CONCEPTUL DE DEZVOLTARE Conceptul de dezvoltare n general i de dezvoltare regional n industria turismului n special i propune analiz i soluionarea problemelor privind

dezvoltarea tehnico-economic i sociai a comunitilor locale, n cazul de fa pe direcia industriei turismului. Adic de a nelege semnificaiile dezvoltrii regionale i a managementului strategic n aceast direcie i a mecanismelor de aplicare, cu scopul de a elabora i implementa programe de atragere i stimulare a investiiilor, de dezvoltare a produselor turistice, de dezvoltare a afacerilor existente ori a propriilor afaceri n turism i dezvoltare regional. DEZVOLTAREA TURISMULUI Calitatea vieii fiecrei persoane, ca i ntreaga evoluie a societii, depind de starea nutriiei i de sntatea fizic i psihic a omului. Lumea se confrunt astzi cu o explozie demografic, concomitent cu o accentuare a deteriorrii resurselor agricole i alimentare ia nivelul planetei. Securitatea alimentar, sigurana alimentului, precum i dezvoltarea intensiv a turismului reprezint deci o provocare fr precedent n istorie. De aceea trebuie s fim pregtii n secolul XXI s facem fa avalanei reprezentate de ridicarea calitii vieii, mai precis legate de nevoile cantitative i calitative alimentare i nevoii tot mai mari ale oamenilor de a se reface fizic si psihic rapid i agreabil prin vacane i cltorii. Dup cum se tie, fiind aproape unanim prerea, pentru evoluia economico-social a Romniei dezvoltarea turismului este una dintre cele mai importante soluii. De la vorbe la fapte ns este o bun distand, ceea ce se constat din pcate i n aceast problem. Avem politici, strategii, programe, ns mereu au fost probleme cu implementarea acestora. De aceea, n opinia noastr, considrm oportun de a introduce un concept holistic, si anume dezvoltarea integrat a turismului (Gruia, R., 2011). Prin acest concept, privind sistemic lucrurile, inerent apar posibiliti solide de implementare i de dezvoltare real a turismului romnesc. De aceea vom analiza, ca pas de plecare n astfel de posibiliti, o sintez sau o trecere n revist a politicii de dezvoltare. .1. POLITICI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Realizarea obiectivului strategic de dezvoltare integrata a turismului impune adoptarea unor politici corespunztoare pentru diferitele domenii de activitate ale sectorului respectiv, dar care ntregesc cadrul strategic general. Activitatea turistic creeaz cerere pentru o gam larg de bunuri si servicii, achizitionate ulterior de turiti i companii de turism, inclusiv bunuri si servicii produse de alte sectoare economice (comer, construcii, transporturi, industria alimentar, confecii i nclminte, industria mic i de artizanat). Dezvoltarea turismului va ine cont de principiile dezvoltrii durabile, n sensul conservrii i protejrii patrimoniului natural i cultural, dar i ai reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerent n condiiile practicrii turismului pe scara larga. Creterea numrului de turiti va suprasolicita mediul nconjurtor, afectand echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi tinuta sub control n regiunile cu un patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia ntr-o maniera durabila si printr-o repartizare spaiala uniforma a activitatilor turistice. Romnia are de promovat, prin politicile sale, un potenial turistic de o mare diversitate, care ofer posibilitatea practicrii ntregii game de forme de turism si pe toata durata anului. Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investiii pentru modernizarea infrastructurii turistice si n consecina a calitatii si diversitii serviciilor turistice oferite. Apar si se dezvolta noi produse turistice si noi forme de turism de ni, cum este turismul rural/agro si turismul de aventura. Se dezvolt turismul de afaceri generat de congrese, simpozioane sl expoziii, aciuni cu caracter diplomatic, evenimente cultural tiinifice, extinderea afacerilor unor companii multinaionale n Romania (produse turistice de tip MICE).

