Structura Lucrrii metodice pentru conferirea gradului didactic superior 1.

PRELIMINARII Actualitatea temei: Importana i actualitatea problemei cercetate; Problema cercetrii; Scopul cercetrii; Obiectivele cercetrii; Valoarea practic a lucrrii; Metodologia cercetrii. 2. CAPITOLUL I (Reperele conceptuale ale problemei abordate, aspectele teoretice de baz (sinteza ideilor din bibliografia parcurs, controverse, gradul de cercetare a temei, ordonarea ideilor, atitudinea proprie, aspecte nerezolvate)) 3. CAPITOLUL II (Prezentarea experimentului; argumentarea propriei opiuni privind fenomenul abordat, coninutul i aciunile pro -schimbare; sugestii pentru mbuntirea performanelor; prelucrarea i interpretarea datelor) 4. CONCLUZII GENERALE I RECOMANDRI (valabile la nivel de sistem) 5. BIBLIOGRAFIE 6. ANEXE (nu se ia n calcul volumul total) Volum: 20 30 pag.

Anexa nr. 9 Structura Raportului privind promovarea schimbrilor/asigurarea calitii educaiei la nivel local, raional, republican (pentru confirmarea gradului didactic superior) 1. Date generale 2. Obiective generale privind promovarea schimbrilor/asigurarea calitii educaiei la nivel local, raional, republican Obiective specifice Aciuni ntreprinse Rezultate acumulate Dovezi Concluzii

3. Direcii de perspectiv

Lucrare metodic pentru conferirea gradului superior

DEZVOLTAREA COMPETENELOR DE CITIT-SCRIS N CICLUL PRIMAR PRIN UTILIZAREA STRATEGIILOR SEMI-GLOBALE N CADRUL PROIECTELOR TEMATICE

Modaliti de optimizare a strategiilor pentru nvarea citit - scrisului clasa I

1. PRELIMINARII Actualitatea temei: Motto: ,,nvtorul adevrat este omul care se elibereaz de toate obstacolele care l mpiedic s neleag copilul, nu e de ajuns numai s caute s devin din ce n ce mai bun". (Maria Montessori, 1991) Lucrarea metodic, rodul colaborrii mele cu nvtorii, este structurat pe dou capitole, unu cuprinznd reperele conceptuale ale problemei abordate, aspectele teoretice de baz (sinteza ideilor din bibliografia parcurs, controverse, gradul de cercetare a temei, ordonarea ideilor, atitudinea proprie, aspecte nerezolvate, iar al doilea, prezentarea experimentului; argumentarea propriei opiuni privind fenomenul abordat, coninutul i aciunile pro-schimbare; sugestii pentru mbuntirea performanelor; prelucrarea i interpretarea datelor
Cercetarea didactic pe tema Demersuri experimentale n contextul strategiilor semi-globale i a proiectelor tematice (patru capitole). n cadrul primei pri valorizm aspectele proiective ale integrrii curriculare n

coala contribuie tot mai mult la modelarea personalitii i la cultivarea trsturilor ei. n ntreaga oper de formare a omului nou, a personalitii sale, un rol important, uneori chiar decisiv, l au primii ani de coal. colii primare i revine sarcina de a forma primele deprinderi de munc intelectual. De aceea , este necesar ca nvtorul s fie preocupat n permanen de perfecionarea metodelor i procedeelor de predare nvare, a stilului de munc n general, pentru optimizare a procesului instructiv educativ . Cadrul didactic trebuie s fie animat de o puternic receptivitate fa de tot ce este nou si important n specialitatea sa i n pedagogie, iar n practic s dovedeasc un efort continuu spre autodepire, pentru a face fa sarcinilor pe care le ridic nvmntul. Utilizarea metodelor interactive de predare nvare n activitatea didactic alturi de cele tradiionale contribuie la mbuntirea calitii procesului instructiveducativ, avnd un caracter activ participativ i o real valoare activ formativ asupra personalitii elevului. Importana i actualitatea problemei cercetate;

