fara trup intr-un anumit loc sau locuri. Responsa6ilitatea pentru aceasta o poarto mat ales tehnologia occidentals, dest trebuie sa se is in considerare si tend 1ntele ratiunii ocadentale de a gandi despre toate numai i n limitele existentei objective, chiar si i n roportcu vista abstracts. Invatdtorul de religie occidental, mai puttn pregatit, insista asupra notiunii de "cer" ca despre un loc: care exists undeva i n spatiu, cuprinzand constructii minunate din pietre scumpe si strazi pavate cu aur. Chiar si aceia care au renuntat de mult lo tmagini atat de copildresti, nu se pot ob4nui cu gendul cd cerul for reprezinta o stare si nu

un lot. Ratiunea occidentals percepe cu greu notiunea abstracts si trece, i n mod firesc, la notiunea precedents despre cer i n spatiul sideral. Ratiunea orientald, dimpotriva, percepe user ideea despre cateva "planuri" ale existentei. Aceastd notiune, i nrdJacinatd i n veacuri, este pentru el tot atat de simples si de clard, ca si notiunea de loc. Noi am i ntalnit i nvdto din Occident care recunosteau, zambind, cd pentru ei notiunea de plan este identica cu notiunea de suprafata plans sau de stmt al unor substante materale. Dar o astfel de conceptie este foarte departe de odevdr. Planul este o stare, nicidecum un lot, jar discipolul trebuie sa se obisnuiascd sd excludd gandul despre "lot" din notiunea de "plan". Planul este o conclitie sau o stare cle octivitate in energies vesnics a spiritului, i n care se mists si haieste cosmosul. In oricare punct al spatiului, pot fi o multime de planuri de actiune. Folostndu-ne de exemplul lumii substanttale, sa luam vibratiile aerului: aerul poate fi saturat de multe sunete ale gamei muzicale. Fiecare sunet se obtine numai printr-un anumit nivel de vi6ratii din aer. Toate sunetele ocupd aceeasipo zitte i n spatiu si totusi nu se ciocnesc. Exists o axioms fizicd, cu ajutorul cdreia se demonstreazd ca cloud corpuri materiale diferite nu pot ocupa acelasi lot i n acelasi time. Acest lucru este occesi6il fiecdrut ascultator al unei creatii muzicale, executata de o orchestra. O multime de instrumentedinta i n acelasi timp, aerul este saturat de nenumdrate vi6ratii, si totusi, tine doreste, poate deose61 fiecare instrument i n poae, ba chiar $i tonurtle separate. Nici un sunet nu se pierde, deli toatd masa sunetelor ni se transmite numai prin micul orificiu din membranes timpanului. Este un exemplu destul de grosolan, insd el poate contribui la intelegerea corecta a notiunilor.
Alt exemplu, de asta data de ordin superior, i I poate constitui vibratia luminii, D u p a cum este cunoscut, lumina este o consecinta a vibratiilor undelor eterice i n contact cu substanta fizicd. Ftecare culoare ocupo locu sau i n gama vibratorie. Fiecare raze solard care ajunge pane la not confin o multime de culori - culorile spectrului - care pot fi separate cu ajutoru instrumentelor prismatice cunoscute. Toate aceste culori pot fi gdsite i n oric loc, uncle patrunde raze solara. Ele runt oduse acolo i ntr-un mdnunchi, i ns' pot fi separate si deosebite una de alta. in afara de aceasta, dincolo d impdratia luminii accesibila ochiului omenesc, sunt multe culori pe care nu le putem vedea datorita vibratitlor prea i nalte sau.prea joase pentru noi. Not putem distinge acesteculori invizibiledoar cu ajutorul instrumentelor. Poat ca aceasta note distinctive a vibrafiei culorilor va vo ajuta sd i ntelegeti lips de spattu din planurile existentei. Inca un exemplu i I poate constitui electri citatea, servind dreptdovada a diferitelor grade $i conduit ale energtei car ocupo acelasi spatiu i n acelasi timp. Prin aparatele telegrafice perfectionate, observdm ca multe mesaje s transmit in directii diferite, pe unul si acelasi fir, $i totusi nici un comunica nu se amesteca cu altul. Tot astfel poate fi saturat si aerul cum ii de comunicari telegrafice ford fir, faro sa se ciocneasca una de alto. Diferitele vibratii s intrepstrund fare sa observe si ford sa simta prezenta celorlalte. Se poat 1 ntelege chiar existents unei duzini de lumini care ocupo acelasi spatiu, cu conditia ca tonica fiecareia dintre ele se fie bazata pe o gama vibratorie materiala cu totul deosebita, si atunci o lume n-ar stingheri cu nimic o alta