Analiza macroeconomiei

Pentru a studia creterea economica avem nevoie de o disciplina separata numita macroeconomie, deoarece exista forte care afecteaz economia in ansamblu ,care nu pot fi intelese complet sau ,simplu prin analizarea pieelor si produselor individuale. Astfel macroeconomia studiaz modul in care se comporta economia in lini generale , fara a se oprii asupra nenumratelor detalii. Macroeconomia se ocupa in general de comportamentul agregatelor economice ,cum ar fi produsul naional ,investiiilor totale si exporturilor ntregi economii. In macroeconomie observam gama larga de oportunitati si de dificultati cu care se confrunta economia in ansamblu. Privite la nivel macroeconomic,activitile economice trec prin stri succesive de cretere dezvoltare stagnare criza Pentru o analiza macroeconomica a economiei,economiti studiaz si compara anumiii indicatori . In baza acestor indicatori starea macroeconomica curenta a unei naiuni poate fi destul de complet descrisa de nivelul si rata creterii produciei totale si per persoana gradul de ocupare a forei de munca rata oma!ului rata inflaiei rata dob"nzii valoarea externa a monedei naionale balana de plaii

Producia si venitul
#ea mai reprezentativa msura a nivelului naional global al activitilor economice este valoarea produciei sale de bunuri si servicii ,numita produs naional. In cele din urma analiz"nd ca valoarea produsa trebuie sa aparin cuiva sub forma unui drept de proprietate, produsul naional este egal cu
$

revendicrile asupra venitului total generate de producia de bunuri si serviciu. Aadar in studiul produsului naional intra si studiul venitului naional. In consecina o sc%ema a venitului si c%eltuielor naionale se prezint ca un flux cicular care arata modul in care producia naionala genereaz profituri&salarii,profituri si rente astfel incat aceiai activitate de producie va forma venituri de valoare ec%ivalenta.

'enitul naional si produsul national sunt concepte importante. (aca ele cresc ,situatia nationala sa imbunatateste. )impurile bune sunt asociate cu perioadele in care venitul national si produsul national sunt in crestere. Perioadele proaste sunt asociate cu cele in care cei doi indicatori scad. Marimile venitului national si prodului national deriva dintr&un sustem de conturi numit sistemul conturilor nationale(SCN). *#+ ofera informatii cu privire la urmatorii indicatori macroeconomici de rezultate produsul intern brut PI, produsul national brut P+, produsul intern net PI+ produsul natioanl net P++ venitul national '+ #onturile au o structura logica avand la baza ideea conform caruia ori de cate ori se realizeaza un anumit produs national el genereaza o valoare ec%ivalenta de venit national. Pentru a produce la nivelu capacitatii sale potentiale ,economia trebuie sa asigure utilizarea deplina a resurselor disponibile.
-

Indicatorul cel mai frecvent utilizat in analiza tendintei in a rezultatelor macroeconomice este produsul intern brut. PI, potential reprezinta cel mai ridicat nivel al productiiei ce se poate obtine in mod continu, la un nivel stabil al preturilor si in conditiile mentinerii ratei naturale a soma!ului. In economie intalnim trei forme a rezultatului PI, a. prin determinarea productiei finale este numit PIB exprimat prin productie. /metoda productiei. b. cand este calculat prin adunarea tuturor veniturilor generate de productie ,el este numit PIB exprimat prin venituri./metoda veniturilor. c. prin insumarea fiecararei compontente a productiiei finale rezultatul este numit PIB exprimat prin cheltuiieli./metoda c%eltuielilor.. Metoda productiei de calcul al PI, consta in detreminarea productiei finale produse in tara intr&o anumita perioada. Productia nationala sau produsul national este corelata cu suma tututor productiilor realizate in economia nationala de catre firme si organizatii guvernamentale . Insa nu putem aduna pur si simplu, toate productiile unitatiilor economice individuale pentru a obtine productia nationala deoarece productia unei firme poate fi inputul altei firme . Ma!oritatea produselor moderne fabricate contin multe inputuri fabricate .0x un fabricant de automobile va avea sute de furnizori de componente. Productia apare in trepte .1nele firme realizeaza productii utilizate ca inputuri de alte firme, iar aceste alte firme produc bunuri care sunt utilizate drept inputuri de alte firme. 'aloare totala a productiei unei firme este valoare bruta a productiei sale . Pentru o evaluare corecta a productiei finale avem doua cai &prima cale,prin insumarea numai a valorii produselor finale &a doua cale,prin insumarea numai a valorii pe care fiecare unitate rezidenta o adauga succesiv pana la vanzarea produsului final