Dei n ultimele decenii s-au fcut numeroase schimbri n nvmntul preuniversitar, rapoartele fcute relev faptul c una dintre principalele probleme este calitatea slab a sistemului educaional. Problemele educaiei la nivelul nvmntului pre-universitar reies foarte clar din rezultatele testelor finale. Evaluarea final se desfoar la sfritul clasei a IV-a pentru
evidenierea nivelului atins n nvarea citirii ca instrument. Elevii testai au vrsta medie de 10,11 ani. Aceast evaluare m-a fcut s iau decizii realiste pentru mbuntirea predrii i nvarea cititului ca

instrument de munc intelectual i nvare pe tot parcursul vieii. Astfel, prin obinerea de performane ridicate la testare, elevii dovedesc faptul c citesc, neleg i interpreteaz informaii din texte de aproximativ 800-900 de cuvinte. Testele finale evideniaz rezultatele elevilor pe 4 niveluri: experimentat (625), avansat (550), intermediar (475) i de baz (400). Testele finale evalueaz performana n relaie cu obiectivele fundamentale ale sistemelor educaionale i nu n relaie cu predarea i nvarea unui corpus de cunotine n instituiile colare. Testele i propun s evalueze eficiena sistemelor educaionale mai precis, s determine n ce msura elevii dobndesc la sfritul ciclului colar obligatoriu cele trei alfabetizri matematic, tiina i lectura. Importante sunt aici competenele cu un caracter mai general, dezvoltate pentru ca elevul s poat nelege i aplica ideile dobndite n coal pentru a gsi soluii la probleme i situaii ntlnite n viaa real, acestea fiind msurate prin testele finale. Voi evidenia dou stadii diferite ale procesului de abordare a citirii. Testele finale se adreseaz copiilor din nvmntul primar i evalueaz competenele de citire necesare realizrii tranziiei ctre a citi pentru a nva (Mullis i al., 2007), pe de alt parte, au ca obiectiv s evalueze gradul n care elevii au dobndit cunotinele i competenele necesare n viaa de adult. Sondajul urmrete gradul n care elevii dispun de abiliti de a citi i de a nelege ceea ce citesc deoarece ele i manifest cea mai mare utilitate n aceasta perioad, cnd se realizeaz tranziia ctre piaa muncii sau ctre etapele de educaie ulterioare nvmntului obligatoriu, iar verificarea capacitii de a citi constituie i un indicator al modului n care elevii sunt pregtii s fac fa vieii sociale, angajrii i funcionrii pe piaa muncii (OECD, 2009b).

LOCUL PE CARE L OCUP CITIREA sI IMPORTANA OBIECTULUI CITIRE

nsusirea citit-scrisului, formarea deprinderilor de citire si scriere corecta si constienta reprezinta baza ntregii munci instructive - educative desfasurarea n scoala. Cunoasterea lumii nconjuratoare nu se face prin observare directa, ci si indirect, din carti. Prin nsusirea deprinderilor de citire si scriere, copilul are posibilitatea sa cunoasca lumea ce-l nconjoara; prin intermediul obiectelor de nvatamnt orizonturile sale se deschid spre nsusirea bazelor stiintelor, a culturii omenirii. scoala valorifica disponibilitatile intelectuale ale copiilor, capacitatea lor de asimilare, cunostintele dobndite si posibilitatile de exprimare n familie si la gradinita. scoala perfectioneaza deprinderile de vorbire, largind necontenit aria cunostintelor, dezvoltndu-le gndirea, memoria si imaginatia, educndu-le vointa si oferind modele de exprimare pentru a le stimula dorinta de imitare si perfectionare. A-i nvata pe elvi limba romna nseamna a-i ajuta sa comunice, prin practicarea limbajului oral si a celui scris. nvatatorul nu-i va angaja pe copii ntr-un proces de nvatare mecanica, pasiva, ci va constientiza actul citirii, a carui tehnica o va consolida si stabiliza n scopul dobndirii unor instrumente de lucru cu cartea, prin suscitarea, ncurajarea si dezvoltarea dorintei de lectura. ndeplinirea exigentelor societatii actuale fata de calitatea vorbirii orale si scrise a membrilor sai se realizeaza n scoala prin continutul si diferitele activitati pe care le comporta predarea diverselor discipline. Studiul limbii romne are o situatie privilegiata, caci fiecare din compartimentele disciplinei ( citirea, scrierea, comunicarea, gramatica ) ofera mari posibilitati pentru cultivarea vorbirii. Aportul psiholingvisticii, pedagogiei si docimologiei privind conceptia structurala asupra limbii si proliferarea tehnicilor de comunicare verbala si imagistica determina schimbarea raportului dintre aspectul oral si cel scris, facnd necesara o noua viziune asupra nvatarii limbii romne n ciclul primar, care presupune initierea elevilor n interpretarea unor mesaje verbale. Schimbarile vizeaza ndeosebi obiectivele si metodele care sunt diversificate si mbogatite. Trebuie sa-i ajutam pe elevi, ntr-un mod eficient si util, sa-si nsuseasca limba materna, care le permite sa gndeasca si sa comunice, sa nteleaga procesele lumii nconjuratoare si ale propriei maturizari. Accentul se va deplasa pe comunicare , pe perfectionarea exprimarii orale si a receptarii mesajului, asigurnd accesul elevilor la tipurile variate de comunicare, stimulndu-le activitatea verbala.

