Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
128Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
psihologia educatiei

psihologia educatiei

Ratings: (0)|Views: 6,977|Likes:
Published by duddyw

More info:

Categories:Types, Research
Published by: duddyw on Sep 18, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2014

pdf

text

original

 
PSIHOLOGIA EDUCAłIEI
-SINTEZĂ-
Titular disciplină: Lect.univ.drTitular disciplină: Lect.univ.drTitular disciplină: Lect.univ.drTitular disciplină: Lect.univ.drdddd. LAURA GORAN BĂZĂREA. LAURA GORAN BĂZĂREA. LAURA GORAN BĂZĂREA. LAURA GORAN BĂZĂREA
U N I T A T E A D E Î N V Ă ł A R E IU N I T A T E A D E Î N V Ă ł A R E IU N I T A T E A D E Î N V Ă ł A R E IU N I T A T E A D E Î N V Ă ł A R E I
I. OBIECTUL
Ş
I METODELE PSIHOLOGIEI EDUCA
ł
IEI
Lec
Ń
ia 1. Ce este
 Psihologia educa
 Ń 
iei
?
 
Pentru a fi în
Ń
elese obiectivele
ş
i domeniul de studiu al acestei discipline nereferim la dou
ă
concepte de baz
ă
 
ş
i anume:
Psihologia:
termen derivat din grecescul „psyche”- suflet
ş
i „logos”-
ş
tiin
Ńă
,studiaz
ă
fenomenele psihice, urm
ă
rind descrierea
ş
i explicarea lor prin determinarea unuiansamblu de legi determinative, fenomene ce reprezint
ă
elemente constitutive alepsihicului uman. Aceste fenomene psihice se manifest
ă
în:a.
 
exterior – respectiv comportamentul uman, adic
ă
ceea „ce se vede” (deexemplu ac
Ń
iuni motrice, de comunicare etc.);b.
 
interior: sub form
ă
de procese psihice (simple, senzoriale - senza
Ń
ii,percep
Ń
ii, reprezent
ă
ri -
ş
i complexe – gândirea, memoria, limbajul etc.), de activit
ăŃ
ipsihice (joc, înv
ăŃ
are, munc
ă
, sociale etc.)
ş
i însu
ş
iri psihice de personalitate(temperament, caracter, aptitudini etc.).Exist
ă
, a
ş
adar, o specificitate ireductibil
ă
a psihologiei: putem afirma c
ă
obiectulde studiu al psihologiei este omul, individul, adic
ă
personalitatea uman
ă
, iar psihologiacontribuie la construirea unei imagini despre om, imagine caracteristic
ă
unei societ
ăŃ
idate
ş
i unui moment dat din istoria unei societ
ăŃ
i.
Educa
Ń
ia:
deriv
ă
din latinescul „educatio” care înseamn
ă
cre
ş
tere, hr
ă
nire,cultivare reprezint
ă
o activitate social
ă
complex
ă
, un fel de „ofert
ă
exterioar
ă
”, dar
ş
i un„dialog interior” despre propria fiin
Ńă
 
ş
i despre umanitatea în devenire; este cerut
ă
„dinafar
ă
”, dar realizat
ă
„din interior”.
 
2Educa
Ń
ia are sarcina de a preg
ă
ti omul ca element activ al vie
Ń
ii sociale. Înprocesul educa
Ń
iei vorbim despre cel pu
Ń
in doi agen
Ń
i umani:
educatorul
(cel care educ
ă
)
ş
i
educatul
(cel ce se las
ă
educat), pentru fiecare din ace
ş
tia existând mecenisme specificede comunicare, receptare, adaptare etc, iar efectul ac
Ń
iunii educative depinde atât decalitatea agen
Ń
ilor, educator
ş
i educat, cât
ş
i de rela
Ń
ia dintre ei. Cu cât capacit
ăŃ
ile fizice
ş
i psihice ale individului sunt mai largi (mai active, mai temeinice), cu atât premiseleeduca
Ń
iei sunt mai favorabile. Într-o viziune mai specific
ă
, educa
Ń
ia reprezint
ă
ac
Ń
iuneaadul
Ń
ilor (p
ă
rin
Ń
i, educatori, mentori, formatori, profesori etc.) menit
ă
s
ă
îmbun
ă
t
ăŃ
easc
ă
  în mod con
Ń
tient capacit
ăŃ
ile, cuno
ş
tin
Ń
ele, atitudinile, orient
ă
rile valorice, morale, dorin
Ń
ade a înv
ăŃ
a, de a munci, cu alte cuvinte este vorba despre procesul de
maturizare
aindividului în scopul particip
ă
rii sale competente la via
Ń
a social
ă
.Pedagogul american
 Horace Mann
era de p
ă
rere c
ă
a
ş
a cum un m
ă
r nu este unm
ă
r în adev
ă
ratul sens al cuvântului atâta timp cât el nu este copt, a
ş
a
ş
i o fiin
Ńă
uman
ă
 nu este cu adev
ă
rat o fiin
Ńă
uman
ă
pân
ă
ce ea nu este educat
ă
. Educa
Ń
ia reprezint
ă
 procesul prin care oamenii se str
ă
duiesc s
ă
transmit
ă
copiilor lor în
Ń
elepciunea lor cu greudobândit
ă
 