lume, iar fiintele vii din fiecare lume nici n-ar banui existenta altor finite in restul lumilor. Scriitorii de science fiction s-au ocupat in povestirile for fantastice si ciudate de o serie intreaga de astfel de lumi si chiar ei, nebanuind realitatea, au zugravit corect adevarul metafizic. Dar - ni se poate obiecta - care filozofia yogilor afirmd ca aceste planuri' ale Existentei reprezintd i n sine numai diferite feluri de vtbratii su6stantiale? Sigur cd nu. Teoria orate ca ftecare plan reprezinta un nivel cleose61t de energie vibratorie. Exista multe genuri de substante de cea mai inaltd calitate, despre care fizicianul de rend nici nu are idee. lar dincolo de planul substantial, se inaltd planuri peste planuri cle energie substantiald, fopt pe care nici nu-I viseaza ratiunea stitntei fizice. ,Si totusi, pentru exemplificare, ne putern inchipui ca fiecare plan de acest gen se manifesto i n acelasi punct d in spattu si i n acelasi Limp. Prin urmare, vedeti c d notiunea cle plan n-are nimic comun cu notiunea de spatiu. Din toate cele expuse anterior, discipolul poate extrage ideea ca noi, vor61nd despre planurile existentei "de dincolo", suntem departe de determinarea locului sau a regiunii spatiale. Filozofia yogilor nici nu este interesatd sa predea lectii despre rat, lad sau purgatortu i n sensul de loc. Ea nu recunoaste nimic despre asemena locuri sau regiuni, desi recunoaste adevarata bazd a acelor Invetdturi, pe care le propovaduieste. In aceasta carte, not nu vom i ncepe sa dez6atem problems generald despre nenumdratele planuri ale existentei care se manifesto in univers. Scopul cartti noastre este de a descrie acele planuri ale lumii astrale, care privesc existents sufletului ford trup a locuitorilor pdmantului, ass-zisa "lume a spiritelor" neamului omenesc. Vom vedea c d exists multe planuri si subplanuri ale Existentei pe Mareue Plan al Vtetti Astrale cunoscut mai tine sub denumirea de "lume astrale", deose6ita de lumea fizica ce se afla mat jos i n gams vibratorie. Fiecare plan si subplan i si are i nsusiri le si fenomenele sale deose6ite si totusi, toate sunt guvernate de legi, reguli si calitati identice, comune si generale. Inatnte de a trece la dezbaterea planului astral, a$ dori se fixez Inca a data in mintea voastrd notiunea corecta despre Ian. Vorbind despre "ridicarea" de peplanul inferior pe cel superior, sau despre "coborarea"din planul superior i n cel inferior, noi nu su6antelegem urcarea sau coborarea pe scari sau pe straturi. Chiar si

simbolul odoptat de toti cu privire la urcarea din adancurt la suprafato oceanului, nu este corect i n cazul aceste. Cel mai bun exemplu de trecere de pe un plan e altul este marirea sau micwrarea vt6ratiilor ,-care se manifesto prin Me sonore, luminoase si electrice. La intinderea corzii viorii de poate ridica gradul de vibrafie si cle ton. De asemenea, cane se i ncelzepe o bard de fier, culoarea se schim6a treptat din rosu pal i n violet sau alb. In-cazul electricitatii, se poate marl sau micsora curentul dupe dorinta. Drept exemplu si mai eficient, poate servi mineralul cel mai tare, care poate fi transformat prin i ncalzire i n abur invizi6il. Toate manifestarile acestea sunt tot atat de reale i n "planurile" superioare, ca $ i 1 n cele inferioare. V d puteti inchipui, du J~ a dorinta, trecerea dintr-un plan superior intr-unul inferior, sau din cel inferior intr-unul mai inalt, ca o schimbare i n energiavi6ratoriecare compunetotul. Aceastaeste comparatia cea ma i potrivita. Nu exists cuvinte pentru o exprimare elocventa a fenomenelor superioare. Toate explicatiile in limitele planurilor inferioare sunt grosolane, imperfecte st nesatisfecdtoare. Dar chiar si aceste exemple grosolane pot ajuta ratiunea sa i nteleago importanta lucrurilor care depasesc ratiunea de rand si care nu se preteaza la o exprimare prin cuvinte obi snuite. !ar scum, insusindu-ne temeinic cele expuse mai sus, sa trecem la dez6atea problematicii Marelui Plan Astral al Existentei. PLANUL ASTRAL Discipolti din Occident si din Orient care studiaza ocultismul, culeg multe i14ormatii din opere vecni care abordeaza o serie de planuri care i t succed lur",i materiale st sunt denumite simbolic prin termenui de plan "astral".

