Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Bazele Genetice Ale Comportamentului Uman

Bazele Genetice Ale Comportamentului Uman

Ratings: (0)|Views: 875 |Likes:
Published by duddyw

More info:

Categories:Types, Research
Published by: duddyw on Sep 18, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2013

pdf

text

original

 
1
UNIVERSITATEA
SPIRU HARET 
 FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
SINTEZAGENETICA COMPORTAMENTULUI UMANANUL I, semestrul 2Conf. Univ. Dr. Corneliu StanciuEvaluarea va avea la baz
ă
parcurgerea
ş
i însu
ş
irea cuno
ş
tin
ţ
elorcuprinse în Sinteza din biblioteca virtuala.Disciplinele: Bazele genetice ale comportamentului uman (anul I zi siFR)Psihoecologia comportamentului – factor de fiabilitateumana (ID, Masterat)
Obiective:
Reconsiderarea unora dintre paradigmele
ş
i conceptele darwiniste,neodarwiniste, pavloviste, lorenziste
ş
i behavioriste din domeniul etologiei, în scopul deprinderiicursan
ţ
ilor cu gândirea liber
ă
de prejudec
ăţ
i; formarea unei concep
ţ
ii
ş
tiin
ţ
ifice moderne privindmecanismele ce stau la baza comportamentului uman
ş
i deosebirea fundamental
ă
dintre acesta
ş
icomportamentul animal; asigurarea unei baze
ş
tiin
ţ
ifice solide
ş
i moderne în abordareadisciplinelor cu caracter aplicativ din domeniul psiho-pedagogic
ş
i social.
 
2
 
SINTEZA CURSULUI
Prolegomena
Etologia (gr. ethos = morav, obicei, atitudine) este o ramur
ă
a
ş
tiin
ţ
elor psiho-sociale carestudiaz
ă
comportamentul animal (deosbit profund de cel uman)
ş
i uman (ini
ţ
ial, etologia avea caobiect exclusiv comportamentul animal). Includerea în obiectul acelea
ş
i ramuri
ş
tiin
ţ
ifice –etologia – a comportamentelor fiin
ţ
elor din cele dou
ă
domenii atât de diferite, cel animal
ş
i celuman, o consider
ă
m total nepotrivit
ă
, p
ă
gubitoare chiar, dac
ă
judec
ă
m lucrurile din perspectivadevenirii lumii materiale
ş
i spirituale.
Comportamentele animal
 ş
i uman –în esn
 ţ 
a lor- nu sunt decât mijloace (modalit 
ăţ 
i) de adaptare secven
 ţ 
ial
ă 
la un mediu mereu variabil.
Dac
ă
, începândcu Konrad Lorenz (ca s
ă
ne referim la cel mai fervent sus
ţ
in
ă
tor al ideii), caracterul ereditar alcomportamentelor urm
ă
rea înocularea ideii de
continuitate
(
ş
i nu numai!) între lumea animal
ă
 
ş
icea uman
ă
, în baza celor mai recente cercet
ă
ri
ş
tiin
ţ
ifice, ne sim
ţ
im, moralmente, obliga
ţ
i s
ă
 respingem cu vehemen
ţă
o astfel de opinie. Lumea uman
ă
nu este „un altfel” de lume animal
ă
 (prea ne domin
ă
defini
ţ
ia dat
ă
omului de c
ă
tre stagirit!), ci „un altceva” decât aceasta! Or, tocmaiacesta este motivul esen
ţ
ial pentru care am denumit disciplina de care ne ocup
ă
m – Etologie
comparat 
ă 
(
sintagm
ă
, de asemenea, mai pu
ţ
in potrivit
ă
!): s
ă
eviden
ţ
iem deosebirile
 fundamentale
 dintre comportamentul animal
ş
i comportamentul uman; la rigoare, ar fi trebuit s
ă
vorbim despredou
ă
discipline: Etologia animal
ă
(bio-psihologic
ă
)
ş
i Etologia uman
ă
(bio-psiho-socio-cultural
ă
).Ar putea fi adus
ă
obiec
ţ
ia -desigur, pertinent
ă
- c
ă
procesele
ş
i fenomenele de ordinsuperior (specifice lumii umane) pot fi mai bine
ş
i mai u
ş
or în
ţ
elese dac
ă
se porne
ş
te de lacunoa
ş
terea proceselor
ş
i fenomenelor
de acela
 ş
i gen
, dar mai simple, aflate mai jos pe scaradevenirii (specifice lumii animale). Nimeni nu poate contesta avantajul unui asemenea demers, cucondi
ţ
ia s
ă
se demonstreze c
ă
devenirea lumii vii urmeaz
ă
un drum rectiliniu, o magistral
ă
 caracterizat
ă
de continuitate. Ne-o dovede
ş
te Levi-Strauss, printre al
ţ
ii: pentru a în
ţ
elegesocietatea uman
ă
actual
ă
, el coboar
ă
la societatea totemic
ă
, arhaic
ă
. Da, dar el a în
ţ
eles corect c
ă
 societatea totemic
ă
era
tot o societate uman
ă 
,
ş
i nu de alt gen; acesta este motivul pentru careLevi-Strauss nu a coborât la legit
ăţ
ile specifice animalelor-zise “sociale” (albine, termite etc. care
 