Limba este tezaurul cel mai pretios pe care il mostenesc copiii de la parinti,depozitul cel mai sacru la sat de generatiile trecute si care merita sa fie pastrate cu sfintenie de generatiile care-l primesc(Vasile Alecsandri) Cultivarea limbii se inscrie astazi pe coocrdonatele majore ale preocuparilor civilizate.Ainvata elevii sa citeasca sis a scrie correct in limba romana este o datorie de onoare a scolii si un act de cultura cu profunde rezonante sociale si patriotice.

Pentru ca elevii sa dobandeasca deprinderi si priceperi temeinice de folosire corecta a limbii atat in comunicarea orala cat si in cea scrisa ei trebuie pusi in situatia de a observa ,de a analiza, de a motiva si de a aaplica faptele de limba. Procesul formarii deprinderilor de citire si scriere este deosebit de complex.Bazele formarii lor se pune in clasa intai,dar procesul formarii si mai ales al perfectionarii lor este cu mult mai indeluungat,continuand si in clasele urmatoare,pana cand cititul si scrisul devin mijloace obisnuite de autoinstruire. De aceea este firesc ca problemele metodologice legate de invatarea citirii si scrierii sa fie cunoscute si ttratate in succesiunea lor ,asa cum apar in primul rand in clasa I si apoi in clasele urmatoare. Fiind cunoscuta valoarea cu totul deosebita a acestor deprinderi se poate afirma fara exagerare,ca tematica intregii munci de invatare se pune in scoala primara,in buna masura chiar in clasa I. De aceea se poate considera,pe buna drreptate ,ca succesul la invatatura al tuturor elevilor este determinat ,in cele din urma ,de masura in care ei si-au insusit cititul si scrisul,pana la nivelul la care acestea constituie pt ei mijloace de autoinstruire Cu toate ca cititul si scrisul se invata concomitant ,intr-o stransa legatura ,din motive de ordin didactic voi analiza separat problemele metodologice de predare si imbunatatire a cititului si scrisului,pentru a putea evidentia mai bine ceea ce are specific fiecare dintre aceste deprinderi in modul lor de predare/invatare. Pentru a isi insusi deprinderea cititului pana la nivelul la care el sa poata construi o metoda de lucru care sa-i faca pe elevi in stare sa-si completeze singuri instruirea elementara pe care au primit-o in scoala elevii trebuie sa parcurga doua etape: Insusirea tehnicii cititului cu tot ce implica aceasta Insusirea capacitatii de a se orienta in textul citit in scopul folosirii cartii in mod independent,ca izvor de informatie si de formare. Orice activitate de invatare,prin urmare si aceea de invatare a cititului se realizeaza prin efortul personal al celui ce invata,iar participarea efectiva la aceasta activitate presupune cu necessitate un oarecare grad de independenta.Copiii trebuie sa fie constienti de efortul pe care il depun,de finalitatile acestuia. Deosebit de important pe plan psihologic este motivarea efortului la care este supus elevul , deoarece astfel efortul nu-i apare ca un act gratuit, ci ca un raspuns la curiozitatea fireasca a lui ,ca un imblod spre cunoastere.. Insusirea de carte elevi a tehnicii cititului se realizeaza prin exercitii. Pentru a asigura un randament maxim acestei activitati, se impune , ca ea sa fie realizata, asa cum s-a subliniat, cu efortul personal ala fiecarui elev in parte. La sfarsitul ciclului primar , elevii trebuie sa ajunga sa citeasc corect,constient,atat cu voce tare cat si in gand.Combinarea citerii cu voce tare cu citirea in gand este necesara. Citirea se invata articuland iar singurul mod prin care invatatorul isi da seama de dificultatile pe car elevul le intampina la descifrarea textului si de greselile pe care le fac este acele de a il asculta. Citirea in gand stimuleaza procesele gandirii ,mobilizeaza efortul de concentrare si cultiva capacitatrea de intelegere a textului contribuin la cresterea ritmului citirii. Se pot folosi urmatoarele tipuri de citire la clasele mici: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Citirea impreuna Citirea in cor Citirea in perechi Citirea alternative Citirea ecou Citirea ortoepica -este o varianta a citirii silabisite ,fiecare silaba se citeste de doua ori