Dar nu toti i i acorda acestei denumiri aceeasi importanta. Multi dintre ce mai competenti ocultisti antici o intre6uinteazd, ca si not in aceasta carte pentru desemnarea intregii serif de planuri foarte inalte ale exi>tentei cunoscute sub denumirea de "Planuri Spirituale"; acestea, grin i nsfasi nature lor, ram&n de nepdtruns pentru minted omului de r&nd. Pe de alt6 parte, uni: scriitori occidentals intre6uinteaza denumirea de "plan astral" pentru 4 desemna numai planurile si su6planurile inferioare ale series astrale, cars se unesc pe de o parte cu planurile su6stantiale si pe de alto parte cu planurile astrale superioare. Aceste lucruri ii incurca deseori pe discipolii care $t apucd de studierea planurilor ce se afla dincolo de eel substantial. In oceastd carte, ca si i n lucrdrile noastre anterioare, not urmam exemplu autorilor antic i si raportdm determi nari le noostre la i ntreaga serie de planuq ce se Ad i ntre planul su6stantia! si planurile spirituale superioare. AceasN modalitate este mai simpla pentru discipol si i I fereste i n ocelosi timp d~ confunclarea multor termeni tehnici. "Planul astral" este format din nenumdrate planuri, su6planuri si subdi viziuni ale su6planurilor care se i naltdtreptatdinf? lanurile ce se i nvecineazi cu planul substantial superior si i I unesc cu stratul inferior (data putem so nj exprimam astfel) al marl for planu ri spi rituale. Dar i ntre aceste dou6 extrem itd~ se afld toata varietatea pos16ild a fenomenelor si fazelor existentei. I planurile astrale inferioare se manifesto actiunea psihica, cunoscut~ oamenilor sub denumirea cle clarviziune, clarauditie, telepatie, psihometrii etc. In alte planuri astrale inferioare se afla cunoscutele specii de "spirite' "fantome" $i alte mgnifest6ri ale sufletelor ford trup pe care, uneori, oamenj si unele animale le simt si le o6servd. Corpurile astrale ale oamenilor care nu s-au eli6erat inca de trup c61dtoresc cateodatd prin unele din aceste planuri, desfasurand o anumiti activitate, fie i n timp ce posesorul trupului doarme, Rein anumite conditii d, trons6, Re dace posesorul tru ului isi paraseste intentionat invelisul sd carnal pentru un timp, trimit&ndu-si corpul astral in planul astral. Culorile astrale sau aurele care inconjoara corpurile fizice ale Recaru om, se manifesto de asemenea in anumite su6planuri astrale. Unele dintr aceste su6planuri pot fi numite "planuri ale fortelor psihice"; cu ajutorul la se produc diferite categorii de fenomene psihice. In planurile inferioar, similore se intalnesc "imaginile gandurilor, "undele g&ndurilor", "nori d g&nduri", etc. emanate cleminoleomenesti. Acesteahoinaresc si se i ntipares in mintile si simturile acelora care le atrag si sunt intr-o dispozitie psihi similard. Amintim despre ele numai i n treocat, pentru o infermare genera $i nu amanuntitd, deoarece not am discutat clespre aceste fenomene i n a! carts ale noostre. Pentru persoanele nepregatite, vizitarea unor planu astrale inferioare nu este deloc placutd sau sdndtoosa. Intr-adevar, ocultis experimentati le ocolesc cat se poote de mutt, sfdtuindu-i pe cei care i ncep sd se ocupe de ocultism, sd evite frecventorea acestor regiuni psihice contagioase la fel cum or evito regiunile mlastinoase care emand malarie di n planurile su6stantiale. Multe persoane si-au pricinuit un more rou i ncerc&nd so patrundd i n aceste planuri

inferioare; neavand o imagine exacta o naturii acestora, $i-au distrus trupurile si sufletele, produc&nd sau stimuland ford so gandeasca, conditiile psihice care 1-au o6ligat s6 actioneze i n aceste planuri inferioare. Maxima antics ce spune ca "prostii se napustesc i ntr-ocolo, uncle i ngerii nu se i ncumetd se pund nici macar piciorul, se adevereste pe cleplin i n cazul ocesta. Unele clintre aceste su6planuri inferioare prezint6 o multitudine de foame astrale ale hintelor omenesti ford trup, ale cdror inceputuri superioare sunt i nca unite cu corpul astral, ear care sunt i nca legate si cle pamant i n virtutea atractiei lumii materiale. Tot i n aceasta regiune sdldsluieste vremelnic spumes societatii omene5ti faro true, odemenitd i nca de lumea su6stantiale si pe core i nca nu o atrage nimic i n sus. E trist so vezi oameni care, Rind i nca in trup, n-ar comunica pentru nimic i n lume cu asemenea persoane, far i n acest I plan astral suns salutati ca "spirite 61agoslovite" si "suflete