Pe de alt parte cunoaterea produselor romaneti prin turism reprezint un factor principal de promovare internaionala a economiei Romniei si de dezvoltare a pieei naionale. In acest context dezvoltarea brandului turistic naional reprezint o prioritate, lund n considerare att efectul sau asupra atragerii de investiii strine ct si asupra dezvoltrii turismului intern cu rezultate benefice asupra economiei. Romania nu are pn n prezent o imagine bine conturata ca destinaie turistica, iar promovarea interna este insuficienta si subdimensionata fata de cerere. In prezent, nici turitii strini, nici cei romani, nu au la dispoziie centre specializate de promovare si de informare, pentru obinerea de informaii privind atraciile turistice, evenimente culturale sau de afaceri, speciale, situri arheologice, informaii privind locurile de cazare, unde pot sa ia masa, ce posibiliti de agrement au, etc. In acelai context, operatorii de turism strini au nevoie de aceste informaii pe care s le acceseze prin Internet si web, site-uri pentru realizarea programelor turistice in Romnia. Activitile de promovare - cu scopul de a dezvolta turismul ca un sector economic transversal - contribuie la obiectivul general al competitivitii prin efectul spill-over (de debordare) al activitatilor turistice recunoscut, privind sectoarele de servicii i producie. Industria turismului vizeaz deci o politic de produs turistic, care impune stimularea agenilor economici pentru modernizarea i creterea calitii ofertei turistice romneti. Aceasta n scopul creterii- competitivitii i atractivitii ofertei, att pe piaa intern i ct i internaional. Politica de produs turistic trebuie realizat n conformitate cu sistemele i metodologiile calitii practicate n statele membre ale Uniunii Europene (ISO 9000, ISO 14000 etc.) privind sistemul integrat de calitate, diferitele sisteme de calitate specifice, sistemele de clasificare pe stele .a. Ministerul de resort n domeniul turismului i propune de a dezvolta urmtoarele direcii de aciune : - preluarea indicatorilor de calitate n turism; - acordarea sprijinului ctre IMM-urile din turism care implementeaz sisteme de calitate; - utilizarea unui sprijin financiar prin diverse fonduri guvernamentale (exemplu: Fondul de Promovare i Dezvoltare a Produselor Turistice pentru a mbunti calitatea produselor turistice). Dintre politicile vizate, mai importante sunt cele enumerate n tabelul 1. politicile vizate pentru dezvoltarea INDUSTRIEI TURISMULUI Nr crt POLITICI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 1 POLITICA N DOMENIUL CORELRII ACTIVITAII TURISTICE CU POLITICILE ADOPTATE LA NIVEL NATIONAL,respectiv integrarea politicii n domeniul turismului n politica economiei naionale, prin stabilirea de propuneri legislative i msuri concrete care sa faciliteze dezvoltarea turismului. POLITICA PRIVIND CRETEREA ROLULUI CERCETARII TIINIFICE SI DEZVOLTRII TEHNOLOGICE POLITICA DE PROMOVARE I MARKETING POLITICA N DOMENIUL FOREI DE MUNC POLITICA N DOMENIUL FISCAL, care are drept scop stimularea dezvoltrii economice ,investirii si crerii de noi locuri de munc n sectorul privat POLITICA N DOMENIUL LEGISLATIV

2 3 4 5 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Realizarea politicilor enunate n tabelul 1 presupune ndeplinirea complet a unor programe naionale prioritare i adoptarea unor msuri care prin efectul lor s pun n micare ntregul angrenaj de dezvoltare a turismului. Este vizat att nivelul produsului turistic naional