7. Citirea consecutive de catre mai multi elevi a partilor unui text elevul care citeste mei lent find pus sa citeasc dupa unul care citeste cursiv. 8. Citirea prin excludere-textul se citeste cu voce tare ,se exclud unele cuvinte(primiul sau ultimul cuvant,parti de vorbire,etc) 9. Citirea in stafeta 10. Citirea in lant 11. Citirea pe roluri 12. Citirea in gand 13. Citirea selective 14. Lantul cuvintelor- se citeste un cuvant, iar elevii sublineaza cuvintele care incep cu litera cu care s-a terminat cuvantul precedent. Formarea si dezvoltarea deprinderilor de citire, au drep scop exprimarea succinta sau ampla,redarea experientelor si trairile personale ,imbogatirea vocabularului,trezirea interesului elevilor fata de limba ca mijloc de comunicare si dorinta de a citi. Invatarea scrisului se realizeaza concomitant si in stransa legatura cu invatrea cititului. Scisul ca miscare grafica voluntara ,intentionata,este o actiune constientaiar transformarea ei intr-o actiune automatizata se realizeaza prin exercitii. Urmarind elevii mic in timpul scrisului si cercetand caietele acestora, se pot depista greselile de scriere a caror cauza principala o constituie de regula insuficienta pregatire teoretica a lor inainte de exersarea propriu-zisa a scrisului. Cunoasterea prealabila a unor reguli de scriere corecta sta la baza formarii si dezvoltarii la elevi a capacitatii de a se autoevalua,de a-si autoregla activitatea de scriere. Un mare neajuns al predarii limbii romane este acela, de a-i spune elevului cum sa scrie corect ,fara a-l motiva de ce sa scrie asa. In ciclul primar ,in invatarrea ortografiei,elevul parcurge mai multe etape,deoarece predarea limbii romane se realizeaza potrivit principiului concentric. Invatatorii sunt primii care au raspunderea formarii de deprinderi ortografice .In primele doua clase elevii invata limba fara sa li se precizeze tehnologia. Cunostintele lor ortografice si de punctuatie au o slaba fundamentare teoretica,multe limitandu-se empiric sau reducandu-se la explicatii si rezolvari situationale. In clasele a III-a si a IV-a largim baza teorintelor teoretice prin precizarea si definirea lor ,pornind de la observarea deliberate a faptelor de limba.Elevii isi insusesc acum minimul necesar de norme ortografice. Ca orice activitate calitatea scrisului depinde in mare masura de felul in care elevul este pregatit pentru aceasta performanta.Este mai usor si mai eficient sa se puna de la inceput bazele unor deprinderi corecte decat sa se corecteze deprinderile gresit formate. Folosirea corecta a instrumentarului de scris si a suportului reprezinta o conditie importanta in formarea deprinderilor de scriere. La clasele primare se insista mult asupra formei literelor , asupra insusirii scrierii caligrafice.Cunoasterea si aplicarea regulilor de ortografie si punctuatie prevazute in programa claselorI-IV reprezinta conditia obligatorie pentru insusirea scrierii corecte. Uneori se insista prea mult asupra memorizarii unor reguli si se fac putine exercitii applicative,alteori exercitile nu sunt alese cu grija,nu reprezinta intr-o ordine fireasca problemele privind dificultatea pe care o cuprind sin u conduc la formarea unor deprinderi de scriere corecta. In acest caz rolul invatatorului este hotarator.Este evidenta importanta parcurgerii de catre elev in intregime a lantului de exercitii stabilite pt o anumita problema. Omiterea unui tip sau altul de exercitii se resimte de regula in rezultarele finale ale invatarii. Sunt foarte multe probleme in legatura cu citit-scrisul in ciclul primar.Principalul este ca tot mai muti invatatori le cunosc si actioneaza pt rezolvarea lor..