In ambele variante se a!unge la acelasi rezultat din exemplu urmator presupanad ca bunul final este painea produsa si vanduta consumatorilor. Determinarea valorii adaugate brute.
Incasare totala (lei) $.???.???. $.;??.??? 2.???.??? =.;??.??? & & %aloarea adaugata bruta (lei) $.???.???/$.???.???&?. ;??.???/$.;??.???&$.???.???. $.-??.???/2.???.???&$.;??.???. & -.;??.??? 2.???.???

3erma care cultiva graul Intrepreinderea de morarit #are vinde faina ,rutaria care produce si vinde painea Produsul gobal #onsumul intermediar 'aloare adaugata cumulativ/PI,.

In conturile nationale productia ramurilor producatoare de bunuri si servicii este evidentiat la preturile de baza , astfel valoarea adaugata bruta reflecta produsul intern brut la costurile factorilor /PI,#3. . Pentru a exprima PI, la preturile pietei /PI,PP. trebuie adaugate impozitele indirecte /II+( .si scazute subventiile de exploatare /*04P.

PI, PP 5PI,#36II+(&*04P #a exemplu urmatorul tabel pune in evidenta apotrul diferitolr ramuri de activitate la producerea PI, al 7omaniei pe $889. Produsul Intern Brut al Romaniei e ramuri de activitate!"##$ Indicatori Miliarde lei *tructura Preturi curente : $.Indrustrie ;;.889,< 2=,= -.Agricultura,silvicultura <=.2<8,> $;,$ si exploatare forestiera 2.#onstructii $2.$==,; =,<.#omert -<.;$<,$ 8,8 =.)ransporturi ,posta -=.<>;,< $?,<

telecomunicatii >.Activitati financiar& bancare 9.Alte servicii Valoare adaugata bruta(PIBCF) Impozite indirecte *ubventii de exploatare Produsul Intern Brut (PIBPP)

$>.8=9,9 $<.9?-,2 22 .!!"#$ -2.$$<,8 &-.?;?,? 2"'.!('#2

>,; =,8 %#& 8,&?,; %''#'

&etoda veniturilor de calcul al PI, consta in nsumarea veniturilor ce exprima renumerarea factorilor de producie /salari,rente, dob"nzi, .cu alocaiile pentru consumul de capital fix. Producia unei aciuni genereaz venit .*e disting patru componente principale ale plilor factorilor )Venitul din anga*are + &acesta consta din salari si prime ,salariile reprezint plata pentru serviciile fortei de munca &salariile includ remureratiile nete impozitele retinute contributiile la fondurile sociale &salariile sunt marimi brute )Venitul din munca pe cont propriu+ &acesta categorie cuprinde oamenii care isi castiga veniturile vanzundu&si serviciile sau productia dar care nu sunt anga!ati de nici o oraganizatie. ),enta+ &este plata pentru folosirea pamantului si altor factori inc%iriat. & in cazul locuintelor renta inclusa in PI, cuprinde c%iria platita plus ,, renta imputata @ pentru utilizarea locuinteloir in proprietate personala. )Pro-iturile &sunt venituri nete din afaceri dupa ce au fost platite forta de munca anaga!ata si inputurile de
=