n ansamblul su, ct i fiecare direcie din principalele destinaii turistice (montan, balnear, rural, litoral .a.). O strategie de dezvoltare fundamental, din pcate neluat ndeajuns n seam, n opinia noastr, este activitatea de agrement din cadrul diverselor -forme i tipuri de turism. De aceea credem c este necesar o politic aparte pentru dezvoltarea profesionist a agrementului n industria turismului. PROGRAME NAIONALE PRIORITARE Sursele guvernamentale arat c Strategia Naional de Dezvoltare Regional, elaborat pe baza Planurilor de Dezvoltare Regional i Cadrul National Strategic de Referin 2007 2013 au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare, dat fiind potenialul turistic existent n toate regiunile. Acest potenial justific sprijinul financiar acordat reabilitrii infrastructurii zonelor turistice i valorificrii patrimoniului natural, istoric i cultural, pentru includerea acestora n circuitul turistic i promovarea lor n scopul atragerii turitiior. n sensul celor menionate este dezvoltat Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, POR. Aceast ax prioritar vizeaz n principal valorificarea i promovarea durabil a patrimoniului cultural i a resurselor naturale cu potenial turistic, precum i mbuntirea calitii infrastructurii turistice de cazare i agrement, n vederea creterii atractivitii regiunilor, dezvoltrii economiilor locale i crerii de noi locuri de munc. Dezvoltarea turismului este in deplina concordanta cu Orientrile Strategice Comunitare 2007-2013, ntruct implementarea acestei axe prioritare contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunilor si la crearea de noi locuri de munca. Investiiile in turism si cultura vor permite Regiunilor de dezvoltare sa foloseasc avantajele oferite de potenialul lor turistic si patrimoniul cultural in identificarea si consolidarea identitii proprii, pentru a-si imbunatati avantajele competitive in sectoare cu valoare adaugata mare si continui calitativ si cognitiv ridicat, atat pe piee tradiionale ct i pe piee noi, n formare. n toate regiunile de dezvoltare, valorificarea atraciilor turistice este in mare parte limitata de calitatea infrastructurii de mediu, a serviciilor, in general, si a serviciilor de cazare si agrement, in special, toate acestea constituind obstacole in dezvoltarea turismului. Este de ateptat ca implementarea acestei axe prioritare a POR, prin imbunatatirea infrastructurii zonelor turistice si a serviciilor de cazare si agrement, sa determine creterea calitativa, la standarde europene, a ansamblului condiiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creterii cererii de turism pentru Romania, ca destinaie turistica europeana. Trebuie meniona c nu de programe a dus lips dezvoltarea turismului romnesc n ultimele decenii, ci de aplicarea i finalizarea lor. Gritoare sunt exemplele enumerate n continuare. Ca o permanen n ultimii 20 de ani au fost variante ale programului de modernizarea a litoralului romanesc. Exemple n acest sens: realizarea staiunii Europa, punerea n practic a proiectului Linie continu litoral", sistematizarea ntregului litoral al Mrii Negre, proiectarea i construirea unor zone de agrement nautic pe principiul. Aqua Land, dezvoltarea activitii de cazinou n staiunile de pe litoral: Dup anul 2000 s-a remarcat programul naional de dezvoltare turistic super-schi n Carpai, ca program de interes naional pentru dezvoltarea turismului montan, care n prim etap urmrea a se cuprinde zona Valea Prahovei cu localitile Sinaia, Buteni, Azuga, zona Predeal-Rnov, staiunea Poiana Braov, zona Leaota i Padina Petera (Valea lalomlei), zona Valea Doftanei i zona Valea Superioar a Teleajenuiul - staiunea Cheia. Se va ncerca includerea n acest program i a zonei Parng;

Punerea n aplicare a Programului turistic Dracula Park destinat valorificrii mitului, dar i a valorilor istorice l culturale legate de epoca voievodului Vlad epe (Bran. F. i col.,2004). Pentru perspectiva de dezvoltare din urmtorii ani i, respectiv pentru structurarea unor noi programe de dezvoltare (cu diferite grade de prioritate) este necesar sistematizarea problematicii avnd n vedere: (a) domeniile de intervenie; (b)modernizarea infrastructurii; (c) valorificarea patrimoniului cultural i natural. (a) Principalele domenii de investiie Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe - Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru creterea calitatii serviciilor turisticePromovarea potenialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru creterea atractivitatii Romniei ca destinaie turistica Aceste domenii de Intervenie au ca scop sprijinirea valorificrii unor importante categorii de resurse turistice: culturale si resursele naturale. (b) Crearea/modernizarea inflastructurilor conexe Promovarea potenialului turistic si crearea infrastructurii necesare reprezint o aciune in scopul creterii atractivitatii Romniei ca destinaie turistic. Acest domeniu de intervenie vizeaza activitati menite sa faca Romania o destinaie atractiva pentru turism si afaceri, mpreuna cu dezvoltarea durabila a produselor turistice si creterea utilizrii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica (e-turism). Mai mult, se caut sprijinirea infrastructurii turistice de informare si promovare in tara si furnizarea de informaii turistice ctre si de ia turiti si tour operatori. Principalul scop al acestui domeniu de intervenie este de a construi o retea la nivel national de centre de informare si promovare turistica (CNIPT) in zonele selectate cu potenial turistic ridicat (asa cum au fost identificate in seciunea turism a Planului de Amenajare a Teritoriului National), care nu se suprapun cu regiunile dezvoltate. Alegerea locaiilor indicative pentru centre se bazeaza pe doua criterii: zone cu potenial turistic ridicat si reeaua trans-europeana . Operaiuni orientative Crearea unei imagini pozitive a Romniei ca destinaie turistica prin definirea si promovarea brandului turistic naional, atragerea investitorilor si a altor parteneri strategici, in vederea dezvoltrii industriei turistice si creterii atractivitatii sale; introducerea de noi metode de promovare si diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe si reale; Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovrii turistice a produselor turistice specifice si a activitatilor de marketing specifice. Scopul este de a dezvolta conceptul de recreere turistica in Romania, de a creste numrul de vacante in Romania prin promovarea produselor turistice specifice; Investiii pentru nfiinarea Centrelor Naionale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) - activitati de construcii, achiziionri de echipamente, IT si software, in vederea realizrii unui sistem unitar de informare turistica si statistica turistica, cu acces public on-line. Aceasta operaiune va fi complementara cu sprijinul centrelor de informare turistica locala din zonele rurale din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala; Implementarea unei baze de date naionale cu informaii turistice; Realizarea unui sistem naional integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si distribuirea de informaii turistice. Obiective cuantificabile - Indicatori Indicator U.M., Nivelul de baza, Anul de baza, Sursa, Obiectiv (2015), OUTPUT, Numr proiecte implementate in domeniul infrastructurii de turism / cazare Nr.