ş
i aspira
Ń
iile lor pentru o lume mai bun
ă
. Acest proces începe la scurt timpdup
ă
na
ş
tere, p
ă
rin
Ń
ii c
ă
utând s
ă
-
ş
i preg
ă
teasc
ă
copilul s
ă
se comporte conform cerin
Ń
elorculturii lor. De exemplu, p
ă
rintele îl înva
Ńă
curând pe copil s
ă
transforme sunetelegângurite în limbaj
ş
i, prin exemple
ş
i precepte, el încearc
ă
s
ă
inoculeze copiluluiatitudinile, valorile
ş
i cuno
ş
tin
Ń
ele care vor coordona comportamentul acestuia de-alungul vie
Ń
ii.Mai mult, educa
Ń
ia reprezint
ă
un proces generator de umanitate
ş
i, ar fi depreferat, ca cea mai bun
ă
educa
Ń
ie s
ă
fie
educa
 Ń 
ia
 ş
colar 
ă 
. Problematica educa
Ń
iei a fost
ş
ieste abordat
ă
în principal de
ş
tiin
Ń
ele educa
Ń
iei, dar
ş
i de alte discipline conexe
ş
i cu carese afl
ă
într-un raport de interdependen
Ńă
 
ş
i interdisciplinaritate. Astfel, amintim cuprec
ă
dere rolul psihologiei în general
ş
i al psihologiei pedagogice sau educa
Ń
ionale – caramur
ă
aplicativ
ă
– în special, în vederea realiz
ă
rii dezideratelor procesului instructiveducativ
ş
i ale sistemului
ş
colar (formarea unei personalit
ăŃ
i armonioase care s
ă
 corespund
ă
solicit
ă
rilor actuale
ş
i de perspectiv
ă
ale societ
ăŃ
ii contemporane).
 
3Unind cele dou
ă
concepte prezentate mai sus, putem ajunge la concluzia c
ă
 
psihologia educa
Ń
iei
reprezint 
ă 
o
 
ramur 
ă 
a psihologiei generale care ne spune
 
„cum” s
ă 
  folosim ceea ce cunoa
 ş
tem referitor la individ, la personalitatea uman
ă 
 , la procese
 ş
iativit 
ăŃ 
i psihice pentru a realiza o educa
 Ń 
ie de calitate
 ş
i pentru a preg
ă 
ti individul pentruo societate viitoare.
Psihologia educa
Ń
iei aduce contribu
Ń
ii semnificative în sfera înv
ăŃă
mântului
ş
i aeduca
Ń
iei. De aceea, multe din nereu
ş
itele institu
Ń
iei educa
Ń
iei sunt efectul nereu
ş
iteiplanului psihologic în acest câmp.Optimizarea procesului educativ în
ş
coal
ă
 
ş
i în afar
ă
ei se datoreaz
ă
în marem
ă
sur
ă
psihologiei educa
Ń
iei
ş
i conexiunilor ei cu alte discipline socio-umane. Cercetarea în plan psihologic poate modifica în sens pozitiv eficien
Ń
a
ş
i eficacitatea activit
ăŃ
ilor debaz
ă
(predare, înv
ăŃ
are, evaluare) ale procesului instructiv educativ. În acela
ş
i timp,abordarea praxiologic
ă
a procesului educativ nu poate face abstrac
Ń
ie de mecanismelepsihice care guverneaz
ă
individul
ş
i procesele sale.A
ş
adar, psihologia educa
Ń
iei studiaz
ă
:- legile activit
ăŃ
ilor psihice
ş
i psihosoaciale ale celor supu
ş
i influen
Ń
eloreduca
Ń
ionale (adic
ă
a elevilor
ş
i dezvoltarea acestora de-a lungul vârstelor
ş
colare);- bazele psihologice ale instruirii
ş
i educ
ă
rii (adic
ă
ale însu
ş
irii cuno
ş
tin
Ń
elor,form
ă
rii priceperilor, deprinderilor
ş
i personalit
ăŃ
ii lor - modelarea personalit
ăŃ
ii umane);- fundamentarea psihologic
ă
a metodelor de ac
Ń
iune
ş
i interven
Ń
ei asupradezvolt
ă
rii psihice a copilului;- rela
Ń
iile dintre educator
ş
i educat, rela
Ń
iile dintre actele comportamentale aleprofesorilor
ş
i elevilor
ş
i multitudinea variabilelor educa
Ń
ionale care intrevin în cursulproceselor interac
Ń
ionale din
ş
coal
ă
(rela
Ń
ii profesor – elev, studiul grupului
ş
colar,orientarea
ş
i integrarea socio-profesional
ă
).În concluzie,
Psihologia educa
 Ń 
iei
este o
ş
tiin
Ńă
, un domeniu ce cuprinde no
Ń
iunile
 
de
psihologie
ş
i
educa
Ń
ie
”-
 într-un concept integrator; este
ş
i va r
ă
mâne una dintre
ş
tiin
Ń
ele educa
Ń
iei pentru c
ă
abordeaz
ă
sub unghiuri psihologice condi
Ń
iile de existen
Ńă
 
ş
colar
ă
ale elevului
ş
i toate procesele sale de înv
ăŃ
are.

Activity (128)

You've already reviewed this. Edit your review.
ozanaandra liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Ionescu Bogdan liked this
lorelai2412 liked this
NiFloMi liked this
ethikos liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->