materiale. &o parte din profituri este platita sub forma de dividende propietarilor firmelor ,restul este retinut pentru utilizarea de catre firme. &prima parte din profit este numita pro-it distribuit & a doua parte este numita pro-it nedistribuit sau castiguri retinute , ambele fiind incluse in calculul PI, Ampreuna profiturile si rentele reprezint plai pentru utilizarea capitatului unei naiuni /inclusiv pamantul.. PI, la costul factorilor. *uma celor patru componente ale platiilor factorilor este numita rodusul intern brut la costul 'actorilor Bel reprezinta partea din productia totala care se distribuie factorilor de productie/munca,pamant si capital.. In metoda veniturilor pe langa plata factorilor de productie intalnim si platiile nonfactori . Impo.ite indirecte .)axele pe tranzactiile cu bunuri si servicii sunt cunoscute sub denumirea de im ozite indirecte .0le contrasteaza cu impozitele directe care sunt impuse pe venitul sau averea unei persoanei indifernet de modul in care a cc%eltuit acest venit. #and utilizam veniturile pentru a calcula PI,&ul ,facem distintia intre venitul total evaluat la costurile -actorilor si venitul total evaluat la pretul pietei . (iferenta intre cele doua se datoreaza taxelor indirecte si subventiilor. /ubventiile .1nele produse beneficiaza de subventii guvernamentale. 0xistenta unei subventii inseamna ca pretul de piata poateC fi egal sau mai mic decatcastigurile totale ale factorilor. Produsul intern brut la preturile pietei . Adaugand impozite indirecte la cele patru componente ale veniturilor factorilor si scazand subventiile se obtine marimea bazata pe venit a rodusului intern brut la returile ietei. Impozitele si subventiile sunt uneori reunite intr&un singur termne numit taxe indirecte nete -ara subventii. Produsul intern brut la preturile de piata este egal cu suma salariilor plus veniturile din munca pe cont propriu ,plus rentele plus profiturile,plus impozitele indirecte nete minus subventii.

>

0ste de retinut faptul ca PI, include numai venituri provenite din productia de bunuri si servicii nu si veniturile care rezulta din transferul de platii cum ar fi pensiile ,alocatiile . Marimea obtinuta prin insumarea veniturilor care remunereaza factori de productie /'3 . cu alocatiile pentru consumul de capital fix sau amortizarea /A. reprezinta PI,#3 .

PI,PP5'36A6II+(&*04P &etoda c(eltuielilor folosita in masurarea productiei nationale presupune agregarea c%eltuielilor pentru ac%izitonarea bunurilor care alcatuiesc productia finala . #%eltuielile totale efectuate pentru productia finala reprezinta suma a patru mari categori de c%eltuieli &Cheltuieli de consum &includ c%eltuielile pentru toate bunurile si serviciile produse si vandute utilizatorilor finali. &ele includ servicii cum ar fi &tunsorile &ingrigire medicala &consultanta !uridica &imbracamintea &automobilele &Cheltuieli de invenstiti+ &sunt c%eltuielile efectuate pentru obtinerea productiei de bunuri care nu sunt destinate consumului imediat ,ci utilizarii lor in viitor. &ele se subimpart in trei categori )c%eltuieli pentru formarea stocurilor &c%eltuieli pentru formarea capitalului fix &c%eltuieli pentru constructia de locuinte rezidentiale. &Cheltuieli guvernamentale+&ele constau in furnizarea de bunuri si servicii necesare gospodariile cum ar fi ,protectia sociala si iluminatul stradal ,de catre guvern ,care evident maresc valoarea productiei totale . &productia gurvenamnetala este evaluata in functie de cost si nu in functie de valoarea de piata. &in PI, sunt incluse numai c%eltuielile guvernamentale pentru bunuri si servicii produse curent si sunt excluse
9

)0xportul net+

toate platiile guvernamentale de transfer &im orturi &e) orturi

(eci PI, insumeaza urmatoarele categori de c%eltuieli &pentru consumul final privat si public /#3. & pentru formarea bruta a capitalului fix /3,#3. & variatia stocurilor/'*. &exportul net de bunuri /0+.,calculat ca diferenta dintre export /04. si import/IM.. PI,PP5#363,#36'*6/04&IM. PI, exprimat prin c%eltuieli este suma c%eltuielilor de consum ,a c%eltuielilor de invenstitii ,a c%eltuielilor gurvenamentale si a c%eltuielor cu exportul net de bunuri si servicii produse efectiv. D exemplificare a cererii agregate brute pentru productia interna bruta, pe categori de utilizatori o gasim in tabelul urmator. Produsul Itern Brut al Romnaniei e categorii de utilizatori "##$ Miliarde lei I+(I#A)D7I preturi curente *tructura : #onsumul final /#3.din care -2$.99-,; ;=.2 &al gospodariilor populatiiei $;;.<$>,&al administratiei publice -<.-8$,8 &al administratei private $?><,9 3ormarea bruta de capital fix/3,#3. ==.?9<,--.? 'ariatia stocurilor /'*. &=?$,2 &?.0xportul net/0+. &$9;>=,= &9.$ Produsul Intern ,rut /PI,PP. -=?.<;?,$??.? Intrepretarea marimilor venitului national Informattile furnizate de datele venitului national sunt utile dar daca n sunt intrpretate cu atentie pot conduce la rezultate gresite .