minunate". Scar6a care-i cuprincle pe multi dintre aceia care se ocupa cu "evocarea spiritelor" este ae i nteles dupd un anumit numar de sedinte, dacd cercetdm amanuntit caracterul locatoriloracestor "planuri" inferioare. Unii cdintreacesti locuitori netre6nici ai planului astral inferior imito prietenii si rudele celor care ii evocd, spre uimirea si intristarea celor din urmd. Intrucat planurile se i naltd treptat, so pdrasim acest gen clepe rsoane si so trecem i n impar6tio sufletelor fdra trup, ale celor care si-au do6andit un grad de spi ritualitate mai i nalt. Treptele due din ce i n ce mai sus, peste planuri si su6planuri p&nd ajungem i n cele din urmd i n i mpdrdtio celor 61agosloviti - reseclinta vremelnica a celor care ou atins suprema dezvoltore spirituals, "lumea cereasca", pe care diferitele religii se straduiesc so o Yin conform credintei $i traditiilor fiecdreia. ,Si dupes cum religiile din lume presupun existenta iodului ca opus al "raiului", tot astfel si i n lumea astrala - dupa cum ne puteam astepta - se i nta-Inesc~? lanuri inferioare, i n care sdldsluiesc sufletele ford trup ale oamenilor cu o Fire si o nazuintd grosolane: ispasesc aici consecintele inevito6ile ale vietii for pam&ntesti. Dar aceste "ioduri" ale lumii astrale nu sunt vesnice, sufletul clestrupat poate so treacd cu timpul intr-un mediu mai prielnic uncle i se ofera posi6ilitatea s6 se indrepte. Notiunea catolicd de "purgatoriu" exists si in plan astral, sub forma unor su6planuri, i n care "toate crimele sunt arse" dupes cum $-a exprimat spiritul tatdlui lui Hamlet-, i nsd nu prin foe substantial; aici este de aluns focul amintirilor si al imaginatiei. Pe scurt, in marele plan astral pot fi gasite conditii care corespund aproximativ, daca nu chiar in
totalitate,not'unilor umane referitoare la relig'ileluturor timpurilor si tuturortarilor. Aceste notiuni nu sunti ntamplbtoare; ele reprezinta consecinta experientelor unor persoane care au sta6ilit legatura p~ihic6 cu anumiti locu'tori ai planurilor astrale. Fiecare dintre e', conform naturii $i inclinatiilor sale, a transmis experienta tovardsului sau, care a oddugat-o apoi diferitelor religii ale lum'i. Nu tre6u'e sd uitdm c6 fiecare semintie omeneasca i si avea legendele sale despre salasul sufletelor morf lor; descrierile acestor "sdlasuri" se deose6eau i n multe privinte, clar se $' asemdnou in unele detalii. Continuamd analiza, vom vedea cum se efectuou aceste comunicdri si cum at fi puse de acord si i ntelese acestea. Notiunea de "astral" i nseamna desigur, "referitor la stele". La i nceput se intre6uinta in legdtura cu ocultismul, dator't6 parerii unanime ca "locul de dincolo" se afld "i n ceruri", i ntre nor' sau i n zones stelelor. Chiar si i n zilele noastre, cand notiunea de cer ca "lot" nu mai este recunoscutd de oamenii inteligent', noi, i n mod firesc, ne uitam i n sus cand vor6im despre "cer", sau aratarn i n sus pentru a indices s6lasul "61agoslovitilor". Este greu s6 pdrasim notiuni le o6'snuite ale general' i for trecute, deli noi am i ncetat sd mai credem i n termeni' "sus" sau "jos" i n Univers. Totusi, fluxul gandului mostenit cle noi ne o6ligd sa ne imagines i mparatia superioard a sufletului ca f ind "sus", mai aproape cle stele. Tot astfel s-a p6strat si not'nea anticd de "astral" i n terminologia ocultd actualo. Ii avertizam Inca o data pe discipoli so nu confunde not'unea de plan astral cu tea de lot sau locuri. Nu exista un lot numit plan astral. Planul astral nu este nici sus, nici jos, mici la rasarit, nici la apus. El este asezat i ntr-o directie anumta s'totusi se afl6 i n toate cl'rec~ile. Planul astral este o stare, iar nu un lot. El reprezinto mai degra6a un nivel devi6rafii, decat o poate din spatiu. Dimensiunea lu' este Timpul s' nu spaatul. Doca no' intre6uintdm cuvintele "regiune", "i mporatie", "mai sus" sau "mai jos", atunci ele tre6uie i ntelese i n sens figurat, tot asa cum vor6im despre un "nivel i nalt al vi6ratiilor", un "nivel de vi6ratii mai inalt decat ocela" etc. Noi gasim necesar so repetam acest avertisment, deoarece discipolul incepdtor code usor in greseala de a uni notiunile despre "plan" si "spatiu" sau "loc", pe cand intre aceste doua notiuni nu se admite nici cea mai mica legatura. Oamenii cu cunostinte mediocre i n domeniul "viet'i de dincolo", i ntreaba deseori: "ce indura sufletul'mediat dupo despdrtirea de trup?