3
nu au nimic comun cu « socialul » uman). Meritul lui const
ă
tocmai în aceea c
ă
a în
ţ
eles cât degrav
ă
poate fi gre
ş
ala extrapol
ă
rii legit
ăţ
ilor dintr-o lume în alta.Comportamentul (potrivit Dic
ţ
ionarului de Psihologie Larousse 2000) reprezint
ă
 “conduita unui subiect luat în considerare într-un
anumit mediu
 
ş
i într-o
unitate de timp dat 
ă 
.
(subl.n.C.S). Chiar
ş
i din aceast
ă
defini
ţ
ie putem în
ţ
elege c
ă
este exclus
ă
determinarea genetica acomportamentelor (animale sau umane). Într-o alt
ă
exprimare, comportamentul reprezint
ă
 « ansamblul manifest
ă
rilor obiective ale animalelor
ş
i oamenilor prin care se exteriorizeaz
ă
 (par
ţ
ial, ad
ă
ug
ă
m noi – C.S) via
ţ
a psihic
ă
» (
ş
i ra
ţ
ional
ă
, în cazul omului, n.n.C.S). Mai succcint ,
ş
i mai corect (ceea ce nu contrazice esen
ţ
a defini
ţ
iei de mai sus, ci o expliciteaz
ă
),comportamentele trebuie considerate ca «
modalit 
ăţ 
i (mijloace) adaptative,
atât în cazul lumiianimale, în cadrul c
ă
reia opereaz
ă
motiva
ţ
ii de ordin bio-psihologic, cât
ş
i în cazul lumii ra
ţ
ionale(umane), în cadrul c
ă
reia opereaz
ă
motiva
ţ
ii de ordin bio-psiho-socio-cultural. Etimologic,termenul « adaptare » înseamn
ă
« pentru, la, c
ă
tre etc. » (ad)
ş
i « potrivit, adecvat, corespunz
ă
toretc. » (apt) (apt pentru). Având ca finalitate adaptarea la mediu, mediu care este mereu altul, saualtfel, se deduce c
ă
programul gentic (ereditatea), inflexibil
ş
i imuabil, nu poate decide asupramodului de realizare a comportamentelor individuale ! Dac
ă
ar fi s
ă
admitem “ad literam” acestedefini
ţ
ii (care confer
ă
caracter ereditar comportamentelor), atunci s-ar impune ca psihoterapia, cas
ă
nu ne referim la zone mai profunde ale psihologiei, s
ă
fie considerat
ă
o impostur
ă
. Aceasta întrucât con
ţ
inutul intrapsihic în întregul s
ă
u,
Eu-l interior 
, nu se manifest
ă
niciodat
ă
obiectiv
ş
i în întregime în exterior sub form
ă
de comportamente -
Eu-l exterior sau persona
. Întotdeauna, celdin urm
ă
îndepline
ş
te rolul de masc
ă
(
 persona)
ce ascunde, sublimeaz
ă
sau inverseaz
ă
chiar – înconsecin
ţ
a procesului de înv
ăţ
are - m
ă
car o bun
ă
parte din con
ţ
inutul real al celui dintâi. Unuiasemenea rol nu trebuie s
ă
i se atribuie în mod necesar un caracter negativ, reprobabil, ci,dimpotriv
ă
, unul, de regul
ă
, pozitiv, capabil s
ă
fac
ă
posibil
ă
convie
ţ
uirea în cuplu, grup
ş
isocietate.Dac
ă
avem « obliga
ţ
ia », din acest unghi de privire, s
ă
gândim tot ceea ce spunem,aceasta nu înseamn
ă
c
ă
e oportun s
ă
spunem întotdeauna
ş
i oriunde tot ceea ce gândim ! Pentru c
ă
 nu trebuie s
ă
neglij
ă
m un adev
ă
r de mult
ă
vreme cunoscut : „suntem st
ă
pânii vorbelor pe care nule-am spus
ş
i sclavii vorbelor deja rostite ! „Dac
ă
actele comportamentale nu pot fi
determinate
genetic, ci doar înv
ăţ
ate, se impune s
ă
 facem câteva preciz
ă
ri cu privire la înv
ăţ
are,
ţ
inând cont c
ă
aceasta poate s
ă
fie
nemijlocit 
ă 
 (ob
ţ
inut
ă
prin experien
ţă
individual
ă
direct
ă
) sau
mediat 
ă 
(educa
ţ
ie familial
ă
,
ş
colar
ă
, stradal
ă
,social
ă
- în general - sau ob
ţ
inut
ă
din lecturi, filme etc.).

Activity (0)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Danut Lipan liked this
teleagadaniela liked this
Maria Marcu liked this
mariget liked this
dorisuk liked this
aleinadic liked this
mares9 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->