Astfel o importanta problema este intrepretarea .Atunci cand insumam valorile monetare ale productiilor ,c%eltuielilor sau veniturilor obtinem valori nominale . (inamica PI, reflecta modificare cantitatii de bunuri finale produse in economie intr&o anumita perioada de timp ,dar si evolutia preturilor a acestor bunuri in perioada respectiva . (eci aprecierea corecta a preformantelor economice a unei tari face necesara detreminarea PI, atat in termeni nominali cat si in termeni reali. PIB nominal masoara valoarea bunurilor finale in preturile curente ale perioadele de calcul . PIB real reflecta modificarea productiei fizice in economie prin exprimare tuturor bunurilor finale produse in diferite perioade de timp in preturile unui an de referinta , numite preturi constante sau compareabile. )abelul urmator prezinta evolutia PI, nominal si real in tara noastr ain intervalul $88?&$889. Prin compararea lor obtinem o masura a evolutiei preturilor numita de'latorul PIB . *volutia de'latorului PIB si a IPC in economia Romnaiei "##+!"##$ Indicatori $88? $88$ $88= $889 Produsul Intern Brut nominal &miliarde lei &dinamica/:. Produsul Intern Brut real &miliarde lei &dinamica/:. (eflatorul PI, /:. Indicele preturilor de consum IP#/:. ;=9,8 $??,? --?2,8 9-$2=, -=>,8 = ;<?;,< ;=9,8 $??,? $?? $?? 9<9,;9,$ -8<,8 82>2,< -9?,82=2,< 22?9>,8 99?,< ;8,; 2-;2-,; 9>-,8 ;;,8 -=?<;?,-8$->,;

(eflatorul PI, reprezinta raportul dintre PI,nominal si PI, real si este o masura a inflatiei in perioada care incepe cu anul de baza si se inc%eie cu anul de calcul. (eflatorul PI,5PI, la preturi curente PI, la preturi perioadai de baza (eflatorul este cel mai complex indice al nivelului preturilor deoarece cuprinde toate bunurilesi serviciile produse de intreaga economie . Relatiile dintre PIB si PNB D parte din productia inclusa in PI, este rezultatul folosirii unor factori de productie aflati in propietatea agntilor economici straini . 'eniturile generate de aceste productii revin in mod necesar propietarilor facotilor respectivi. )otodata o parte din veniturile obtinute de agenti nationali provin din invenstiti de capital sau furnizarea altor servicii ale factotilor in exterior. Intregrarea fluxurilor de venituri cu exteriorul se realizeaza de catre #ontabilitatea +ationala prin calcul P+,. P+,/Eross +ational Product .reflecta valoarea de piata a productiei de bunuri finale realizate intr&o anumita perioada ,prin utilizarea factorilor de productie aflati in propietatea agentilor economici nationali . PI, si P+, sunt cele mai utilizate concepte cu privire la productia nationala si venitul national deci constituie cea mai buna masura a performantelor economice ale unei tari . CONCLUZII

0conomisti clasici si neoclasici au privilegiat in studiul lor productia de bunuri .Incepand cu FeGnes prin lucrarea sa H)eoria Eenerala a folosirii maini de lucru a dobanzii si a banilor H analiza economica releva rolul esential al consumului si invenstitilor in cadru economiei . Atat consumul invenstiile apar in dubla ipostaza ,de cauza si efect a activitatii economice .

$?

#auza ,datorita impactului pe care acestea il au asupra nivelului activitatii economice si efect pentru ca fiecare este determinat de numeroase variabile economice . 3ara a ingnora limitele sale PI, ramane un indicator util al activitatii economice totale care trece pietele natiuni si pentru explicarea sc%imbarilor in oportunitatiile de anga!are cu care se confrunta gospodariile care isi vand serviciile pe piata fortei de munca .

Biblografie

,i se- .R./. C(r-stal .0.A. 12*conomia Pozitiva3 Ciucur Dumitru /avrila Ilie Po escu constantin

! 2*conomie3 &anual 4niversitar

Rogo5ana Angela 6uidumac Catalin

! 2Introducere in studilui economiei de iata3

Saluelson Paul

!2*conomi)3
$$

6e-ne Paul

!2&odul economic de gandire 3

$-