Este foarte trist s6 auzi raspunsurile pe care le dau uneor' cu privire la aceasta tema asa-numitele persoane competente. Este adevdrat c6 " cunoostere insufic'enta este periculoasa". De obicei, oamenii i s i inchipuie ca sufletul iese pun s i simplu din trup s i intra dintr-o data i ntr-o lume actives - i n taro minunilor, a fenomenelor strani' $i misterioase. Mult'traiesc cu speranta de a-i i ntdlni i n lumea cealalto pe toti cei apropiati, plecati mai dinainte. Desi exista un fenomen corespunzdtor acestuia, tousi imediat dupes separarea de trop, sufletul trebu ie sd treocd prin cu totul asfel de i ncercari. Pentru a avea o imagine mai clara, vom expune trairile sufletului din momentul premergator despdrtir'i de trup s i imediat dupa aceasta. Omul care se aproape de ceea ce se numeste de obice' "moarte", dar care este numai o stare da tranzit'e dintre cloud mar' planur' ale vielii, simte o oboseala treptata si o sleire a simturilor fizice. Vederea, auzul, simtul tactil devin tot ma' sla6e,'ar "viata" omului ne aminteste de flocara lum6ndrii ce se stinge treptat. Deseori acesta este unicul fenomen al apropierii mort'i. Dar, i n multe alte cazuri, pe mdsura tocirii simturilor fizice, cele psihice se ascut uimitor. Se i nt&mpla adeseori ca muri6undul sa clevina constient de ceea ce se petrece i n alto camera sau i n alt lot. Clarviziunea, iar uneori clarauditia, sunt deseori legate de apropierea mort'i: mur'6undul vede s i aude ceeo ce se i ntumpl6 i n localitati i ndepartate. Ma' sunt s ' cazun surprinse cle "SocIetatea pentru cercetdri psihice" - cazuri care se transmit in special de la o familie la alto - cand muri6undul i s i deposeste atat de mult personalitatea so, incat prietenii s i rudele iI vad de ladistanta, 6a uneor' intro char i n conversatiecu el. Loverificarea exacta a timpului, rei ese aproape i ntotdeauna ca fenomenele acestea se produc ma' degra6a inainte de moartea omului decant dupa moarte. Desigur, ma' sunt s i cazuri cand clorinto puternicd a mur'6undului favorizeaz6 transferul corpului sau astral -in prezenta vreunui cunoscut, transfer realizat imediat dupes moarte, i ns6 aceste cazur' sunt mult mai rare clecat cele precedente. In majoritatea cazurilor, fenomenul este produs de un proces de transmitere a gandului, astfel i nc&tin memoria persoonei cle fates se i nt' pdreste prezento prietenului sau a rudei muri6unde, chiar i n timp ce sufletul acestuia se afla i nca i n corp. in multecazuri,muri6undulesteconst'entdeapropiereadeoameni' iu6if care au murit i not nte. Aceasta nu inseamnd cd acei oameni sunt prezenti. Tre6u'e reti nut ca i n planul astral nu exista spatu si ca poate veni i n contact cu sufletul altu' om, netin6nd cant cle spatiu. Cu alte cuvinte, s' ford limitele 'mpuse de spatiu, cloud suflete se pot 6ucura de o apropiere reciproca a mint'i si a spiritului. Persoonei, care este i ncd legates de trup, i' va fi foarte grew so inteleagd acest lucru. In planul su6stantial guverneaza, desigur, legile spat'ale. Telepatia ne exp I'c-a fenomenele "cle dincolo". Doua persoane care se afld in invelisul carnal, pot intra in legatura direct6 prin comunicarea i nceputurilor for spirituale, ele find i n ocelasi limp i n colturi diferite ale lumii. De