Rapoarte Monitorizare POR -SMIS 400 Firme sprijinite direct si indirect in domeniul turismului Nr. Rapoarte Monitorizare POR -SMIS 350, Campanii de promovare a brandului turistic la nivel naional si internaional Nr. Sistem de monitorizare POR - SMIS 10 Centre Naionale de Informare si Promovare Turistica Nr. Sistem de monitorizare POR - SMIS 10 Rezultate Creterea numrului de turiti % Anchete / Sondaje de teren +15 Creterea numrului de nnoptri % - - Anchete/ Sondaje de teren +5 Numr de locuri de munca nou create / meninute la finalul implementrii proiectului Nr. - Anchete/ Sondaje de teren 1.000 Turiti care viziteaz Centrele de informare si promovare turistic Nr.

(c) Restaurarea i valorificarea durabil a patrimoniului cultural i natural Perspectiva dezvoltrii turismului cultural Turismul cultural reprezint unul dintre domeniile Importante ale turismului, situndu-se att naintea pletelor tradiionale cat si a altor nise turistice, cum ar fi artele. Cercetrile au indicat ca turitii care practica turismul cultural cheltuiesc- cu 38 % mai mult pe zi si au o durata a sejurului cu 34% mai lunga dect turitii care practica forme tradiionale de turism. Pentru Romnia este deosebit de important sa se conserve ceea ce a ramas din motenirea culturala a diferitelor regiuni ale tarii, care au fost grav afectate in timp. Ne referim aici la cldiri istorice, monumente, muzee, teatre, lucrri istorice de arta. Aceste iniiative de conservare culturala, propuse de autoritatlle locale, vor trebui Insotite de o planificare consistenta prin care sa se conserve (si unde este posibil sa restaureze) centrele istorice ale oraelor, sa se menin stilului arhitectonic tradiional si sa se conserve oraele istorice medievale. POR va finana obiectivele cu potenial turistic (atat in mediul rural, cat si in urban), care sunt incluse in patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural naional precum sl patrimoniul cultural local din mediul urban, In conformitate cu legislaia naionala in vigoare. Operaiuni orientative Restaurarea, protecia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile cu picturi murale din nordul Moldovei, Mnstirea Hurezi, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetile dacice fortificate, Centrul istoric Sighioara, Ansamblul de biserici de lemn din Maramure, Rezervaia Biosferei Delta Dunrii) si modernizarea Infrastructurii conexe; Restaurarea, protecia si conservarea patrimoniului cultural naional si modernizarea infrastructurii conexe, cu potenial turistic important (restaurarea cldirilor cu elemente arhitectonice tradiionale, reeaua de strzi, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) In vederea introducerii lor in circuite turistice; Restaurarea, protecia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru creterea calitatli serviciilor turistice. Perspectiva dezvoltrii turismului n natur Turismul in natur (turismul verde), practicat intr-o manier sustenabil, d natere unor activiti variate si permite creterea durabilitii ambientale si economice ale activitatilor turistice. Avnd in vedere faptul ca 30% din suprafaa Romniei este ocupata de muni, se poate aprecia ca turismul montan reprezint o oportunitate pentru practicarea de activitati turistice pe toata durata anului, unele dintre acestea chiar cu caracter de turism de nia.