asemenea, doua suflete se pot bucura de o stransa comunicare, fara sa tina cont de spatiu. Dupa cum am mai spus, muribundul vine de mai multe ori in contact sufletesc cu cei care se afla deja dincolo si aceasta ii imbarbateaza foarte mult. Frumoasa traire care insoteste ceea ce noi numim "moarte", este o dovada i n plus ca exista cu adevarat o unire cu cei iubiti, la care spera atat de mutt oamenii buni. Dar nu se petrece chiar asa cum isi inchipuie de obicei acestia. Corpul astral al muribundului se elibereaza treptat de cel fizic. "Corpul astral", dupa cum le este probabil cunoscut discipolilor, este copia fidela a corpului fizic si in timpul vietii, in majoritatea cazurilor, sunt contopite. Totusi, acesta pdrdseste corpul fizic la moorte si formeazd pentru un timp oarecare i nvelisul sufletului. De fopt si el (corpul astral) este tot material, clor dintr-o substantd mai find, incest este inaccesibil mdsurdtorilor care se efectueaz6 pentru su6stanta obisnuitd. Spre sfarsit, "corpul astral" aluneca pur si simplu din corpul fizic, ram6nand in legatura cu el numai printr-un snur su6tirel sau un filament, avand o compozitie astral&- In cele din urma si oceastd legdturd serupe, iar "corpul astral", locuitcle sufletul care a pdrasit corpul fizic, sedeparteazd. At6tcorpul fizic, cat si cel astral, constitute numai un invelis temporar al sufletului. Dupd ce a pdrdsit corpul fizic (in "corpul astral"), sufletul se cufunda i ntr-un somn adanc sau i ntr-o stare de "comb" (un gen de somn letargic), amintind de stares copilului cu c6teva luni inainte de nastere. Sufletul se pregdteste pentru renasterea din planul astral si are nevoie cle Limp pentru a se adapts noilor conditii si pentru a se i ncdrca cu forta si energies cerutd de o noud fazes a existentei. Natura este plind de astfel cle asemdndri nasterea in planul fizic si in cel astral are trdsdturi comune, in ambele cazuri hind precedaid de o stare de "coma". In timpul acestei start asemanatoare somnului, sufletul salasluieste i n "corpul asp; al", care i i serveste i n acelasi timp drept invelis $i scut, dupa cum p8ntecele mamei ii serveste copilului drept scut pans la nasterea fizica. Inainte de a continua, se cuvine sa ne oprim spre a examina anumite trdsaturi ale vietii sufletului i n acest stacliu. De o6icei sufletul doarme linistit, nestingherit si apdrat de influentele de afora. Dar in unele cazuri sunt $i

exceptii: si anume, in timpul ass-ziselor "vise" ale sufletului in stare de somnolent&. Visele se produc din cloud couze: 1) dorintele excesive de care este suprasaturat spiritul muribundului, cum or fi iubirea, ura sau i ndatoririle ne6ndeplinite; 2) tendintele excesive sau gandurile celor ramasi pe pamant (in cazul i n care acestia sunt i n relatii destul de apropiate cu sufletul celui mort), iu6irea for sau alte legaturi profunde. Fiecare din oceste couze in parte, sau amandou6 la un loc, provcpcd neliniste i n sufletul celui adormit $i tind sa atraga sufletul inapoi pe pamant, fie sub forma cornunicdrii telepatice, asemanatoore visului, fie , mai rar, printr-o stare similard somnambulismului din vista fizicd. $i una si cealaltd sunt demne de compatimire, i ntrucat sufletul se agita din cauza lor, prin aceasta stagn6nd evolutia si clezvoltarea in noua so fazes de existent&. Inainte de a trece mai departe, sa analizdm oceastd stare mai amdnuntit. Omul care a trecut linistit din planul material i n planul astral este rareori tulburat de "vise" in timpul somnului astral. El trece in mod firesc prin perioada de "comd" si aluneca la fel de usor intr-o noud faz6 a existentei, asemeni unui bo6oc care i nfloreste. Astfel se i ntampla cu oamenii care au multe dorinte pambntesti sau puternice mustrari cle constiinta, care runt plini de urd sau de o mare iubire, on de grija celor ramasi i n urma. In ocest caz, bietul suflet este chinuit de oceste lanturi pamantesti, iar somnul sau astral clevine febril si agitat. Se observd atunci i ncercarea involuntary de a veni i n contact cu pdmbntul sau de a se arata oamenilor ramasi pe pamant. Cateodotd, clupa cum am mai $pus, urmeazd chiar stari asemdnatoare cu cele ale lunaticului sau somnambulului si 6ietul suflet viziteazd i n time ce doarmechiar $i locurile natale. In astfel decazuri, sand aparitiaestevizi6il6 oamenilor, se poate observes i ntotcleauna aspectul lui somnolent: i i lipseste ceva din ceea ce era in vista pdm&nteasca. Povestirile despre fantome confirms ocest fenomen, care poate fi explicat numai in ocest fel. Totusi, cu ti m ul , aceste biete suflete atrase care obosesc si se cufundd i n sFbrsit i ntr-un somn binecuv6ntat, aketuind apanajul for legitim. In acelosi mod, dorintele puternice ale ocelora care au ramas in urma faciliteaza de multe on stabilirea raporturilor i ntre ei si sufletul plecat, provocandu-i astfel o stare de agitatie si de neliniste. Multi oameni, manati de intentiile cele mai tune, impiedicau dezvoltarea fireasca a fiintei iubite i n planul astral, lipsind astfel sufletul obosit de 6inemeritata odihnd. SOMNUL SUFLETULUI In legatura cu somnul $ufletului despre care am vorbit i n capitolul precedent, ne permitem sa citam un pasaj din carted noastrd anterioara: "Cei ramasi in viata pdmanteasca pot impiedica procesul de aprofundore a somnului i n starea de ocalmie, precum si procesul stabilitdtii si durabilitatii acestui somn. Sufletul care urea so mat comunice c6te ceva sau core este i ntristat de durerea celor ramasi i n urma lui (mai ales doca el dude pl6nsetele si chemarile necontenite de i ntoarcere) T $i va i nvinge stared cle somnolent& , care- I i nvdluie si va face sfortari di sperate pentru a se i ntoarce. Tot astfel si chemarile spirituale ale celor ramasi vor nelinisti somnul i n care o6ia s-o'cufundat sufletul, 11 vor i ndemna so se trezeascd si sa i ncerce s6 raspundd la chemdri, sw tl vor trezi numai partial si ii vor impiedica dezvoltarea. Aceste suflete semitrezite, se manifesto des in cercurile de spiritism. Jalea noastro egoists produce i ntotdeauna multe suferinte si dureri celor pe care i i iu6im si care au plecatdeja "dincolo". Numai daces sufletele au of at esenta situattai i ncd i nointe de pdrdsirea vietii pamantene, numai atunci ou puterea so refuze intoarcerea invocata chiar si de fiintele drogi. Sunt cunoscute cazurile cand sufletele i si amanau somnul ani i ndelungati ca so poata ramane i n jurul fiintei dragi de re pdmant. Noi tre6uie so evitdm tot ceea ce poate so i mpiedice evolutia celor plecati: lasso-i so doarmd si so se odihneasca i n asteptareo ceasului renasterii, algel i 1 o6ligati so moors de cateva ori. Aceia care iu6esc cu adevarat, si i nteleg, evita i ntotdeauna aceasta, deoarece iu6irea si i ntelegerea for le sugereazd sd sea sufletului posi6ilitatea de a pleca in liniste, de a se folosi de 6inemeritata pace si de a atinge deplina dezvoltare. Aceasto perioadd a somnului sufletesc este asemandtoare cu tea a existentei copilului i n pantecul mamei, pentru ca apoi sd se trezeasca la viotd $i putere". Mai exists $i o alto fazo a acestei perioode deose6ite de dezvoltare a sufletului pe care suntem clatori sd o semnalom oici. Vom recurgedin nou laceeaceam scrisanterior peocestatemd: "Numai Sufetul omului mort de moorte naturals se cufundd imediat i n somn (daces nu-I impiedica nimeni). Oamenii care se prapadesc in accidente sau Bunt ucisi - i ntr-un cuvant, cei care-si pardsesc 6rusc trupul -, se gasesc un timp oarecare intr-o stare perfecto de veghe si sunt pe deplin in posesia capacitdtilor for mintale. De mints ori ei nu-si sau seams ca "au murit" si nu pot i ntelege ce se i ntampld cu ei. Deseori, pe deplin constienti, pogoard la vista pamdnteasca

pentru scurt timp si, cu ajutorul simturilor for astrale, pot vedea si auzi tot ce se petrece i n jurul lor. Ei nu pot realiza foptul cd s-au separat de trup si de multe ori sunt i ntr-o totals nedumerire, i ntr-o totals zopaceald. Soarto for or fi foarte dureroasa pe parcursul celor cateva zile, dacd somnul n-ar pune stapanire pe ei, daces n-ar exists ajutoorele din astral. Aceste suflete 61agoslovite din sferele superioare ale existentei i i i nconjoard, le explica cu multd prudento situatia creatd, ii olind si le sau sfaturi.; de o61cei se "i ngri jest" de ei pans la cufundareo i n somn, i ntocmai ca un copil o6osit, care adoarme seara. Aceste alutoore nu-si tradeazd niciodatd i nclatoririle pe care le ou si nu negli jeaza pe nici unul dintre cei care au murit su6it, fie el om 6un sau rau,pentru ca aceste ajutoare stiu cd toti sunt copiii lui Dumnezeu, fratii si surorile for spirituale. Oamenii de o i nalta dezvoltare $i forts spirituals tree uneori din corpul fizic in cel astral (dedu6landu-se in astral), pentru a do ajutor si sfaturi i n timpul marilor cotastrofe (ca inundatia din Jenston $i catastrofa Titanicului), sau dupd o mare luptd, cand este necesor un ajutor imediat... Oamenii care mor in conditiile enumerate mai sus, tree i n starea somnului sufletesc treptat, ca i n cazul unei morn naturale". O alts imprejurare pe care tre6uie sa o remarcdm aici, este minunatul fenomen de vizionare a vietii trecute a sufletului - marea panorama - care trece prin fats, ochilor mintii sufletului atunci cand se cufunda in somn. Oculfistii competenti ofirmd cd oceasta se produce u1mitor de repede, i ncat nu se poate determines timpul. $i totusi, in aceasta clipo trece prin fats sufletului panorama intregii vieti pdmantesti. Imagine dupes imagine, din copilarie pond lo 6atranete. Cea mai nei nsemnata i ntamplare este i nfdtisatd cu aceea$i exactitate cu care sunt infatisate evenimentele cele mai importonte. Memories constienta i si dezvdluie toate tai nele sale, nu ascunde nimic, nu omite nimic. Sufletul, stimulatdediscern6mantul spiritual, devinecapa6il sa i nteleagd i nsemnatatea, couza si efectul fiecdrui eveniment din viata so. El poate sd se autoanalizeze $i sa-si dezapro6e actiunile. In urma acestui fopt, actiunile viefir trecute se concentreaza si se i ntipdresc i n suflet, transformandu-se i n seminte, care vor duce i n viitor cele mai 6une roode. Aceste seminte servesc pentru a-si oduce roodele i n caracterul din viitoarele vieti, i ntrucat ele concords cu i nsusirile do6andite. Cei care vor o6iecto, pe motiv ca ratiunii i i este imposi6il sd analizeze i ntr-o clipa evenimentele i ntregii vieti, not le putem raspunde cd psihologia dovedeste o asemenea posibilitate chiar in vista pdmanteasco. Sunt inregistrate multe cazuri cand omul, atipind pentru scurt timp, viseaza evenimentele care s-au petrecut pe parcursul mai multor ani. In cursul somnului o6isnuit, notiunea timpului este scurtatd i n mod vizi6il, iar in starea aratatd mai sus, procesul concentrdrii se intensifica simtitor si o lungs perioada de o vista se transforms i ntr-o clips. Sufletul, intrat i n stare de somn, oduce impresiile concentrate ale tntregii sale vieti, incluzand semintele dorintelor, ndzuintelor, dispozitiilor, indispozitiilor, simpatiilor siantijpahIlor lui. Aceste ganduri-semi nte i ncep sd rdsard imediat, cand flori si made. Ele se manifesto nu numai i n rei ncornarile urmatoare, ci chiar si i n existenta sufletului i n plan astral. Natura grijulie nu i ncredi nteaza sufletu lu i o6ligati a de a-si di struge toate nazu i ntele i n i ncomori le urmatoare, ci ii ocordo posi6ilitatea de a-si manifesto si epuiza multe impulsuri puternice in planul astral, pentru ca Sufetul so le poatd depdsi la renasterea so intr-o noun viatd pdmanteascd. lar somnul sufletului favorizeaza acest lucru. In timpul somnului, sufletul se pregateste pentru intrarea in viataastroldsipentrumanifestdrile,alecdrordetaliilevomafla emssurd ce vom i nainta i n discurs. Somnul i i estetotatotde necesar sufletului i n ocest stodiu, dupa cum i i este necesar somnul copilului din pantecele mamei. Noi am auzit despre oamenii lipsiti de ratiune care, in timp ce luau cunostinta de aceasta invatatura, i-si exprimau frica fata de o astfel de stare