Exploatarea turistica durabila a ariilor protejate se poate realiza prin practicarea unui turism controlat, prin distribuirea echilibrata a turitilor in toate perioadele anului (reducnd astfel si efectul indus de sezonalitate), precum i aa-numitul turismul tiinific, pentru cei interesai de cunoaterea tiinific a biodiversitii, a problemelor culturale, tradiionale etc. de la nivelul ariilor protejate i a localitilor din vecintate. n plus, acest deziderat va fi realizat prin implementarea unui sistem eficient de rezervri on-line, care permite att cunoaterea ct mai real a numrului de turiti care doresc s viziteze o arie protejat, ct i monitorizarea permanent a presiunii asupra mediului, activiti desfasurate in concordan cu planurile de management pentru reeaua NATURA 2000. n prezent, Romania dispune de un numr suficient de spaii de cazare, care are, insa, un grad inaintat de uzur, corelat cu un nivel sczut al gradului de modernizare, situatie ntlnit ndeosebi in cazul structurilor de cazare de doua si trei stele, construite in perioada 19751980. De aceea, tinand cont si de evoluiile globale ale pieei turistice, este absolut necesara creterea standardelor de calitate a spailor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri si campinguri, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane. In plus, aceleai atribute caracterizeaz i structurile de agrement turistic, care furnizeaza facilitatile de petrecere a timpului liber. Operaiuni orientative Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenial turistic (canioane, chei, peteri, lacuri glaciare, etc) Valorificarea potenialului turistic montan prin construcia infrastructurii necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces ctre principalele obiective turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc. Dezvoltarea turismului balnear- imbunatatirea, modernizarea si dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea reelelor de captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc. Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitarilor aferente. (Sunt eligibile spre finanare urmtoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane). Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitarilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferata ingusta, in zonele de deal si de munte etc.) POR va finana proiecte de valorificare durabila a resurselor naturale cu potenial turistic si proiecte de reabilitate,modernizare si extindere structurilor de cazare si a infrastructurii de agrement, precum si a utilitilor aferente implementate in mediul urban; in cazul staiunilor balneare si balneoclimaterice, proiectele pot fi localizate atat in mediul urban, cat si in mediul rural. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A AGROTURISMULUI Legat de strategia de-dezvoltare a agroturismului trebuie precizat c ea se regsete' n Programul National de Dezvoltare Rural - PNDR. n esen acest program prevede: o Creterea competitivitii in sectoarele agricol si forestier (s imbunatateasca cunotinele, consolidearea potenialul uman, restructurare si dezvoltare capitalul fizic); o imbunatatirea mediului si a spaiului rural (utilizarea durabil a terenurilor agricole si forestiere); o Calitatea vieii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale (diversificarea economiei rurale, mai ales pe dire.cia valorificrii produciei agricole prin procesare alimentar i prin turism, mbunatatirea calitii vieii n zonele rurale).

n contextul celor menionate se pot enumera cteva programe i aciuni la nivelul general al industriei turismului, ntre care se regsesc i elemente legate de dezvoltarea agroturismului. Programe de dezvoltare a turismului rural si ecologic. Aciunile ntreprinse n cadrul acestor programe vor viza: > perfecionarea sistemului legislativ referitor la urmrirea i raportarea activitii turistice, clasificarea structurilor turistice, a staiunilor turistice i armonizarea acestuia la nivel european; > concentrarea eforturilor financiare i de imagine pentru promovarea proiectelor naionale; > abordarea n cadrul programelor prioritare a sistemului de parteneriat ntre state - ca rolui de a asigura infrastructura (drumuri, ci de comunicaie; alte utiliti), administraia public local (care s contribuie cu terenurile necesare realizrii proiectelor) i sectorul privat solicitat s finaneze, s construiasc i s exploateze proiectele de acest tip; > permanentizarea unor programe sociale adresate turitilor romni ca: Turism pentru sntate, Litoralul pentru toi, Revelion n Romnia, care s permit accesul la turism i vacane unor categorii de populaie defavorizate; > stimularea (c obiectiv social) dezvoltrii unor produse turistice destinate unor segmente ale cererii interne cu venituri reduse, inclusiv a unei reele de structuri de primire adecvate acestor segmente; > adoptarea noii legi a turismului. Dezvoltarea agroturismului poate fi complementar cu mbuntirea valorificrii potenialului turistic) montan. De pild se va putea realiza prin construirea unor noi obiective, cu dubl funcionalitate (sporturi de iarn i recreere), ca de exemplu pe piaa turistic din Munii Apuseni. Extinderea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarn i modernizarea principalelor staiuni Un aspect foarte important n contextul dezvoltrii contemporane l are promovarea turismului. De aceea este de notat existena relativ recent a promovrii pe internet, sub genericul "Pensiuni turistice si agroturism": iPensiuni.ro Practic acesta este un site de prezentare a pensiunilor si zonelor agroturistice din Romania. Prezint amanunte despre condiiile de cazare, anumite facilitai, numrul de camere, informaii despre zona geografica, poze, tarife, date de contact, etc. referitoare la pensiunile prezentate pe site ct i review-uri ale acestora.